Articole

DNA are tehnică nouă de interceptare: Contacte sau poze extrase din telefoane şi urmărire pe Facebook/ Softul poate recupera inclusiv datele şterse din mobile sau calculatoare

/0 Comentarii/în /de /1.378 vizite

DNA are tehnică nouă de interceptare: Contacte sau poze extrase din telefoane şi urmărire pe Facebook/ Softul poate recupera inclusiv datele şterse din mobile sau calculatoare

foto preluat de pe: wccftech.com
articol preluat de pe: mediafax.ro

13 octombrie 2017

 

DNA s-a dotat cu sisteme noi de ascultare şi urmărire, potrivit unei licitaţii publice. Începând de astăzi, Direcţia are softuri care pot sparge orice fel de telefon din care poate extrage contacte, poze, mesaje, inclusiv cele care au fost şterse. Valoarea investiţiei se ridică la 670.00 de euro.

La capitolul telefoane telefoane mobile, achiziţia DNA prevede softuri care să extragă date din telefoane, precum Apple, Alcatel, BlackBerry, Samsung, Sanyo, Sharp, Sony (SonyEricsson), însă lista este mult mai lungă. La acestea se adaugă şi replicile chinezeşti ale dispozitivelor mobile şi dispozitive de stocare de tip card de memorie.

DNA a cerut ca softul să suporte cel puţin 2400 modele de dispozitive mobile pentru deblocare parole/ecran pin şi funcţiile de ocolire a măsurilor de siguranţă. Potrivit caietului de sarcini, sistemul cumpărat de DNA va putea identifica locaţia unei persoane chiar dacă sistemul este în mod offline pentru GPS.

Nici ştergerea mesajelor sau a contactelor nu mai rămâne un secret. Softul achiziţionat de Direcţia Naţională Anticorupţie poate recupera inclusiv datele şterse din mobile sau calculatoare. Urmărirea se poate face şi pe reţelele publice: modulul de procesare şi analizare a artefactelor de tip Internet dispune şi de motor de căutare şi recuperare din spaţii nealocate (funcţii carver) pentru aplicaţii web, cum ar fi: Facebook, Google Drive, Google Chat, Skype, Dropbox, Torrent etc”, se arată în caietul de sarcini.

Softul poate să cloneze cartele, să decodeze agende de telefon, să acceseze notiţele sau aplicaţiile instalate în telefon.

(…)

•Arată şi extrage informaţiile despre dispozitivul mobil, marca, model, IMEI.

•Efectuează copii în mai multe modalităţi: logic, fizic, sistem de fişiere, extragere de parole, captură de ecran prin intermediul cablurilor sau a unei camere video.

• Suportă efectuarea de copii pentru sistemele de operare pe dispozitive: iOS, Android, BlackBerry, Symbian, Windows Mobile şi Palm şi replicile chinezeşti

Software-ul urmează să suporte 8700 dispozitive mobile profilate pentru extracţie logica şi decodare şi decodează imagini JTAG pentru minimum 130 dispozitive specifice.

(…)

“Aplicaţia va permite realizare de clone pentru SIM/ MicroSIM/ NanoSIM şi va suporta abilitatea de a efectua capturi de ecran şi imagini a ecranului dispozitivului mobil printr-o camera video separata, dedicată soft-ului; Analizează datele extrase din dispozitive mobile şi exportul datelor informatice: Decodează/converteşte informaţiile despre geo-locaţie fiind posibilă accesarea pe harta din software direct. Va decoda şi analiza agendelor de telefon, lista de mesaje SMS, MMS, Jurnal de apeluri, Mai mult, sistemul va putea accesa calendarul, notiţele sau aplicaţiile instalate în telefon”, prevede caietul de sarcini.

Aplicaţia exportă datele extrase (agenda de telefon, lista de mesaje SMS, MMS, email, IM, calendar, jurnal de apeluri, date despre aplicaţii, fotografii, video, muzica, sunete, date acumulate în browser de internet şi a altor fişiere) în format proprietar, în format PDF, DOC/DOCX, XLS/XLSX şi XML cu posibilitatea de filtrare şi selecţie a acestora.

Cei vizaţi vor putea fi urmăriţi chiar dacă sistemul este offline pentru GPS, iar sistemul va recupera toate datele ascunse sau şterse, inclusiv mesaje, imagini sau contacte.

cititi mai mult pe: mediafax.ro

USR cere demisia ministrului Sevil Shhaideh urmărită penal în dosarul Belina

/0 Comentarii/în /de /1.273 vizite

Sevil Shhaideh* viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene in guvernul condus de Mihai Tudose

foto: caleaeuropeana.ro
articol: usr.ro

22 septembrie 2017

 

USR cere demisia lui Sevil Shhaideh, urmărită penal în dosarul Belina

Dan Barna: Liviu Dragnea a capturat statul, el este cel care a fondat un stat paralel

USR consideră că punerea sub urmărire penală a lui Sevil Shhaideh, vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale și cererea de avizare a urmării penale împotriva Rovanei Plumb, în dosarul Belina, reprezintă dovezi că Liviu Dragnea și-a creat, în interiorul administrației statului, o rețea personală de subordonați, care să răspundă ordinelor și intereselor lui.

USR cere demisia lui Sevil Shhaideh din Guvernul României pentru a nu influența ancheta DNA din poziția înaltă pe care o deține, ca un semn de bună-credință.

Dosarul în care sunt cercetate Sevil Shhaideh și Rovana Plumb se referă, potrivit DNA, la trecerea ilegală, în 2013, a unor părți din Insula Belina și Brațul Pavel din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate, tot ilegal, unei firme private, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice. Firma la care se referă DNA este TelDrum, controlată de Liviu Dragnea.

„Aceste persoane, suspectate de DNA că au acționat împotriva legii, au fost ulterior recompensate de către Liviu Dragnea cu poziții importante în stat. Avem de-a face cu o captură a statului de către Liviu Dragnea, o situație în care instituțiile nu mai lucrează pentru binele public, ci pentru interesele private ale unui șef politic”, a declarat Dan Barna, purtător de cuvânt al USR.

USR atrage atenția că opinia publică este intoxicată cu o mistificare a realității, în condițiile în care PSD, în urma audierii, de azi, la DNA, a lui Sevil Shhaideh, se prezintă drept victimă a unui așa-zis „stat paralel” condus de George Maior, fost director al SRI, Ambasadorul României la Washington, care ar vrea să pună mâna pe PSD.

„Este o contrafacere grosolană a realității. Liviu Dragnea caută un țap ispășitor și l-a înlocuit pe George Soros cu George Maior, cu obiectivul de a se prezenta drept victimă a unei mașinațiuni oculte. Adevărul este că Liviu Dragnea a fondat un stat paralel pe care anchetele DNA îl destructurează”, a mai spus Dan Barna.

Purtătorul de cuvânt al USR a adăugat: „Apreciem faptul că DNA nu se lasă indimidată de presiunile și amenințările continue la care este supusă personal de Liviu Dragnea, dar și de instituții pe care acesta și le-a subordonat, pentru a opri anchetele și procesele care-l privesc personal și lupta anticorupție din România”.

articol preluat de pe: usr.ro

 

* Sevil Shhaideh (n. 4 decembrie 1964, Constanța, România; născută Sevil Geambec) este o politiciană română de etnie turcă, membră a Partidului Social Democrat, care a făcut parte din Guvernul Ponta. Este strănepoată după mamă a cunoscutului istoric turc născut în România, Kemal Karpat.

A absolvit Academia de Studii Economice, Facultatea de Planificare Economică și Cibernetică în 1987. Este căsătorită din 2011 cu sirianul Akram Shhaideh, aceasta fiind a doua ei căsătorie.

La 21 decembrie 2016 Sevil Shhaideh a fost prima propunere făcută de președintele PSD, Liviu Dragnea, pentru funcția de prim-ministru al României, propunere refuzată de președintele Klaus Iohannis la 27 decembrie 2016.

Liviu Dragnea a declarat că Sevil Shhaideh a fost singura din partid în care a avut încredere că poate pune în aplicare programul de guvernare cu care formațiunea a câștigat alegerile, el arătând că aceasta va beneficia de un sprijin efectiv atât din partea sa, cât și a PSD.

Sevil Shhaideh s-a prezentat pe 22 Septembrie 2017 la DNA, pentru a fi informată că are calitatea de suspect într-un dosar de corupție. Anunțul a fost făcut chiar de vicepremier la ieșirea de la DNA.

sursa: ro.wikipedia.org

USR cere CNAS transparență în decontarea serviciilor medicale

/0 Comentarii/în , , /de /1.541 vizite

Presedintele CNAS, Marian Burcea, reţinuti de procurorii anticorupţie într-un amplu dosar privind decontările fictive (1 septembrie 2017)

foto: stirileprotv.ro
articol: usr.ro

15 septembrie 2017

 

Deputatul USR Tudor Rareș Pop, membru în Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, îi solicită ministrului Sănătății Florian Bodog să asigure de urgență accesul pacienților români la lista deconturilor de servicii medicale de care aceștia au beneficiat pe parcursul anului.

Această cerere vine în contextul scandalului de corupție de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, unde procurorii DNA au descoperit deconturi fictive de medicamente. În plus, regulamentele europene obligă CNAS să pună la dispoziţia fiecărui asigurat datele cu caracter personal pe care le procesează.

”Decontările fictive au afectat, uneori în mod tragic, viața a mii, poate zeci de mii, de pacienți români. Dacă prejudiciul financiar poate fi estimat și cu puțină bunăvoință recuperat, prejudiciul uman adus celor care și-au pus speranțele în sistemul sanitar românesc nu mai poate fi recuperat niciodată. Ceea ce îi cer astăzi ministrului Florian Bodog este o palidă consolare pentru viețile afectate de acest uriaș și cinic scandal de corupție, dar și o măsură care pe viitor va contribui la funcționarea corectă a sistemului și la salvarea de vieți omenești”, a declarat deputatul USR Tudor Rareș Pop.

Printr-o interpelare trimisă vineri, deputatul USR îi solicită ministrului Florian Bodog să comunice care sunt măsurile întreprinse de CNAS pentru a pune în acord sistemele instituției – Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) şi Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) – cu Regulamentul European 2016/679 privind procesarea datelor cu caracter personal.

”Este foarte important ca pacienții români să știe care va fi site-ul prin care vor putea să verifice lista serviciilor medicale decontate de către CNAS”, a explicat deputatul USR.

În completare, Tudor Rareș Pop îi solicită ministrului Sănătății o analiză de cost pentru trimiterea anuală către fiecare asigurat a unei scrisori, care să conţină toate serviciile medicale de care a beneficiat acesta pe parcursul anului. În acest fel, toți românii, inclusiv cei care nu au acces la internet, vor putea verifica lista serviciilor medicale decontate de Casă în numele lor.

Procurorii DNA care au decins la sediul CNAS au descoperit că au existat numeroase situații în care prioritate la aprobare și decontare au avut dosare medicale cu pacienti fictivi, în timp ce solicitările pacienților asigurați care ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din Sistemul Informatic Unic Integrat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.

Prejudiciul adus bugetului Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București este de aproximativ 13.200.000 lei, dar mai grav este că mii de români nu au avut acces la servicii medicale, iar mulți dintre ei și-au pierdut din acest motiv viața.

articol preluat de pe: usr.ro

 

(Alexandru Cristian Surcel) #rezist, deci #exist

/0 Comentarii/în /de /1.936 vizite

Operatiunea Steagul UE + Revolutia Luminii (Bucuresti, Piata Victoriei, 26 februarie 2017)

foto: Rares Mandu
articol: Alexandru Cristian Surcel

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist - foto: facebook.com

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto: facebook.com

4 martie 2017

 

Din 2012 încoace, am deschis pe profilul meu de Facebook câte un album anual dedicat evenimentelor civico-politice în care am fost implicat. Când am dat titlul fiecăruia dintre aceste albume, am încercat să estimez care ar putea fi semnificaţia acelui an în tabloul mai mare al realităţii şi, în perspectivă, al istoriei. După protestul din seara zilei de 11 ianuarie împotriva deciziei Avocatului Poporului de a ataca la CCR prevederea legală care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să se înscăuneze prim-ministru după alegerile din decembrie, am deschis albumul pe acest an, pe care l-am numit “2017-An de rezistenţă”. Hashtag-ul #rezist avea să apară de-abia peste aproape trei săptămâni, aşa că aş putea spune că am fost profetic.

Alegerea mea nu a avut însă nimic nostradamian în ea. A fost doar o estimare logică având în vedere evoluţiile din ultimul timp, de la Brexit şi tot mai evidenta criză a Uniunii Europene, la alegerea la 30 octombrie 2016 ca preşedinte al Republicii Moldova a clovnului trădător Igor Dodon, apoi la victoria în alegerile prezidenţiale americane a nu mai puţin insolitului Donald J. Trump, până la propriul nostru dezastru electoral de la 11 decembrie 2016, când exact facţiunea cea mai reacţionară a clasei politice inapte şi corupte consolidată în post-comunism a câştigat categoric alegerile.

Tocmai din perspectiva acestei rezistenţe am participat fără rezerve al coregrafia creării steagului Uniunii Europene de către protestatari, în mijlocul Pieţei Victoriei, duminică, 26 februarie 2017. Desigur că în cei zece ani împliniţi la 1 ianuarie de la integrarea României în UE şi chiar dinainte nu au lipsit motivele de nemulţumire. Că discutăm de preocupările Comisiei Europene faţă de rectitudinea castravetelui cam în perioada în care deveneam şi noi membri cu drepturi depline, de veşnica amânare a integrării noastre în Schengen, de umilirile repetate a peste douăzeci de milioane pentru faptele reale sau imaginare a unei câtimi dintre ele, inclusiv de politicile surprinzător de sovietice care au permis manifestarea pe lângă organismele europene a unor identităţi evident false şi manipulate politic de genul “moldovenilor” şi “vlahilor” sau de promovarea agresivă a noii generaţii de acorduri de liber schimb precum CETA şi TTIP, care sub sloganurile cu care sunt promovate ascund o grămadă de privilegii pentru corporaţii care, oricum, îşi vor exporta profiturile prin paradisuri fiscale. Dar ar fi un semn de orbire totală să nu remarci şi progresul din ultimii zece ani, faptul că de la integrarea în UE faţa României s-a schimbat mult şi în bine, comparativ cu ceea ce era înainte. Sigur că deocamdată suntem penultimii din Uniune din majoritatea punctelor de vedere, că nu prea am profitat de banii care ne-au fost puşi la dispoziţie şi că avem patru milioane de concetăţeni care s-au relocat pentru că în ţară nu găseau locuri de muncă şi condiţii decente, dar principala vină pentru această stare de fapt este a mirobolantei noastre clase politice.

În concluzie, merită rezistat pentru UE. Cu atât mai mult cu cât variantele de viitor al Uniunii ne sunt propuse de Jean Claude Juncker, personajul care s-a dovedit încă de la criza refugiaţilor din 2015 probabil cel mai puţin inteligent preşedinte al Comisiei Europene din istorie. Şi pentru că, până la urmă, de la pactul de la Snagov încoace integrarea europeană a fost proiectul de ţară al României pe parte de politică externă şi ar fi aberant ca acest proiect să se spulbere la zece ani după ce a intrat în linie dreaptă. Sigur, un proiect de ţară mai adânc fundamentat în istorie şi care, odată realizat, ar fi cel mai probabil definitiv, ar fi reunificarea cu statul românesc de peste Prut, dar deocamdată ne lipsesc oamenii de stat vizionari care să dovedească capacitatea testiculară necesară. Deocamdată. Şi, oricum, de fapt una se completează cu cealaltă; confraţilor europeni, confruntaţi cu tot felul de separatisme etnice şi economice de la un capăt la celălalt al continentului (în mare măsură cultivate chiar de latura întunecată- a se citi corectă politic/tâmpită- a Forţei Bruxelles-ului), ar trebui să le explice cineva că o nouă unificare în genul celei germane ar mai pune frână secesionismelor.

Pentru duminica aceasta, 5 martie, pagina Corupţia ucide, care a coordonat ce s-a petrecut în Piaţa Victoriei de-a lungul lunii februarie şi care e administrată de activişti cu ştate cel puţin din 2013, precum Florin Bădiţă, a anunţat un marş de susţinere a DNA şi de depolitizare a CCR. Ei bine, pentru prima dată de la declanşarea protestelor zilnice în #noapteacahoţii, 31 ianuarie 2017, am ezitări. În primul rând pentru că marea problemă a CCR nu este politizarea, ci profesionalismul. Să ne uităm numai la ultimii doi preşedinţi ai acestei instanţe: Augustin Zegrean a fost o viaţă consilier juridic la societăţi comerciale din Bistriţa-Năsăud, cu pile în vechiul PDL, iar Valer Dorneanu este un ins din anturajul criminalului împotriva umanităţii Ion Iliescu, fapt care l-a propulsat la un moment dat, pe vremea guvernării Năstase, preşedinte al Camerei Deputaţilor. Judecătorii CCR ar trebui să fie magistraţi cu ani mulţi de experienţă, somităţi în ale dreptului, constituţional în primul rând, dar nu numai, însă şi capabili să înţeleagă nevoile justiţiabililor şi ale societăţii şi spiritul, nu doar litera legii luată mecanicist. Peste doi ani voi împlini două decenii de practică juridică şi tot nu m-aş pripi să-mi asum răspunderea de judecător CCR…

Apoi, cu tot entuziasmul pe care acţiunile DNA îl stârnesc, simt nevoia să reamintesc două lucruri. Cei care condamnă sunt judecătorii, nu procurorii. Fetişizarea activităţii procurorului este periculoasă; procurorul este magistrat, ceea ce ar trebui să-l oblige la o anumită judecată dreaptă, dar specificul profesiei îl împinge spre postura de avocat al acuzării. Şi, drept urmare, se poate ajunge la erori de genul cazului Ţundrea, când un om nevinovat a fost condamnat şi închis ani de zile pentru o crimă oribilă, dar pe care nu o făcuse, iar tot destinul său i-a fost zdrobit. Şi, din păcate, strict legat de motivul actual de nemulţumire vizavi de CCR, mă tem că hotărârea adoptată în legătură cu modul în care a înţeles DNA să ancheteze faptele sesizate de Elena Ghioc, Mihai Poliţeanu şi Răzvan Patachi nu este cu totul lipsită de fundament. Din păcate, DNA nu s-a limitat la aspectele evident penale din procesul de elaborare şi adoptare a OUG 13, cum ar fi distrugerea şi înlocuirea avizului iniţial al Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, ci a comentat şi aspecte care ţineau de oportunitate, aspecte pe care le-a tranşat naţiunea suverană ieşind în stradă, dar care nu intrau în competenţa procurorilor.

Pe de altă parte, trebuie să nu uităm precedentul Mani Pulite (“cu mâinile curate”) din Italia anilor 1986-1994. Procurori eroici, precum Giovanni Falcone şi Pietro Badoglio, au plătit cu viaţa destrămarea sistemului corupt consolidat în zeci de ani sub umbrela democraţiei şi sfârşitul domniei mafiei. Acolo s-a lăsat cu bombe plasate sub asfaltul autostrăzii, faţă de care filmările cu Sebastian Ghiţă spunând poveşti cu cucuvele mov sună a ediţii ale Muppets Show. Şi, cu toate astea, Italia nu s-a vindecat cu adevărat, pentru că a lipsit şi o implicare pozitivă a unor cetăţeni dispuşi să-şi suflece mânecile şi să-şi asume greul guvernării către o nouă direcţie.

Realitatea pură şi simplă e că anti-politica se plăteşte. Unii cred că dacă o ard civic de pe margine vor reuşi prin pisălogeală să determine politicul să facă ceea ce îşi doresc ei. Alţii au impresia că protestând în stradă vor opri orice malversaţiune şi că, în rest, nu e nevoie să meargă la vot, că oricum nu au ce alege. Ceea ce era destul de adevărat până anul trecut. De anul trecut există o alternativă care, chiar dacă are multă nepricepere şi, de aici, multe sincope, nu este din acelaşi aluat cu cei care s-au impus în politică în anii ’90. Iar cei care au refuzat să vadă asta şi nu au votat se confruntă acum cu faptul că, OK, au oprit OUG 13 prin proteste, dar OUG 6 şi 9 au rămas, graţierea continuă, deocamdată, ca proiect de lege etc. Până la urmă, pentru depăşirea impasului actual, existenţa unei opoziţii reale şi viabile e mai esenţială decât aşa-zisa depolitizare a CCR sau activitatea mai mult sau mai puţin lăudată a DNA.

Acum vreo cinci ani am organizat un protest la DNA. Atunci, nu mi s-a părut normal ca un preşedinte să nu poată fi demis cu mai mult de două milioane de voturi peste numărul cu care fusese ales cu trei ani mai devreme (cinci milioane şi un pic versus şapte virgulă două milioane) şi cu o condiţie de cvorum de participare evident nerealistă (50%), mai ales într-un moment în care listele electorale erau încă pline de morţi. În acest moment însă nu mai sunt atât de convins de demersul de atunci. Până la urmă, CCR s-a ţinut de litera legii, aşa cum era aceasta, ori exact asta e de aşteptat din partea unei Curţi Constituţionale. Uneori ne va conveni hotărârea acesteia, alteori nu. Dar nu putem lua selectiv doar ceea ce ne convine.

În fine, ca să închei cu puţin amuzament, amintesc mitingul PSD din Târgovişte, de sâmbătă,25 februarie. Fix aceeaşi şase mii din judeţele Argeş şi Dâmboviţa plimbaţi la mitingul de la Piteşti cu o săptămână înainte, au fost aduşi organizat la Târgovişte. Aşa că revin la întrebarea retorică de acum aproape o lună: asta e tot ce puteţi, #ciumaroşie?

articol preluat de pe: marturiilehierofantului.blogspot.ro

(Inițiativa România) Sesizare DNA ref. posibilă falsificare semnături liste de susținere alegeri locale 2016 și Cerere adresată BEM pentru verificarea autenticității semnăturilor din listele de susținere – Alegeri locale 2016, București

/0 Comentarii/în , /de /1.635 vizite

Inițiativa România

foto si articol: facebook.com/initiativaromania

Inițiativa România a depus astăzi:

1. Un denunț penal privind posibila săvârșire a infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, prevăzute de art. 320, art. 322, respectiv art. 323 din Codul Penal, precum și folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în legătură cu strângerea de semnături pentru candidații și partidele care intenționează să candideze la alegerile locale din 5 iunie 2016 pentru Primăria Generală a Municipiului București, Consiliul General al Municipiului București, primăriile de sector și consiliile locale de sector. Denunțul a fost depus la Direcția Națională Anticorupție.(https://goo.gl/ee12Ll)

2. O cerere adresată Biroului Electoral Central, Biroului Electoral Municipal și birourilor electorale de sector pentru verificarea autenticității semnăturilor de pe listele de susținători pentru candidații și partidele care intenționează să candideze la alegerile locale din 5 iunie 2016. (https://goo.gl/PD0D30)

Conform investigațiilor, informațiilor și declarațiilor publice și termenelor foarte scurte de strângere a semnăturilor de susținere a candidaților (de 2-3 zile, în unele cazuri), există suspiciuni rezonabile că parte dintre acestea au fost făcute și folosite cu încălcarea legii, prin fals și uz de fals și folosirea influenței politice a unor persoane cu funcții de conducere în partide. De exemplu:

a) Pentru ca domnul Cătălin Predoiu și doamna Cristina Pocora să poată candida, PNL a trebuit să strângă un minim de 22.000 de semnături (18.000, respectiv 4.000 de semnături). Cu alte cuvinte, Partidul Național Liberal a strâns cel puțin 7.334 de semnături pe zi. Folosind prezumția generoasă că echipele de campanie ar fi muncit 8 ore pe zi încontinuu, fără pauză, ajungem la concluzia că PNL a adunat aproape 1.000 de semnături pe oră în zile de weekend și circa 16 semnături pe minut;

b) Domnul Cristian Popescu Piedone a folosit date personale și semnături ale unor minori pentru completarea listelor de susținători ai candidaturii sale. În plus, după decizia TMB de respingere a candidaturii sale, Cristian Popescu Piedone a depus un alt set de alte 5.600 de semnături. PPU-SL a strâns, deci, 1.867 de semnături pe zi. Folosind prezumția generoasă că echipele de campanie ar fi muncit 8 ore pe zi încontinuu, fără pauză, PPU-SL a adunat aproape 234 de semnături pe oră, în condițiile în care PPU-SL este un partid foarte mic, fără resurse umane semnificative.

c) Pe 22 aprilie 2016, Biroul Electoral Central a solicitat Poliției Sectorului 1 al Municipiului București să verifice listele de semnături pe care partidele le strâng pentru depunerea candidaturilor la alegerile locale. Având în vedere solicitarea Biroului Electoral Central privind verificarea autenticității unor semnături, deducem că BEC, instituție a statului, are suspiciuni rezonabile privind săvârșirea infracțiunilor de fals și uz de fals în procesul de înregistrare a candidaturilor pentru alegerile locale din București.

d) Partidul Social Democrat are acces la și folosește în folos propriu datele personale ale cetățenilor cu drept de vot. Acest fapt este confirmat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin sentința nr. 341 în dosarul 4862/1/2013 (și, ulterior, prin decizie definitivă). Strângerea de semnături pentru candidații PSD, inclusiv doamna Gabriela Firea, s-a realizat fără expunere publică, fără puncte de colectare sau strângere anunțate și promovate public. Nu au existat foarte multe informații publice cu privire la acest proces de strângere de semnături, deși la nivelul municipiului București sunt necesare circa 80.000 de semnături pentru un partid care își depune liste complete de candidați la primării și consilii locale.

e) Pentru ca domnul Robert Turcescu să poată candida, PMP trebuie să strângă un minim de 18.000 de semnături. Cu alte cuvinte, PMP a strâns cel puțin 9.000 de semnături pe zi. Folosind prezumția generoasă că echipele de campanie ar fi muncit 8 ore pe zi încontinuu, fără pauză, ajungem la concluzia că PMP a adunat aproape 1.125 de semnături pe oră în zile de weekend și circa 19 semnături pe minut.

Există numeroase indicii că listele de susținători pentru candidații la alegerile locale din 5 iunie 2016, depuse la Birourile Electorale din București, sunt viciate fie prin falsificarea semnăturilor, fie prin utilizarea unor liste anterioare modificate, încălcând astfel dispozițiile legale ale art. 51 din Legea 115/2015 și Codul penal.

Declarațiile pe proprie răspundere privind validitatea semnăturilor nu reprezintă o măsură de siguranță suficientă pentru a asigura un proces electoral corect și echitabil.

În realitate, membrii Biroului Electoral nu verifică veridicitatea semnăturilor în condițiile prezentate, făcând doar o verificare a formei și nu a fondului listelor de susținători. Neîndeplinirea atribuțiilor legale atrage bineînțeles răspunderea autorităților competente. Pe de altă parte, este adevărat că Biroul Electoral nu are acces și nu poate căuta numele sau restul datelor personale ale susținătorilor din liste în bazele de date de la evidența populației.

Pentru a asigura respectarea legii precum și evitarea oricăror suspiciuni asupra echității și corectitudinii procesului electoral, instituțiile statului trebuie să verifice individual și specific autenticitatea semnăturilor depuse pentru susținerea candidaților la alegerile locale din București, indiferent cine ar fi aceștia.
Inițiativa România

articol preluat de pe: facebook.com/initiativaromania

(realitatea.net) Vlad Alexandrescu: Ministerul Culturii a sesizat DNA în cazul Roșia Montană

/0 Comentarii/în /de /1.643 vizite

foto: facebook.com
articol: realitatea.net

11 ianuarie 2016

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a declarat, în cadrul unei intervenții telefonice, la Realitatea TV, că ministerul pe care îl conduce a sesizat DNA, pe 30 decembrie 2015, în cazul Roșia Montană, în contextul în care “există semne că ar fi nereguli atât în ceea ce privește patrimoniul de la Roșia Montană, cât și în privința altor obiective de patrimoniu clasate în categoria A”. Mai exact, precizează ministrul Culturii, există o verificare la nivelul Corpului de Control al prim-ministrului, dar și la Institutul Național al Patrimoniului “pentru a vedea dacă au existat conflicte de interese, chestiuni care pot prejudicia patrimoniul național al României nu numai în problema de la Roșia Montană”.

“Există semne că ar fi nereguli atât în ceea ce privește patrimoniul de la Roșia Montană, cât și în privința altor obiective de patrimoniu clasate în categoria A. Ministerul Culturii a sesizat deja DNA în cazul legat de Institutul Național al Patrimoniului. Da, a fost deja depusă o sesizare a DNA-ului din partea organismelor Ministerului Culturii”, a spus Vlad Alexandrescu.

Având în vedere ‘jongleria’ făcută, de-a lungul anilor, cu încadrarea sitului arheologic Roșia Montană, ministrul Culturii a precizat că există o anchetă în curs.

“Listele au fost, de fiecare dată, elaborate de Institutul Național al Patrimoniului, care este în subordinea Ministerului Culturii. Există o verificare la nivelul Corpului de Control al prim-ministrului, la Institutul Național al Patrimoniului pentru a vedea dacă au existat conflicte de interese, chestiuni care pot prejudicia patrimoniul național al României, nu numai în problema de la Roșia Montană”, a explicat Vlad Alexandrescu.

Întrebat de ce ordinul semnat, pe 30 decembrie 2015, prin care Roșia Montană a fost clasată ca sit în categoria A nu a fost făcut mai devreme, ministrul Culturii a explicat: “Nu este vorba de o simplă semnătură, cred că este vorba de studiul unui dosar destul de amplu, care a fost constituit încă de multă vreme. Societatea civilă a tras un semnal de alarmă extraordinar, în acest sens, și cred că ceea ce am făcut eu, la 30 decembrie când am semnat acest ordin, nu a fost decât să recunosc organizațiile nonguvernamentale care au militat în favoarea protecției sitului, acțiunea și determinarea lor. Sigur că acest lucru ar fi putut fi făcut de multă vreme. El nu a fost făcut și aici există o răspundere politică”.

În ceea ce privește efectele acestui ordin, Vlad Alexandrescu a punctat faptul că “orice exploatare auriferă care ar putea avea loc, la Roșia Montană, ar trebui să țină cont de Legea 422 a patrimoniului național de protecție a siturilor clasate și, în special, a celor clasate în categoria A, care e de importanță națională. Nu spunem că nu se pot face exploatări aurifere, dar trebuie făcute cu respectarea tuturor avizelor legale”.

articol preluat de pe: realitatea.net

cititi si (Vlad Alexandrescu – ministrul culturii) Stimate Domnule Profesor Ioan Piso

Vinovații să plătească: Stop jafului public în primăriile bucureștene!

/0 Comentarii/în /de /1.814 vizite

Stop jafului public în primăriile bucureștene
foto si articol: de-clic.ro

SEMNAȚI AICI PETIȚIA: Vinovații să plătească: Stop jafului public în primăriile bucureștene!

Panseluțe, crizanteme, balansoare, bănci. Toate la supra-preț, toate din buzunarul tău! Primăriile din București au cheltuit pe un fir de floare mai mult decât impozitul pe care îl plătesc unii dintre noi anual.

Milioane de lei sunt cheltuiți pe servicii de pază și alte milioane pe arbori. 88% din aceste sume ”sunt furate”. Se cheltuie fără strategii pe termen scurt, mediu sau lung; fără indicatori tehnico-economici și de performanță specifici; fără asigurarări și măsuri care să oblige furnizorii să refacă, replanteze sau să repare lucrările care se deteriorează din vina executantului.

Primăriile din București au cheltuit în perioada 2007-2014 aproximativ 2,7 miliarde lei (600 milioane euro) pentru intreținerea și amenajarea spațiilor verzi. Aceste sume s-au scurs, în parte, în conturile unor firme care au pretins și primit prețuri de 20 de ori mai mari pentru materialele furnizate decât cele oferite pe piața liberă. De asemenea, zeci de milioane de lei, au fost cheltuite pe plante care s-au uscat sau au fost furate, fără ca primăria să răspundă sau să încerce să recupereze prejudiciul.

Știm: nimic nu e nou, am știut cu toții că ”se fură” banul public. Acum știm exact ce autoritate, ce primar, cât a furat, cât a cheltuit prost, cât a preferat să bage în buzunarul firmelor prietene direct din buzunarul tău.

Cerem o anchetă a DNA care să cerceteze fiecare fărădelege consemnată în raportul Curții de Conturi și să facă publice, de urgență, măsurile luate în cazul celor ce se fac vinovați de această scandaloasă risipă de bani publici. Cerem ANAF să facă controale de fond la toate firmele ”prietene” primăriilor bucureștene spre a se vedea dacă acestea și-au îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor și taxelor. De asemenea, solicităm recuperarea întregului prejudiciu suferit de buzunarul public prin proasta gestionare a bugetelor primăriilor bucureștene.

INIȚIATORI (în ordine alfabetică):
Asociația Bună Dimineața, București!
Asociația pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului Natural și Cultural
Asociația Mișcarea Civică ”Miliția Spirituală”
Asociația Pro.Do.Mo
Asociația Salvați Cartierele Dămăroaia și Bucureștii Noi
Asociația Salvați Cartierul Militari
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
Fundatia ECO-CIVICA
Grupul civic “Iubim Sectorul 3”
Grupul civic “Salvaţi Parcul Drumul Taberei”
Platforma de-clic.ro
Dumitru Dobrev, avocat

SEMNAȚI AICI PETIȚIA: Vinovații să plătească: Stop jafului public în primăriile bucureștene!

Destinatar: Direcția Națională Anticorupție, Ministerul Finanțelor Publice

Stimată doamnă Procuror Șef al Direcției Naționale Anticorupție,
Stimată doamnă Ministru al Finanțelor Publice,

Am citit cu îngrijorare raportul Curții de Conturi referitor la performanța utilizării fondurilor bugetului local pentru amenajări peisagistice şi întreţinere spaţii verzi la nivelul Municipiului București în perioada 2007 – 2014.

Sunt scandaloase sumele cheltuite pentru amenajări de spații verzi in București şi concluziile raportului Curții de Conturi trag un puternic semnal de alarmă: banii publici sunt cheltuiți fără discernământ, în folosul unor firme agreate de primăriile capitalei, nu în folosul cetățeanului. În aceste condiții, considerăm că se impune ca statul să impute sumele prejudiciate edililor din Capitală, care de ani de zile cheltuiesc banul public fără să dea socoteală numănui.

Doamnă procuror-șef Kovesi, vă solicităm să dispuneți cercetarea cazurilor prezentate în raportul Curții de Conturi, să identificați si să trageți la răspundere vinovații.
Doamnă ministru Dragu, vă cerem verificarea de către ANAF a activității financiare a firmelor “abonate” la contracte publice, semnalate în raportul Curții de Conturi.

SEMNAȚI AICI PETIȚIA: Vinovații să plătească: Stop jafului public în primăriile bucureștene!

articol preluat de pe: de-clic.ro

(stiri.tvr.ro) Primarul suspendat al Iaşului, Gheorghe Nichita, reţinut de procurorii DNA în acelaşi dosar cu Urdăreanu

/0 Comentarii/în /de /1.395 vizite

Gheorghe Nichita (n. 15 septembrie 1956, orașul Dorohoi, județul Botoșani), politician român, vicepreședinte la nivel național și liderul filialei județene Iași a Partidului Social Democrat. Începând din anul 2003 îndeplinește funcția de primar al municipiului Iași, după ce predecesorul său, Constantin Simirad (primar între anii 1992 și 2003) a fost numit ambasador în Cuba de către președintele României
foto (Mitingul Aliantei PSD-UNPR-PC, Bacau): ro.wikipedia.org
articol: stiri.tvr.ro

29 octombrie 2015

Gheorghe Nichita a fost reţinut pentru luare de mită în dosarul în care a fost reţinut şi omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Vineri, cei doi urmează să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, se arată într-un comunicat DNA.

Primarul suspendat al Iaşului, Gheorghe Nichita, a fost reţinut joi seară de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în dosarul în care a fost reţinut patronul grupului de firme UTI, Tiberiu Urdăreanu, se arată într-un comunicat DNA.

Gheorghe Nichita, primar al municipiului Iași la data comiterii faptei, a fost reţinut pentru luare de mită.

Potrivit procurorilor, “în august 2013, în contextul implementării proiectului „Sistem de Management de Trafic în Municipiul Iași”, care privea fluidizarea traficului rutier și pietonal, precum și scăderea gradului de poluare, finanțat din fonduri europene, inculpatul Nichita Gheorghe, în calitate de primar al municipiului Iași, a pretins și primit de la ceilalți inculpați mai multe foloase necuvenite pentru a agrea câștigarea licitației de către asocierea UTI – IBC și semnarea contractului respectiv, în valoare de 69.614.309 lei (fără TVA), precum și pentru asigurarea derulării acestuia în bune condiții.

Acest lucru a avut la bază o înțelegere anterioară între inculpații Nichita Gheorghe, Mardarasevici Iulius Gabriel (pentru IBC) și Urdăreanu Tiberiu (pentru UTI). Aceștia din urmă au efectuat, cu sprijinul inculpatului Tănăsescu Mihail și a unei alte persoane, demersuri frauduloase pentru colectarea banilor (ce urmau a fi dați cu titlu de mită). De asemenea, demersurile au constat și în elaborarea și, ulterior, decontarea unor facturi pentru situații de lucrări conținând servicii neprestate, a căror valoare reprezenta, de fapt, suma ce se colecta, periodic, drept mită pentru primarul municipiului Iași.

Concret, până în prezent inculpatul Nichita Gheorghe a primit următoarele foloase materiale constând în:
- o parte din suma totală de 10% din valoarea contractului atribuit,
- beneficii constând în reduceri de 30-40% (în total circa 15.100 lei) din prețurile unor locuri de cazare la un hotel de lux din București, în perioada 2013-2015,
- plata, în cursul anului 2014, a unor servicii de cazare la o vizită în China, efectuată de Nichita Gheorghe, alți angajați ai primăriei, precum și oameni de afaceri, între care și inculpatul Mardarasevici Iulius Gabriel,
- beneficii constând în achiziționarea unor echipamente electronice în perioada ianuarie-februarie 2014, evaluate la circa 20.000 lei.

Din probele existente la dosarul cauzei a rezultat că suma de 6,9 milioane lei, reprezentând 10% din valoarea contractului de lucrări, urma a fi remisă în raport cu cota de participare a asociaților UTI și IBC la contract, adică 80% reprezenta „contribuția” UTI, iar 20% reprezenta „contribuția” IBC la banii colectați cu titlu de mită pentru inculpatul Nichita Gheorghe, parte din aceasta fiind colectată deja în contul IBC.

Inculpaților Nichita Gheorghe, Urdăreanu Tiberiu, Tănăsescu Mihail și Mardarasevici Iulius Gabriel li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală”.

Joi seară, omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu a fost reţinut procurorii DNA, pentru dare de mită. Urdăreanu este patronul grupului UTI şi membru al UNPR.

Vineri, Gheorghe Nichita și Tiberiu Urdăreanu urmează să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, se mai arată în comunicatul DNA.

În cauză procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.

articol preluat de pe: http://stiri.tvr.ro/

(stiri.tvr.ro) Patronul grupului de firme UTI, Tiberiu Urdăreanu, a fost dus la DNA cu mandat si audiat de procurorii anticoruptie

/0 Comentarii/în /de /2.215 vizite

Tiberiu Urdăreanu (n. 29 iunie 1953 în Dej, județul Cluj), om de afaceri român, patronul grupului de firme UTI Grup. Este fiul generalului Tiberiu S. Urdăreanu, fost șef al Comandamentului de Tancuri și Auto în vremea comunismului. A absolvit Institutul Politehnic București – Facultatea de Autormatică în 1997 și Universitatea din Leicester, Marea Britanie, în 1998. Între 1978 și 1984 a lucrat în Ministerul Industriilor și Construcțiilor de Mașini, iar între 1984 și 1993, la Ministerul Apărării Naționale – Institutul de Cercetări al Armatei. Din 1993, conduce grupul UTI. Tiberiu Urdăreanu este maior în rezervă
foto: gandul.info
articol: stiri.tvr.ro

29 Octombrie 2015

Omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu a fost dus la DNA cu mandat. Patronul firmei UTI este audiat de procurorii anticoruptie. Marius Popescu vine cu detalii, in direct de la sediul DNA.

Tiberiu Urdăreanu este audiat de procurorii anticorupţie de la ora 12.30, a fost adus ca martor într-un dosar de corupţie, a transmis Marius Popescu, pentru Telejurnal.

UTI are mai multe contracte cu instituţii de stat.

Societatea întreţine sistemul de management al traficului din Capitală.

articol preluat de pe: http://stiri.tvr.ro/

(Andrei Astefanesei) Plângere penală împotriva lui Gabriel Oprea, Rovana Plumb și Eugen Teodorovici. Cartel ALFA acuză ordonanța de mărire a lefurilor demnitarilor

/0 Comentarii/în /de /1.437 vizite

articol – Andrei Astefanesei – romaniacurata.ro
foto – romaniacurata.ro
3 august 2015

Bogdan Hossu, liderul Confederației Naționale Sindicale “Cartel ALFA”, a depus o plângere penală la DNA împotriva celor care au inițiat și semnat ordonanța de urgență prin care au fost majorate salariile unor demnitari. OUG a fost adoptată în perioada în care premierul Victor Ponta se afla în Turcia pentru operație, iar la conducerea guvernului a rămas Gabriel Oprea, ministrul de Interne. Acesta, împreună cu Rovana Plumb (ministrul Muncii) și Eugen Orlando Teodorovici (ministrul Finanțelor Publice), au semnat această ordonanță. De altfel, Bogdan Hossu a spus, imediat după emiterea OUG pentru mărirea salariilor demnitarilor, că aceasta este complet imorală.

La revenirea în țară, premierul Victor Ponta a declarat că el nu este de acord cu această ordonanță, dar timp de aproape o lună el nu a făcut nimic pentru a o stopa.

Mai mult, între Victor Ponta, Gabriel Oprea și președintele României, Klaus Iohannis, au apărut contre. În timp ce Ponta susținea că nu știa nimic despre această ordonanță, Oprea și Iohannis au spus că ordonanța a fost creată la inițiativa lui Victor Ponta.

Redăm mai jos, integral, plângerea penală depusă de Cartel ALFA la DNA împotriva celor trei membri ai guvernului. Cartel ALFA este membru al Alianței pentru o Românie Curată:

Doamnei Laura Codruța KÖVESI

Procuror Șef Direcție

Subscrisa Cofederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, cu sediul în Bucuresti, sector 3, Str. Lipscani, nr. 53, etaj 2, persoană juridică conform sentinței civile nr. 2262/26.10.1990 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 în Dosarul nr. 2283/PJ/1990 cod fiscal 6273956 cont bancar RO56BACX0000000742651000 deschis la Unicredit Țiriac Bank, Sucursala Gara de Nord, reprezentata legal de Bogdan Iuliu HOSSU în calitate de președinte, în baza art. 289 din Codul de Procedură Penală, formulăm

PLÂNGERE  PENALĂ

Împotriva numiților : 

  1.  Gabriel Oprea – Prim-Ministru Interimar;
  2.  Rovana Plumb – Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice;
  3.  Eugen Orlando Teodorovici – Ministrul finanțelor publice.

Pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută și pedepsită de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000  raportat la art. 297  din Codul penal. 

În fapt, la data de 08.07.2015 a fost adoptată OG nr. 14/2015 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice semnată de Prim-Ministru Interimar – Gabriel Oprea și contrasemnată de Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice – Rovana Plumb și Ministrul finanțelor publice- Eugen Orlando Teodorovici.

Actul normativ majorează indemnizațiile lunare ale președintelui, prim-ministrului, miniștrilor, președinților, vicepreședinților, secretarilor și chestorilor Senatului și Camerei Deputaților, Avocatului Poporului, președintelui Consiliului Legislativ și celui al Curții de Conturi, secretarului General al Guvernului și celui al Cancelariei Primului a€“ Ministru, directorilor SRI, SIE, SPP și STS, cu nerespectarea prevederilor imperative ale Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice care stabilesc că raportul între coeficientul de ierarhizare minim și coeficientul de ierarhizare maxim pe bază cărora se calculează salariile de bază este de 1 la 15 raportat la bază de 600 lei. Ministrul muncii și cel al finanțelor publice au susținut această ordonanța. 

Astfel, art. 4 din Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice stabilește că în sectorul bugetar, raportul între coeficientul de ierarhizare minim și coeficientul de ierarhizare maxim pe bază cărora se calculează salariile de bază este de 1 la 15 iar potrivit art. 10 alin. (4) din același act normativ, la data intrării în vigoare a prezenței legi, valoarea de referință este de 600 lei.

Legea cadru nr. 284/2010 se aplică și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică astfel încât la adoptarea OG nr. 14/2015 era obligatoriu să se respecte limitele maxime prevăzute de acest act normativ; această, în condițiile în care OG nr. 14/2015 nu stabilește o derogare de la prevederile Legii nr. 284/2010 cu respectarea art. 63 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative conform căruia „Pentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formulă “prin derogare de la…”, urmată de menționarea reglementării de la care se deroga. Derogarea se poate face numai printr-un act normativ de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază.”

Adoptarea dar și susținerea unui act normativ care urmărește realizarea propriilor interese prin lezarea intereselor altor persoane reprezintă o îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu. Prin adoptarea OG nr. 14/2015 sunt aduse vătămări personalului plătit din fonduri publice datorită diminuării bugetului prin majorarea indemnizațiilor aferente anumitor funcții în detrimentul altora. Totodată prin diminuarea bugetului se creează o vătămare bunei funcționari a instituțiilor publice finanțate de la bugetul de stat. Astfel, datorită insuficientei fondurilor necesare, instituțiile publice finanțate de la buget sunt nevoite să își desfășoare activitatea cu un număr redus de personal ceea ce afectează activitatea acestora. 

Potrivit art. 297 alin.  (1) din Codul penal, constituie infracțiunea de abuz în serviciu nu doar indeplinerea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu ci și faptă funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act și prin această cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.  

În acest sens, menționăm că OG nr. 14/2015 fost adoptată de Guvern fără avizul consultativ prealabil al  Consiliului Economic și Social  prevăzut la „CAPITOLUL ÎI Atribuțiile Consiliului Economic și Social” din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social.

Astfel, conform art. 5 lit. a) din acest act normativ, una dintre atribuțiile Consiliului Economic și Social este aceea de a aviza proiectele de acte normative din domeniile de specialitate prevăzute la art. 2 alin. (2), inițiate de Guvern, precum și propunerile legislative ale deputaților și senatorilor, invitând inițiatorii la dezbaterea actelor normative.

Printre domeniile de activitate prevăzute la art. 2 alin. (2)  regăsim și relațiile de muncă, protecția socială și politicile salariale, domeniu în care se încadrează și OG nr. 14/2015.

În aceste condiții,  OG nr. 14/2015 putea fi adoptată fără avizul Consiliului Economic și Social numai în situația de excepție prevăzută de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social și anume depășirea de către Consiliu a termenelor prevăzute pentru analiză și transmiterea avizului sau. Ori, în situația de față, avizul Consiliului Economic și Social nu a fost solicitat fapt ce întrunește condițiile prevăzute de  art. 297 alin.  (1) din Codul penal.

În acest sens sunt și prevederile Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării aprobat prin HG nr. 561/2009. Acest regulament prevede la art. 22 că, după finalizarea procesului de avizare interministerială a proiectului de document de politici publice sau, după caz, a proiectului de act normativ, formă finală însoțită, dacă este cazul, de observațiile instituțiilor avizatoare și de notă justificativa privind nepreluarea acestora se transmite, prin grijă inițiatorilor, Curții de Conturi a României, Consiliului Concurenței, Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Consiliului Economic și Social și/sau Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, în vederea obținerii avizelor, dacă obținerea acestora este obligatorie, conform dispozițiilor legale în vigoare.  

Art. 23 din același act normativ stabilește că, după obținerea avizelor instituțiilor prevăzute la art. 22, inițiatorul va transmite Secretariatului General al Guvernului, în original, formă finală a proiectului de document de politici publice sau, după caz, a proiectului de act normativ, însoțit de eventualele observații și propuneri ale tuturor instituțiilor avizatoare, precum și de notă justificativa privind însușirea sau neinsusirea acestora, dacă este cazul. 

Legalitatea actului normativ impune respectarea anumitor cerințe, printre care se află și cea potrivit căreia, actul normativ trebuie să fie adoptat sau emis după obținerea avizelor prevăzute de lege.

Existența avizului consultativ este o condiție procedurală anterioară emiterii unui act normativ. Avizul consultativ se caracterizează prin aceea că solicitarea acestuia este obligatorie, dar autoritățile au  libertatea de a aprecia dacă se conformează sau nu conținutului acestuia.

Adoptarea OG 14/2015 cauzează o vătămare Confederației Naționale Sindicale „Cartel ALFA” întrucât această face parte dintre confederațiile sindicale reprezentative la nivel național, care potrivit art. 11 alin. (2) lit. b) din L egea nr. 248/2013 au dreptul de a desemna o parte dintre membrii CES fiind astfel îndeplinite condițiile pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanei așa cum sunt ele stabilite de art. 297 din Codul penal. 

OG 14/2015 a fost adoptată nu numai fără avizul Consiliului Economic și Social ci și fără respectarea condițiilor de transparență decizională reglementate de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizionala în administrația publică și fără consultarea partenrilor social în  Comisia de Dialog Social. 

Potrivit art. 175 alin. (1) lit. b) din Codul penal, persoanele împotrivă cărora formulăm prezența plângere au calitatea de funcționari publici întrucât exercită o funcție de demnitate publică. 

Totodată sunt indeplinte prevederile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție privind obținerea unui folos necuvenit în condițiile în care cei implicați în procesul de adoptare a actului normativ sunt favorizați în detrimentul celorlalte persoane ce fac parte din personalul salarizat din fonduri publice. 

În drept, ne întemeiem prezenta plângere pe următoarele dispoziții legale: 

– art. 13^3 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție;

– art. 297 din Codul penal.

Confederația Națională Sindicală “Cartel ALFA”

Președinte

Bogdan Iuliu Hossu

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/