DECLARAŢIA Parlamentului României pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România, la 27 martie 1918 (27 martie 2018)

DECLARAŢIA Parlamentului României pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România, la 27 martie 1918

foto preluat de pe www.facebook.com/cameradeputatilor
articol preluat de pe www.cdep.ro

27 martie 2018

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA                                                                                                          DEPUTAȚILOR SENAT
D E C L A R A Ț I E
pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România,
la 27 martie 1918

În temeiul prevederilor art. 13 pct. 23 din Regulamentul activităţilor comune ale
Camerei Deputaţilor şi Senatului,

Parlamentul României adoptă prezenta declarație.

La 27 martie 1918, Sfatul Țării, în calitate de organism suprem legislativ
reprezentativ al Basarabiei, din care făceau parte reprezentanți ai populației române
majoritare și ai minorităților etnice, constituit în concordanță cu normele democratice
ale timpului, în condițiile disoluției Imperiului țarist și ale desfășurării Primului Război
Mondial, a dat expresie dorinţei colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii.

Textul Actului Unirii, votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918, cuprindea într-un
singur paragraf sufletul și năzuințele spre unire ale basarabenilor:

„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică
Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dinspre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră
și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul
vechii Moldove, În puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului
ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se
unește cu mama sa România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi și
totdeauna!”

Această decizie a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris din 28
octombrie 1920 și a rămas în memoria colectivă ca o pagină luminoasă de istorie
modernă, scrisă de fiii Basarabiei care s-au dedicat spiritului național, ca moment istoric
de mare importanță pentru poporul român de pe cele două maluri ale Prutului.

Prin revenirea Basarabiei la Țara Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea
istorică de la 1812, când, prin Tratatul de la București dintre Imperiul Otoman și Rusia
țaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componența
Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei.

Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare
a înțelegerilor secrete dintre Stalin și Hitler, cunoscut ca „Pactul Ribbentrop-Molotov”
semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil
rus, de tragediile colectivizării și ale Gulagului, iar pe cetățenii români de la pericolul
pierderii identității naționale.

Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de
recunoștință înaintașilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu
România.

Prin organizarea unei Ședințe solemne a Camerelor reunite, în prezența unei
delegații a Parlamentului și a Guvernului Republicii Moldova venită de la Chișinău
pentru acest eveniment, sărbătorim „Actul Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918”
și celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia și din Regat au dat curs
năzuințelor naționale.

Considerăm astăzi, drept o misiune de onoare a actualei și viitoarelor generații
din stânga și dreapta Prutului să cinstească cu pioșenie memoria generației de la 1918,
care a lucrat la construirea României Mari.

Astfel, având în vedere că:

-Parlamentul României a condamnat, într-o Declarație adoptată la 24 iunie 1991,
Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul și neavenit”;

-la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba
română ca limbă oficială a statului şi a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de
Guvernul Sovietic în timpul ocupaţiei, ca alfabet al limbii române scrise;

-la 10 martie 1990, locuitorii Republicii Moldova au putut vota, în alegeri libere şi
corecte, deputaţi pentru Consiliul Suprem;

-la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a reinstaurat steagul
românesc ca însemn oficial al statului;

-la 23 iunie 1990, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat Republica
Moldova drept stat suveran,

- la 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, iar la 27
iunie 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Parlamentul României, constituit în Ședința solemnă la împlinirea a 100 de ani
de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu patria mamă, astăzi, 27 martie 2018:

– consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii
Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în
procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act
depinde de voința acestora,

și

– declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină
în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor
Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora.

 

Această declaraţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa
comună din data de 27 martie 2018.

 

Preşedintele Camerei Deputaţilor                                                                                                                         Preşedintele Senatului
Liviu Dragnea                                                                                                                                                        Călin Popescu-Tăriceanu

 

București, 27 martie 2018

 

articol preluat de pe www.cdep.ro

 

 

Mesajul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, transmis cu prilejul aniversării unui secol de la unirea Basarabiei cu România

27 martie 2018

 

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis marți, 27 martie a.c., un mesaj cu prilejul aniversării unui secol de la unirea Basarabiei cu România.

Vă prezentăm în continuare textul mesajului:

„Aniversăm astăzi 100 de ani de la Declarația de unire a Basarabiei cu Regatul României. Decizia adoptată de Sfatul Țării de la Chișinău a fost un gest politic și patriotic care face cinste elitelor vremii și tuturor celor care l-au visat și au lucrat pentru înfăptuirea lui. Este unul dintre acele momente care definesc pentru totdeauna istoria, încălzesc sufletele și țin treze conștiințele, generație după generație.

România primăverii anului 1918 era marcată de o situație militară gravă și se afla expusă unui context internațional dificil. Cu toate acestea, în clipe de cumpănă, în fața amenințărilor și pericolelor din imediata sa vecinătate, fără a pune condiții ori a aștepta vreo compensație, România a asigurat protecția Basarabiei. Prin proiectele de democratizare și de reformă economică promise de Guvernul României în 1917, unirea de la 27 martie 1918 a constituit pentru Basarabia nu doar atingerea idealului național al românilor de pe cele două maluri ale Prutului, ci și un atractiv proiect de viitor, o alternativă viabilă la perspectiva sumbră a bolșevizării.

Politicienii anului 1918 au demonstrat înțelegerea oportunităților pe care istoria și contextul internațional le-au oferit pentru împlinirea aspirațiilor românilor. Un lucru este comun tuturor marilor înfăptuiri ale României din ultimul secol și jumătate: ele s-au realizat prin asocierea proiectelor noastre cu marile procese europene, prin asimilarea de către societate a valorilor umanismului occidental. Așa a fost și în anii Marelui Război, așa a fost și în anul Marii Uniri, care a debutat cu unirea Basarabiei cu România.

Actul de acum o sută de ani ne este nu doar un izvor al rememorării și al recunoștinței pentru înaintași, ci și o permanentă sursă de inspirație pentru necesitatea dezvoltării și aprofundării continue a Parteneriatului Strategic dintre România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

În prezent, cursul nostru de convergență se numește parcursul european al Republicii Moldova, pentru succesul căruia țara noastră acordă un sprijin consistent și permanent, diplomatic, financiar și tehnic. România are însă și datoria de a fi pentru Republica Moldova, pe mai departe, un exemplu de națiune angajată în proiectul european, un model de economie competitivă, de societate care știe să prețuiască și să valorifice potențialul său uman. În acest proiect, sunt convins că putem să ne ridicăm la înălțimea faptelor pe care astăzi le aniversăm!”

articol preluat de pe www.presidency.ro