“Solidaritate cu protestatarii anti-corupție din Rusia” (ambasada Rusiei – 31 martie 2017)
foto: epochtimes-romania.com
Manifestație anticorupție în fața Ambasadei Rusiei
Manifestaţiile anticorupţie din Rusia şi-au găsit susţinere la Bucureşti. Aproximativ 30 de oameni s-au adunat în faţa ambasadei ruse pentru a-şi arăta solidaritate cu cei care au ieşit în stradă săptămâna trecută pentru a cere schimbarea.
„Solidaritate!” și „Libertate!” au scandat manifestanții din Capitală.
Doi dintre reprezenții acestora au fost primiți de ambasadorul rus, Valeri Kuzmin. Au stat la discuţii mai bine de o oră.
Alexandru Surcel, organizator al protestului: A fost nemulţumit de acest protest. La un moment dat a ţinut foarte insistent să ne spună că ei nu vor accepta lecţii de la nimeni. În acest moment există o mişcare anticorupţie în cam toată Europa de Est care în mare măsură a plecat de la noi. Dacă Rusia devine un stat de drept cu adevărat, întreaga regiune, din care face parte şi România, va fi mult mai sigură.
Reprezentanţii ambasadei ruse nu au stat de vorbă cu presa.
Rusia a cunoscut săptămâna trecută proteste fără precedent în ultimii cinci ani. Zeci de mii de oameni au ieşit în stradă la Moscova, dar şi în alte mari oraşe ale ţării pentru a denunţa corupţia după ce un documentar făcea dezvăluiri despre o presupusă avere fabuloasă acumulată ilegal de premierul Dmitri Medvedev.
În capitală, protestele s-au încheiat cu sute de arestări inclusiv cea a lui Alexei Navalnîi, liderul opoziţiei şi principalul rival politic al lui Vladimir Putin. Kremlinul a numit manifestaţiile o provocare şi susţine că mai mulţi tineri au fost plătiţi să iasă în stradă.
articol preluat de pe: digi24.ro
Ceai rusesc şi anticorupţie românească
articol: Alexandru Cristian Surcel
Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto: facebook.com
1 aprilie 2017
Mişcarea de protest anticorupţie din România, care a debutat în ianuarie, dar care din ultima zi a respectivei luni a devenit un eveniment zilnic, ajuns acum în cea de-a şaizecea zi (chiar dacă numărul participanţilor a continuat să scadă), a devenit, cum spuneam şi altă dată, sursă de inspiraţie şi prin vecini. Şi nu orice vecini, căci în week-endul 25-26 martie 2017 la chemarea politicianului de opoziţie Alexei Navalnîi au ieşit zeci de mii de oameni la adunări de protest împotriva corupţiei generalizate şi în vreo 99 de oraşe ale marii Rusii, inclusiv la Moscova. Regimul Putin nu este însă ţinut de constrângerile provenite din calitatea României de membru al NATO şi al Uniunii Europene, constângeri care au împiedicat regimul Dragnea-Tăriceanu-Grindeanu să treacă la măsuri represive dure împotriva protestatarilor #rezist. Aşa că în oraşele Federaţiei Ruse trupele OMON, echivalentul local al Jandarmeriei, au trecut la reprimarea violentă a manifestaţiilor, iar circa o sută de protestatari, inclusiv politicianul Alexei Navalnîi, au fost arestaţi.
Ne-am simţit deci obligaţi să organizăm o adunare de solidaritate cu protestatarii anticorupție din Federația Rusă vineri, 31 martie 2017. Asociaţia Platforma Iniţiativa România şi-a asumat ca acest protest să fie organizat în faţa sediului Ambasadei Rusiei din Kiseleff nr. 6 sub egida sa, iar subsemnatul m-am ocupat de notificarea primăriei şi de obţinerea protocolului privind coordonatele evenimentului. De asemenea, în urma unui email prin care-l invitam pe ambasadorul Valery Kuzmin să vină la locul protestului pentru a dialoga cu cei prezenţi, am fost invitat să particip la un dialog cu ambasadorul în sediul Ambasadei, de la orele 18 (oră la care începea formal şi adunarea de protest), împreună cu alte una sau două persoane. A venit cu mine Mihai Poliţeanu.
În intenţia noastră era să-i transmitem ambasadorului Kuzmin un mesaj de solidaritate cu protestatarii anticorupție din țara sa. Ne-am trezit într-o discuție de o oră şi jumătate, cu o repriză de prelungiri pe hol, la plecare, care a baleiat de la istorie la geopolitică, de la politică la filosofie juridică, de la analiza presei la cum a declanșat Boris Elțin primul război cecen pentru că era un alcoolic care-si bea mințile și din acest motiv nu s-a gândit să-l invite politicos pe Djokhar Dudaev la o discuție la Kremlin, poate nu mai avea loc niciun război. Cum de fapt “perestroika” a fost “catastroika”, iar societatea libiană patronată de Ghadaffi, deși tribală și susținătoare a terorismului de stânga din anii ’70-’80, era o societate care făcea progrese. Drepturile omului versus legile statului. Navalnîi, Ucraina, Siria, Alep, Mosul, Cecenia, Republica Moldova, URSS, Stalin, Al Qaeda, teoria conspirației despre protestatarii adolescenți, Nurnberg, Haga, Trump, Coaliția Pentru Familie, capitalismul și comunismul s-au făcut reciproc mai bune luptându-se între ele, de aia nu mai e lumea ca-n romanele lui Charles Dickens, mișcarea din Rusia de acum și cea din 2011-2012, protestele din Piața Victoriei și drumul ambasadorului spre reședință, nașterea acestuia la patru luni după moartea lui Stalin, deci întâlnirea părinților pe vremea tiranului bolșevic. Ceai rusesc și apă românească. Prăjiturele și alune. Poza lui Putin cu tricolorul rus pe fundal, covor de perete cu vulturul bicefal cu trei coroane și icoana Sfântului Gheorghe ucigând balaurul. Insigna #rezist la reverul hainei. Constituție minunată scrisă de experții europeni contra nu primim predici de la nimeni. Americanii nu înțeleg de ce noi avem alte valori și suntem diferiți de ei și nu acceptă asta cum le acceptă chinezilor sau africanilor pentru că arătăm aproximativ la fel (rasial adică).
Mai ales am aflat că pentru principalul nostru interlocutor autoritatea statului (ceea ce el numea impropriu “rule of law”) și drepturile omului trebuie să se afle la un nivel egal, de fapt cu un ascendent pentru puterea de stat, care, oricât de “minunat” ar fi formulate legile, e cea care le aplică. Când l-am întrebat care e scopul final al “rule of law”, interlocutorul nostru ne-a răspuns că democrația, iar când l-am întrebat care e rostul final al democrației, replica a fost “the welfare of the people”, binele oamenilor. Dar binele oamenilor nu poate fi conceput fără drepturile fundamentale ale omului, așadar “rule of law” servește drepturile omului și, prin urmare, nu există egalitate ci subsecvenţă a “rule of law” față de drepturile omului. Aceasta este concluzia mea şi a lui Mihai Poliţeanu pe care, în comunicatul său ulterior întâlnirii, Ambasada Federației Ruse a ținut să o menționeze cu o uşoară undă de “mânie proletară”.
Și a mai existat o demonstrație făcută pe masă cu ceașca de ceai a ambasadorului, o altă ceașcă de ceai, două cubulețe de zahăr și o gestică de tipul celei folosite de pescarii sportivi pentru a indica mărimea peștilor capturați, cu scopul de a arăta că principiul “libertatea mea se oprește acolo unde începe libertatea altuia”, invocat de domnul Kuzmin, nu înseamnă că autoritatea de stat transformă două drepturi care ar trebui să fie echilibrate într-un drept de la Pământ la Lună al celui care poate ar dori, sau nu, să treacă cu mașina printr-un anumit loc și într-o libertate de întrunire și de exprimare a celor care doresc să și le exercite în acel loc redusă la valoarea a două bucățele de zahăr cubic. Probabil acesta a fost momentul care l-a determinat pe ambasador să ne informeze spre final, aşa cum aminteam şi mai sus, că Rusia nu acceptă predici de la nimeni.
Nu pot uita, desigur, și momentul ușor halucinant în care Excelenţa Sa, Ambasadorul Federaţiei Ruse ne-a spus că, în definitiv, ce au pățit atât de grav protestatarii, că și fotografia cu protestatara luată pe sus de trupele OMON, folosită de Iniţiativa România drept copertă a evenimentului creat pe Facebook, arată ca și cum ar putea avea o continuare romantică. O fi vorba de “romantismul” demonstrat de unii militari sovietici în anii 1944-1945, când întâlneau femei în drumul lor spre vest?
Însă concluzia asupra căreia ambasadorul rus nu a lăsat să planeze nicio umbră ce ambiguitate este următoarea: că puterea de la Kremlin se teme de o revoluție “colorată” chiar în Mama Rusia și că nu se va abține de la nimic pentru a împiedica încă din fașă orice i se pare că ar duce spre asta, oricât de improbabil sau de departe în timp ar părea.
Iar dacă tot am amintit mai devreme de al doilea război mondial azi e 1 aprilie, ziua în care, prin lege, se comemorează victimele ocupației sovietice în teritoriile smulse României în 1940/1944/1947. Nu este o dată aleasă întâmplător, ci pentru că la 1 aprilie 1941 în Bucovina de Nord a avut loc Katyn-ul românesc: între 3000 și 5000 de etnici români au fost mitraliaţi mortal și înhumați în gropi comune în pădure la Fântâna Albă, aproape de noua graniță, cea care separă și acum România de Ucraina. Deși ar fi un gest normal pentru ambasada țării ce-și asumă rolul de principal succesor al URSS, nu mă aștept ca interlocutorii noștri de ieri, pentru care numai cei din Crimeea și Donbass se cheamă că au revolte legitime, ucrainenii din Maidan și toți ceilalți sunt fasciști violenți și infractori, să facă vreun gest care să exprime regret față de crimele în masă pe care le comemorăm azi.
Iar celor ce am fost la această discuție nu ne rămâne decât să scandăm #svoboda şi să nu acţionăm după motto-ul nostru, #rezist
articol preluat de pe: marturiilehierofantului.blogspot.ro
Protest în faţa Ambasadei Kremlinului: Românii, solidari cu protestatarii anticorupţie din Rusia
articol: Loredana Diacu
31 martie 2017
Zeci de cetăţeni – în marea lor majoritate protestatari #rezist – au ieşit în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse pentru a le transmite ruşilor ce luptă contra corupţiei că românii sunt solidari cu ei.
Câteva zeci de persoane au protestat, vineri, în faţa Ambasadei Rusiei din Capitală, în semn de solidaritate cu protestatarii anticorupţie ruşi. Evenimentul a avut loc în contextul în care sute de ruşi, în frunte cu liderul opoziţiei, Alexei Navalnîi, au fost arestaţi duminică, după ce au ieşit în stradă protestând împotriva corupţiei şi cerând demisia premierului Dmitri Medvedev.
Printre cei veniţi în faţa Ambasadei s-au numărat mulţi protestatari #rezist, care au scandat “Solidaritate!” şi “Libertate!“, afişând pancarte cu mesaje precum Rezist şi Corupţia Ucide, traduse în limba rusă. Protestatarii au explicat că, aşa cum ei s-au bucurat de solidaritatea şi aprecierea opiniei publice internaţionale după ce sute de mii de telefoane mobile au luminat în Piaţa Victoriei, li se pare firesc să facă şi ei acelaşi gest pentru ruşii care luptă contra corupţiei.
“Am luat decizia să organizăm acest eveniment după ce s-a întâmplat în urmă cu aproape o săptămână în Rusia, când zeci de mii de oameni au ieşit în zeci de oraşe să protesteze împotriva corupţiei şi a regimului autoritar al lui Vladimir Putin, iar poliţia a intervenit în forţă, arestând sute de protestatari paşnici. Ne-am amintit de recentele evenimente din România, când sute de mii de oameni au ieşit pe străzi tot pentru aceeaşi cauză, lupta împotriva corupţiei şi statul de drept, şi ştim foarte bine că lumea ne-a privit cu admiraţie şi ne-a sprijinit. Acelaşi lucru trebuie să-l facem şi noi pentru nişte oameni care, din păcate, nu au libertăţile pe care le avem noi în România. Din păcate sunt într-o situaţie mult mai grea în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului“, a declarat, pentru Epoch Times, Mihai Poliţeanu, reprezentat al mişcării civice Iniţiativa România.
“Eu m-am bucurat când am simţit solidaritate atunci când am ieşit în Piaţa Victoriei, în februarie, şi m-am gândit că le-ar prinde bine şi ruşilor să simtă solidaritatea noastră“, a afirmat o protestatară.
“Ştiţi cum i se mai spune lui Putin?! Ţarul Putin. Vor să reînvie imperiul. Oamenii vor să trăiască decent, nu vor să mai fie slugile celor care îi conduc“, a comentat o altă manifestantă.
“Consider că acolo este mama corupţiei, este un model pentru partidele extremiste şi toate partidele ultranaţionaliste şi am ieşit ca să îi arătăm lui Putin că ne pasă de ce se întâmplă în Rusia. Nu putem uita cum au luat tinerii de pe stradă duminica trecută. Nu mişti nimic acolo, este un mare pericol“, a mai reacţionat un alt protestatar.
Doi dintre reprezentanţii protestatarilor, printre care şi Poliţeanu, au fost invitaţi la discuţii de ambasadorul rus Valeri Kuzmin, care le-a ascultat nemulţumirile, însă a cărui replică nu a fost de loc pe placul acestora.
“I-am spus că poliţia în Rusia a folosit forţa excesivă împotriva protestatarilor, că drepturile omului nu sunt negociabile şi trebuie respectate şi că valorile democraţiei liberare – libertatea de exprimare – trebuie respectate. Din păcate, răspunsul a fost lung şi relativ ironic şi la adresa noastră cumva şi la adresa celor din Rusia. Practic ne-a spus următoarele lucruri: că şi statele occidentale fac acelaşi lucru şi că atunci când noi venim să protestăm şi să spunem ceea ce spunem judecăm cu dublu standard, că şi în Ucraina se întâmplă încălcări ale drepturilor omului, şi în SUA şi aşa mai departe, şi că nu este nimic ieşit în comun ceea ce se întâmplă în Rusia. Practic, asta a fost ideea de bază.
A mai spus că intervenţia poliţiei în Rusia a fost justificată de legea rusă şi că drepturile omului nu sunt deasupra legilor ruse. Şi a mai spus un lucru foarte interesant, fără să atingem noi subiectul, fără să deschidem discuţia, a spus că România va respecta cu adevărat drepturile omului atunci când va redefini familia în Constituţie. Deci a fost un sprijin direct pentru demersurile Coaliţiei pentru Familie. A spus asta şi la începutul discuţiei şi la finalul discuţiei absolut neprovocat“, a precizat Mihai Poliţeanu.
articol preluat de pe: epochtimes-romania.com
