Unirea Republicii Moldova cu România: Scriitorii și liderii de stat readuc tema reunificării pe agenda publică

30 aprilie 2026

Unirea Republicii Moldova cu România revine în prim-planul dezbaterii publice, depășind registrul pur simbolic pentru a intra în zona discuțiilor instituționale și strategice. Declarațiile recente ale președinților Maia Sandu și Nicușor Dan au readus în atenție tema reunificării, iar reacția venită din zona culturală indică un interes crescut pentru transformarea acestui ideal într-un proiect de țară fundamentat. Într-un comunicat comun, Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova cer explicit ca proiectul unionist să fie tratat ca o prioritate națională, transpartinică.

Liderii de stat și semnalele politice privind reunificarea

Într-un interviu acordat publicației Le Monde, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că Unirea Republicii Moldova cu România ar putea reprezenta o soluție pentru integrarea teritoriului dintre Prut și Nistru în Uniunea Europeană. Aceasta a subliniat însă că o asemenea decizie aparține exclusiv cetățenilor Republicii Moldova, precizând totodată că deține cetățenia română și ar vota pentru acest proiect.

La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a reafirmat poziția statului român, invocând votul unanim al Parlamentului din 2018. Potrivit declarației sale, România rămâne pregătită pentru reunificare în momentul în care cetățenii Republicii Moldova vor decide democratic acest lucru. „Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”, a transmis șeful statului român.

Apelul scriitorilor: De la intenții la pași concreți

Pe fondul acestui dialog la cel mai înalt nivel, Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova au lansat un apel comun prin care solicită trecerea de la declarații de intenție la un plan de acțiune bine fundamentat. Documentul, semnat de președinții Varujan Vosganian și Teo Chiriac, propune următoarele măsuri:

• Constituirea unui grup mixt de experți de la București și Chișinău pentru a analiza toate aspectele unificării.

• Elaborarea unui scenariu realist, fundamentat din punct de vedere politic, legislativ, financiar și economic.

• Conceperea unei strategii de comunicare și promovare a acestui Proiect de Țară în ambele state și în dialogul cu partenerii externi.

Scriitorii invocă identitatea culturală, limba și istoria comună drept fundamente ale acestui demers, reamintind rolul elitelor intelectuale în marile momente istorice ale anilor 1859 și 1918.

***
Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au lansat pe 23 februarie un apel către Parlamentul României privind posibilitatea creării Filialei Academiei Române la Chișinău, prin adoptarea proiectului de modificare și completare a Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, proiect înregistrat la Senat cu nr. L72/2026.

Cele două instituții subliniază că reîntregirea spirituală, culturală și științifică reprezintă fundamentul durabil al oricărei unități politice viitoare, semnatarii considerând că ”momentul este unul istoric”, amintind că Academia Română, fondată în 1866, a avut încă de la început vocația unității românilor, printre membrii fondatori aflându-se și trei personalități din Basarabia.

Notă Editorială

Acest articol a fost redactat pe baza comunicatului oficial al Uniunii Scriitorilor din România și a informațiilor furnizate de agenția de presă AGERPRES. Materialul analizează contextul actual al declarațiilor politice și solicitările forurilor de creație privind viitorul relațiilor dintre cele două state românești.