Protest „NU Legii Gratierii Si Amnistiei”, (București – 22 ianuarie 2017)

foto preluat de pe: marturiilehierofantului.blogspot.ro
articol: Alexandru Cristian Surcel

Alexandru Cristian Surcel *- foto: facebook.com

23 ianuarie 2017

Restauraţia penală şi protestele, din diverse perspective

Ieri seară, 22 ianuarie 2017, s-a ieşit din nou în stradă pentru stoparea restauraţiei penale declanşată de PSD şi ALDE din prima secundă a preluării guvernării de la echipa Cioloş. S-a ieşit la Cluj Napoca, la Timişoara, la Sibiu, la Braşov, la Iaşi, la Baia Mare, la Piatra Neamţ etc. Cei mai mulţi protestatari au fost la Bucureşti; conform cifrelor vehiculate în mass media de la câteva mii la peste 28 de mii. După aprecierea mea de la faţa locului şi după pozele făcute de la mare înălţime au fost cel puţin 30 de mii, care s-au adunat în Piaţa Universităţii şi au mărşăluit pe bulevardele Nicolae Bălcescu şi Magheru, apoi pe la Piaţa Romană, pe Lascăr Catargiu, până în Piaţa Victoriei, unde s-a staţionat o vreme, apoi pe Mahatma Ghandi şi Kiseleff până la sediul PSD, unde iar s-a staţionat.

Protest „NU Legii Gratierii Si Amnistiei”, (București – 22 ianuarie 2017) – foto: Sergiu Nicolae Brega

Am aflat cu această ocazie, dar şi în zilele dintre protestul din 18 ianuarie şi cel de ieri, următoarele:

1. Am luat parte la o lovitură de stat (Antena 3, RTV). Nimic nou sub soare, şi în 2012 am participat la o lovitură de stat, doar că atunci Antena 3 zicea că e de partea noastră, a “puciştilor” (sigur, până am început să pomenim de #aceeaşimizerie şi de Roşia Montană) şi că, oricum, nu e lovitură de stat. Iar cei care ieri ridicau în slăvi protestatarii, eventual se amestecau cu ei, precum doamna Raluca Turcan, preşedintele de moment al actualului PNL vag fuzionat, ne condamnau cu aprigă mânie proletară pentru lovitura de stat.

2. Mai rău, potrivit artizanului principal al restauraţiei penale, preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, ieri am comis o mineriadă. Uau. Dacă nu era aia cu câinii (o să zic mai jos), asta ar fi fost supremă. Păi, domnule preşedinte Dragnea, nu sunteţi domnia voastră, în momentul ăsta, hoţul care strigă “hoţii”? Nu preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, este principalul vinovat moral şi faptic pentru cele trei mineriade din 1990 şi pentru cea din 1991, prin care a zdrobit opoziţia anticomunistă din stradă şi, apoi, a scăpat de un guvern cu care nu se mai înţelegea, totul cu un preţ cumplit de sânge şi de ani de izolare pentru ţară? Nu este PSD-ul, pe atunci PDSR, partidul ai cărui lideri locali, împreună cu cei ai PRM, au încurajat şi au sprijinit logistic marşurile minerilor în cele două mineriade din ianuarie şi februarie 1999?

Protest „NU Legii Gratierii Si Amnistiei”, (București – 22 ianuarie 2017) – foto: Dan Mihai Balanescu

3. Un fost vicepreşedinte de la “fetiţa” (în sensul din limbajul de penitenciar, deja familiar multor potenţiali beneficiari ai restauraţiei penale) coaliţiei de guvernare, ALDE, Cătălin Beciu, un domn (?) al cărui nume evocă semantic celulele unei închisori, a declarat că protestatarii sunt “nazişti”, “animale” şi “cretini” care-i provoacă domniei sale “scârba”. Nu ştiu cum naiba la fiecare val important de contestare trebuie să apară cineva plin de inteligenţă şi de bune maniere (nu!), care să insulte aşa, otova, pe toţi cei care-şi exercită dreptul fundamental la întrunire şi la exprimare. În 1989 a fost Ceauşescu cu “huliganii” şi “iredentiştii”, în 1990 Iliescu cu “golanii”, “animalele” şi “legionarii”, în 2012 s-a vorbit de “ciumpalaci” şi de “viermi inculţi”, în 2013 a venit rândul “hipsterilor ecoanarhişti legionari plătiţi de Soroş în ketamină pe banii lui Putin”, iar în 2015 erau nişte periculoşi care doreau să declanşeze un Maidan românesc. Eu nu înţeleg cum nu s-a priceput în aproape treizeci de ani că insultarea cetăţenilor care-şi exercită drepturile fundamentale şi constituţionale nu este nici acceptabilă, nici eficientă pentru combaterea lor. Dar, ca om mai puţin ataşat de un ortodoxism creştin dogmatic, însă mare iubitor de haine de piele, apreciez upgrade-ul de la “legionar” la “nazist”.

4. Dintr-o direcţie aparent opusă (deşi cine i-a citit blogul nu a putut să nu remarce în ultimul timp subtile semnale favorabile lui Liviu Dragnea şi PSD), doamna Alina Mungiu Pippidi, proclamată dar mai ales autoproclamată stâlp al societăţii civile (de fapt, dacă ne luăm după aserţiunile domniei sale, o creatură semidivină care are monopol pe societatea civilă românească, deţine 50% din societatea civilă mondială- celelalte 50% fiind probabil ale lui George Soroş- şi care e alfa şi omega democraţiei), ne asigură că protestele din acest ianuarie 2017 sunt ale serviciilor de informaţii şi ale “acoperiţilor” şi în niciun caz ale societăţii civile, chiar dacă majoritatea protestatarilor sunt sinceri şi oneşti. Argumentul? Că nu au fost organizate de România Curată şi de Societatea Academică Română (SAR), unde guru este domnia sa, şi că la unele proteste se iau mai puţine amenzi decât la altele (eh, în cinci ani de când asist protestatari să atace în instanţă amenzile Jandarmeriei, cred că ştiu mai multe despre subiect decât doamna Mungiu Pippidi…)

Protest „NU Legii Gratierii Si Amnistiei”, (București – 22 ianuarie 2017) – foto: Dan Mihai Balanescu

5. De fapt, cu ultima remarcă, trebuie să mai amintim de o altă cărămidă cu care a ţinut doamna Alina Mungiu Pippidi să facă exerciţii de fitness în preajma pieptului propriu. Am aflat astfel de la domnia sa că protestele pentru Roşia Montană din 2013 au fost iniţiate şi conduse de România Curată şi, desigur, de doamna Alina Mungiu Pippidi şi că eu şi ceilalţi avocaţi care răspundeau solicitărilor, nu puţine, primite prin adresa de email avocatiius@gmail.com (încă activă, aviz amatorilor care ar putea primi prin poştă în zilele următoare procese verbale cu amenzi), lucram de fapt pentru România Curată. Ca să vezi! Şi după patru ani de când am tot acordat asistenţă juridică pro bono protestatarilor pentru diverse cauze, de la cei cu Roşia Montană şi gazele de şist din 2013 la cei contra demiterii ministrului culturii Vlad Alexandrescu şi de la marşul pentru sănătate din 2016, de-abia acum aflu chestia asta? Păi, stimată doamnă Alina Mungiu Pippidi, dacă tot vă prevalaţi de munca noastră, a “avocaţilor Uniţi Salvăm”, ce ar fi să avansaţi şi nişte onorarii, cum avansaţi către avocaţii României Curate cu care vă lăudaţi la televizor, că noi am acordat asistenţă gratuită din simţ civic protestatarilor care şi-au asumat riscuri în stradă, nu unei ONG-iste şi profesoare universitare care beneficiază de tot felul de granturi şi de finanţări, unele deloc de neglijat… Glumesc, duceţi mâna la buzunar, dar nu după portofel, ci ca să lăsaţi acasă mantia invizibilităţii pe care aţi împrumutat-o de la Harry Potter şi care ne-a împiedicat să sesizăm participarea domniei voastre la plenarele şi forumurile Uniţi Salvăm, unde câteva zeci de oameni au organizat protestele “toamnei româneşti” 2013 la nivel de Bucureşti, campania pentru modificarea legii partidelor şi a legilor electorale din primăvara-vara 2014 şi demonstraţiile pentru păduri din mai-iunie 2015.

Protest „NU Legii Gratierii Si Amnistiei”, (București – 22 ianuarie 2017) – foto: Irina Barla

6. Şi, cu asta voi termina cu domnia voastră, doamnă Alina Mungiu Pippidi, profesia de şofer este la fel de respectabilă ca şi cea de profesor universitar. Deci domnia voastră sunteţi cea cu adevărat degradată atunci când îl calomniaţi pe domnul Mihai Poliţeanu, membrul cel mai cunoscut al Iniţiativei România, cum că a fost şoferul domniei voastre transferat doamnei Monica Macovei, totul spus pe tonul unui multimilionar care explică cum şi-a făcut cadou amanta întreţinută unui alt multimilionar, pentru că sunteţi roasă de invidie că site-ul www.alegeriparlamentare2016.ro, pus la punct de Iniţiativa România cu bani de acasă, conţine mult mai multe informaţii relevante decât listele negre pe care România Curată le tot face de ceva legislaturi, cu bani din finanţări.

7. Trebuie însă să ne întoarcem la RTV, de unde ieri seară poporul nostru a putut afla că Preşedintele Klaus Iohannis, opoziţia parlamentară sau miliardarul George Soroş (aici nu au fost foarte clare lucrurile) au plătit toată mulţimea aia din Bucureşti cu următoarele sume: 100 de lei fiecare adult, 50 de lei fiecare copil venit cu părinţii la protest şi 30 de lei fiecare câine aflat în lesa stăpânului protestatar. Mulţumesc Sebastian Ghiţă şi RTV! O să mă caut bine, căci deşi nu ţin minte să fi primit 100 de lei, trebuie să fie pe undeva, dacă ziceţi voi. De asemenea, în calitate de avocat al pisicilor mele, una colecţionată de mine şi alta moştenită de la defuncta mea mamă, voi da în judecată pe cei trei finanţatori menţionaţi mai sus, pentru că ar fi trebuit să plătească şi pisicilor măcar un 10 lei, să aibă şi ele de un lăptic. De asemenea, pentru a evita conflictul de interese, căci nu pot fi avocatul căţelei mele în momentul în care mă dă pe mine în judecată, rog un coleg avocat să-şi asume reprezentarea bietului animal pe care, lăsându-l acasă, l-am privat de beneficiul a 30 de lei cu care se putea duce să roadă nişte oase în Centrul Vechi.

8. Domnule Preşedinte Klaus Iohannis, să ştiţi că între noiembrie 2015 şi 22 ianuarie 2017 au fost câteva diferenţe esenţiale. Atunci, la #Colectiv, mulţimea v-a cerut prezenţa în Piaţa Universităţii. Pretenţia dumneavoastră ca nişte reprezentanţi cumva desemnaţi de miile de protestatari adunaţi de doar câteva zile să se prezinte la consultări la Cotroceni era nerealistă, iar cei care au răspuns invitaţiei primite s-au reprezentat, până la urmă, pe ei înşişi, nu Piaţa în ansamblul său. Aşa că a fost logic să veniţi la Universitate, chiar dacă dialogul cu cei câţiva demonstranţi care au reuşit să se apropie prin cordonul dublu de SPP-işti şi de jandarmi nu a fost cu nimic mai reprezentativ decât dialogul de la Preşedinţie. Ieri, însă, nu prea aveaţi ce să căutaţi la demonstraţie. Altele sunt pârghiile constituţionale şi instituţionale pe care puteţi să le folosiţi pentru a vă opune restauraţiei penale. Venind, aţi reuşit să daţi apă la moară lui Liviu Dragnea, PSD şi ALDE să reînceapă cu ameninţările cu suspendarea domniei voastre şi aţi creat o temă falsă de meliţat în spaţiul public. Şi aţi mai reuşit să determinaţi SPP-iştii şi jandarmii care vă protejau şi vă făceau loc să îmbrâncească câteva zeci de demonstranţi într-o mulţime şi aşa destul de compactă. Nu sunt sigur că este cel mai bun mod nici de a opri restauraţia penală, nici de a vă începe domnia voastră cursa pentru un al doilea mandat pe care să-l obţineţi la alegerile prezidenţiale din 2019.

Protest „NU Legii Gratierii Si Amnistiei”, (București – 22 ianuarie 2017) – foto: Cristian Vasile

9. Consemnez pentru istorie: scandarea “Dragnea nu uita, / Aşteptăm şi cartea ta.” care a avut suficient succes nu numai să fie preluată de mulţime, dar şi citată de o serie de comentatori, a fost propusă de Cătălin Cristian Tăbăcaru, veteran al protestelor pentru Roşia Montană din 2013, activist al Uniţi Salvăm şi inspirator al aplicaţiei Harta Banilor Publici, pentru care Iniţiativa România a primit şi un premiu.

Acest text este pe alocuri doar superficial satiric, dar în ansamblu şi profunzime este, din păcate, indigest de serios.

articol preluat de pe: marturiilehierofantului.blogspot.ro

Despre autor:

*Alexandru Cristian Surcel

Avocat, activist civic, fost jurnalist. Mă interesează politica, am convingeri ecoliberale şi militez pentru dezvoltare durabilă într-un mediu sănătos în condiţii de largă libertate economică, în care statul să aibă clare competenţe regulatoare. Mă simt bine în România şi vreau o Românie mai bună şi mă simt bine pe planeta Terra şi vreau o planetă Terra mai bună. Cred în Unirea celor două Românii, doresc democraţie participativă, dar şi monarhie constituţională. Mă pasionează istoria, arheologia, antropologia, astronomia, SF-ul. Ascult muzică rock, heavy metal, simfonică, folk şi blues. Sunt agnostic ortodox, adică am îndoieli serioase, dar sunt deschis oricărei posibilităţi. Din când în când scriu şi beletristică, nu neapărat foarte bună. Bunicul meu spunea că fiecare om aşează un fir de nisip la edificiul civilizaţiei, dar cei cu adevărat norocoşi pun o cărămidă. Eu sper ca la final de drum să ştiu că am pus o cărămidă.