Cel puţin 50 la sută dintre moldoveni preferă aderarea la Uniunea Vamală, faţă de 32 la sută care ar opta pentru Uniunea Europeană, arată Barometrul de Opinie Publică difuzat joi.
Întrebaţi ce ar alege între aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau la Uniunea Vamală, 50 la sută dintre cei chestionaţi au ales a doua opţiune, în timp ce 32 la sută au declarat că ar prefera aderarea ţării lor la UE, relatează portalul Unimedia.md.
Totodată, sondajul arată că Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) conduce în preferinţele alegătorilor cu 16 la sută, urmat de Partidul Comuniştilor (PCRM) cu 11,3 la sută, Partidul Liberal (PL) cu 11,1 la sută şi Partidul Liberal Democrat (PLDM) cu 7,1 la sută.
Peste 75 la sută dintre cetăţeni consideră că ţara merge într-o direcţie greşită, arată sondajul, care constată că populaţia Republicii Moldova devine tot mai îngrijorată de situaţia din regiune, având în vedere tensiunile din estul Ucrainei. Potrivit rezultatelor BOP, 20 la sută dintre moldoveni sunt îngrijoraţi de posibilitatea izbucnirii unui război în zonă.
“Procentul este destul de mare, dacă se compară cu barometrul din urmă cu doi ani, când nu exista această teamă”, a explicat directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie.
Rezultatele sondajului realizat de către Institutul de Politici Publice şi CBS-AXA şi finanţat de Fundaţia Soros Moldova arată totuşi că cea mai mare îngrijorare a moldovenilor o reprezintă preţurile. În topul temerilor urmează sărăcia, viitorul copiilor, şomajul şi corupţia.
Sondajul a fost realizat în perioada 28 martie – 7 aprilie, în 85 de localităţi, pe un eşantion de 1.104 persoane. Marja de eroare este de plus sau minus 3 la sută.
Uniunea Vamală Eurasiatică este o asociere între Rusia, Belarus şi Kazahstan, în interiorul căreia s-au anulat taxele vamale la comerţul reciproc şi s-a introdus un sistem uniform de taxare a importurilor.
80% din moldoveni, nemulțumiți de situația economică; Cetățenii vor să protesteze
articol – independent.md/
80% din cetățenii Republicii Moldova sunt dezamăgiți de situația economică din țară, iar 75% cred că lucrurile merg într-o direcție proastă, arată datele Barometrului Opiniei Publice pentru luna aprilie.
Întrebați cât de mulțumiți sunt de situația economică de acum din Republica Moldova, 45% din participanții la sondaj au spus că nu sunt deloc mulțumiți, iar 35% au spus să nu sunt prea mulțumiți.
Interesant este că procentajul celor nemulțumiți a crescut simțitor față de rezultatele Barometrului de acum 6 luni, înainte de alegerile parlamentare. Atunci 62% din cetățeni se declarau nemulțumiți.
Totodată, 75% din cetățeni sunt de părere că lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcție greșită, procentajul fiind cu 14% mai mare decât în noiembrie 2014.
Acest lucru se resimte și în potențialul protestatar al cetățenilor. Peste 65% din respondenți sunt gata să participe la proteste, greve sau manifestații, în timp ce unii ar recurge chiar la blocarea străzilor sau greva foamei.
Sondajul a fost realizat în perioada 28 martie – 7 aprilie, în 85 localități din țară, pe un eșantion de 1.104 persoane și are o marjă de eroare de 3%.
Pentru prima dată după 73 de ani, Familia Regală a României intră în Catedrala din Chişinău. Stârnind reacţii diverse în societatea din România şi Republica Moldova, atitudinea şi prezenţa Casei Regale peste Prut începe să devină o constantă. Slujba de Înviere este numai confirmarea acestui fapt. Este Casa Regală astăzi un exemplu de soft-power şi de alternativă la clasa politică?
Unificatori, Principesa Margareta şi Principele consort, au decis să cinstească Învierea Mântuitorului în ambele Mitropolii ortodoxe existente peste Prut: cea a Chişinăului şi Întregii Moldove (subordonată canonic Moscovei) şi în cea a Basarabiei (subordonată canonic Bucureştiului). Gestul nu a trecut netaxat de unii critici, printre ei numărându-se şi bloggerul Adevărul şi posibilul Ministru de Externe al Guvernului PNL, Radu Carp care consideră că dubla prezenţă ar fi discutabilă şi controversată. Este oare aşa?
În primul şi primul rând, trebuie să constatăm că în Republica Moldova avem de-a face cu o societate dezbinată. Împărţirea în etnii, religii şi mitropolii nu serveşte scopului imediat care este cel de a unifica cele două state româneşti. Cu cât avem poporul învrăjbit mai mult, cu atât mai mult acesta va fi mai greu de adunat în jurul unor valori comune. Iar prezenţa regală poate avea un asemenea rol, în condiţiile în care Monarhul a fost rege şi peste acest teritoriu, nu doar peste România ciopârţită de azi. Apoi, sondajele arată câ, mai mult ca oricând, basarabenii sunt dezamăgiţi de clasa politică, şi, la fel ca la Bucureşti, îşi caută puncte de referinţă şi simboluri în care să creadă.
A împărţi primitiv lumea de la Chişinău în români şi ruşi este dăunător şi nu serveşte cauzei, cu atât mai mult cu cât realităţile de pe teren sunt altele: pătura cea mai numeroasă este a celor care se identifică ca moldoveni(ATENŢIE! a se citi nu ca un element neapărat străin identităţii româneşti). Ori în acest moment aceşti moldoveni, după regiune şi după stat, trebuie cuceriţi prin metode de soft-power. Ba chiar, având în vedere unele proiecte româneşti care nu au fost duse până la capăt cum trebuie peste Prut în ultimii 20 de ani, ar trebui să evităm orice împărţiri şi categorisiri. Mai bine ar fi, poate să ne intereseze realităţile politice de la Bucureşti, unde clasa politică fanfaroană declamă Unirea dar nu pune niciun proiect concret pe masă pentru înfăptuirea ei: în programul PNL de Guvernare nu există mai mult de un paragraf despre Republica Moldova! Şi acela nu în termenii cei mai unionişti…
Primarului Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a spus: “Considerăm această vizită drept una simbolică, de o semnificaţie similară cu sărbătorirea de către Majestatea Sa, Regele Mihai si a Familiei Regale a Sfintelor Paşti în România, în anul 1992, pentru prima dată după căderea comunismului.”.
VIDEO (via Afidomn) cu imagini de arhivă şi cele din timpul ultimei vizite:
Datoria Regelui
Prin conjuctura istoriei, prin chestiuni care nu fac subiectul prezentului articol, datoria regelui Mihai I al României faţă de românii de peste Prut este imensă. Şi acest lucru este conştientizat de către Majestatea Sa, care, cu fiecare ocazie, a vorbit despre Basarabia ca fiind un pământ românesc vremelnic furat. În cartea lui Mircea Ciobanu, „Noi convorbiri cu Mihai I al României”, Humanitas, 1992, Regele vorbeşte despre subiect: “Basarabia nu poate şi nici nu trebuie să fie independentă faţă de România, ca de altminteri nici un alt pământ românesc.(…) Fără Basarabia, România nu este un lucru întreg. Cele mai multe suferinţe ale ei chiar de aici se trag.”. Un alt lucru, mai puţin cunoscut, este că unul dintre cei 12 colegi de de liceu ai Regelui Mihai, Radion Chiaburu, era basarabean. În martie 1944, Casa Regală l-a ajutat să-şi refugieze familia în Oltenia, punându-le la dispoziţie un avion şi oferindu-le o locuinţă şi un loc de muncă la Domeniile Coroanei Segarcea.
Orice formă de organizare va avea viitorul stat unit, dacă va fi republică sau monarhie, rolul Casei regale este unul important. De aceea, şi în discursul din Parlament, Regele Mihai a vorbit despre Basarabia:
Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi.
Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna.
De la vorbe la fapte
“Eu pot să spun sincer că am găsit aici o ţară exact cum e acasă, pentru că Basarabia este acasă pentru mine.” a declarat pe 24 februarie principele moştenitor Nicolae la prima venire a sa la Chişinău. Ori, ceea ce se pare că ştie Casa Regală faţă de unii politicieni de pe malul Dâmboviţei, este că Basarabia nu înseamnă doar Chişinăul şi recepţiile de la hotelul Leogrand. Fără a dori să vă plictisesc, redau aici programul avut de principele Nicolae pe parcursul şederii sale, program care nu mai necesită niciun alt comentariu sau chestiuni discutabile / controversate….
————————————————————
Miercuri, 18 februarie 2015, Alteţa Sa Regală a vizitat oraşul Orhei. În debutul vizitei, Principele Nicolae a avut o întrevedere cu primarul oraşului, domnul Vitalie Colun. Alteţa Sa Regală a vizitat, apoi, Biserica Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului, unde a fost primit de Preasfinţitul Antonie de Orhei, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului.
De asemenea, Principele Nicolae a vizitat Colegiul de Medicină din Orhei, precum şi Mănăstirea Curchi. În cadrul vizitei în Orhei, Alteţa Sa Regală a avut întrevederi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din oraş. În finalul zilei, Principele Nicolae a avut o întâlnire cu P.S. Marchel, Episcopul de Bălţi şi Făleşti, la reşedinţa episcopală din oraşul Bălţi. Joi, 19 februarie 2015, Principele Nicolae s-a aflat în oraşul Bălţi.
Cu această ocazie, Alteţa Sa Regală s-a întâlnit cu primarul oraşului, doamna Marina Covali, precum şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale. Principele Nicolae a vizitat, apoi, Universitatea de Stat Alecu Russo, Catedrala Sfinţii Constantin şi Elena, precum şi Liceul Teoretic Mihai Eminescu. Vizita Principele Nicolae în Bălţi s-a încheiat la Consulatul General al României, unde Alteţa Sa Regală a fost primită de domnul Mihai Baciu, consulul general al României la Bălţi.
Vineri, 20 februarie 2015, Principele Nicolae a vizitat comuna Regina Maria din raionul Soroca. Aici s-a întâlnit cu primarul comunei, domnul Oleg Nastas, precum şi cu preşedintele raionului Soroca, domnul Victor Său. Principele Nicolae a vizitat Şcoala Gimnazială Regina Maria şi s-a întâlnit, la căminul cultural, atât cu localnici, cât şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale.
În continuare, Alteţa Sa Regală a vizitat oraşul Soroca. Principele Nicolae a avut o întrevedere, la sediul Consiliului Raional Soroca, cu domnul primar Mihail Grabciuc şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale. Principele Nicolae a vizitat, apoi, Cetatea Soroca şi Liceul Constantin Stere din oraş.
Sâmbătă, 21 februarie 2015, Alteţa Sa Regală a început vizita în municipiul Chişinău. Principele Nicolae a avut întrevederi cu reprezentanţi ai Corpului Diplomatic, ai societăţii civile şi personalităţi ale vieţii culturale din Republica Moldova. Alteţa Sa Regală a vizitat Crama Cricova din Chişinău, iar, în finalul zilei, a luat parte la spectacolul „Familia Tot” care a avut loc la Teatrul Mihai Eminescu.
Duminică, 22 februarie 2015, Principele Nicolae a luat parte la evenimentul de lansare a volumului „Drumul spre casă. Filip Lucian Iorga în dialog cu Principele Nicolae al României” care a avut loc la Librăria din Centru din municipiul Chişinău. Alături de Alteţa Sa Regală s-a aflat primarul muncipiului Chişinău, domnul Dorin Chirtoacă.
În continuarea vizitei, Principele Nicolae a depus flori la statuia lui Ştefan cel Mare din capitala ţării.
De asemenea, Alteţa Sa Regală a vizitat marţi, 24 februarie 2015, Universitatea de Stat şi Liceul Gheorghe Asachi din Chişinău.
—————————————–
Şi o poză pentru eternitate, la monumentul marelui Grigore Vieru:
foto – adevarul.ro
Dincolo de aprecierile unora sau altora, dacă astfel de vizite ar putea fi dublate, triplate, înzecite, dacă fiecare parlamentar român ar face vizite precum cea a principelui Nicolae sau s-ar afla în 10 biserici din Basarabia în noaptea de Înviere, Unirea ar fi mai aproape.
Iar precum lucrează Casa regală pentru apropierea românilor de pe cele două maluri ale Prutului, mai sunt şi alţii. Mai există şi Digi 24 care, magnific, a avut transmisiuni în direct în noaptea sfântă şi de la mănăstirea Curchi. Mitropolia Basarabiei, TVR Chişinău, Radio România Chişinău şi alte prezenţe româneşti trebuie sprijinite, susţinute, până toţi vor fi la înălţimea Casei Regale a României, la nivel de prezenţă.
O asociaţie a românilor din regiunea Odesa denunţă învăţământul în aşa-zisa limbă “moldovenească”. Cere autorităţilor ucrainene unificarea programei pentru instituțiile școlare cu predare în limba română.
Din cauza unei divizări artificiale, în Ucraina există acum două programe: unul pentru minoritatea română, şi un altul pentru cea… moldovenească.
În regiunea Odesa, din Ucraina, copiii etnicilor români studiaza şi astăzi în limba… “moldovenească”, spre deosebire de cei din Cernăuţi sau Transcarpatia, unde autorităţile regionale nu interzic denumirea de limba română.
Aşa s-a ajuns în situaţia în care copiii etnicilor români din regiunea Odesa merg la Olimpiada de limba moldoveneasca, pe când cei din Cernăuţi sau Transcarpatia, la Olimpiada de limba română. Asociaţia Naţional-Culturală “Basarabia”, a Românilor din regiunea Odesa, cere unificarea celor două programe de învăţământ şi folosirea corectă a denumirii de limba română.
În regiunea Odesa din Ucraina trăiesc 128.000 de etnici români, divizaţi artificial în români şi moldoveni.
Chiar şi acum, cadrele didactice care ţin legătura cu alţi colegi din Cernăuţi, Republica Moldova sau România, sau participă la stagii pedagogice în limba română, sunt în evidenţa Serviciului de Securitate, atrage atenţia Asociaţia Basarabia.
„Peste 100 de reprezentanți ai asociațiilor de români din străinătate solicită Guvernului României crearea Ministerului Românilor de Pretutindeni și a unei instituții speciale în subordinea premierului, responsabilă de relația cu Republica Moldova”, se arată într-un comunicat de presă.
Acestea sunt principalele revendicări ale diasporei din România și Republica Moldova, formulate la București, în cadrul Congresului Diasporei Unioniste.
„Avem nevoie de o susținere punctuală, de un buget și de o strategie pentru eficientizarea raportului dintre statul român și românii din străinătate, precum și a coordonării politicilor pentru Republica Moldova”, a declarat președintele executiv al Platformei Unioniste Acțiunea 2012, organizatoarea evenimentului.
Românii de pe ambele maluri ale Prutului, plecați în Italia, Franța, Spania, Grecia, Germania, Elveția, Marea Britanie și SUA au punctat că nu există o diasporă a României și o diasporă a Republicii Moldova, ci o singură Diasporă Română. De asemenea, participanții la Congres au solicitat clasei politice de la București și de la Chișinău să își asume Unirea ca obiectiv național și să depună toate eforturile necesare ca aceasta să se realizeze până cel târziu în 2018.
După cum se știe, în perioada 3-5 Aprilie 2015, a avut loc primul Congres al Diasporei Unioniste, organizat fără reproș de platforma unionistă ”Acțiunea 2012”.
Tinerii, sub bagheta lui George Simion, au interpretat ireproșabil partitura organizării acestui eveniment de o importanță aparte în cadrul istoriei mișcării unioniste. Nu voi vorbi aici despre discuțiile și disputele constructive și mai ales despre rezultatele remarcabile ale acestui Congres.
Nici nu aș fi în măsură și nici nu am dreptul s-o fac, deoarece întreg meritul aparține echipei ”Acțiunea 2012” și, ca o consecință, numai ei sunt cei îndreptățiți să prezinte acest bilanț
Au fost invitați și au răspuns cu entuziasm și patriotism, români de peste tot, tineri sau maturi, massmedia, câțiva politicieni și, cu o singura exceptie, niciun alt reprezentant parlamentar ai diasporei.
Dar cel mai grav a fost faptul ca tocmai Președinția și (Sub)Ministerul fantomă al Românilor de Pretutindeni s-au remarcat printr-o condamnabilă absență. Să fie oare aceasta o dovadă clară ca atât Președinția României cât și Guvernul României nu dau nici o ceapă degerată pe românii din diasporă, sau poate este un semn de sabotaj al ideii unioniste?
Bănuiesc că amândouă variantele sunt valabile.
Pe de o parte, deoarece odată trecute alegerile prezidențiale, votul diasporei nu mai este interesant pentru un alt ciclu de 4 ani, așa cum suntem deja obișnuiți de aleșii noștri.
Pe de altă parte, tabuul instituit de autorități pe subiectul Unirii acționează în forță, atât în mentalul politicului dâmbovițean – grav că se manifestă atât de vizibil chiar la nivelul președintelui Johannis – cât și al instituțiilor statului.
Se merge chiar mai departe prin transmiterea unui mesaj anti-unionist, sub forma unei amenințări ”binevoitoare” la adresa Chișinăului, căruia i se atrage atenția, că în cazul Unirii, clasa politică de acolo va fi transformată într-o categorie de rangul doi.
Astfel, în plin Congres unionist s-a lansat public un șantaj direct la adresa președintelui Republicii Moldova, tocmai din partea unui senator al partidului de guvernământ, dl. Mădălin Voicu.
Iar pentru ca diversiunea să fie completă, domnul senator atinge subtil teza unicității românești pe care tocmai o pusesem în discuție (pe la minutul 7 din filmul prezentat). Domnia sa, ori n-a înțeles, ori confundă semnificațiile perorând că noi (românii) nu trebuie să ne lăudăm că suntem unici, ba din contră că trebuie să ne asumăm greșelile și să nu ne ascundem gunoiul sub preș.
Foarte interesant, dar aceeași incriminare a așa ziselor greșeli ale administrației române în Basarabia este fluturată de diversele cercuri anti-unioniste de dincolo de Prut.
Oare este o simplă coincidență, domnule senator, sau dumneavoastră oferiți muniție în mod deliberat acestor cercuri tocmai de la înălțimea de senator al României din partea partidului care este la guvernare?
Și deoarece tot suntem învățați de domnul senator Mădălin Voicu să ne asumăm greșelile, consider că partidul de guvernământ, PSD are obligația să-și exprime oficial poziția față de intervenția antiunionistă a senatorului său, tocmai în fața unui Congres unionist.
Pentru ca cititorul să poată trage singur concluziile, fără interpretarea mea, posibil greșită, postez mai jos filmul cu lucrările Congresului din ziua a doua, ziua în care a avut loc acest penibil incident creat de senatorul PSD.
Momentul în care a luat cuvântul senatorul PSD, Mădălin Voicu apare undeva pe la minutul 57-58 al filmului.
Acțiunea, organizată de Platforma Civică Demnitate și Adevăr – DA, s-a desfășurat în Scuarul Catedralei și a fost urmată de un marș până la Parlament, acolo unde manifestanții au scandat împotriva tuturor celor 101 deputați „care își servesc propriile lor interese, dar nu cele ale cetățenilor”.
Ulterior, cele câteva mii de persoane participante la acțiune au sosit în Piața Marii Adunări Naționale, acolo unde au aprins lumânări în memoria victimelor protestelor din aprilie 2009.
În luările de cuvânt manifestanții au condamnat felul în care la 6 ani de la proteste Republica Moldova s-a transformat dintr-un „stat comunist” în unul „oligarhic”, care a ajuns „să jefuiască proprii cetățeni” chiar mai mult decât se întâmpla în perioada 2001-2009.
Protestatarii au cerut „adevărul despre 7 aprilie 2009”, condamnarea celor vinovați pentru acțiunile de atunci, care au dus la devastarea instituțiilor statului și la moartea a mai mulți protestatari.
De asemenea, a fost condamnată actuala „guvernare oligarhică”, care a deturnat scopul tinerilor ce au protestat în a aprilie 2009 pentru a avea o țară europeană, dar au primit la schimb „un stat captiv”.
La acest congres sunt invitați reprezentanții asociațiilor de români din străinătate, precum și cei care s-au făcut remarcați prin atitudine sau activități unioniste.
Temele principale ale dezbaterilor vor fi atât comunicarea cu liderii de opinie de pe mapamond, pentru a facilita crearea unei atmosfere favorabile ideii de reunire a României și Republicii Moldova, cât și influențarea factorilor politici din țară. Prin mesaje și apeluri ale românilor din diasporă, politicienii de la Chișinău trebuie să fie îndemnați să renunțe la mesajele lor ambigue în privința chestiunilor de identitate națională și să asculte doleanțele românilor de la est de Prut, care doresc în majoritate reunirea. Politicienii de la București, la rândul lor, trebuie persuadați să își asume un rol mai proactiv în relația cu Republica Moldova și, în special, cu românii care locuiesc acolo. La fel, vor fi analizate posibilitățile pragmatice de apropiere dintre cele două state românești, la care pot contribui și românii din diasporă.
Cu toții știm că pentru legitimarea unirilor anterioare, din 1859 și 1918, a fost nevoie de un efort diplomatic colosal, dar în același timp tacticos și bine direcționat. Deși decizia de Unire o vor lua românii de pe cele două maluri ale Prutului, este foarte importantă și o atitudine internațională favorabilă în momentul luării acestei decizii. Noi, românii din diasporă, suntem cei care trebuie să ne asumăm rolul de ambasadori ai românismului și ai Unirii oriunde ne aflăm, căci suntem cei care au cel mai înlesnit acces la formatorii de opinie din țările occidentale.
foto captura video – stiri.tvr.ro
articol – stiri.tvr.ro
2018 să fie anul în care România se va uni cu Republica Moldova – este ţelul românilor din diaspora reuniţi la Bucureşti zilele acestea. Congresul Diasporei Unioniste şi-a propus să identifice principalele dificultăţi cu care se confruntă românii de pe ambele maluri ale Prutului. Evenimentul care reuneşte peste 100 de reprezentanţi ai asociaţiilor de români din străinătate este organizat de Platforma Unionistă Acţiunea 2012.
Trei sferturi dintre românii plecaţi în străinătate îşi doresc unirea cu Republica Moldova, arată sondajele Asociaţiilor românilor din diaspora.
Dar unirea în sine a început deja, şi se vede în special în rândul diasporei, consideră reprezentanţii românilor din străinătate.
Timp de trei zile reprezentanţii asociaţiilor românilor din diaspora vor dezbate aspectele apropierii dintre România şi Republica Moldova.
Politicienii şi românii din diaspora iau în discuţie inclusiv strângerea de semnături pentru realizarea unui referendum pentru Unirea celor două ţări.
foto – infoprut.ro
articol – ANA MARIA LAZAR – infoprut.ro
Republica Moldova nu este Diaspora, ci este România, a spus liderul Acțiunii 2012, George Simion, la deschiderea lucrărilor primului Congres al Diasporei Unioniste.
„Instituțiile statului român sunt încete în relația cu Republica Moldova. Ne-am adunat pentru a da un impuls relațiilor dintre cele două state și procesului unificării”, a mai spus Simion.
Peste 100 de reprezentanți ai asociațiilor de români din străinătate participă la Congresul Diasporei Unioniste care are loc între 3 și 5 aprilie, la Palatul Parlamentului.
„Avem onoarea să avem oameni de valoare, niște voci ale românilor de pretutindeni”, a mai spus George Simion.
Identificarea principalelor dificultăți cu care se confruntă românii de pe cele două maluri ale Prutului în țările de reședință și conlucrarea în vederea apropierii dintre România și Republica Moldova sunt obiectivele centrale ale evenimentului organizat de Platforma Unionistă Acțiunea 2012.
Fostul premier al Republicii Moldova (1990-1991), Mircea Druc, a apreciat, vineri, la București, că anul 2015 este “la fel ca 1991, un an de cotitură, prielnic Unirii”.
“2015 este, la fel ca 1991, un an de cotitură, prielnic Unirii. Acum România este mai bine pregătită. Nu ne permite nimeni să mai ratăm și această șansă. Poate fi 2015, 2016, dar până în 2018. Tânără generație: Sunteți datori să faceți istorie și faceți istoria! (…) Întotdeauna am avut în subconștient unionismul, codificat în creier. Unionismul este și actul administrativ pe care-l pregătim cu atâta înfrigurare să-l semneze clasa politică având acceptul țărilor dvs de reședință, un document care va trebui anexat la dosarul României. Șansa ne-o oferă istoria. Nu avem dreptul să o ratăm”, a afirmat Druc, la Palatul Parlamentului, la primul congres al Diasporei Unioniste, care se desfășoară în perioada 3-5 aprilie.
El i-a îndemnat pe participanți să nu mai folosească sintagma “România Mare”.
“Nu mai repetați această sintagmă: “România Mare”. România nu este nici mare, nici mică, este România firească, România noastră, România în spațiul hărăzit de Dumnezeu, care cuprinde cota noastră din Munții Carpați, de Nistru, de Tisa, de Dunăre și de Marea Neagră. România noastră firească, reîntregită”.
La rândul său, George Simion, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, organizatoare a Congresului, a subliniat scopul reuniunii, “de impulsionare a unificării celor două state”.
“Ne-am adunat astăzi aici pentru a da un impuls intensificării relației dintre cele două state și procesului de unificare, pentru a expune doleanțele românilor din diaspora”, a afirmat Simion.
Pe de altă parte, președintele Institutului Cultural Român, Lilian Zamfiroiu, susține că “acest eveniment ar putea avea niște semnificații istorice foarte profunde poate nu peste mult timp”.
“Până la momentul când uniunea politică va fi definitivată, este cazul să facem pași importanți pe respectiva direcție, pe celelalte planuri. În ceea ce mă privește, încă de când am preluat mandatul, am spus că, din punctul meu de vedere, granița de la Prut nu mai există. Spațiul cultural românesc este unic la dreapta și la stânga Prutului și acest lucru se poate verifica și în procedurile aplicate în ICR (…) Artistul, fie că e din R. Moldova sau din România, aparține spațiului cultural românesc. Sper ca această politică să se aplice în continuare la ICR și în alte instituții ale statului român”, a spus Zamfiroiu.
Duminică, în ultima zi a Congresului, în amfiteatrul Nicolae Iorga al Facultății de Istorie din Universitatea București, se va adopta o Rezoluție.
La Congres participă peste 100 de reprezentanți ai asociațiilor românești din Europa și Statele Unite ale Americii.
