Articole

Aderarea Republicii Moldova la UE – între semnale politice și incertitudini

5 mai 2026

 

Summitul desfășurat recent la Erevan a readus în atenție tema aderarea Republicii Moldova la UE, într-un context regional marcat de provocări geopolitice și evoluții inegale între fostele state sovietice. Prezența președintei Maia Sandu în prim-planul fotografiei oficiale, alături de lideri europeni importanți, a fost interpretată ca un semnal de susținere politică pentru parcursul european al Chișinăului.

aderarea Republicii Moldova la UE – Maia Sandu la summitul de la Erevan

Maia Sandu, alături de lideri europeni, la summitul de la Erevan.
Sursa foto: Președinția Republicii Moldova / Facebook

 

Republica Moldova, între susținere europeană și incertitudini

Poziționarea Republicii Moldova în cadrul întâlnirii internaționale reflectă, cel puțin la nivel simbolic, relațiile bune pe care le are cu Uniunea Europeană. În același timp, această vizibilitate este utilă și pentru Bruxelles, care are nevoie de exemple concrete pentru a demonstra că extinderea către fostul spațiu sovietic poate produce rezultate.

Potrivit unei analize publicate de RFI România, Republica Moldova este privită ca o posibilă „poveste de succes” într-o regiune în care Uniunea Europeană nu a reușit, în ultimii ani, să obțină progrese comparabile. După integrarea statelor baltice, alte tentative similare au întâmpinat dificultăți majore.

Georgia este adesea menționată ca un exemplu de stagnare sau chiar regres, în timp ce situația Ucrainei este profund complicată de războiul declanșat de Rusia. În plus, dimensiunea și complexitatea statului ucrainean fac ca procesul de integrare să fie mult mai dificil.

În acest context, aderarea Republicii Moldova la UE capătă o dimensiune strategică, nu doar pentru Chișinău, ci și pentru Bruxelles. Moldova poate deveni un model pentru alte state din regiune, inclusiv pentru Armenia, care își exprimă tot mai des interesul pentru apropierea de Uniunea Europeană.

Există similitudini evidente între cele două țări: ambele au fost parte a Uniunii Sovietice, au populații relativ reduse și au depins, într-o măsură semnificativă, de influența politică și economică a Rusiei. În plus, limba rusă continuă să fie prezentă în spațiul public și administrativ.

Cu toate acestea, rămâne întrebarea esențială: cât de rapid poate avansa procesul de integrare? În repetate rânduri a fost menționat anul 2028 ca posibil termen pentru finalizarea negocierilor, însă până în prezent nu există garanții clare.

Semnalele venite de la nivel politic indică susținere, dar nu oferă certitudini. În cadrul summitului, au avut loc discuții între liderii europeni privind extinderea Uniunii, inclusiv în ceea ce privește Republica Moldova. Totuși, evoluțiile sunt influențate și de alte dosare sensibile, precum situația Ucrainei și pozițiile unor state membre.

În prezent, Muntenegru este considerat cel mai avansat candidat pentru aderare, având șanse reale de integrare în jurul anului 2028. Acest lucru îl transformă într-un posibil model pentru Republica Moldova, așa cum Moldova ar putea deveni, la rândul ei, un exemplu pentru alte state din regiune.

Pe de altă parte, există și scenarii alternative discutate în spațiul public. Printre acestea se numără și ideea unei eventuale aderări indirecte, printr-o posibilă unire cu România. Deși această variantă nu este asumată oficial la nivel politic, ea continuă să fie susținută de anumite segmente ale societății civile.

Procesul de aderarea Republicii Moldova la UE rămâne unul deschis, marcat de oportunități, dar și de incertitudini. Deși semnalele politice sunt, în general, favorabile, ritmul și rezultatul final depind de o serie de factori regionali și internaționali. În acest context, parcursul european al Republicii Moldova continuă să fie urmărit nu doar ca un obiectiv național, ci și ca un posibil reper pentru viitorul extinderii Uniunii Europene.

 

Notă editorială:

Articolul de față include informații și idei preluate și adaptate dintr-o analiză publicată de RFI România, semnată de Vitalie Cojocari, utilizate în scop informativ și de interes public.

Conținutul a fost prelucrat și integrat într-un context editorial propriu, fără a altera sensul informațiilor originale.

Imaginea reprezentativă a articolului este preluată dintr-o postare publică aparținând Vitalie Cojocari și este utilizată în scop ilustrativ.

În cazul în care deținătorii de drepturi consideră că anumite materiale au fost utilizate necorespunzător, ne pot contacta pentru remediere.

Unirea Republicii Moldova cu România: Scriitorii și liderii de stat readuc tema reunificării pe agenda publică

30 aprilie 2026

 

Unirea Republicii Moldova cu România revine în prim-planul dezbaterii publice, depășind registrul pur simbolic pentru a intra în zona discuțiilor instituționale și strategice. Declarațiile recente ale președinților Maia Sandu și Nicușor Dan au readus în atenție tema reunificării, iar reacția venită din zona culturală indică un interes crescut pentru transformarea acestui ideal într-un proiect de țară fundamentat. Într-un comunicat comun, Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova cer explicit ca proiectul unionist să fie tratat ca o prioritate națională, transpartinică.

Liderii de stat și semnalele politice privind reunificarea

Într-un interviu acordat publicației Le Monde, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat că Unirea Republicii Moldova cu România ar putea reprezenta o soluție pentru integrarea teritoriului dintre Prut și Nistru în Uniunea Europeană. Aceasta a subliniat însă că o asemenea decizie aparține exclusiv cetățenilor Republicii Moldova, precizând totodată că deține cetățenia română și ar vota pentru acest proiect.

La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a reafirmat poziția statului român, invocând votul unanim al Parlamentului din 2018. Potrivit declarației sale, România rămâne pregătită pentru reunificare în momentul în care cetățenii Republicii Moldova vor decide democratic acest lucru. „Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”, a transmis șeful statului român.

Apelul scriitorilor: De la intenții la pași concreți

Pe fondul acestui dialog la cel mai înalt nivel, Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova au lansat un apel comun prin care solicită trecerea de la declarații de intenție la un plan de acțiune bine fundamentat. Documentul, semnat de președinții Varujan Vosganian și Teo Chiriac, propune următoarele măsuri:

  • Constituirea unui grup mixt de experți de la București și Chișinău pentru a analiza toate aspectele unificării.

  • Elaborarea unui scenariu realist, fundamentat din punct de vedere politic, legislativ, financiar și economic.

  • Conceperea unei strategii de comunicare și promovare a acestui Proiect de Țară în ambele state și în dialogul cu partenerii externi.

Scriitorii invocă identitatea culturală, limba și istoria comună drept fundamente ale acestui demers, reamintind rolul elitelor intelectuale în marile momente istorice ale anilor 1859 și 1918.

***
Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au lansat pe 23 februarie un apel către Parlamentul României privind posibilitatea creării Filialei Academiei Române la Chișinău, prin adoptarea proiectului de modificare și completare a Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, proiect înregistrat la Senat cu nr. L72/2026.

Cele două instituții subliniază că reîntregirea spirituală, culturală și științifică reprezintă fundamentul durabil al oricărei unități politice viitoare, semnatarii considerând că ”momentul este unul istoric”, amintind că Academia Română, fondată în 1866, a avut încă de la început vocația unității românilor, printre membrii fondatori aflându-se și trei personalități din Basarabia.


Notă Editorială

Acest articol a fost redactat pe baza comunicatului oficial al Uniunii Scriitorilor din România și a informațiilor furnizate de agenția de presă AGERPRES. Materialul analizează contextul actual al declarațiilor politice și solicitările forurilor de creație privind viitorul relațiilor dintre cele două state românești.

Game of Thrones în varianta românească: Analiza lui Alexandru Cristian Surcel despre criza politică Bolojan-PSD

22 aprilie 2026

 

România anului 2026 pare să fi împrumutat scenariul unui serial de succes, transformând scena politică într-un câmp de bătălie al orgoliilor și al jocurilor de culise. Actuala criza politică Bolojan-PSD nu este doar o dispută pentru funcții, ci un test de supraviețuire pentru partidele istorice și pentru viitorul prezidențial al țării. În acest context tensionat, analizăm mecanismele care au dus la ruperea pactului de guvernare și pericolele care pândesc dincolo de granițe.

Expertul Alexandru Cristian Surcel oferă o perspectivă chirurgicală asupra evenimentelor recente, comparând mișcările de pe tabla de șah a puterii cu celebrul „Game of Thrones”. Sub pilonul La Ordinea Zilei, vă invităm să parcurgeți o analiză care leagă trecutul politic al anilor ’90 de miza uriașă a anului 2030, într-un moment în care „Night King” de la Kremlin urmărește cu atenție fiecare fisură din zidul democrației noastre.


NOUL SEZON GAME OF THRONES…
… A început azi oficial în România.

autor: Alexandru Cristian Surcel

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist - foto preluat de pe facebook.com

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto preluat de pe facebook.com

21 aprilie 2026

 

Partidul Social Democrat (PSD) și-a formalizat decizia de a forța demisia/demiterea premierului Ilie Bolojan, în speranța că Partidul Naţional Liberal va ceda nervos (aripa Bolojan) sau va ceda tentației afacerilor pe bani mulți împreună cu PSD (aripa Thuma) și va furniza un prim-ministru mai maleabil, stil Catalin Predoiu. Asemenea lui Donald J. Trump, PSD-iștii au impresia că dețin toate cărțile.

Doar că la fel ca și președintele SUA s-ar putea să nu le dețină. S-ar putea ca suficienți decidenți din PNL să fi realizat că încă un USL și încă o PSD-izare a partidului pe care istoria îl consacrase drept principalul exponent al dreptei românești contemporane i-ar putea fi fatală. PNȚCD în forma zombie în care există acum constituie un permanent avertisment pentru celălalt mare partid istoric. Și pentru moment toate luările de poziție din PNL indică faptul că Bolojan și gruparea care de anul trecut s-a coagulat în jurul lui controlează partidul mai bine decât cred PSD-iștii, iar această grupare a ales să le facă viața grea „puciștilor” lui Sorin Grindeanu.

Actualul prim-ministru are un mare avantaj față de partid: procentul net superior de încredere în electorat. Acum că devine subiectul unei martirizări din partea PSD, acest grad de încredere publică nu va scădea ca urmare a eroziunii la guvernare, ba chiar va crește odată cu aura la ora actuală cam nemeritată de luptător cu „ciuma roșie” și de mare reformator, care iar fie vorba între noi, mari reforme încă nu a impus. Asta face din Bolojan locomotiva electorală pe care PDL nu a mai avut-o după despărțirea de Băsescu, iar vechiul PNL nu o mai are de și mai multă vreme, de când Crin Antonescu se califica al treilea la mică distanță de primii doi la prezidențialele din 2009. Și mai mult decât atât, cum un șut în fund poate însemna un pas înainte, martirizarea lui Bolojan ar putea face din el un candidat cu șanse, poate chiar prima șansă, la alegerile prezidențiale din anul 2030. Între noi fie vorba, cu figura decentă pe care a făcut-o ca președintele interimar cu cel mai lung mandat de când România e o republică democractică, ar fi avut șanse și anul trecut.

E adevărat că vorbing de orizontul 2030 e posibil ca în perspectiva unei reunificări românești să intervină în urzeală și actuala președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, care este totuși la acest moment una din cele mai remarcabile figuri politice românești și care ar putea intra în cursă cu ascendentul moral a două mandate de președinte la Chișinău în care Moldova de Est va fi reușit să se desprindă cu adevărat de hegemonia Moscovei și își va fi reasumat pe deplin apartenența la spațiul național economic, politic și cultural românesc. Dar, Bolojan și Maia Sandu aparțin aceleiași familii politice a Partidului Popular European, vor găsi ei probabil o soluție de compromis la momentul respectiv, desigur, dacă va fi cazul.

Revenind în 2026, Uniunea Salvați România (USR), previzibil, rămâne alături de Bolojan și de PNL. Tentativa destul de timidă a PSD, care mult timp a dat de înțeles că ar exclude USR din guvern de alaltăieri dacă se poate, de a oferi acestui partid câteva ministere în plus, nu a funcționat. Nici nu avea cum, numai un partid de idioți ar fi acceptat oferta otrăvită a PSD, care dacă nu a fost în stare să-și țină cuvântul dat la formarea actualei coaliții de guvernare mai mult de 10-11 luni, sigur nu ar fi așteptat nici măcar atât ca să forțeze excluderea USR din guvern.

Apropo, superbă metafora lui Dominic Fritz: „PSD e ca o pisică care se uită în oglindă și vede un leu.”

RMDSZ, adică UDMR, păstrează un ton mai ponderat între PSD și PNL, dar rămâne la guvernare și nu se duce cu PSD în opoziție. Ceea ce nu e ilogic dacă ne gândim cine e la ora asta în opoziție. Ce să caute UDMR departe de bani și alături de AUR+SOS+POT?… UDMR are însă o problemă mai mare cu una intrigile secundare de care GoT e plin. Partidul TISZA s-a apucat să construiască o alternativă la UDMR, care a anunțat până și că va avea propriul festival la Băile Homorod, alternativ la Zilele Tineretului Maghiar de la Tușnad, care se țin de mulți ani și de mulți ani servesc de tribună lui Orbán Viktor.

Într-o situație teribil de ingrată se află președintele Nicușor Dan. Această primă criză internă a mandatului său este foarte asemănătoare cu criza prin care trecea în 1997-1998 președintele Emil Constantinescu, o figură oarecum asemănătoare (profesor de mineralogie, rector al Universității București, asociat Convenției Democratice din România – CDR ca personalitate independentă a societății civile, fără să fie înscris efectiv în vreunul dintre partidele care compuneau alianța politică anticomunistă). Atunci, într-o manieră identică cu ceea ce faci azi PSD, PD-ul condus de Petre Roman forța înlăturarea prim-ministrului Victor Ciorbea printr-o criză politică prelungită (care începuse cu un atac virulent al lui Traian Băsescu la adresa șefului său din guvern). Pe moment, după ce guvernul Ciorbea adoptase o serie de măsuri nepopulare, PD a crescut în sondaje, dar după 2 ani întreaga coaliție de guvernare era la pământ cu excepția UDMR, care beneficia de votul unui electorat captiv. Inclusiv PD a trebuit să se reinventeze, după ce Băsescu l-a învins în alegerile interne pe Petre Roman. Iar Emil Constantinescu decidea să nu mai candideze pentru al doilea mandat.

Acum, nu înseamnă că istoria se va repeta întocmai. Sunt diferențe mari între 1998 și 2026, între Ciorbea și Bolojan, Emil Constantinescu și Nicușor Dan, între cele două coaliții de guvernare etc. În primul rând, societatea românească s-a schimbat foarte mult și e mult mai modernă și mai experimentată decât era atunci. Dar e clar că președintele are de înghițit niște broaște râioase și e cazul să le aleagă cu grijă. Ca să nu se trezească și cu broasca în stomac și cu valul de hate la poarta Cotrocenilor și la urnele de vot în 2030.

Revenind la PSD, bizară alegerea de a face tot ce au făcut la 20 aprilie într-o atmosferă de carnaval, cu scene și artificii. Amintește de congresul al XIV-lea al PCR din 1989, supranumit ironic după titlul unui film care tocmai avusese premiera: „în noiembrie ultimul bal”.

Între timp însă să nu uităm că adevăratul Zid e în Ucraina și Night King pândește de la Kremlin. Acela e adevăratul și marele război și avem deja Nightwalker-ii în Parlamentul României.


 

Așa cum subliniază Alexandru Cristian Surcel, actuala criza politică Bolojan-PSD nu este doar un bal mascat al puterii de la București, ci o vulnerabilitate periculoasă într-un context regional exploziv. În timp ce partidele se luptă pentru supraviețuire și influență, miza reală rămâne stabilitatea României în fața amenințărilor de la Răsărit. Istoria ne-a învățat că jocurile de culise și crizele provocate artificial pot costa scump o întreagă generație, iar președintele și clasa politică au responsabilitatea de a privi dincolo de sondaje, spre „Zidul” unde se decide viitorul libertății noastre.

Nota Editorială: articolrealizat cu sprijinul inteligenței artificiale Gemini.

 

Vizita Președintelui României, Nicușor Dan în Republica Moldova (10 iunie 2025)

foto preluat de pe www.facebook.com/NicusorDan.ro

articole preluate de pe: www.facebook.com/NicusorDan.ro; www.presidency.ro

10 iunie 2025

 

Vizita Președintelui României, Nicușor Dan în Republica Moldova (10 iunie 2025)


 

Primirea de către Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la Președinția Republicii Moldova

Nicușor Dan: Mă bucur să mă aflu astăzi la #Chișinău, în prima mea vizită oficială în calitate de Președinte al României.

Sunt aici să reconfirm sprijinul cuprinzător, sincer și constant al României pentru Republica Moldova, într-moment crucial al parcursului său european, al consolidării stabilității și rezilienței sale.

Mesajul meu pentru cetățenii este acesta – Republica Moldova este parte a familiei europene, iar România va fi mereu alături de voi!

 

Conferința de presă comună a Președintelui României cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu


 

Vizita Președintelui României, Nicușor Dan în Republica Moldova (10 iunie 2025) - foto preluat de pe www.facebook.com/NicusorDan.ro

Vizita Președintelui României, Nicușor Dan în Republica Moldova (10 iunie 2025) – foto preluat de pe www.facebook.com/NicusorDan.ro

Președintele României, Nicușor Dan, a susținut marți, 10 iunie 2025, la Președinția Republicii Moldova, o conferință de presă comună cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

Vă prezentăm în continuare transcrierea conferinței de presă:

 

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu:

Stimate domnule Președinte Nicușor Dan,

Bine ați venit la Chișinău!

Permiteți-mi, mai întâi, să vă felicit din toată inima pentru victoria în alegerile prezidențiale.

Mă bucur că, în fruntea României, avem un partener ferm, un om care respectă Republica Moldova și ne este prieten.

Azi suntem aici pentru că cetățenii noștri și-au adunat vot cu vot, matematic, puterea și au învins în fața unui pericol imens.

Avem de mers împreună pe un drum greu. Război în vecinătatea noastră, incertitudine. Trei ani de atacuri cu rachete și agresiune cu tancuri împotriva Ucrainei. Rusia a ales războiul și crima împotriva unei națiuni – o tragedie care ne amintește că pacea îți poate fi, pur și simplu, furată într-o noapte, că nu este un dat și că trebuie apărată zi de zi.

Acest război nu e doar cu arme. E și un război care ne intoxică mințile și sufletele – un război al manipulării, al dezinformării, al fricii și dezbinării. E un atac sistematic asupra democrațiilor, asupra țărilor, ca ale noastre, care aleg calea libertății. Un atac care exploatează și abuzează chiar principiile democratice, pentru a submina democrația și unitatea din interior.

Este și o ofensivă împotriva celor care susțin Ucraina, menită să slăbească acest sprijin și, în final, să contribuie la slăbirea Uniunii Europene ca proiect de pace și prosperitate.

Atât Republica Moldova, cât și România știu ce înseamnă această amenințare. Am fost ținta unor atacuri grave, menite să ne slăbească și să ne dezbine – să ne rupă în tabere opuse, între adevăr și minciună, să ne erodeze încrederea unii în alții și să ne împiedice să construim, împreună, un viitor pașnic.

Dar noi rezistăm. Aici, în Republica Moldova, am câștigat alegerile prezidențiale, am câștigat referendumul, am fost alături de România în lupta sa.

Am demonstrat că știm să ne unim în momente de cumpănă. Știm să ne protejăm pacea și democrația. Știm să ne apărăm votul.

Pericolul nu a dispărut. Dimpotrivă – se transformă, se adaptează și continuă să pândească, așteptând momentul potrivit să lovească din nou.

De aceea, trebuie să rămânem vigilenți. Să învățăm unii de la alții. Să investim în educație. Să fim uniți, să ne apărăm reciproc. Ca parteneri. Ca prieteni. Ca frați și surori.

Istoria ne-a arătat, cu o durere greu de pus în cuvinte, ce se poate întâmpla atunci când nu reușim să ne apărăm de rău.

Am fost despărțiți cu sârmă ghimpată, ni s-a interzis limba, părinții și bunicii noștri au fost deportați, familiile – destrămate, iar cultura și tradițiile – subminate. Au fost vremuri în care oamenilor li se lua dreptul de a simți, de a vorbi, de a spera.

Astăzi, metodele Kremlinului sunt altele, dar scopul rămâne același – să nu avem încredere unii în alții, să ne urâm între noi. Adică să ne distrugem, pentru că ura și neîncrederea nu au adus niciodată dezvoltare.

Dacă Moldova ar cădea pe mâna Rusiei, nu doar Chișinăul ar fi amenințat. Ci și Bucureștiul. Și Odesa. Și Europa. Mai multe trupe rusești la Nistru. Risc de destabilizare. Insecuritate.

O Moldova care rezistă înseamnă siguranța familiilor noastre, înseamnă liniștea celor 1200 de km de graniță cu Ucraina, dar și a celor 684 de km de hotar cu România.

Adevărul e că nu am putea rezista singuri. Ucraina este scutul nostru. Și al vostru. Cât Ucraina luptă pentru libertatea sa, noi putem trăi în libertatea noastră.

De aceea, fiecare ajutor oferit Ucrainei este și un ajutor pentru Moldova. Pentru că fiecare zi în care Ucraina rezistă e o zi în care Moldova rămâne liberă.

Mulțumim României pentru sprijinul oferit Ucrainei. Este un sprijin care apără nu doar Ucraina, ci și Moldova, și România. Dacă Rusia ar învinge în Ucraina, nu s-ar opri acolo.

Stimate domnule Președinte,

Republica Moldova și România construiesc un viitor comun – prin proiecte concrete care aduc beneficii cetățenilor din ambele țări. Drumuri, poduri, linii electrice, rețele de gaz – toate finanțate cu sprijin european. Toate menite să ne apropie: oameni, comunități, economii.

Energia este, astăzi, securitate. Finalizăm linia electrică Chișinău-Vulcănești care ne va conecta de România. Mai urmează două linii electrice. Din 2027, vom cumpăra gaze românești din Marea Neagră.

Și ne dorim să mergem mai departe: să încheiem un contract pentru livrarea de energie electrică din noile reactoare de la Cernavodă, odată ce acestea vor deveni operaționale.

Economiile noastre sunt deja legate, într-un mod natural și sănătos. 1700 de companii românești investesc în Moldova.

Dar și firmele din Moldova își găsesc locul în România. Chiar mai multe. Sunt în jur de 8000 de companii cu capital moldovenesc, cu o cifră de afaceri de peste 3 miliarde de euro, care asigură peste 20 de mii de locuri de muncă în România. Unele ajung chiar să lege continente – cum e cursa aeriană operată de o companie moldovenească, care leagă Bucureștiul de New York.

Și turismul ne apropie. România a fost mereu o destinație dragă pentru cetățenii noștri, iar acum tot mai mulți români din dreapta Prutului descoperă Republica Moldova.

Anul trecut, ne-au vizitat peste 45.000 de turiști din România – adică aproape două treimi din toți vizitatorii. Oamenii vin acolo unde se simt bine. Acolo unde se simt acasă.

Și totuși, cozile la vamă ne amintesc că mai avem de lucru. Am vorbit cu domnul Președinte despre nevoia de a reduce timpii de așteptare la frontieră. Prutul trebuie să fie o punte, nu o piedică.

Am vorbit azi, mai mult ca oricând, despre viitorul nostru european. Republica Moldova este în mijlocul procesului de aderare la Uniunea Europeană. România a ales acest drum mai demult și a trăit schimbări semnificative spre un trai mai bun.

Oricât s-ar strădui unele voci ale Kremlinului să strige, vedem modernizarea României în toate domeniile – de la salarii și pensii mai mari, la autostrăzi, afaceri de succes, universități moderne, și tot mai multe comunități prospere.

Pentru cei de dincolo de Prut care mai au îndoieli – uitați-vă la cât de vulnerabilă este Moldova tocmai pentru că a rămas în afara Uniunii Europene. Uitați-vă cât de mari sunt încă discrepanțele economice între cele două maluri. Și nu le putem elimina decât împreună, în interiorul aceleiași familii europene, cu sprijinul fondurilor europene – așa cum s-a întâmplat în România.

România ne este alături pe acest drum. Cu experiență, cu sprijin concret, dar mai ales cu o voce fermă la Bruxelles – o voce care ne apără interesele, care ne susține aspirațiile. Pentru asta, vă suntem recunoscători.

Vă mulțumim că ne sprijiniți. Că ne încurajați. Că vorbiți în numele nostru acolo unde, deocamdată, noi nu avem încă un loc la masă.

Dar acel loc va veni. Și nu doar pentru că avem nevoie de sprijin, dar și pentru că avem ce oferi. Moldova poate contribui la o Europă mai sigură – prin stabilitate la granițele Uniunii, prin securitate în regiunea Mării Negre, printr-o voce clară în fața amenințărilor venite din Est.

Suntem pregătiți să susținem eforturile de protecție civilă, de menținere a păcii și de consolidare a valorilor europene. Moldova nu vine doar să primească, ci vine să contribuie. Să fie parte dintr-o Europă mai puternică și mai unită – alături de România, așa cum este firesc.

Domnule Președinte, faptul că ați ales să fiți aici, la Chișinău, la început de mandat, are o mare însemnătate pentru noi.

Este un semn de încredere. Și este o promisiune pentru viitor.

Vă mulțumesc pentru asta!

 

Președintele României, Nicușor Dan:

Stimată doamnă Președinte,

Doamnelor și domnilor,

E o mare bucurie să fiu azi la Chișinău. E prima mea vizită oficială bilaterală ca Președinte al României și am ținut că ea să fie aici.

Evident că avem o relație specială, de suflet. Prezența mea aici este o garanție a continuării sprijinului pe care România îl acordă Republicii Moldova.

Este un moment important pe care Republica Moldova îl trăiește: începutul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Evident, împărtășim aceleași set de valori și împreună avem aceleași aspirații.

Am discutat azi mai multe chestiuni concrete. Este nevoie să consolidăm relația bilaterală în toate domeniile în care ea a început. Vorbim, cum ați spus, de domeniul energetic, proiectele de interconectare. Vorbim de infrastructură, pentru ca Republica Moldova să fie mai aproape de piața europeană, cea mai importantă. Am vorbit de vamă, bineînțeles. Am vorbit, de asemenea, de necesitatea ca companiile românești să investească mai mult în Republica Moldova și de acel fond de garantare pe care România îl promite mediului privat de mai mult timp pentru asta, de proiecte comune de educație care se continue.

În primul rând, cred că este foarte important să vă felicităm pentru determinarea în a reforma statul și în felul ăsta de a accede la Uniunea Europeană, o garanție și pentru prosperitate, și pentru o predictibilitate instituțională, și pentru securitatea însăși a Republicii Moldova.

Și, așa cum am spus, România susține eforturile dumneavoastră, atât în mod diplomatic, în raport cu partenerii noștri, cât și concret, în măsura în care, pe anumite domenii, este nevoie de expertiza noastră, asta însemnând și toate greșelile pe care le-am făcut de-a lungul timpului, sunt incluse în expertiză.

Cea mai mare amenințare a prezentului, evident, e Federația Rusă. Dincolo de războiul din Ucraina, care generează insecuritate în toată zona, trebuie să fim foarte atenți și să avem mijloace comune de răspuns la războiul hibrid, și am vorbit azi de colaborarea în această direcție.

Așa cum am spus, proiectul cel mai important al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană, aveți aici sprijinul nostru. Urmează o etapă importantă, 28 septembrie. Sunt foarte optimist că, așa cum au făcut-o de câteva ori în perioada recentă, cetățenii Republicii Moldova vor avea spiritul civic necesar pentru a păstra direcția europeană pe care Republica Moldova și-a construit-o.

Închei prin a vă mulțumi pentru dialogul pe care l-am avut și, în avans, pentru colaborarea viitoare, și vă mulțumesc pentru primirea pe care ne-ați făcut-o și vă invit data viitoare la București.

cititi in continuare Sesiunea de întrebări și răspunsuri pe www.presidency.ro

 

Alocuțiunea susținută de Președintele României, Nicușor Dan, cu prilejul participării, alături de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la evenimentul „Viitorul european comun al României si Republicii Moldova”


 

Președintele României, Nicușor Dan, a participat marți, 10 iunie 2025, alături de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la evenimentul „Viitorul european comun al României si Republicii Moldova”, care a avut loc la Sala cu Orgă din Chișinău, Republica Moldova.

Vă prezentăm în continuare transcrierea alocuțiunii susținute de Președintele României în cadrul evenimentului:

Bună seara!

Este și o mare bucurie, și o mare onoare să fiu cu dumneavoastră în seara asta! S-au întâmplat niște lucruri în România acum trei săptămâni, dar s-au întâmplat câteva săptămâni înainte în multe locuri, și vreau să vă mulțumesc pentru asta!

Mă bucur să fiu în prima vizită oficială la Chișinău, este un gest simbolic care spune că România va continua să fie alături de Republica Moldova.

Este o relație firească, sufletească, de inimă, pe care trebuie să o consolidăm și, mai ales, o relație pe care trebuie să o facem cât mai pragmatică cu putință.

România trebuie să fie alături de Republica Moldova, trebuie să ne mobilizăm cu toții în următoarele luni și, dacă trecem peste hopul acesta, perspectiva europeană rezolvă mare parte din probleme, și chestiunea de securitate, și chestiunea economică, și dă o direcție de prosperitate și o direcție de colaborare cât mai bună între România și Republica Moldova.

Vă mulțumesc încă o dată și, încă o dată, sunt foarte bucuros că sunt aici!

Declarațiile Președintei Maia Sandu despre situația securității din Republica Moldova (13 februarie 2023)

foto preluat de pe presedinte.md
articole preluat de pe: www.presedinte.md

 

Declarațiile Președintei Maia Sandu despre situația securității din Republica Moldova

Dragi cetățeni,

În ultimele zile, au apărut în spațiul public discuții cu privire la securitatea țării noastre. Declarațiile Președintelui Zelenski despre planurile Federației Ruse de destabilizare a Republicii Moldova au fost confirmate de instituțiile noastre.

Planul Rusiei de a întreprinde acțiuni subversive pe teritoriul statului nostru nu este unul nou. Tentative de destabilizare a situației și de subminare a statului au existat și în toamna anului trecut, dar ele nu și-au atins obiectivul datorită intervențiilor prompte ale instituțiilor noastre de securitate și de asigurare a ordinii publice. În perioada octombrie-decembrie, poliția și Serviciul de Informații și Securitate au intervenit în mai multe cazuri de organizare a elementelor criminale și au oprit tentativele de violență.

În toamnă, accentul s-a pus pe criza energetică, care trebuia să provoace nemulțumiri majore în rândul populației și să conducă la proteste violente. Planul pentru perioada următoare presupune acțiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici.

Prin acțiuni violente, mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții, ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău.

Documentele recepționate de la partenerii noștri ucraineni demonstrează o bună documentare a locațiilor și aspectelor logistice pentru organizarea acestor activități subversive. De asemenea, planul presupune folosirea persoanelor din afara țării pentru acțiunile cu caracter violent.

De exemplu, materialele conțin instrucțiuni despre regulile de intrare în Republica Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Republicii Belarus, Serbiei și Muntenegru.

Vă asigur că instituțiile statului lucrează la prevenirea acestor provocări și țin situația sub control.

În realizarea planului, autorii mizează pe mai multe forțe interne, dar în special pe grupări criminale cum ar fi formațiunea Șor și toate derivatele ei, pe unii veterani, foști angajați ai forțelor de ordine, și pe mai multe persoane cunoscute pentru legăturile lor cu Plahotniuc.

Așa cum am menționat mai devreme, scopul acestor acțiuni este răsturnarea ordiniii constituționale, schimbarea puterii legitime de la Chișinău pe una ilegitimă, care să pună țara noastră la dispoziția Rusiei, pentru a opri procesul de integrare europeană, dar și pentru ca Moldova să poată fi folosită de Rusia în războiul ei împotriva Ucrainei.

Pentru a preveni acest scenariu, cer tuturor instituțiilor statului să dea dovadă de vigilență maximă.

Parlamentul Republicii Moldova trebuie să adopte, în cel mai scurt timp, proiectele de lege care vor oferi SIS și procuraturii instrumentele necesare pentru a combate mai eficient riscurile la adresa securității țării. Toți cei care participă în aceste acțiuni îndreptate împotriva statului Republica Moldova – elemente externe, membri ai partidelor politice și grupărilor criminale, și toți cei care îi protejează pe aceștia, trebuie să fie trași la răspundere.

Siguranța cetățenilor și securitatea țării este preocuparea noastră principală și în continuare vom face tot ce este necesar pentru a ne proteja statul și cetățenii, pacea și ordinea publică. Vreau să vă rog să rămânem vigilenți, să fim atenți și să credem informațiilor oficiale, pentru că cea mai agresivă formă de atac este atacul informațional.

Încercările Kremlinului de a aduce violența în țara noastră nu vor reuși. Să păstrăm calmul. Să credem în Republica Moldova!

 

Alexandru Cristian Surcel

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist - foto preluat de pe facebook.com

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto preluat de pe facebook.com

14 februarie 2023

Acest discurs al președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, de ieri, 13 februarie 2023, ar fi putut să-l țină fără probleme în ianuarie 1918 președintele Sfatului Țării al Republicii Democratice Moldovenești, Ion Inculeț. Doar înlocuind referirile la Volodimir Zelensky, Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și organizația Șor, precum și la acoperiții cu pregătire militară din afara Moldovei de Est cu trimiteri la Simon Petliura, Naștarum Kaabac, comitetul Rumcerod din Odesa, Front-ot-del, Cristian Rakowski și dezertorii fostei armate imperiale ruse, paralela dintre februarie 2023 și ianuarie 1918 devenea perfectă.

Ei bine, paralela merge de fapt chiar mai departe și cea mai sigură cale de a stabiliza Republica Moldova și de a îi feri populația de o eventuală și perfect posibilă extindere a războiului din Ucraina este exact soluția care a salvat Basarabia de la a fi înghițită în războiul civil rus, care a făcut cele mai mari ravagii fix în Ucraina vecină, precum și care a ferit-o pentru 22 de ani de la a trăi “binefacerile” comunismului leninist și stalinist: unirea cu România. Este un adevăr pe care, dacă l-a înțeles Ion Inculeț, inițial un statalist mult mai înfocat decât Maia Sandu, sigur îl poate înțelege și ea.

Sigur, în această zi și la această oră este posibil ca astrele să nu se fi aliniat perfect. Este clar că nu se dorește o escaladare scăpată de sub control a conflictului, așa că există niște limite în acțiunea lumii libere față de Rusia. O reunificare românească azi ar putea fi primită la Moscova ca o provocare majoră. Dar evenimentele sunt volatile și momentul propice ar putea să apară chiar și mâine, fie ca urmare a unei noi escaladări din partea Rusiei, fie ca efect al epuizării inexorabile a acesteia într-un război în care Kremlinul a uitat complet de înțelepciunea lui Sun Tsu, care zicea să nu începi niciodată un război pe care nu l-ai câștigat deja.

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în vizită în România (29 iulie 2022)

foto preluat de pe www.facebook.com/klausiohannis
articole preluate de pe: www.facebook.com/maia.sanduwww.facebook.com/klausiohannis; www.agerpres.ro

29 iulie 2022

 

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în vizită în România (29 iulie 2022)

 

Maia Sandu: Astăzi sunt în vizită oficială la București, unde am avut o discuție bună cu Președintele Klaus Iohannis despre agenda bilaterală foarte consistentă dintre țările noastre, precum și despre avansarea proiectelor comune în contextul complex în care ne regăsim acum – cu un război la hotar, afectați de inflație, crize și instabilitate.

I-am mulțumit domnului Președinte Iohannis pentru susținerea consecventă din partea României pentru parcursul european al Republicii Moldova, datorită căreia am obținut, la 23 iunie, statutul de țara candidată de aderare la Uniunea Europeană. Sper, de asemenea, că putem conta pe ajutorul prietenilor de la București ca să asigurăm securitatea energetică a Republicii Moldova, să avem resurse energetice accesibile în sezonul rece, și pentru a nu admite destabilizarea situației din țara noastră.

România este alături de Moldova, de-a lungul anilor, la bine și la greu. Am încredere că parteneriatul moldo-român, pe care l-am consolidat în ultimii ani, ne va ajuta să depășim cu bine și greutățile prin care trecem acum.

 

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut vineri, 29 iulie 2022, la Palatul Cotroceni, declarații de presă comune cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
cititi mai mult pe www.presidency.ro

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, vineri, că România a fost alături de Republica Moldova de-a lungul anilor ‘la bine şi la greu’, arătând că vocea României “a răsunat puternic” la Bruxelles în susţinerea acordării Moldovei a statutului de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană şi că are încredere că parteneriatul moldo-român va ajuta la depăşirea greutăţilor cauzate de războiul din Ucraina.

Mă bucur să revin la Bucureşti pentru a vă transmite personal recunoştinţă pentru sprijinul neobosit, consecvent şi generos pe care România ni-l oferă în ultimii ani. Vă mulţumesc pentru acest ajutor. Apreciez, în acest context, consolidarea relaţiilor dintre instituţiile noastre. În februarie, guvernele ţărilor noastre au avut o şedinţă comună care a pus bazele mai multor proiecte bilaterale importante în iunie şi parlamentele s-au convocat pentru o şedinţă comună, iar cooperarea între comisiile parlamentare este la fel una foarte bună“, a afirmat Maia Sandu, într-o declaraţie comună cu preşedintele Klaus Iohannis.

Ea a spus că este convinsă că dialogul dintre instituţiile celor două state se va intensifica şi mai mult pe măsură ce Republica Moldova va avansa pe calea aderării la Uniunea Europeană, menţionând că experienţa României în acest domeniu va fi foarte utilă.

De asemenea, vă mulţumim pentru faptul că ne sprijiniţi în demersul nostru european. Suntem foarte recunoscători pentru rolul României la toate etapele de pregătire a deciziei din 23 iunie şi pentru vocea României care are sunat puternic la Bruxelles în susţinerea acordării Moldovei a statutului de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Integrarea europeană va însemna pentru Moldova consolidarea unei societăţi ghidate de supremaţia legii şi respectarea drepturilor tuturor oamenilor, aderarea la cea mai bogată şi prosperă piaţă de investiţii şi noi oportunităţi pentru cetăţenii Republicii Moldova“, a adăugat Maia Sandu.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că a convenit cu omologul din Republica Moldova, Maia Sandu, realizarea unor paşi decisivi în ceea ce priveşte interconectarea reţelelor de energie electrică din cele două ţări.

În cadrul consultărilor noastre am abordat şi subiectul securităţii energetice a Republicii Moldova. După cum cunoaşteţi, Republica Moldova este deosebit de vulnerabilă în acest domeniu, iar populaţia resimte deja şocurile creşterilor masive ale preţurilor la gaze naturale şi energie electrică. Am trecut în revistă evoluţiile pe acest subiect şi opţiunile de sprijin în plan bilateral. În context, am discutat despre rolul foarte important şi potenţialul gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău ca element esenţial în arhitectura de securitate energetică a Republicii Moldova. În acest cadru, pe lângă conectarea Republicii Moldova la reţeaua europeană de energie electrică, în martie, interconectarea reţelelor de energie electrică din România şi Republica Moldova are o relevanţă strategică evidentă şi am convenit să facem paşi decisivi în această direcţie“, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, la conferinţa comună cu Maia Sandu.

Iohannis a menţionat că discuţiile au vizat modalităţile în care efectele războiului din Ucraina “pot fi resimţite cât mai puţin” de către cetăţenii Republicii Moldova.

Relaţia noastră apropiată este cu atât mai importantă în contextul regional deosebit de dificil, context generat de războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Aşadar, în discuţiile de astăzi, am abordat modalităţile în care efectele acestui război pot fi resimţite cât mai puţin de către cetăţenii Republicii Moldova“, a adăugat preşedintele.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Maia Sandu: În continuarea vizitei la București, am vizitat Palatul Victoria, unde am avut o discuție foarte bună cu Prim-ministrul român Nicolae Ciucă despre problemele cu care se confruntă astăzi cetățenii Republicii Moldova. Am discutat diverse scenarii pentru achiziționarea și stocarea de gaze naturale și alte resurse energetice, în situația foarte dificilă în care se află, în prezent, Republica Moldova.

Am vorbit și despre proiectele în desfășurare după ședința comună a Guvernelor noastre din luna februarie. I-am mulțumit, în context, premierului român și echipei sale pentru sprijinirea demersului nostru european. Suntem recunoscători pentru eforturile ministrului român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, pentru co-fondarea Platformei pentru susținerea Moldovei, alături de colegii săi din Franța și Germania, și pentru ajutorul din partea României, anunțat în cadrul Platformei.

La finalul vizitei, am discutat despre consolidarea cooperării pe platforma parlamentară între țările noastre cu Alina Gorghiu, Vicepreședintele Senatului României.

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în vizită în România (29 iulie 2022) - foto preluat de pe www.facebook.com

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în vizită în România (29 iulie 2022) – foto preluat de pe www.facebook.com

 

Klaus Iohannis: Am avut o discuție foarte bună cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, pe care am primit-o astăzi la Palatul Cotroceni. România va continua să se implice în acordarea și mobilizarea de asistență concretă, astfel încât Republica Moldova să poată depăși cât mai rapid crizele multiple cu care se confruntă. Autoritățile de la Chișinău au sprijinul nostru deplin în demersurile ample de reformă democratică, de modernizare și integrare europeană. Ne vom coordona îndeaproape pentru a identifica împreună cele mai bune soluții și căi de urmat. Nu vom abandona Republica Moldova!

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în vizită în România (29 iulie 2022) - foto preluat de pe www.facebook.com

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în vizită în România (29 iulie 2022) – foto preluat de pe www.facebook.com