Dacian Julien Cioloș (n. 27 iulie 1969, Zalău), inginer agronom și om politic român. A ocupat funcția de comisar pentru domeniul agriculturii în cadrul Comisiei Europene între 2010-2014
foto: ro.wikipedia.org
articol: youtube.com
16 noiembrie 2015
articol preluat de pe: youtube.com
foto (captura) si articol: b1.ro
1 octombrie 2015
Silviu Mănăstire a vorbit în cadrul emisiunii ”Dosar de politician” despre interesele imobiliare ale grupării Monaco.
De multe ori, în spatele politicienilor care apar la televizor și au funcții importante, stau adevărații păpușari invizibili. Astăzi o să vorbesc despre cea mai discretă și influentă grupare politico-economică, aflată ani de zile în centrul unor afaceri de corupție în România.
Numele ei este “gruparea Monaco” pentru că majoritatea afaceriștilor care fac parte din ea au rezidența în Principatul Monaco. Povestea începe în sectoarele 5 și 6 din București. La sectorul 6, primar până în anul 2012 a fost Cristian Poteraș de la PDL, în prezent Poteraș execută o condamnare de 8 ani de închisoare pentru retrocedare ilegală a unor terenuri extrem de valoroase tocmai către gruparea Monaco.
La sectorul 5, gruparea Monaco se pregatește să-l faca primar în 2016 pe deputatul PSD Cristian Rizea. Rizea a preluat șefia organizației PSD după arestarea lui Marean Vanghelie, iar acum vrea să-i ia și primăria. Nu întâmplător, gruparea Monaco are interese majore în speculații imobiliare. Controversatul deputat Rizea aparea anii trecuți în presa de scandal în fotografii făcute în principatul Monaco, unde obișnuia să conducă un automobil de lux Ferrari. Deputatul care se vrea primar în cel mai sărac sector din Bucuresti își petrece concedii imbelșugate, udate cu șampanie, tocmai la Monaco. Asta deși Rizea a muncit toata viața la stat, ca șef al Agenției Naționale pentru Tineret și apoi deputat de Brăila. Averea sa și opulența afișată de deputatul Rizea ar putea avea legătură cu nașul său de cununie, un om de afaceri cu numele Dragoș Dobrescu. Cristian Rizea și Dragoș Dobrescu, alături de afaceriștii Elan Schwartenberg, Puiu Popoviciu sau Bogdan Buzaianu, regele băieților deștepți din energie, sunt obișnuiții petrecerilor exclusiviste de la Monaco.
Despre nașul lui Rizea, acest Dragoș Dobrescu, poreclit DD-ul, unul dintre liderii grupării Monaco, circula diverse legende urbane. În primul rând, afaceristul Dragoș Dobrescu nu are nicio fotografie publică, deși i se atribuie o avere colosală. Miliardarul fără chip, acest Dragoș Dobrescu, deține zeci de proprietăți imobiliare în București și controlează prin interpuși alte multe afaceri. Prin diverse personaje apropiate, Dragoș Dobrescu a pus mâna pe zeci de hectare de teren retrocedate. Unele trenuri au fost date de primarul sectorului 6, Cristian Poteraș, despre care spuneam că a fost condamnat la închisoare.
Documentele arată că Dragoș Dobrescu controlează grupul de companii imobiliare MONOLIT. Dobrescu construiește blocuri și clădiri de birouri sau cumpără obiective imobiliare în București pe care apoi le închiriează. Doi dintre asociații săi sunt Marian Jean Capățână și Nicolae Berendea. Capatana si Berendea au primit retrocedările de terenuri din partea primarului sectorului 6, Poteraș. Cei doi au cumpărat inițial drepturile litigioase de la diverse persoane. Prin semnătura primarului Poteraș, interpușii miliardarului Dragoș Dobrescu dar si fratele controversatului Elan Schwartenberg au primit terenuri ce valoarau circa 100 de milioane de euro. Bereandea si Capățâna au vândut o parte din terenuri imediat ce au intrat în posesia lor, dar judecătorii au dispus confiscarea sumei de 19, 9 milioane de euro de la Marian Jean Căpățînă și suma de 810.000 euro de la Nicolae Ion Berendea.
Afacerea de la sectorul 6 a fost doar o picatură în oceanul de afaceri a miliardarului fără chip Dragoș Dobrescu. Dobrescu apare în afaceri alături de interpusul grupării Mazare, pe nume Georgică Giurgiucanu, specializat în retrocedări de terenuri la Constanța sau alături de milionarul Cosmin Balcacean, cunoscut în București ca unul dintre locotenenții controversatului Sorin Beraru, milionarul evreu specializat în afaceri cu armament.
Ca să ințelegem cu cine avem de-a face este bine de știut că Dragoș Dobrescu a cumpărat în anul 2010 o bucată de teren de 600 de metri pătrați în centrul Bucureștiului cu 1 milion si jumatate de euro. Tot Dobrescu facea parte din anturajul intim al fostului președinte al PNL, Crin Antonescu. Acum, miliardarul Dobrescu, plecat în străinătate în majoritatea timpului, face cărțile pentru alegerile de primari la București. Finul sau, Cristian Rizea, vrea sa preia sectorul 5, unde se pot da tunuri imobiliare de proporții. Alte zone de interes ale grupării imobiliare de la Monaco sunt sectoarele 1 si 6 din Capitală.
În alte episoade, o să vă prezint și alte personaje ale gruăarii Monaco și interesele lor de afaceri. Ca o remarca de final: milionarii aceștia fără chip au facut banii în țara asta saracă pe care o disprețuiesc dar isi cheltuie banii murdari în cele mai scumpe orașe ale lumii.
articol preluat de pe: http://www.b1.ro/
Ilie Carabulea – foto – (captura video) – youtube.com
articol – B1.ro
În timp ce România se afundă în scandaluri politice, Rusia începe să pompeze banii la București în diverse operațiuni speciale. Băieții lui Putin au demarat investiția într-o platformă extinsă de presă sub numele de Vocea Rusiei.
În paralel, sub nasul Autorității de Supraveghere Financiară – ASF, rușii se pregătesc să investească masiv în piața asigurărilor din România. ASF este o instituție lovită de scandaluri de corupție ce au culminat cu arestarea lui Dan Radu Rușanu; teoretic, ASF, ar trebui să reglementeze piața bursieră, piața companiilor de asigurări și sistemul de pensii private. În realitate, ASF este supusă jocurilor politice.
O să vă dezvălui azi detaliile unei afaceri ce miroase a corupție, în centrul căreia se află compania de asigurări Carpatica; acționarul principal al companiei, omul de afaceri Ilie Carabulea, a fost arestat de două ori deja pentru dare de mită. În acest moment, Ilie Carabulea negociază cu o companie austriacă vânzarea Carpatica către un grup de afaceriști din Moscova. Rușii vor să preia compania pentru a intra pe piața europeană, dar solicită ca tranzacția să fie anonimă. Cei de la Autoritatea de Supraveghere Financiară sunt obligați să avizeze această tranzacție.
La prima vedere nu ar fi nicio problemă, însă Carpatica este o bombă cu ceas, este o companie aflată în pragul falimentului, care, dacă ar da faliment ar pune în genunchi piața asigurărilor din România. Carpatica este societatea care a eliberat în piață cele mai multe polițe RCA – polițe de asigurare obligatorii pentru mașini. Falimentul Carpatica ar afecta câteva milioane de români. Cei de la ASF cunosc situația financiară reală a companiei Carpatica, dar de frica opiniei publice și a scandalurilor mușamalizează acest dosar. Carpatica are nevoie de 100 de milioane de euro pentru a-și capitaliza operațiunile. Adică, pentru a putea să plătească în continuare polițele de asigurări către români, Ilie Carabulea trebuie să facă rost de 100 de milioane de euro sau să vândă compania afaceriștilor din Rusia.
Așadar, suntem în pragul unui nou scandal financiar de proporții, asta dupa intrarea în administrare specială a companiei ASTRA, celălalt asigurator important de pe piața românească.
La Astra, pe același tipar oarecum, omul de afaceri Dan Adamescu este acuzat că a devalizat asiguratorul Astra cu câteva sute de milioane de euro. În acest moment, reprezentanții autorității de supraveghere financiară- ASF pot să salveze compania Carpatica de la faliment dacă declanșează o procedură de administrare specială- prin această procedură specială firmele și oamenii asigurați de Carpatica vor putea fi protejați. Însă, afaceristul Ilie Carabulea forțează vânzarea companiei către grupurile din Rusia. În acest sens, Carabulea a desemnat-o ca și director la Carpatica pe controversata Angela Toncescu, fosta șefă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Angela Toncescu are sarcina să-i convingă pe membri ASF că societatea Carpatica poate fi vânduta rușilor, deși situația ei financiară este extrem de proastă. Toncescu se bazează pe relațiile pe care le are în interiorul ASF, relații care o pot ajuta să stopeze intrarea Carpatica în procedura specială de administrare.
Aceste jocuri de culise pe mize de milioane de euro se fac atât la ASF cât și pe holurile Parlamentului României. Asta în ciuda faptului că procurorii DNA au făcut arestări grele în cadrul companiei Carpatica și la ASF. În 2013, procurorii l-au arestat pe Marian Mîrzac, membru în conducerea autorității de supraveghere – ASF după ce acesta a luat șpagă un autoturism Audi tocmai de la patronul Carpatica Ilie Carbulea. Carabulea îi plătea lui Mîrzac protecția împotriva controalelor de la ASF. Încă de atunci, cei de la ASF știau că societatea Carpatica este devalizată și nu are rezerve suficiente de bani pentru a plăti daunele. În dosar a fost arestat și Carabulea și pus sub învinuire directorul Mustățea de la Carpatica. Un alt protector al lui Ilie Carabulea era senatorul Șerban Mihăilescu – zis Miky Șpagă, cel care a recomandat-o de fapt pe Angela Toncescu să preia Carpatica.
Această afacere urâtă va exploda la autoritatea de supraveghere ASF, zguduind încă o dată piața financiară din România, o piață putrezită de interese și hoții halucinante. Zilele următoare aflăm povestea FALIMENTĂRII companiei de asigurari ASTRA.
articol preluat de pe http://www.b1.ro/
foto captura video – youtube.com
articol - B1.ro
Analiza guvernului Ponta se încheie cu însuși prim ministrul României.
Victor Ponta este un mare norocos. Într-un interviu din campanie, mama primului ministru spunea că Victor Ponta a ajuns membru PSD deoarece PSD-iștii au fost singurii care i-au oferit o șansă în viață. Șansa i-a fost oferita de Adrian Năstase.
După alegerile din 2004, marea șansă a premierului s-a numit Daciana Sârbu. Iubirea dintre cei doi și căsătoria l-au ajutat pe Victor Ponta să reziste politic în PSD deși era văzut ca “omul lui Năstase”.
Ponta a rămas șef la organizația de tineret a PSD în timpul lui Mircea Geoană. Socrul său, Ilie Sârbu, a devenit unul dintre cei mai influenți lideri ai partidului.
În 2009, a răsărit o noua șansă majoră, Ponta a fost cooptat în guvernul PSD- PDL deoarece avea relații bune cu Elena Udrea, avea ușa deschisă la Traian Băsescu și, evident, a făcut parte din echipa care a negociat ca PSD să facă alianța de guvernare cu PDL.
În 2010, o noua șansă: Ponta a ajuns din întâmplare șef la PSD după ce l-a bătut pe Mircea Geoană în urma unor jocuri de culise complicate, în care au fost implicați Adrian Năstase și Ion Iliescu.
În 2012 a ajuns premier tot din noroc, deoarece guvernul MRU a căzut în urma unei moțiuni de cenzură care a trecut în mod nesperat.
Ponta a ajuns, în fine, șeful unui guvern cu 70 la sută susținere parlamentară pentru că a avut șansa să-l convingă sau să-l păcăleasca pe Crin Antonescu să construiască USL.
Apoi, Ponta a avut din nou baftă pentru că Antonescu s-a prăbușit în sondaje și el a ajuns să fie candidatul inevitabil la președinția țării.
În final, după 12 ani de politică, pe Victor Ponta l-a lovit în moalele capului un ghinion major, numit Klaus Iohannis, care însă s-a transformat într-o noua mare șansă după numai șase luni. Realitatea arată că Ponta a rezistat ca premier și șef absolut al PSD în ciuda pierderii alegerilor.
Aflați mai multe despre acest dosar din materialul video de mai jos.
articol preluat de pe http://www.b1.ro/
foto (captura video) – youtube.com
articol – B1.ro
O să vă prezint un personaj foarte – foarte interesant. Nu este o mare stea politică, dar este ceea ce eu numesc un supraviețuitor de cursă lungă.
El este ministrul Apărării Mircea Dușa, un brav reprezentant al Partidului Comunist Român, care, surpriză, nu a murit, deoarece supraviețuiește prin elevii săi. Acest Dușa provine din PCR, a trecut apoi, natural, prin vechiul Front al Salvării Naționale, apoi PDSR și PSD; este așadar un tovarăș cu state vechi în politică.
Dușa și-a croit drumul politic cu o dexteritate specifică ardelenilor. Dușa este de loc din Toplița, județul Harghita, unde a fost între anii 1986 -1990 vicepreședinte al Consiliului popular al oraşului Topliţa, adică viceprimar.
În acea perioadă, Dușa a frecventat și cursurile școlii de elită a partidului comunist, adică academia Ștefan Gheorghiu. După Revoluție, Dușa și-a păstrat funcția în mod natural timp de 6 ani, apoi a promovat și încă 4 ani a fost primarul orașului Toplița.
Din acea perioadă au rămas în folclorul zonei și poveștile despre legăturile lui Mircea Dușa cu exploatările de pădure din zonă. Zonele Toplița și Borsec au fost defrișate cu bestialitate în ultimii 15 ani.
Firește, Dușa, care conducea partidul social democrat în județul Harghita, un județ unde comunitatea românească este în minoritate, a avut norocul după anul 2000 să devină prefect și apoi deputat, funcție pe care o ocupa neîntrerupt de 10 ani.
Când vezi asemenea cariere îți dai seama că meseria asta de politician, deși nu există oficial, este cât se poate de reală. Unii doar asta au făcut de 25 de ani.
Acum, vom merge mai departe cu povestea ministului Apărării – Dușa – direct în anul 2010. Trebuie să știți că Dușa, din cauză că reprezenta un județ mic, nu a fost băgat în seamă de jupânii din PSD.
Dușa era și el unul din sutele de deputați ai PSD care se învârteau prin Parlament. Dumnezeu i-a pus mâna în cap însă în anul 2010, Dușa a participat la înlăturarea lui Mircea Geoană din fruntea partidului la congresul din anul 2010.
În vara acelui an, noul președinte al PSD, Victor Ponta, l-a numit lider al grupului PSD din Camera Deputaților. Dușa i-a fost recunoscător lui Ponta pentru că i-a salvat cariera politică, i-a fost loial. iar apoi, în 2012, a primit marea recompensă, a fost numit ministru pentru Relația cu Parlamentul, apoi în august a fost propulsat sus de tot, la ministerul de Interne.
Dușa a fost obligat însă în decembrie 2012 să cedeze Internele lui Gabi Oprea și să preia el ministerul Apărării, la conducerea căruia stă deja de 3 ani.
Pentru că este cuminte și nu deranjează pe nimeni, pentru că nu are pretenții politice și nu face jocuri, ministrul Dușa a reușit să-și păstreze o imagine bună.
Cunoscătorii politicii știu că Mircea Dușa este ministrul Apărării doar cu numele, adevăratul șef fiind în continuare vicepremierul Gabi Oprea.
Azi, pentru discretul ministru al Apărării Mircea Dușa am nota 5.
articol preluat de pe http://www.b1.ro/
foto (captura video) si articol preluate de pe B1.ro
Când vorbești de ministerul Sănătății te gândești imediat la scandaluri și la greve. Cei mai mulți miniștri din ultimii 25 de ani au fost schimbați, evident la Sănătate, din cauza intereselor de miliarde de euro din industria farmaceutică și din cauza banilor enormi cheltuiți la bugetul de sănătate.
Cu alte cuvinte, în sistemul de sănătate se fură sănătos! Chiar dacă România cheltuie circa 4 miliarde de euro, bani care ajung în bugetul Casei Naționale de Sănătate, sistemul nostru medical este ciuruit de probleme.
Așadar, ministrul Sănătății Nicu Bănicioiu a făcut pariul vieții sale când a acceptat acest minister al sacrificiului. Bănicioiu a refuzat în câteva rânduri să meargă la Sănătate iar acum se chinuie să navigheze printre cele două mari scandaluri care au lovit sistemul: scandalul cardului de sănătate și lupta pentru ieftinirea medicamentelor.
Bănicioiu face parte din garda tânără a PSD, care a preluat puterea în partid în 2010 și este considerat un apropiat al premierului Ponta. Cât timp a fost în opoziție, Bănicioiu a criticat sistemul, dar acum trebuie să-l reformeze dacă poate din interior.
Avem la zi așadar problema cardului de sănătate, care, în mod paradoxal, nu are legătură cu ministerul Sănătății, ci este în responsabilitate Casei Naționale de Sănătate, care se afla în subordinea premierului Ponta.
Însă, în România, toată lumea se uita la ministrul Sănătății ca la primul responsabil și vinovat al sistemului- aceasta este regula făcută în ani de zile de sindicaliști, de producătorii de medicamente sau șefii de spitale; adică ministrul Sănătății, oricine ar fi, plătește oalele sparte indiferent de vinovat.
Jumătate de milion de români nu au primit cardurile de sănătate, drept urmare sistemul nu funcționează, oamenii stau la cozi, nu-și pot cumpăra medicamentele din farmacii decât cu o derogare care este la limita legii.
Într-un cuvânt, haos! Evident, până acum nu a plătit nimeni cu funcția, semn că șefii de la Casa de Sănătate sunt bine priponiți politic. Ponta nu are nicio scuză în povestea asta pentru că această Casă de Sănătate se afla direct în subordinea sa. Distribuția cardului de sănătate a fost un dezastru. Un om întreg la cap nu înțelege de ce Guvernul nu a așteptat ca toți românii să primescă cardul, apoi să se înregistreze la medicul de familiei și doar după aceea să se dea drumul sistemului informatic.
Este un exemplu tipic de heirupism românesc, adică să bifăm că am făcut-o și pe asta! Evident, toate oalele, cum spuneam, pentru scandalul cardului, s-au spart în capul ministrului Bănicioiu și a premierului Ponta.
Industria farmaceutică vrea să-i demonstreze ministrului Bănicioiu că este mult mai puternică decât Guvernul României. În final, dacă Bănicioiu iese bine din acest mandat de ministru, îl așteaptă o carieră politică bună în față. Pentru curaj, primește și el nota 7.
articol preluat de pe http://www.b1.ro/
foto preluat de pe mihaeladanpress.ro
articol preluat de pe B1.ro
Miniștrii pe care România îi are au ajuns în această funcție datorită votului cetățenilor. Votul era dat împotriva lui Băsescu, nu pentru miniștri. Se poate ca indiferent de vot să existe miniștri proști în guvern.
Speranța necunoscută este Mihai Tudose, ministrul Economiei. Nominalizarea sa nu a fost o întâmplare ciudată, el fiind parlamentar PSD de Brăila din 2000.
În România nu ajungi ministru pentru că te pricepi la ceva, ci Tudose a preluat funcția de conducere din Brăila din cauză că Bunea Stancu a fost arestat.
“Eu am 1,98 m și 100 de kilograme” a fost argumentul său pentru preluarea funcției.
Tudose nu e chiar venit cu pluta pe Dâmbovița, ci are studii superioare. A studiat politica, deci nu are legătură cu economia.
Deși pare bine intenționat, Tudose învață la locul de muncă și s-a remarcat printr-o tăcere reală de la preluarea mandatului, în condițiile în care are în subordine câteva companii de stat, printre care Oltchim.
Mihai Tudose primește nota 6, minus.
articol preluat de pe http://www.b1.ro/
Eugen Teodorovici
foto captura video youtube.com
articol preluat de pe B1 TV
În 3 ani, premierul Victor Ponta a derulat mai multe experimente politice la ministerul Finanțelor, cel mai important minister al țării din ultima perioadă.
Primul experiment a fost Florin Georgescu, numit ministru la Finanțe în 2012. Georgescu, un adevărat tiranozaur al sistemului bancar s-a plictisit repede și s-a întors la Banca Națională.
Al doilea experiment ministerial a fost înfiintarea ministerului Bugetului pentru profesorul Liviu Voinea, asta pentru ca premierul să controleze direct cheltuirea banilor de la buget. Voinea a fugit și el tot la BNR.
A urmat Ioana Petrescu, școlită în Statele Unite, dar care și-a rupt diploma în hățișul intereselor și combinațiilor de la ministerul Finanțelor.
Penultimul experiment a fost extrem de dureros pentru premierul Ponta, Darius Vâlcov, cel atât de lăudat pentru modificarea codului fiscal, a ajuns la pușcărie.
În fine ajungem și la actualul șef al Finanțelor, Orlando Eugen Teodorovici, pe care îl analizăm în continuare.
În ceea ce-l privește pe Teodorovici, lucrurile sunt simple: ministrul este văzut în public mai tot timpul cu gura la urechi, așadar este un om vesel, este multimilionar în euro și degustător de femei frumoase. Teodorovici frecventează cluburile de fițe și este poreclit mai nou Orlando Bloom de la finanțe sau “discotecarul”.
În continuare o să vă prezint câteva informații în exclusivitate despre ce se întâmplă la ministerul Finanțelor. Opinia publică s-a întreabat de ce trebuie fiscalizat bacșisul și de ce se strânge atât de tare șurubul fiscal la micii comercianți.
Pentru că la bugetul de stat trebuie încasați urgent circa 1 miliard de euro. România se află într-o situație delicată! Ce s-a întâmplat? Pe vremea în care ministrul Teodorovici era șef la ministerul fondurilor europene, acesta a decontat de la bugetul de stat facturile către firmele și instituțiile care derulau fonduri europene.
În mod normal banii trebuiau să vină de la Bruxelles. Însă, ca să crească absorbția fondurilor și să nu se mai blocheze proiectele europene, Teodorovici a propus ca bugetul de stat să acopere cheltuielile urmând ca apoi să-și recupeze banii de la Uniunea Europeană.
Însă, UE nu vrea să ne deconteze banii deja cheltuiți, mai mult, europenii au trimis controale prin intermediul organismului de luptă antifraudă care verifică acum contractele de la ministerul dezvoltării.
Europenii suspectează fraude în programul de resurse umane, mediu, telecomunicații și IT. Vă dați seama că ministrul Orlando, care se laudă că a făcut 53 la sută absorbție de fonduri europene, trebuie să acopere acum gaura din postura de ministru de finanțe.
Dacă se dovedesc și fraudele de miliarde făcute cu fondurile europene în ultimii 2 ani, Orlando riscă și mai mult.
Dar totuși, cine este acest domn Orlando Teodorovici? Ministrul Finanțelor este un fost liberal reeșapat în PSD, el asculta doar de ordinele lui Victor Ponta și, din când în când, de ale lui Sebi Ghiță.
El a fost secretar de stat în ministerul Economiei în timpul guvernării Tăriceanu și s-a aflat în zona de influență a lui Dan Radu Rușanu, poreclit Unchiul.
Teodorovici are experiență în derularea fondurilor europene deoarece a coordonat programele ISPA și Sapard în guvernarea Năstase iar apoi a fost director al organismelor care implementau fondurile europene pentru infrastructură și coeziune.
articol preluat de pe http://www.b1.ro/
Ioan Rus – foto captura video youtube.com
articol – B1 TV
România este țara cu cele mai multe autostrăzi construite pe hârtie din Europa și cine știe chiar din lume. Evident, vinovat de situație nu este în totalitate Ioan Rus, ministrul Transporturilor, instalat în funcție de aproape 1 an.
Astăzi vi-l prezint așadar pe ministrul Rus dar dintr-o perspectiva inedită: aceea a ministrului care vrea să facă treabă dar care nu va avea șansa să o ducă la capăt. Impotența politicienilor români poate fi văzută cel mai bine în domeniul infrastructurii. Dacă celelalte domenii, cum ar fi finanțele sau economia, pot fi fentate din statistică, aici- cu drumurile – este simplu: ai drumuri sau nu ai drumuri?
România nu are drumuri deși s-au cheltuit circa 10 miliarde de euro în ultimii 6-7 ani. Evident, acești bani au fost încasați. Și evident, în afacerile cu drumuri vorbim de corupție la nivel inalt. Aproape toți mogulii asfaltărilor din țară au dosare penale pentru evaziune fiscală, vor urma și megadosare de corupție.
Până atunci, noi tot nu avem drumuri. Ioan Rus este un domn bine intenționat și care în teorie știe ce să facă. Ghinonul său este că nu are timp și dacă va reuși totuși să facă ceva este important să demareze câteva proiecte de autostrăzi care vor fi terminate de alte guverne- asta în cel mai fericit caz.
Însă Rus, ca și alți predecesori, cum ar fi Dan Șova, a venit și a desenat pe hârtie diverse proiecte de infrastructură. Șova a desenat, înaintea lui au desenat și Ramona Mănescu, și Relu Fenechiu și Ovidiu Silaghi sau Anca Boagiu. Cu mențiunea că Boagiu va da drumul la câteva șantiere importante.
Problema cu acest așa-zis desenat de autostrăzi este următoarea: Uniunea Europeană îți dă bani pentru infrastructură numai dacă planul făcut de ministerul Transporturilor coincide cu coridorul 4 european de transporturi.
Pentru că în Europa există o strategie integrată și nu te poți apuca să construiești șosele de capul tău, cum obișnuiesc românii să facă de obicei. În România, drumurile s-au construit în funcție de cine era mai șmecher în Guvern.
Dacă moldovenii au fost influenți, atunci Hrebenciuc și Sechelariu au umplut Moldova de drumuri județene, dacă erau deștepti puteau face o autostradă Iași- București. Când au venit ardelenii la putere, au împânzit Transilvania de tot felul de așa- zise bucăți de autostradă.
Dacă erau deștepți ardelenii- portocalii, terminau în orice condiții autostrada Transilvania, adică uneau Bucureștiul cu Oradea prin Brașov. Ioan Rus s-a chinut și a făcut un master plan de transport pe care l-a trimis Uniunii Europeane spre aprobare.
UE a respins inițial acest master plan iar acum câteva zile ministerul Transporturilor a retrimis un alt plan revizuit. De ce ne-au respins europenii master planul nu este clar pentru că ministrul Rus nu a ieșit să ne explice! Cert este că, din acest masterplan reiese că România vrea să construiască 1300 de km de autostradă în valoare de 13,7 miliarde de euro. Alte 10 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru realizarea a 1800 de km de drumuri expres.
cititi mai mult pe http://www.b1.ro/stiri/politica/dosar-de-politician-tara-cu-autostrazi-de-hartie-ministrul-rus-nu-are-timp-are-curaj-video-111080.html
articol preluat de pe http://www.b1.ro/
Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene
foto (captura video) si articol preluate de pe B1.ro
Campania dedicată activității miniștrilor guvernului Ponta continuă cu ministrul ofițer Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene, un portofoliu cu foarte mare greutate în Romania acestor zile.
Numirea lui în Guvern a fost un mare șoc pentru cei din PSD, în special din cauza că Nica nu are nicio legătură cu partidul.
Marius Nica este absolvent al Academiei Naționale de Informații, al Facultătii de Informații- cu specializarea Jurnalism, Comunicare, Psiho – Sociologie Comportamentală.
Mai vedem în CV-ul ministrului un fapt și mai ciudat. Deși a terminat Academia Națională de Informații în anul 2003, adică ministrul Nica are doar 35 de ani neîmpliniți, el s-a angajat după absolvire în cadrul Ministerului Apărării Naționale. Aici, ministrul a “prelucrat informații și a făcut sinteze” din funcția de Manager recrutare personal, responsabil cu încadrarea în Ministerul Apărării. Adică, Nica se ocupa cu interviurile de angajare.
Cum a ajuns însă Nica ministrul Fondurilor Europene este o poveste demnă de un film de spionaj. Unii din politică spun că Nica este pus de SRI să păzeasca fondurile europene care vin în România. Cert este că norocul i-a surâs în viață lui Marius Nica în momentul în care a cunoscut-o pe Rovana Plumb, actualul ministru al Muncii și fosta șefa la ministerul Mediului.
În anul 2008, când Marius Nica a plecat din slujba de la ministerul Apărării, a fost angajat la cabinetul europarlamentarului Rovana Plumb. Marius Nica a fost angajat inițial în calitate de consilier al Rovanei Plumb, apoi, în 2012, a fost promovat ca director de cabinet în perioada în care Rovana Plumb era ministrul Mediului Apelor și Pădurilor.
Aflați mai multe despre acest dosar din materialul video de mai jos.
articol preluat de pe http://www.b1.ro/