Vezi cum a devenit Hrebenciuc proprietarul a 500 mp de teren într-o stațiune, plătind cât pentru 5-6 pachete de țigări!

60577463

de Mihai Gotiu si Adrian Popescu

În 1992, Viorel Hrebenciuc a cumpărat 500 de metri pătrați de la cel care avea să devină cunoscut ca Regele Asfaltului Costel Cășuneanu în stațiunea Slănic Moldova. Cășuneanu fusese împroprietărit cu respectivul teren chiar de către Hrebenciuc, pe atunci, prefect de Bacău. Suma plătită a fost derizorie, echivalentul a jumătate din salariul mediu net/economie din acel an sau a două burse studențești. Astăzi, cu acei bani ai putea servi un prânz sau o cină în doi în oraș ori ți-ai putea cumpăra 5-6 pachete de țigări!

***

În toate declarațiile sale de avere, începând din 2004 până în prezent, deputatul Viorel Hrebenciuc menționează că e proprietarul unei parcele de teren de 500 mp în stațiunea montană Slănic Moldova (Slănic Moldova este și colegiul său electoral – n.r.), dobândit în 1991. După cum se poate vedea din documentele prezentate mai jos, proprietar al respectivului teren este, de fapt, din 1992. Să fie o scăpare a lui Viorel Hrebenciuc sau doar o încercare de masca modul mai mult decât controversat prin care a devenit proprietar? Și faptul că a plătit pentru acest teren suma de aproximativ 25 (douăzecișicinci) de dolari!? Să reconstituim faptele.

În anul 2000, Costel Cășuneanu (cunoscut și ca Regele Asfaltului) a devenit vecin cu Traian Băsescu în zona Băneasa din Capitală. La acea dată, Cășuneanu avea deja un alt vecin celebru în stațiunea Slănic Moldova, Viorel Hrebenciuc. Iar contextul în care cei doi au devenit vecini e mai complicat și mai greu de justificat de către cei doi, decât coincidența tranzacțiilor cu terenuri făcute de Cășuneanu transportatorul (care avea nevoie de licențe de la Ministerul Transporturilor) și Traian Băsescu, Ministrul Transporturilor la acea vreme.

1. Hebrenciuc îl împroprietărește pe Cășuneanu

În 1992 pe baza Legii 18/1991, lui Costel Cășuneanu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pe o suprafață de 2.500 mp de teren (pădure) în stațiunea Slănic Moldova. Lucru de mirare, în condițiile în care Cășuneanu era de loc din altă localitate a județului, comuna Oituz. Terenul este extrem de bine poziționat: cu front (deschidere) la Drumul Județean Slănic Moldova – Poiana Sărată și cu pădurea în spate, adică cum nu se poate mai bine pentru o stațiune montană. Cel care a semnat Titlul de Proprietate în iulie 1992 a fost Prefectul Județului Bacău. Iar în acel moment prefect era Viorel Hrebenciuc (între 1990-1992), semnătura lui regăsindu-se în colțul din stânga jos (vezi foto-copia).

casuneanu titlu proprietate resize

Cășuneanu îi vinde lui Hrebenciuc

Rețineți data: Certificatul de Proprietate a fost semnat pe 7 iulie 1992. La mai puțin de o lună, pe 3 august 1992, 20% din această suprafață, mai exact 500 mp au fost vânduți familiei Hrebenciuc. Pentru a nu trezi suspiciuni, operațiunile de vânzare-cumpărare au fost realizate de către Arhip Costică, mandatat în acest sens Viorel Hrebenciuc pe data de 29 iulie 1992.Suma contractului: 10.000 de lei.

casuneanu hrebenciuc vanzare resize

Valoarea a 500 de metri pătrați? Azi, o cină în oraș, ieri, două burse studențești!

Conform Arhivei BNR, cursul mediu de schimb al dolarului în august 1992 a fost de aproximativ 375 de lei pentru un dolar american. Ceea ce înseamnă că Viorel Hrebenciuc a plătit aproximativ 25 (douăzecișicinci) de dolari pentru un teren de 500 de metri pătrați, teren aflat într-o stațiune, cu deschidere la drum și cu pădurea în spate!

Conform Institutul Național de Statistică (INS), în 1992, salariul mediu (net) pe economie a fost de 20.000 de lei. Un salariu peste medie (fără a fi însă vorba de salarii de top) trecea de dublul acestei sume. Un șef de serviciu într-o bancă comercială avea în august 1992 o remunerație de 42.000 de lei, iar câteva luni mai târziu (inflația fiind galopantă în acea perioadă) de 70.000 de lei. Conform Hotărârii de Guvern nr.150 din martie 1992, bursa de studiu categoria I pentru studenți era de 6.120 de lei, iar categoria II de 5.290 de lei.

Raportat la salariul mediu/economie din 1992, achiziția lui Viorel Hrebenciuc valora mai puțin de jumătate. Raportat la un salariu bun (fără a fi de top), cei 500 de metri pătrați puteau fi cumpărați cu un sfert sau și mai puțin de salariu sau din două burse studențești! La ora actuală, cei 25 de dolari plătiți de Hrebenciuc pe teren echivalează cu un prânz sau o cină de două persoane la restaurant sau cu 5-6 pachete de țigări sau cu două tricouri ori cu o pereche de ghete și comparațiile pot continua!

Remarcat de Iliescu

Astfel și-a început Viorel Hrebenciuc ascensiunea. În 1992, Ion Iliescu a remarcat capacitatea organizațională a prefectului de Bacău și l-a ”transferat” la București, ca Secretar General al Guvernului. ”Legenda” spune că Iliescu ar fi apreciat la Hrebenciuc modul în care s-a descurcat în timpul inundațiilor din acel an. Declarațiile pe care Viorel Hrebenciuc le dă acum în fața procurorilor și, în curând, și a judecătorilor, arată acum cum și în ce scop și-a folosit abilitățile organizaționale.

Șeful Romsilva, teren lângă Cășuneanu

Un alt vecin cu parcela lui Cășuneanu în 1992 era Gheorghe Gavrilescu. Acesta, conformAsociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, apare în 1996 ca fiind unul din membrii de onoare ai asociației, președintele de onoare era fiind Adrian Năstase. De acolo aflăm că Gheorghe Gavrilescu, vecinul din Slănic Moldova al lui Costel Cășuneanu, a ocupat funcția de director general al Romsilva în intervalul 1991-1997. Asta înseamnă că Gavrilescu ocupa respectiva funcție și în momentul împroprietăririi lui Cășuneanu cu cei 2.500 mp care oficial aveau statutul de pădure, din cadrul cantonului silvic Poiana Sărată. Și faptul că însuși șeful Romsilva își avea parcela lui la Slănic Moldova, e o atestare în plus a locației excelente a terenului: între cantonul silvic și cabana Salvamont și vis a vis de izvoarele stațiunii.

O altă persoană căreia i-a vândut Cășuneanu 500 mp în aceleași condiții cu parcela dată lui Viorel Hrebenciuc este o anume Ligia Voican, din București, rudă cu Voican Petreși Voican Elena, pentru care n-am găsit elemente de asociere cu vreo funcție publică până în prezent. În cazul în care cititorii pot asocia, la nivelul anului 1992, numele Ligiei Voican cu vreo funcție publică, îi rugăm să ne semnaleze la secțiunea comentarii.

articol preluat de pe http://romaniacurata.ro/

foto coperta image.stirileprotv.ro/