Articole

Protestele din România din 3 – 9 noiembrie 2015

Protestele din Piața Universității, București, 5 noiembrie 2015

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Protestele spontane de stradă din România, numite de către presă Revoluția Colectiv sau Revoluția CTRL ALT DEL, au debutat la începutul lunii noiembrie 2015 în București, în urma tragicului incendiu din clubul Colectiv, ca reacție la modul în care autoritățile acordă licențele și inspectează localurile publice, extinzându-se apoi la întreaga clasă politică, socotită drept principala vinovată pentru problemele sociale în care se află societatea românească din ultimele decenii.

În ziua de 1 noiembrie 2015, în Piața Universității din București a fost organizat un marș de comemorare a victimelor incendiului, marș la care au participat 8.000 de persoane; ulterior mulțimea s-a îndreptat către locul tragediei, unde se mai aflau alte 2.000 de persoane venite să aducă un ultim omagiu celor dispăruți.

Ca urmare a declarației primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone că nu are ce să-și reproșeze, pentru că, din punctul lui de vedere clubul Colectiv funcționa legal, a fost organizat în ziua de 3 noiembrie 2015, tot în Piața Universității, un miting pentru demiterea acestuia. Mitingul de la București a început la ora 18:00 și a adunat până în momentul încheierii la ora 1:30 a doua zi 25.000 de persoane. Aceștia au scandat lozinci și au cerut demisia lui Victor Ponta, Gabriel Oprea, dar și lui Cristian Popescu Piedone.

A doua zi, pe 4 noiembrie 2015, la patru zile după incendiul de la clubul Colectiv, Victor Ponta, împreună cu Guvernul României, dar și primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat.

În ciuda demisiilor anunțate și a declarației lui Victor Ponta care a spus: „Sper ca depunerea mandatului și al guvernului să satisfacă așteptările celor care au protestat”, protestele au continuat și în următoarele zile, extinzându-se și în majoritatea orașelor din țară, dar și în diaspora, mai întâi la Paris și la Londra, apoi și la Roma, Torino, Milano, Madrid, Copenhaga, Berlin, New York etc. În București au ieșit pe străzi peste 30.000 de oameni, strigând „Peste tot corupție, nicăieri justiție”, „Toate partidele, aceeași mizerie”, „Vrem spitale, nu catedrale”, „Colectiv”. S-au cerut alegeri anticipate, dar s-a strigat și împotriva acestei idei – „Vrem dreptate, nu anticipate”. Și în țară, lumea a ieșit pe străzi în număr mare: peste 4.000 la Constanța (unde lumea s-a oprit și în fața restaurantului Beirut, unde au ars într-un incendiu trei tinere), peste 4.000 la Timișoara, peste 3.000 la Cluj, Galați, Craiova, Oradea, Sibiu sau Iași. În Bacău au ieșit peste 1.500 de oameni, iar la Buzău și Alba Iulia peste 1.000, fiind înregistrate proteste mai mici și la Ploiești, Focșani, Deva, Arad, Pitești, Târgu Jiu, Brașov, Botoșani, Hârlău, Vaslui, Piatra Neamț, Bârlad, Brăila.

La o săptămână de la începerea protestelor, acestea au scăzut foarte mult în intensitate. Astfel luni 9 noiembrie, în a șaptea zi consecutivă de proteste, în Piața Universității din București s-au adunat aproximativ 400 de oameni, care nu au mai scandat și mai mult au discutat între ei.

În 10 noiembrie 2015, la orele 17:00, președintele Klaus Johannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș drept prim-ministru al României, însărcinându-l cu formarea unui guvern de tehnocrați. În urma acestei decizii, în cea de-a opta zi de la începerea lor, protestele de stradă au încetat.

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

Protestele din Hong Kong (9 septembrie 2019) Sute de elevi de la şcoli din Hong Kong au format lanţuri umane în sprijinul protestatarilor

Protestele din Hong Kong (9 septembrie 2019) Sute de elevi de la şcoli din Hong Kong au format lanţuri umane în sprijinul protestatarilor

foto preluat de pe www.agerpres.ro

 

9 septembrie 2019 – Sute de elevi de la şcoli din Hong Kong au format lanţuri umane în sprijinul protestatarilor

Sute de elevi de la şcoli gimnaziale, îmbrăcaţi în uniformele lor şi purtând măşti, au format luni lanţuri umane în districte din Hong Kong în sprijinul protestatarilor anti-guvernamentali după un alt weekend de confruntări în fosta colonie britanică, relatează Reuters.

Staţiile de metrou care au fost închise duminică din cauza unor confruntări violente s-au redeschis, deşi starea de spirit în centrul financiar asiatic rămâne tensionată.

Guvernul Hong Kong a avertizat asupra amestecului unor oficiali străini în problemele interne ale fostei colonii britanice după ce mii de protestatari i-au cerut preşedintelui SUA Donald Trump să ”elibereze” oraşul.

Mass-media chineze au relatat luni că Hong Kong-ul este o parte inseparabilă a Chinei şi orice formă de secesionism ”va fi zdrobită”.

Potrivit ziarului China Daily, mitingul de duminică a fost o dovadă că forţe străine se află în spatele protestelor şi a avertizat manifestanţii că ar trebui să ”înceteze să pună la încercare răbdarea guvernului central”.

Zeci de mii de protestatari au participat la un marş spre consulatul american din Hong Kong duminică după-amiază, solicitând Congresului SUA să permită sancţionarea oficialilor din acest teritoriu care au suprimat “libertăţi fundamentale”, notează dpa.
cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; www.scmp.com; www.cbc.ca; www.reuters.com

 

24 august 2019 – Poliţia a operat 29 de arestări după violenţele din Kowloon

Hong Kong police and protesters clash during a march on Saturday (24 august 2019), ending a week of largely peaceful demonstrations. Photograph: Anadolu Agency/via Getty Images - foto preluat de pe www.theguardian.com

Hong Kong police and protesters clash during a march on Saturday (24 august 2019), ending a week of largely peaceful demonstrations. Photograph: Anadolu Agency/via Getty Images – foto preluat de pe www.theguardian.com

Poliţia din Hong Kong a arestat 29 de persoane, sâmbătă seara, după ce un marş paşnic de protest a degenerat într-o ciocnire violentă cu forţele de ordine, în cea de-a 12-a săptămână de demonstraţii antiguvernamentale, transmit Reuters şi dpa.

Arestările au avut loc după ce protestatarii au construit baricade în apropierea unei secţii de poliţie într-un district industrial din Kowloon şi au aruncat pietre şi sticle incendiare spre forţele de ordine.

Confruntările au continuat până spre miezul nopţii de sâmbătă spre duminică după ce manifestanţii s-au retras într-o zonă rezidenţială din Kowloon.

La finalul săptămânii trecute, 1,7 milioane de persoane au protestat paşnic în Hong Kong împotriva guvernului local.

cititi mai mult pe: www.agerpres.rowww.theguardian.com

 

24 august 2019 – Noi ciocniri între poliţie şi manifestanţi după o scurtă acalmie

Tear gas is fired at protesters at a demonstration in Kwun Tong, Hong Kong, on August 24, 2019 - foto preluat de pe edition.cnn.com

Tear gas is fired at protesters at a demonstration in Kwun Tong, Hong Kong, on August 24, 2019 – foto preluat de pe edition.cnn.com

Noi ciocniri au avut loc sâmbătă între poliţia din Hong Kong şi manifestanţii prodemocraţie care au ridicat o baricadă înr-un cartier din est, incidentele marcând sfârşitul unei acalmii relative de zece zile în fosta colonie britanică, relatează AFP.

Această regiune semiautonomă din sudul Chinei cunoaşte din iunie cea mai gravă criză politică a sa de când Marea Britanie a retrocedat-o Chinei în 1997, în ultimele luni având loc aproape zilnic acţiuni de denunţare a restrângerii libertăţilor civile şi împotriva ingerinţei în creştere a Beijingului.

După ce, în urma unor grave derapaje, manifestanţii redeveniseră paşnici de mai bine de o săptămână, tensiunea a crescut sâmbătă din nou în cartierul popular Kwun Tong, în estul părţii continentale a Hong Kong-ului.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro‘ edition.cnn.com

 

23 august 2019 – Lanţ uman de protest, inspirat de mişcarea similară din 1989, Lanţul Baltic

Protestele din Hong Kong  (23 august 2019) - Lanţ uman de protest, inspirat de mişcarea similară din 1989, Lanţul Baltic -foto preluat de pe www.agerpres.ro

Protestele din Hong Kong (23 august 2019) – Lanţ uman de protest, inspirat de mişcarea similară din 1989, Lanţul Baltic -foto preluat de pe www.agerpres.ro

Mii de protestatari din Hong Kong şi-au dat mâna cântând şi au format vineri un lanţ uman într-un protest paşnic, după aproape 3 luni de demonstraţii antiguvernamentale care nu dau semne să înceteze pe teritoriul guvernat de China continentală, transmite Reuters.

Manifestanţii, familii tinere sau mai în vârstă, unii mascaţi, alţii folosind şerveţele ca măsură de igienă, şi-au dat mâinile de-a lungul mai multor districte în timp ce alţii afişau bannere ce aduceau mulţumire naţiunilor străine pentru sprijinul acordat “libertăţii şi democraţiei” din Hong Kong.

Această acţiune s-a dorit a fi un ecou al evenimentului organizat pe 23 august 1989, când aproximativ 2 milioane de persoane şi-au unit mâinile de-a lungul celor trei state baltice într-un protest împotriva stăpânirii sovietice şi care a devenit cunoscut drept Lanţul Baltic sau Calea Baltică.

M-am alăturat Căii Hong Kong pentru că este paşnică“, a declarat Peter Cheung, în vârstă de 27 de ani. “Este cea de-a 30-a aniversare a Căii Baltice. Sper să fie şanse mai mari pentru un ecou internaţional” al protestului din Hong Kong, a spus tânărul protestatar.

Protestul, care a inclus zeci de lumini strălucitoare emise din vârful Stâncii Leului din Kowloon, vizibile din insula principală a Hong Kong-ului, a demonstrat sfidarea evidentă a locuitorilor din Hong Kong faţă de avertismentele privind recurgerea la violenţă, transmise de liderii Partidului Comunist de la Beijing şi de liderului din Hong Kong, Carrie Lam.

cititi mai mult pe www.agerpres.rowww.theguardian.comwww.cbc.ca

 

12 august 2019 - Hong Kong: SUA le cere ”părţilor să se abţină de la orice violenţă”

Un înalt responsabil al guvernului american a cerut luni “părţilor să se abţină de la orice violenţă” în Hong Kong, făcând apel în acelaşi timp la respectarea “diferitelor opinii politice“, relatează AFP.

Este în interesul societăţilor atunci când diferitele opinii politice sunt respectate şi se pot exprima liber şi paşnic. SUA le cer tuturor părţilor să se abţină de la orice violenţă“, a declarat sub acoperirea anonimatului acest înalt responsabil din administraţia lui Donald Trump.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

12 august 2019 - 149 de arestări, aeroportul continuă să fie ocupat de manifestanţi şi toate zborurile anulate

Protestele din Hong Kong (12 august 2019) - 149 de arestări, aeroportul continuă să fie ocupat de manifestanţi şi toate zborurile anulate - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Protestele din Hong Kong (12 august 2019) – 149 de arestări, aeroportul continuă să fie ocupat de manifestanţi şi toate zborurile anulate – foto preluat de pe www.agerpres.ro

Poliţia din Hong Kong a anunţat luni că a arestat 149 de persoane în protestele violente din ultimele zile, informează Xinhua.

Tang Ping-keung, adjunctul comisarului de poliţie, a declarat luni, într-un briefing de presă, că, în timpul ultimei serii de proteste, manifestanţi radicali au acţionat ilegal şi au escaladat nivelul de violenţă, prezentând ameninţări la adresa siguranţei cetăţenilor.

Cele 149 de persoane, arestate între 9 şi 12 august, cuprind 111 bărbaţi şi 38 de femei, cu vârste cuprinse între 15 şi 53 de ani. Aceştia au fost suspectaţi de infracţiuni precum adunarea ilegală, agresarea poliţiştilor, obstrucţia poliţiei în executarea sarcinilor de serviciu, deţinere de arme ofensive şi obiecte periculoase.

Tang a spus că, pe 11 august, unele persoane s-au implicat în mitinguri neautorizate şi au mers ulterior în diferite locuri din Hong Kong, au blocat drumurile principale şi alte artere, au asediat secţii de poliţie şi au avariat vehicule ale poliţiei.

Luni, protestatari îmbrăcaţi în negru, culoarea mişcării pro-democraţie care zguduie fosta colonie britanică redată în 1997 Chinei, iar unii purtând măşti de gaze, s-au deplasat pe aeroportul din Hong Kong ocupând sala de sosiri. Mulţi au adăugat un nou accesoriu: o banderolă pentru a-şi acoperi un ochi în semn de solidaritate cu o femeie care a fost rănită grav la faţă duminică seară, în timpul unui protest, relatează AFP. Femeia ar fi fost lovită de proiectile aruncate de poliţie şi şi-ar fi pierdut vederea.

Poliţiştii din Hong Kong ne omoară“, se putea citi pe un banner fluturat de un protestatar. “Hong Kong nu mai este un loc sigur“, scria pe alta. Pe pereţii, coloanele şi barierele aeroportului, protestatarii au scris cu roşu “Ochi pentru ochi” în engleză şi chineză.

Unii manifestanţi au spus că aeroportul a fost ales ca loc de protest deoarece au crezut că poliţia nu va lansa gaze lacrimogene în prezenţa vizitatorilor internaţionali, aşa cum s-a întâmplat pe străzile oraşului.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

9 august 2019 – Hong Kong: Sute de manifestanţi s-au adunat pe aeroport pentru a-i ”primi” pe vizitatorii străini

Protestele din Hong Kong (9 august 2019)  Sute de manifestanţi s-au adunat pe aeroport pentru a-i ''primi'' pe vizitatorii străini - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Protestele din Hong Kong (9 august 2019) Sute de manifestanţi s-au adunat pe aeroport pentru a-i ”primi” pe vizitatorii străini - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Sute de manifestanţi pro-democraţie au început vineri o adunare de tip sit-in pe aeroportul din Hong Kong cu scopul de a-i sensibiliza pe cetăţenii străini în legătură cu protestul lor care are loc zilnic în ultimele două luni, relatează AFP.

Fără revolte, doar tiranie”, au scandat manifestanţii, unii dintre ei purtând măşti şi căşti de şantier, fiind începutul unei acţiuni care urmează să continue sâmbătă şi duminică.

Îmbrăcaţi în majoritate în negru, culoarea emblematică a acestei mişcări apărute în timpul unei manifestaţii de amploare la 9 iunie, manifestanţii s-au aşezat pe jos, în sala de sosiri, purtând pancarte în chineză şi engleză şi care conţineau mesaje de condamnare a violenţelor poliţiştilor.

Salvaţi Hong Kong de tirania şi brutalitatea poliţiei’‘, se afla înscris pe una dintre pancarte.

Metropola situată la sud de China se confruntă cu cea mai grea criză politică de la retrocedarea sa în 1997, cu manifestaţii şi acţiuni de protest care au loc aproape zilnic şi care au degenerat adesea în violenţe între activişti radicali şi forţele de ordine.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

7 august 2019 – Hong Kong: Sute de avocaţi au manifestat în tăcere în sprijinul mişcării prodemocraţie

Legal professionals hold a silent march in Hong Kong on August 7, 2019 against what they claim is political persecution by the Secretary for Justice. Photo: Philip Fong / AFP - foto preluat de pe www.asiatimes.com

Legal professionals hold a silent march in Hong Kong on August 7, 2019 against what they claim is political persecution by the Secretary for Justice. Photo: Philip Fong / AFP – foto preluat de pe www.asiatimes.com

Sute de avocaţi au manifestat în tăcere miercuri în Hong Kong în sprijinul protestatarilor prodemocraţie, ilustrând suportul de care încă se bucură mişcarea în acest teritoriu în ciuda avertismentelor dure ale Beijingului, relatează France Presse.

Îmbrăcaţi în negru, avocaţii au mărşăluit paşnic sub un soare arzător de la Curtea Supremă până la Ministerul Justiţiei. Acesta este al doilea marş organizat de la începutul lunii iunie de aceşti profesionişti care de obicei stau departe de manifestaţii.

Cu o zi înainte, Beijingul a adresat cel mai puternic avertisment manifestanţilor care sfidează de două luni regimul comunist. “Cei care se joacă cu focul vor pieri de foc“, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Biroului de afaceri pentru Hong Kong şi Macao al guvernului chinez, Yang Guang.

Locuitorii din Regiunea administrativă specială Hong Kong protestează în fiecare weekend din 9 iunie. La acea dată mobilizarea a început cu denunţarea unui proiect de lege – acum suspendat – care propunea legalizarea extrădărilor în China. De atunci, cererile s-au extins, manifestanţii denunţând declinul libertăţilor în fosta colonie britanică sau cerând reforme democratice.

cititi mai mult pe www.agerpres.rowww.asiatimes.com

 

5 august 2019 – Protestele pun Hong Kong într-o ”situaţie foarte periculoasă”, avertizează lidera pro-Beijing

Executivul pro-Beijing al Hong Kong a adoptat luni un ton ameninţător, într-un moment în care oraşul este perturbat de o grevă şi de haosul din transporturi, acuzându-i pe manifestanţii pro-democraţie că pun acest teritoriu într-o “situaţie foarte periculoasă“, relatează AFP, dpa şi Reuters.

Perturbări atât de intensive în numele anumitor revendicări (…) au afectat grav legea şi ordinea în Hong Kong şi împing oraşul (…) în pragul unei situaţii foarte periculoase”, a declarat presei lidera executivului, Carrie Lam. Ea a subliniat că “guvernul va fi hotărât în menţinerea legii şi ordinii în Hong Kong şi în restabilirea încrederii“.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

5 august 2019 – Peste 100 de zboruri din Hong Kong au fost anulate (aeroport)

Peste o sută de zboruri au fost anulate la Hong Kong, au anunţat autorităţile aeroportuare luni dimineaţă, într-un moment în care manifestanţii pro-democraţie lansează o mişcare de grevă generală pentru a creşte presiunea asupra autorităţilor pro-Beijing, relatează AFP.

Cel puţin 105 zboruri erau menţionate ca anulate pe lista de plecări a aeroportului din Hong Kong. Contactat de France Presse, un purtător de cuvânt al aeroportului nu a furnizat motive pentru aceste anulări şi s-a limitat să declare că pasagerii trebuie să verifice dacă zborul lor este prevăzut sau nu pentru plecare.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

4 august 2019 – Noi manifestaţii pro-democraţie la Hong Kong

Protesters marched in Tseung Kwan O, a residential district of Hong Kong, on Sunday (Aug. 4, 2019 ) CreditLam Yik Fei for The New York Times - foto preluat de pe www.nytimes.com

Protesters marched in Tseung Kwan O, a residential district of Hong Kong, on Sunday (Aug. 4, 2019) CreditLam Yik Fei for The New York Times – foto preluat de pe www.nytimes.com

Manifestanţi pro-democraţie au marşăluit din nou, duminică, în Hong Kong, Beijingul avertizând la rândul său că nu va rămâne cu ”braţele încrucişate” în faţa ”forţelor abjecte” care subminează unitatea naţională, în urma ciocnirilor înregistrate într-un cartier comercial al fostei colonii britanice, relatează AFP.

Oraşul din sudul Chinei, care se confruntă cu cea mai gravă criză politică de la retrocedarea sa în 1997 de către Londra, a cunoscut deja opt weekenduri consecutive de manifestaţii urmate din ce în ce mai des de confruntări între mici grupuri radicale şi forţele de ordine.

În urma ciocnirilor de sâmbătă seara între protestatari radicali şi poliţişti în cartierul Tsim Sha Tsui, agenţia oficială Xinhua s-a referit la ”forţe abjecte” care ameninţă fundamentele principiului “o singură ţară, două sisteme”, sub care s-a făcut retrocedarea.

Guvernul central nu va rămâne cu “braţele încrucişate” şi nu va lăsa situaţia să continue“, avertizează agenţia.

În aşteptarea unei greve generale programate pentru luni, mii de oameni au mărşăluit din nou duminică după-amiază în două manifestaţii separate.

(…)

A doua demonstraţie a avut loc pe insula Hong Kong, la Kennedy Town (Vest), şi urma să se încheie într-un parc din apropierea sediului Biroului de legătură, organism al guvernului central chinez.

În urmă cu două săptămâni, protestatarii au aruncat cu ouă în această clădire din apropierea litoralului şi învecinată cu sediul administraţiei locale, distrugându-i faţada.

Beijingul, care a denunţat degradări “absolut intolerabile”, îşi multiplică de atunci avertismentele împotriva protestatarilor.

De asemenea, autorităţile locale au înăsprit tonul şi aproximativ 40 de protestatari au fost acuzaţi de participarea la o revoltă, infracţiune pedepsită cu 10 ani de închisoare.

Sâmbătă seara, cartierul Tsim Sha Tsui a fost scena confruntărilor. Poliţia a tras mai multe salve de gaze lacrimogene în faţa unei secţii de poliţie pentru a-i respinge protestatari. De asemenea, protestatarii au blocat temporar unul dintre tunelurile rutiere care asigură legătura cu insula Hong Kong.

(…)

Poliţia a anunţat arestarea a “peste 20 de persoane”, ceea ce ridică numărul total al arestărilor la peste 200 din 9 iunie.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

The Straits Times – Hong Kong police fire tear gas near Causeway Bay, Beijing’s Liaison Office as protesters take over key roads

 

The New York Times – Demonstrators in Hong Kong Dodge Tear Gas in Fast-Moving Mass Protests

 

cititi mai mult despre Protestele din Hong Kong, împotriva proiectului de lege privind extrădările către China si pe en.wikipedia.org

Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană (1 septembrie 2013 – prezent)

Protest Uniti Salvam Rosia Montana

foto realizat de Cristian Vasile
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană sunt o serie continuă de proteste în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și alte câteva zeci de orașe din România și din străinătate împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Protestatarii spun că proiectul minier ar distruge mediului și patrimoniul de la Roșia Montană și cer retragerea unei legi care ar permite ca acest proiect să înceapă. În București, protestele au loc în fiecare seară, în Piața Universității, și marșuri au loc în fiecare duminică. Conform mai multor surse, acestea sunt cele mai ample proteste din România de la evenimentele din 1990.

 

Istoric

Proiectul Roșia Montană a fost inițiat de Roșia Montană Gold Corporation, companie a cărui acționar majoritar este firma canadiană Gabriel Resources. Companiei i-a fost oferită in anul 2000 o licență de exploatare minieră a aurului fără licitație. Proiectul de exploatare de suprafață va folosi cianuri pentru a extrage aurul, iar asta va duce la dispariția a trei sate și distrugerea a patru munți. Dacă proiectul va fi aprobat, aceasta va fi cea mai mare exploatare de suprafață din Europa, și va folosi 12000 de tone de cianuri anual, producând 350 tone de aur și 1500 tone de argint. Campania Salvați Roșia Montană a fost inițial organizată de localnicii din Roșia Montană care au refuzat să fie relocați, luptandu-se în instanță cu compania ani de zile. Activiștii susțin că proiectul va cauza un dezastru ecologic, ce va distruge siturile arheologice din vremea romanilor, iar bunurile vor fi deținute de compania canadiană, în timp ce statul român va primi o redeveneță de doar 6%. În ultimii 14 ani, compania nu a reușit sa obțină toate aprobările necesare demarării proiectului datorită imposibilității de a se conforma legislației de mediu din România. Social-democrații aflați la guvernare, au promis în campania electorală înainte de alegerile legislative din 2012, că vor stopa proiectul, promisiune uitată odată ce alegerile au fost câstigate. Pentru ca proiectul să poată continua, guvernul României a aprobat un nou proiect de lege la sfârșitul lunii august 2013 și l-au inaintat parlamentului spre a fi supus votului în luna septembrie a aceluiași an. Un motiv de îngrijorare a fost faptul că legislația va permite companiei Roșia Montană Gold Corporation să exproprieze forțat locuitorii din Roșia Montană care au refuzat să-și vandă casele și terenurile. Proiectul de lege de asemenea permite stabilirea unor termene pentru ca autoritățile de stat să acorde toate aprobarile necesare demararii proiectului, indiferent de posibilele încălcări ale legislației naționale sau a hotărârilor judecătorești.

 

Proteste

Protestele au loc săptamanal, prima zi de proteste fiind duminica 1 septembrie 2013. Până în prezent, protestele majore au avut loc duminica, în zilele din timpul săptămânii având loc proteste locale mai mici, iar sâmbăta fiind rezervată răspândirii de informații despre proteste. Climaxul manifestării are loc duminica, oamenii protestând în orașele mari, numarul acestora crescând de la începutul acestei mișcări. Protestele au fost organizate în orașe din întreaga țara, mii de oameni participând în special în București și Cluj-Napoca. Proteste au avut loc și în alte colțuri ale Europei, aproximativ 150-200 de activiști români protestând in Londra. Protestele organizate seara, implică blocarea străzilor, folosirea instrumentelor de percuție, cântece și statul în fund pe carosabil.

Unii protestatari au cerut demisia Presedintelui Traian Băsescu si a prim-ministrului Victor Ponta, ambii susținători ai proiectului Roșia Montană Gold Corporation.

Campania „Salvați Roșia Montană“ e văzută ca fiind cea mai mare mișcare civică din România după Revoluția Română din 1989.

În paralel cu protestele, campania „Salvați Roșia Montană” a lansat o inițiativă națională de audiențe la parlamentari, pentru a le transmite că proiectul de lege încalcă grav Constituția, tratate și convenții internaționale ratificate de România și o serie de Directive europene. Dacă ar fi adoptate în forma propusă, prevederile amintite ar restrânge în mod dramatic drepturi garantate constituțional la proprietate privată, acces liber la justiție, mediu sănătos, moștenire culturală.

 

Profilul participanților

Protestatarii provin dintr-o gamă largă de clase sociale: studenți, profesori, preoți, activiști, artiști, ingineri, pensionari și șomeri. Ei nu impărtășesc aceeași ideologie, fiind mai degrabă un amestec heterogen de oameni cu orientări politice de dreapta și de stanga, incluzând conservatori, liberali, anticapitaliști, naționaliști, adepți ai teoriei conspiraționiste etc. Datorită faptului că majoritatea protestatarilor sunt tineri educați, protestele au fost denumite cu diverse ocazii, atât de către critici cât și de către sustinățori, „proteste ale hipsterilor“.

Protestele nu au o natură ierarhică, nici lideri oficiali, protestatarii s-au organizat pe Facebook. Conform sociologului Mircea Kivu, deși în prima zi a protestelor, 90% dintre protestatari au fost tineri, pe masură ce numarul participanților a crescut în următoarele zile de duminică, procentajul tinerilor a scăzut la doua treimi.

 

Participanți

Printre cei care au participat la protestele din București s-a numarat și prințesa Brianna Caradja, un opozant declarat al proiectului minier. Ea a luat parte, de asemenea, la protestele la nivel national din 2012. Alte figuri publice care au participat la demonstrații au fost: deputatul PDL Theodor Paleologu, care a declarat că se va opune proiectului prin vot în Parlament și solistul trupei de rock Luna Amară, Mihnea Blidariu. Magor Csibi, director de programe la Fondul Mondial pentru Natură din România, Claudiu Crăciun, lector la Facultatea de Științe Politice, Remus Cernea, un activist bine cunoscut, Nicușor Dan și Cristian Neagoe, consultant la Fundația Cărturești, sunt doar câteva personalități dintre cei prezenți în timpul protestelor din Piața Universității.

 

Reprezentarea în media

Participanții la proteste au acuzat canalele media din țară de blocaj mediatic, susținând că acest fapt s-a datorat sumelor mari de bani pentru publicitate plătite de-a lungul anilor de către Gabriel Resources. Potrivit Forbes România, Roșia Montană Gold Corporation a avut cheltuieli de publicitate în valoare de 5.4 milioane euro (prețuri de catalog) pentru apariții în ziarele românești în decursul ultimilor trei ani, și cheltuieli de aproximativ 550 000 euro pentru reclame TV, anul trecut.

Pe data de 7 Septembrie, mii de persoane au mărșăluit înspre sediul TVR pentru a protesta împotriva cenzurii TVR asupra subiectului, dar nici acest protest nu a fost pezentat în cadrul buletinelor de știri ale canalului.

Cu excepția canalului național de televiziune Digi 24, prima săptămână de proteste nu a fost acoperită de aproape niciunul dintre principalele canale mass-media din țară, ceea ce a dus la o puternică reacție negativă în rândul protestatarilor.

Pe măsură ce protestele au luat amploare, mass-mediei i-a fost imposibil să mai ignore evenimentele. Cu toate acestea, presa a fost în mod constant criticată pentru prezentarea știrilor într-o manieră părtinitoare și deformată, cum ar fi reducerea drastică a numărului activiștilor pentru a sugera o revoltă de mici dimensiuni, sau folosindu-se de personalități TV precum figura populară a lui Mircea Badea, pentru a prezenta protestatarii drept o masă de oameni dezorientați, fără un scop bine definit.

Unele instituții media i-au acuzat pe protestatari și pe ecologiști de câștiguri financiare. De exemplu, Mihai Gâdea de la Antena 3 l-a acuzat pe Horia-Roman Patapievici ca fiind un speculant imobiliar datorită faptului că deține teren la Roșia Montană. Patapievici a răspuns printr-o scrisoare deschisă că el deține doar un metru pătrat de pământ, drept simbol de solidaritate cu oamenii din Roșia Montană și că aceasta nu este o investiție imobiliară. Evenimentul Zilei i-a acuzat pe “activiștii șmecheri din ONG-uri” implicați în proteste că ar fi primit bani de la străini (ca de exemplu bani de la Fundația George Soros Pentru o Societate Deschisă) și că ar fi folosit acești bani pentru a organiza proteste. La fel a lansat și Mihai Gâdea într-unul dintre show-urile sale, un mesaj de insultă la adresa opozanților Proiectului Roșia Montană din Piața Universității. El i-a numit pe protestatari “sclavii lui Băsescu”, adăugând că “mulți dintre voi nu stiți din cauza ketaminei, multă ketamină vă împiedică în a înțelege lucrurile”. El se apără susținând că nu i-a insultat pe protestatari.

Manifestanții au scandat împotriva a ceea cei ei au perceput drept corupție a presei. Evenimentul Zilei a afirmat că aceasta este parte dintr-o “campanie de dezinformare” care intenționează să “discrediteze mass-media”.

 

Concesii

Presedintele Basescu mentionase posibilitatea de a avea un referendum national pe tema proiectului Rosia Montana, dar ulterior el a clarificat ca e doar o posibilitate fara sa insemne neaparat ca el declanseaza un referendum. Pe data de 16 Septembrie Presedintele Basescu i-a cerut Primului Ministru Ponta retragerea legii din Parlament argumentand ca are clauze care incalca constitutia, prezicand ca, daca trece, va fi respins de catre Curtea Constituțională a României. La data de 9 Septembrie, Primul Ministru Victor Ponta a prezis ca Parlamentul României va respinge legea si ca guvernul va incerca alte modalitati sa creeze locuri de munca in zona. Aceasta stire a condus la scaderea cu 48% a actiunilor Gabriel Resources listate pe bursa din Toronto, iar compania a amenintat ca da in judecata Statul Roman pentru pierderi de 4 miliarde de dolari, daca legea nu trece de Parlament. Mai mult decat atat, Scotia Capital, principalul broker al actiunilor Gabriel Resources a anuntat ca actiunile companiei nu vor mai fi tranzactionate la bursa din cauza presiunii publicului din Romania si din lumea intreaga. Cu toate acestea, Primul Ministru Ponta si-a schimbat atitudinea in saptamanile care au urmat,la inceput argumentand ca nedemararea proiectului “nu ar fi o mare pierdere pentru Romania“, iar o saptamana mai tarziu ca “ar fi un semnal negativ dat investitorilor straini“, prin urmare “o catastrofa pentru Romania“. Crin Antonescu, presedintele Partidului National Liberal, a anuntat ca partidul sau se opune proiectului.

 

Reacții

Fostul Ministru al Culturii Răzvan Theodorescu a susținut că protestele sunt “un început periculos” și ca contracultura este periculoasă pentru România întrucât protestatarii se opun tuturor partidelor, care argumenteaza el sunt “reprezentanții poporului român“. Fostul președinte Ion Iliescu i-a catalogat pe protestatari drept oameni “care nu cunosc mare lucru” despre proiect și ca ei reacționează precum “poeții secolului 19 îngroziți de industrie“.

Istoricul Vladimir Tismăneanu a aplaudat protestele, argumentând ca “mobilizarea civica poate opri acțiunile guvernului care sunt dăunatoare pentru societate” și ca “spiritul anului 1990 din Piața Universității s-a întors“.

La data de 4 septembrie, Principesa Margareta a României a transmis printr-un comunicat poziția familiei regale față de proiectul Roșia Montană. Casa Regală a României, alături de Academia Română, bisericile Ortodoxa și Catolică, dar și societatea civilă, susține pe orice cale posibilă protejarea și dezvoltarea virtuților și valorilor Roșiei Montane, opunându-se distrugerii naturii prin exploatarea aurului cu cianură.

Victoria Stoiciu, analistă la Fundația Friedrich Ebert, consideră ca aceste manifestații sunt “un fenomen fără precedent din anii 1990” și ca prin ele s-a trecut peste “sufocanta apatie civica în România“.

Adrian Sobaru, un angajat al televiziunii publice, care în anul 2010 a sărit de la balconul Camerei Deputaților în semn de protest față de măsurile de austeritate promovate de către Guvernul Boc, a decis, la date de 10 septembrie, în timpul aniversării zilei de naștere a copilului său, să intre în greva foamei. El face apel la depolitizarea televiziunii publice, a radioului public dar și a altor instituții de stat, soluții pentru problema Roșia Montană în acord cu toate promisiunile făcute de alianța USL în timpul campaniei electorale. Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind s-a solidarizat cu protestele declanșate de Adrian Sobaru și va informa Federația Europeană a Jurnaliștilor, Parlamentul European și Comisia Europeană despre maniera în care Guvernul Ponta va soluționa problemele invocate de Adrian Sobaru.

Într-o conferință de presă, Președintele Senatului, Crin Antonescu, a spus ca proiectul Roșia Montană nu poate fi susținut, considerând că sentimentul public contrar proiectului este mai important decat datele tehnice. În aceeași maniera, Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, dar și fost prim ministru, a declarat la data de 4 septembrie într-o conferință de presă, că cere retragerea din Parlament a legii privitoare la proiectul Roșia Montană pentru ca este neconstituțional. Boc argumentează că proiectul oferă unei companii private puteri publice care trebuie sa aparțina doar guvernului și autorităților publice. Aceeași opinie a fost exprimată și de președintele Traian Băsescu, care de asemenea și-a exprimat dorința ca responsabilitatea pentru proiect sa fie atribuită agențiilor statului. Europarlamentarul liberal Renate Weber a precizat ca ea este pregatită să reprezinte statul român într-un posibil proces cu Roșia Montană Gold Corporation, argumentând ca RMGC este de felul celor care “lovește și fuge”.

La data de 24 septembrie, Mihăiță Calimente, șeful Comisie Parlamentare de Control al Serviciului de Informații Externe, a susținut ca ONG-uri finanțate de Soros au funcționat ca un catalizator în cadrul protestelor și ca ele pot fi “un pericol la adresa securității naționale“.

În cadrul camapaniei comunității online Avaaz, peste 68,000 de oameni au semnat o petiție prin care este cerută retragerea proiectului minier. Petiția va fi trimisă ministrului român al mediului, Rovana Plumb. De asemenea, Greenpeace România a anunțat pe pagina sa oficială ca peste 12,000 de oameni cer parlamentarilor să nu aprobe “dezastruoasa” lege pentru Roșia Montană.

Oxford Analytica, o firmă internațională de consultanță care furnizează analize strategice a evenimentelor din lume, consideră că protestele au aruncat guvernul în dezordine și ar putea declanșa căderea lui.

 

Implicarea Serviciului Român de Informații

Directorul Serviciului Roman de Informații, George Maior și directorul Serviciului de Informații Externe, Teodor Meleșcanu, au fost audiați, pe data de 30 septembrie, de către comisia parlamentară de supraveghere în legătură cu subiectul Roșia Montană.

George Maior a afirmat că proiectul Roșia Montană este o temă de securitate națională, adăugând că SRI a supravegheat astfel încât niște „structuri anarhiste” să nu deturneze mișcarea legitimă de protest. El a accentuat faptul că Serviciul a oferit, în perioada 1999-2013, 500 de informații pe această temă.

În aceeași zi, Dan Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine a menționat, printre altele, că licența de funcționare pentru Roșia Montană a fost acordată RMGC-ului la cerința băncilor și burselor canadiene. Șova a mai spus că RMGC ar putea acționa statul român în judecată la o Curte de Arbitraj pentru a cere ca statul român să fie obligat să elibereze avizul pentru începerea exploatării.

 

Proteste în favoarea proiectului minier

Proteste în favoarea proiectului minier au avut loc în Roșia Montană și localitățile înconjurătoare, însă la o scală mai mică, numărul protestatarilor nedepășind câteva sute. Acestea au fost în mare măsură aranjate de RMGC cu sprijinul administrației locale. 33 de muncitori s-au blocat într-un muzeu turistic al mineritului din Roșia Montană la 300 metri sub pământ amenințând că vor începe greva foamei de frica faptului că locurile de muncă vor fi pierdute dacă planurile de minerit nu vor fi puse în aplicare. Aceștia au cerut prezența primului ministru Victor Ponta și a liderului PNL Crin Antonescu. Pe data de 15 septembrie, primul ministru a coborât în subteran pentru a discuta cu protestatarii, având ca rezultat încetarea grevei. Ion Cristoiu într-un articol din ziarul Evenimentul Zilei, a susținut că această coborâre a lui Ponta în mină a fost un „spectacol dezgustător”, amintindu-i de propaganda lui Nicolae Ceaușescu și că Victor Ponta a fost un simplu actor într-o reclamă Roșia Montană Gold Corporation. Cu ocazia Zilei Minerului, 50 de primari din Munții Apuseni au trimis guvernanților și parlamentarilor unapel cerându-le să se permită începerea proiectului de exploatare minieră a aurului.

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi mai mult despre Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană si pe: www.vladpetri.ro; en.wikipedia.org; www.dor.ro; dilemaveche.roen.wikipedia.org

Proteste la Moscova (31 august 2019) – Mii de persoane au protestat la Moscova, sfidând avertismentul autorităților de a nu participa la manifestații neautorizate

Activists attend a rally to demand authorities allow opposition candidates to run in an upcoming local election, and release protesters detained during recent demonstrations, in Moscow, Russia, Aug. 31, 2019

foto preluat de pe www.voanews.com

 

31 august 2019 - Mii de persoane au protestat la Moscova, sfidând avertismentul autorităților de a nu participa la manifestații neautorizate
cititi mai mult pe: www.euronews.com; www.voanews.com

 

12 august 2019 – Duma de Stat anunţă o reuniune extraordinară pe 19 august consacrată unei presupuse ”ingerinţe” străine

Proteste la Moscova (11 august 2019) - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Proteste la Moscova (11 august 2019) – foto preluat de pe www.agerpres.ro

Deputaţii ruşi au anunţat luni o reuniune extraordinară săptămâna viitoare consacrată unei presupuse “ingerinţe” străine în favoarea mişcării de protest pentru alegeri libere la Moscova, după o serie de avertismente adresate mai multor ţări şi canalului YouTube, informează AFP.

Rusia acuză guverne şi media străine că susţin manifestaţiile opoziţiei ce reunesc mii de oameni în fiecare weekend în centrul capitalei ruse de la mijlocul lunii iulie, pentru a protesta împotriva respingerii unor candidaturi ale opozanţilor la alegerile locale din septembrie.

Citat de agenţia de ştiri TASS, preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului, Viaceslav Volodin, a anunţat o “reuniune extraordinară” pe 19 august pentru a discuta despre “actele de ingerinţă în afacerile interne ale ţării noastre“.

Duminică, agenţia rusă de supraveghere a telecomunicaţiilor Roskomnadzor a acuzat gigantul american Google că face ”publicitate unor acţiuni în masă neautorizate” pe filiala sa YouTube.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

28 iulie 2019 – Rusia: Aleksei Navalnîi, încarcerat în urmă cu câteva zile, dus la spital din cauza unei alergii puternice

Aleksei Anatolievici Navalnîi (n. 4 iunie 1976) este un jurist, activist și politician rus. Din 2009 a căpătat popularitate în Rusia și în mass-media rusă și cea internațională, criticând corupția și regimul lui Vladimir Putin. El a organizat demonstrații de amploare promovând democrația și condamnând corupția politică din Rusia, „atacându-l” pe Putin și aliații săi. În 2012, The Wall Street Journal l-a descris pe Navalnîi ca fiind „omul de care Vladimir Putin se teme cel mai mult”. În septembrie 2013 Navalnîi a candidat la funcția de primar al Moscovei, pierzând cursa în fața lui Serghei Sobianin (candidatul lui Putin), cu 27% din voturi - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Aleksei Anatolievici Navalnîi (n. 4 iunie 1976) este un jurist, activist și politician rus. Din 2009 a căpătat popularitate în Rusia și în mass-media rusă și cea internațională, criticând corupția și regimul lui Vladimir Putin. El a organizat demonstrații de amploare promovând democrația și condamnând corupția politică din Rusia, „atacându-l” pe Putin și aliații săi. În 2012, The Wall Street Journal l-a descris pe Navalnîi ca fiind „omul de care Vladimir Putin se teme cel mai mult”. În septembrie 2013 Navalnîi a candidat la funcția de primar al Moscovei, pierzând cursa în fața lui Serghei Sobianin (candidatul lui Putin), cu 27% din voturi, cititi mai mult pe ro.wikipedia.org – foto preluat de pe www.agerpres.ro

Opozantul rus Aleksei Navalnîi, aflat în prezent în închisoare pentru că a lansat un apel la o manifestaţie interzisă de către autorităţi, a fost spitalizat duminică din cauza unei reacţii alergice severe, a anunţat purtătoarea sa de cuvânt, citată de Reuters.

Navalnîi ispăşeşte din această săptămână o pedeapsă de 30 de zile de închisoare pentru că lansase un apel la organizarea unei manifestaţii la Moscova pentru a protesta faţă de refuzul puterii de a permite candidaţilor opoziţiei să participe la alegerile municipale din capitala rusă preconizate să aibă loc la 8 septembrie.

În pofida interdicţiei, manifestaţia a avut loc sâmbătă în centrul Moscovei, iar forţele de ordine au arestat 1.373 persoane, într-una dintre cele mai importante acţiuni de represalii din ultimii ani, potrivit unui bilanţ publicat duminică de organizaţia neguvernamentală OVD-Info, specializată în monitorizarea manifestaţiilor în Rusia, conform AFP.

Potrivit ONG-ului, acesta este cel mai mare număr de arestări de la protestul din 2012 împotriva revenirii lui Vladimir Putin la Kremlin.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Russian protesters in downtown Moscow confronted riot police during an unauthorized demonstration on Saturday demanding independent and opposition candidates be allowed to run for office in the local elections.CreditCreditKirill Kudryavtsev/Agence France-Presse — Getty Images - foto preluat de pe www.nytimes.com

Russian protesters in downtown Moscow confronted riot police during an unauthorized demonstration on Saturday demanding independent and opposition candidates be allowed to run for office in the local elections.CreditCreditKirill Kudryavtsev/Agence France-Presse — Getty Images – foto preluat de pe www.nytimes.com

 

27 iulie 2019 - 1.373 de persoane arestate la protestul opoziţiei din Moscova

A clash Saturday in Moscow as demonstrators demanded ballot access for opposition candidates.CreditCreditMaxim Shemetov/Reuters - foto preluat de pe www.nytimes.com

A clash Saturday in Moscow as demonstrators demanded ballot access for opposition candidates.CreditCreditMaxim Shemetov/Reuters – foto preluat de pe www.nytimes.com

Poliţia arestează un bărbat în timpul unui protest al opoziţiei în faţa sediului Primăriei din Moscova, 27 iulie 2019 (Screenshot) - foto preluat de pe epochtimes-romania.com

Poliţia arestează un bărbat în timpul unui protest al opoziţiei în faţa sediului Primăriei din Moscova, 27 iulie 2019 (Screenshot) – foto preluat de pe epochtimes-romania.com

Poliţia din Moscova a arestat şi bătut manifestanţi şi politicieni ai opoziţiei ruse în încercarea de a dispersa un protest neautorizat, în timpul căruia manifestanţii au cerut alegeri locale corecte în capitala Rusiei.

Potrivit grupului de monitorizare a acţiunilor poliţiei OVD-Info, peste 630 de persoane ar fi fost arestate în centrul Moscovei sâmbătă după amiază.

Law enforcement officers detaining a woman during the protest on Saturday.CreditAlexander Zemlianichenko/Associated Press - foto preluat de pe www.nytimes.com

Law enforcement officers detaining a woman during the protest on Saturday.CreditAlexander Zemlianichenko/Associated Press – foto preluat de pe www.nytimes.com

Manifestanţii au protestat împotriva deciziei autorităţilor electorale moscovite de a bloca câţiva candidaţi ai opoziţiei să participe la alegerile din 8 septembrie pentru Duma orăşenească a Moscovei (aşa-numitul “parlament” local) cu 45 de locuri. Autorităţile electorale au susţinut că aceşti candidaţi au falsificat semnături pe petiţiile lor de nominalizare.

Alexei Navalnîi, cel mai proeminent activist al opoziţiei din Rusia, a cerut oamenilor să participe la evenimentul de astăzi. El a fost trimis la închisoare miercuri, pentru 30 de zile, pentru organizarea de proteste “neautorizate”.

Autorităţile din Moscova au declarat ilegal protestul de sâmbătă şi primarul capitalei, Serghei Sobianin, a afirmat că protestele recente reprezintă o „ameninţare la adresa securităţii” şi a promis că „ordinea va fi asigurată în conformitate cu legea”.

Doi dintre asociaţii lui Navalnîi, Ivan Zhdanov şi Ilia Iaşin, au afirmat că au fost arestaţi înaintea protestului de sâmbătă.

Navalnîi a declarat că protestele vor continua până când Moscova va permite candidaţilor respinşi să participe la alegerile din septembrie.

Potrivit unor relatări, investigatorii ruşi au percheziţionat înaintea protestului de azi locuinţele şi birourile câtorva dintre candidaţii descalificaţi.

Dmitri Gudkov, unul dintre candidaţii descalificaţi ai opoziţiei, a declarat agenţiei de ştiri AFP că viitorul Rusiei este la mijloc.

Dacă pierdem acum, alegerile vor înceta să mai existe ca instrument politic”, a susţinut Gudkov, a cărui locuinţă a fost percheziţionată miercuri.

Ceea ce dezbatem este dacă e legal să te implici în politică în Rusia de astăzi, vorbim despre ţara în care vom trăi”.

cititi mai mult pe epochtimes-romania.com
cititi mai mult despre protestul opoziţiei din Moscova (27 iulie 2019) si pe www.agerpres.rowww.nytimes.comwww.bbc.com

cititi si Protest la Moscova după eliminarea candidaților opoziției (20 iulie 2019)

Protest mare la Moscova după eliminarea candidaților opoziției (20 iulie 2019 - Manifestație pentru susținerea candidaților opoziției la alegerile regionale pentru Duma din Moscova.to Moscow City Duma) - foto preluat de pe romania.europalibera.org

Protest mare la Moscova după eliminarea candidaților opoziției (20 iulie 2019 – Manifestație pentru susținerea candidaților opoziției la alegerile regionale pentru Duma din Moscova.to Moscow City Duma) – foto preluat de pe romania.europalibera.org

„I Have a Dream”, discursul public ținut de Martin Luther King Jr. (28 august 1963)

Martin Luther King, Jr. ținând discursul „I Have a Dream” la Marșul pentru Drepturi Civile din 1963 de la Washington, DC

foto si articole preluate de pe ro.wikipedia.org

 

I Have a Dream” (în traducere, „Am un vis”) este titlul unui discurs public de 17 minute al lui Martin Luther King Jr. ținut la 28 august 1963, în care a cerut egalitate rasială și încetarea discriminării. Discursul, ținut pe treptele Monumentului Lincoln în timpul Marșului asupra Washingtonului pentru Libertate și Locuri de Muncă, a fost un moment definitoriu al Mișcarea pentru Drepturile Civile ale Afroamericanilor. Ținut în fața a 200.000 de susținători ai drepturilor civile, a fost considerat cea mai importantă cuvântare a secolului al XX-lea într-un sondaj efectuat în 1999 în rândurile specialiștilor în oratorie. Membrul Camerei Reprezentanților, John Lewis, care a vorbit și el atunci în calitate de președinte al Comisiei de Coordonare Studențești a Protestelor Pașnice (Student Non-Violent Coordinating Committee), „dr. King [...] a educat, a inspirat, a informat nu doar pe cei prezenți, ci oamenii din întrega Americă și generațiile încă nenăscute.”

King at the 1963 Civil Rights March in Washington, D.C - foto preluat de pe en.wikipedia.org

King at the 1963 Civil Rights March in Washington, D.C – foto preluat de pe en.wikipedia.org

La sfârșitul discursului, King s-a îndepărtat de textul pregătit inițial pentru o perorație parțial improvizată pe tema lui „Am un vis”, posibil în urma strigătului Mahaliei Jackson: „Zi-le despre vis, Martin!” El ținuse o cuvântare ce conținea câteva secțiuni similare la Detroit în iunie 1963, când a participat la un marș pe Woodward Avenue împreună cu Walter Reuther și cu părintele C. L. Franklin, și repetase și alte fragmente.

 

Stil

Considerat a fi o capodoperă de oratorie, discursul lui Martin Luther King se aseamănă ca stil unei predici baptiste (King chiar era preot baptist). El face apel la surse emblematice și respectate, cum ar fi Biblia și invocă Declarația de Independență a Statelor Unite, Proclamația de emancipare, și Constituția Statelor Unite. La începutul cuvântării, King face o aluzie la discursul de la Gettysburg al lui Abraham Lincoln, spunând „acum o sută de ani” („Five score years ago…”). Un exemplu de aluzie la Biblie este cea la Psalmi 30:5 în al doilea paragraf al discursului. El face referire la abolirea sclaviei articulată în Proclamația de emancipare, „A venit ca veselia dimineața să pună capăt lungi nopți a robiei lor”. O altă aluzie biblică se găsește în al zecelea paragaraf al lui King: „Nu, nu, nu suntem mulțumiți, și nu vom fi mulțumiți până când dreptatea nu va curge ca o apă curgătoare și neprihănirea ca un izvor nesecat”, aluzie la Amos 5:24. King citează și din Isaiah 40:4-5— „am un vis că orice vale va fi înălțată…” Mai mult, King face referire la primele versuri din piesa lui Shakespeare „Richard al III-lea” remarcând, „această vară chinuitoare a legitimei nemulțumiri a negrilor nu va trece până când nu va veni o toamnă înviorată…

Vedere de la Monumentul Lincoln către Monumentul Washington la 28 august 1963 - foto: ro.wikipedia.org

Vedere de la Monumentul Lincoln către Monumentul Washington la 28 august 1963 – foto: ro.wikipedia.org

Anafora, repetiția unor cuvinte la începutul propozițiilor, este un procedeu retoric utilizat în toată cuvântarea, ca de exemplu atunci când King cere publicului să profite de ocazie: „Acum este timpul…” se repetă de patru ori în paragraful al șaselea. Cel mai frecvent citat exemplu de anaforă este în celebra frază „am un vis…”, repetată de opt ori în timp ce King pictează auditoriului un tablou al unei Americi integrate și unite.

 

articole preluate de pe: ro.wikipedia.orgyoutube.com
cititi mai mult despre „I Have a Dream”, discursul public ținut de Martin Luther King Jr. si pe en.wikipedia.org

Diaspora revine Acasa! 10 August 2019, TOTI in Piata Victoriei!

Diaspora revine Acasa! 10 August 2019, TOTI in Piata Victoriei!

foto si articol preluate de oe www.facebook.com

 

A mai ramas foarte putin pana la 10 August 2019. Aproape nimic nu s-a schimbat, cu exceptia faptului ca Dragnea intrat la puscarie.
In continuare, insa, ii avem pe Tariceanu, Dancila, Serban Nicolae, Nicolicea, Iordache, Plesoianu, iar lista poate continua.

In continuare, dosarul 10 August este nerezolvat, ba mai mult, a fost mutat la DIICOT, acolo unde PSD si-a pus omul de incredere in urma cu aproximativ 1 an jumatate.

Tocmai din cauza acestor lucruri, pe 10 August 2019 ne vedem din nou in Piata Victoriei, iar programul este urmatorul:
In urma discutiilor cu mai multe persoane implicate, acesta va fi programul general al protestului din 10 august:

1) Adunarea incepe inca de la primele ore ale diminetii in Piata Victoriei

2) La ora 17, ne mutam cu totii in Piata Revolutiei, la sediul MAI, de unde la ora 19 va incepe un mars spre Piata Victoriei.
Traseul marsului este urmatorul: ora 19 – Plecare de la sediul MAI, din Piata Revolutiei – sediul DIICOT (calea Grivitei) – Guvern (pe calea Victoriei)
sunt in jur de 2 kilometri, iar timpul estimat este de jumatate de ora

Link eveniment mars 10 August: https://www.facebook.com/events/913105435701210/
3) Odata ajunsi in Piata Victoriei, ne unim cu celelalte zeci de mii de romani ce ne vor astepta acolo deja.


Eveniment principal: https://www.facebook.com/events/279940292692942/
Eveniment secundar: https://www.facebook.com/events/384206042220937/

De altfel, ne puteti ajuta in continuare cu donatii pentru promovarea evenimentelor:
1) Bancar
IBAN: RO56BTRLRONCRT0490655301
NUME: Prună Vlad-Ionut

2) PayPal: paypal.me/luptamro

 

6 august 2019 – Primăria Capitalei a aprobat organizarea manifestaţiei de pe 10 august din Piaţa Victoriei

Primăria Capitalei anunţă că a aprobat organizarea unei manifestaţii pentru data de 10 august în Piaţa Victoriei.

Conform Biroului de presă al municipalităţii, manifestaţia e organizată de Tomescu Tommy Joul, în calitate de reprezentant al Grupului de Acţiune Civică Diaspora pentru România.

Ministrul interimar al Afacerilor Interne, Mihai Fifor, a făcut, marţi, un apel către participanţii la protestul anunţat pentru data de 10 august să manifesteze în mod paşnic şi respectând legea, el subliniind că România este un stat european, în care cetăţeanul are dreptul să se exprime în mod liber.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Greva minerilor din Valea Jiului (1-3 august 1977)

Lupeni, 3 august 1977

foto de Antoniu Dumitru (preluat de pe: adevarul.ro)
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Greva minerilor din Valea Jiului care a avut loc între 1 și 3 august 1977, a fost una dintre mișcările de protest cele mai ample din perioada comunistă. Valea Jiului este o zonă minieră importantă a României, cu un număr mare de muncitori. Greva cea mai mare care a precedat-o pe cea din 1977 a fost Greva minerilor din Lupeni din 1929.

 

Antecedente și cauze

Minerii din Valea Jiului lucrau întotdeauna în condiții foarte grele. Chiar și cu folosirea tehnologiei celei mai moderne – ceea ce nu era cazul în minele României socialiste din anii 1970 – lucrul în minele de cărbune era greu și periculos. Accidentele de mină erau destul de dese. De exemplu, pe 2 noiembrie 1972, în urma unei explozii au murit 43 de oameni la Mina Uricani.

Anul 1977 a fost un an greu pentru economia României. Urmările crizei energetice mondiale începută în 1973-74 încă erau resimțite pe deplin, iar cutremurul din 4 martie 1977 a îngreunat și mai mult situația. În pofida acestor greutăți, Ceaușescu nu a acceptat reducerea cifrelor de plan și insista ca toți indicatorii stabiliți anterior să fie îndepliniți.

La scurt timp după mișcarea pentru drepturile omului Charta 77 inițiată în Cehoslovacia, un protest similar a fost organizat și în România de dizidentul Paul Goma. La 23 martie 1977, minerul din Valea Jiului Dumitru Blaj a plecat la București pentru a semna apelul lui Goma. Nota sa adresată scriitorului a fost citită ulterior la Radio Europa Liberă, și ca urmare Blaj a fost criticat în fața colectivului de muncă, degradat pe post de vagonetar, apoi supraveghetor la un depozit de lemne. El a murit în anii ’80 în circumstanțe dubioase.

Pe 30 iunie 1977 a fost adoptată Legea nr. 3 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, care interzice plata simultană a salariului și pensiei de invaliditate (erau mulți mineri care au ieșit la pensie cu grad de invaliditate III, și mai lucrau în mină), și prevedea schimbarea limitei de vârstă de pensionare a minerilor de la 50 la 52 de ani. Tot în aceeași perioadă programul de lucru a fost mărit de la 6 la 8 ore.

Minerii erau nemulțumiți și de aprovizionarea proastă cu bunuri de consum, de munca prelungită peste program (inclusiv duminicile), de condițiile de locuit și trai precare.

Pe 14 iulie 1977, minerul Gheorghe Dumitrache („Ispitu”) a trimis un memoriu („Spinoasa mărturisire”) la CC al PCR, Ministerului Minelor și Televiziunii Române, dar nu i s-a răspuns imediat. A fost arestat după încetarea grevei din august, și condamnat la doi ani de închisoare pentru „instigare și ultraj la bunele moravuri.”

 

Derularea grevei

Greva propriu-zisă a început la Mina Lupeni pe 1 august 1977 și a fost încheiată pe 3 august 1977.

În primele momente, unii mineri au propus ca o delegație de-a lor să plece la București, dar s-a renunțat la această idee, poate și datorită faptului, că trenurile erau oprite. Unii șefi de sectoare au încercat să împiedice organizarea greviștilor, dar minerii au reacționat prompt, câteodată dur. Greviștii au luat legătura cu alte mine din Valea Jiului (pe vremea aceea erau 10 mine în Valea Jiului: Anina, Aninoasa, Bărbăteni, Dalja, Livezeni, Paroșeni, Petrila, Petroșani, Uricani, Vulcan) și cu populația orașelor pentru a strânge cât mai mulți simpatizanți, și s-au adunat până la urmă în curtea Minei Lupeni, unde țineau discursuri revendicative. Cifrele provenite din surse diferite referitoare la numărul participanților variază între 10 000 și 40 000 (chiar 90 000). Cei care susțin cifrele mai scăzute greșesc, întrucât se bazează numai pe numărul de angajați, și nu iau în considerare membrii de familie și alte persoane din afară care s-au alăturat greviștilor (din simpatie sau numai din curiozitate).

Exploatarea minieră de la Aninoasa - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Exploatarea minieră de la Aninoasa – cititi mai multe pe ro.wikipedia.org

Greviștii sunt organizați și conduși de câțiva lideri, în special de muncitorii Constantin Dobre, Gheorghe Maniliuc și inginerul Jurcă. Acesta din urmă se retrage în scurt timp în planul doi, lăsând conducerea în mâinile primilor doi.

Din București au fost trimiși să poartă tratative doi reprezentanți de frunte ai puterii: secretarul CC al PCR Ilie Verdeț, Gheorghe Pană, președintele Consiliului Central al UGSR și ministru al muncii, și Constantin Băbălău, ministrul minelor, petrolului și geologiei, cărora li se alătură șefi locali ai conducerii de partid și de stat, în special Clement Negruț, primarul și primul-secretar de partid din Petroșani. Primul secretar al județului Hunedoara, Ilie Rădulescu era în concediu la Karlovy Vary (Cehoslovacia).

Gheorghe Pană (n. 9 aprilie 1927, comuna Gherghiţa, judeţul Prahova) este un fost demnitar comunist român. Pe timpul grevei minerilor din Valea Jiului din august 1977 a fost preşedintele Consiliului Central al UGSR şi ministru al muncii, şi împreună cu Ilie Verdeţ, a fost trimis de Ceauşescu la faţa locului pentru negocieri, dar au eşuat - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Gheorghe Pană (n. 9 aprilie 1927, comuna Gherghiţa, judeţul Prahova) este un fost demnitar comunist român. Pe timpul grevei minerilor din Valea Jiului din august 1977 a fost preşedintele Consiliului Central al UGSR şi ministru al muncii, şi împreună cu Ilie Verdeţ, a fost trimis de Ceauşescu la faţa locului pentru negocieri, dar au eşuat – cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Ilie Verdeț și Clement Negruț se deplasează la fața locului, dar minerii nici nu au încercat să negocieze cu ei, și au cerut să discute direct cu secretarul general. Cei doi au fost sechestrați în ghereta portarului de la intrarea nr. 2 a Minei Lupeni.
Conform relatărilor lui Constantin Dobre, Maniliuc i-ar fi amenințat cu moartea pe cei doi activiști superiori de partid, pe Verdeț chiar trântindu-l de perete de câteva ori. Ilie Verdet neagă categoric episodul sechestrării: “E o prostie… Eu nu am fost bruscat, nu am fost agresat“. Ilie Verdeț a mai făcut și alte declarații importante despre începuturile grevei: “Nu a existat comitet de grevă, care să pregătească greva. Nu au fost revendicări formulate. A fost, doar, acest protest in legătură cu legea pensiilor. Comitetul de grevă s-a format în timpul desfășurarii grevei, mai ales spre sfârșit

Între timp, se infiltrează în zonă și oamenii Securității, dar sunt deocamdată pe poziție de așteptare. Autoritățile întăresc paza obiectivelor importante din zonă, în mod deosebit a depozitelor de arme.

La insistența greviștilor, Verdeț îl sună prin telefon pe Ceaușescu, care se afla în concediu pe litoralul Mării Negre. Ceaușescu își întrerupe concediul, și se deplasează mai întâi la Craiova, apoi la Târgu-Jiu și Deva, și preia comanda trupelor de Securitate și a funcționarilor de partid, care vor fi angajate în stingerea focarului protestatar.

Când Ceaușescu ajunge în curtea Minei Lupeni, numărul participanților la manifestație se dublează. Atmosfera este tensionată, dar sunt totuși voci în mulțimea care la sosirea primului om al țării strigă „Ceausescu si minerii!”, dar treptat se aud lozinci din ce în ce mai ascuțite, ca „Lupeni ’29!” (aluzie la greva din 1929), „Jos burghezia proletară!”.

Constantin Dobre citește în fața lui Ceaușescu revendicările minerilor, constând din 26 de puncte cu caracter tipic sindicalist, referitoare la programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții.

Ceaușescu prezent la fața locului timp de circa 3 ore, la început se arată refractar, la care greviștii vociferează, se aud de câteva ori huiduieli, fluierături, se scandează chiar „Jos Ceausescu!”. El cedează până la urmă, mai ales după ce gardul depozitului de lemne se prăbușește brusc sub greutatea minerilor urcați pe el, producând un zgomot infernal și speriind pe cei prezenți. Ceausescu promite să îmbunătățească condițiile de muncă și de trai ale minerilor, și în final este aplaudat. Un miner tânăr entuziasmat (poate un om al partidului sau Securității) a propus ca lui Nicolae Ceaușescu să-i fie atribuit titlul de „miner de onoare”. După o asemenea dezamorsare a situației, secretarul general – obosit și epuizat și el – părăsește locul în mijlocul escortei sale. Revine la Petroșani, unde s-a desfășurat un miting după moda vremii, cu urale și aplauze prelungite, în cadrul căruia nici nu s-a pomenit de greva din Lupeni.

Greva minerilor din Valea Jiului (Lupeni - 1977) - foto: jurnalul.ro

Greva minerilor din Valea Jiului (Lupeni – 1977) – foto: jurnalul.ro

 

Reprimarea minerilor

În perioada imediat următoare grevei nu au fost represalii. S-a hotărât ca până la 31 decembrie 1977 pensionarii de invaliditate care lucrează să-și păstreze atât pensia cât și salariul. Ceaușescu a ordonat să fie satisfăcute unele din promisiunile sale, respectiv reducerea zilei de lucru de la 8 la 6 ore, aprovizionarea magazinelor din zonă a fost îmbunătățită, dar revendicările referitoare la limita de vârstă de pensionare și programul de lucru nu sunt îndeplinite.

După sărbătorirea Zilei Minerilor pe 8 august, vor începe acțiuni crunte de reprimare împotriva participanților mai activi la grevă.

În prima etapă, au fost organizate ședințe de partid și de sindicat, în care greviștii au fost catalogați drept elemente anarhiste, declasate, „oameni de nimic”, „derbedei”, „impostori”, „infractori” etc. Greviștii care erau membri de partid au fost sancționați sau excluși din PCR.

Forțele de Securitate și Miliție din zonă au fost dublate, iar după 15 septembrie au fost desfășurate unități militare (inclusiv blindate) în preajma tuturor minelor din Valea Jiului.

Organele specializate ale Securității, Miliției și procuraturii, au efectuat recunoașterea minerilor care au participat în mod activ la grevă. Au fost chemați la sediul Securității unii ingineri și șefi de sectoare pentru a identifica cu ajutorul fotografiilor și înregistrărilor filmate făcute pe ascuns a celor cu rol important în grevă. Cel puțin 600 de greviști au fost interogați la sediul Securității din Petroșani și maltratați de mai multe ori (lovituri la cap, strângerea degetelor la ușă etc.). Operațiunile Securității au fost conduse de generalii Emil Macri și Nicolae Pleșiță.

Nicolae Pleşiţă (n. 16 aprilie 1929, oraşul Curtea de Argeş, judeţul Argeş - d. 28 septembrie 2009, Bucureşti) a fost un general român de Securitate, care a condus Direcţia de Informaţii Externe (1980-1984). Torţionar al regimului comunist, nu a fost niciodată tras la răspundere pentru faptele sale. A fost avansat la gradul de general-locotenent (9 mai 1977), conducând, împreună cu generalul Emil Macri, reprimarea minerilor participanţi la greva minerilor din Valea Jiului din august 1977 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Nicolae Pleşiţă (n. 16 aprilie 1929, oraşul Curtea de Argeş, judeţul Argeş – d. 28 septembrie 2009, Bucureşti) a fost un general român de Securitate, care a condus Direcţia de Informaţii Externe (1980-1984). Torţionar al regimului comunist, nu a fost niciodată tras la răspundere pentru faptele sale. A fost avansat la gradul de general-locotenent (9 mai 1977), conducând, împreună cu generalul Emil Macri, reprimarea minerilor participanţi la greva minerilor din Valea Jiului din august 1977 - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

A urmat apoi întocmirea dosarelor penale. Se intentează procese de drept comun, cu acuzațiile de ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniștii publice, și în cazurile mai grave de lovire și vătămare corporală. Au fost întocmite 150 de dosare, și în urma proceselor au fost internați la psihiatrie 50 de protestatari, au fost condamnați la închisoare între 2-5 ani 15 greviști:

- Constantin Ilie, Vasile Guzu, Gheorghe Costache, Adolf Flaman, Gheorghe Dumitrache și Gheorghe Vitez: 2 ani pentru ultraj; Petru Daragics și Ion Toderașcu: 4 ani pentru ultraj și 1,5 ani pentru vătămare corporală;
- Alexandru Dabelea: 3 ani pentru ultraj și 1 an pentru vătămare corporală;
- Ioja Sortan: 3 ani pentru ultraj;
- Vasile Căilă: 2,5 ani pentru ultraj si apologia infracțiunilor;
- Gheorghe Maniliuc: 3,5 ani pentru ofensă adusa autorității și 3 ani pentru ultraj;
- Carol Nagy: 5 ani pentru ofensă adusă autorității;
- Cornel Silvester: 3,5 ani pentru ofensă adusă autorității, 3 ani pentru ultraj si 10 luni pentru lovire:
- Petru Petaca: 4 ani pentru ofensa adusa autorității, 3 ani pentru ultraj si 1 an pentru lovire.

Pentru majoritatea condamnaților la închisoare, pedeapsa a trebuit ispășită la un loc de muncă în afara Văii Jiului, deci deportare și muncă corecțională. Au fost siliți să părăsească domiciliul și să se mută într-o localitate desemnată de autorități cel puțin 300 de greviști, împreună cu familiile lor. Au fost concediați între 2000-4000 de mineri.

După terminarea pedepsei, cei mai mulți au rămas sub stricta supraveghere a Securității, și hărțuiți ani lungi după evenimente.

Agenți ai Securității au fost angajați ca muncitori în mine, în scop de culegere de informații, supraveghere și chiar intimidare fizică. Au fost detașați sau angajați în întreprinderile miniere din zonă foști delincvenți de drept comun. Pentru a suplimenta lipsa de forță de muncă, au fost trimiși să lucreze la exploatările miniere și militari în termeni.

Pe termen lung, organele de partid au sporit activitatea ideologică în zonă. S-au ținut lecții de ideologie comunistă obligatorii, și diverse instituții de psihologie din București, la ordinele date de conducerea centrală, au făcut mai multe teste și sondaje în Valea Jiului.

Ceaușescu în vizită de lucru la mina Lupeni în noiembrie 1977 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Ceaușescu în vizită de lucru la mina Lupeni în noiembrie 1977 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Consecințe politice

Greva a avut un caracter pașnic, dar protestele au fost ferme, categorice. Deși ea a prezentat un caracter revendicativ, Ceaușescu a revenit asupra prevederilor din Legea pensiilor și a regimului de lucru, promițând elaborarea unui program social și de îmbunătățire a condițiilor de viață, program care s-a făcut și în mare parte înfăptuit… După părerea mea, ca participant direct la acest măreț eveniment, greva din 1977 a reprezentat cea mai reușită manifestare a forței minerilor, care, fără jertfe, dar printr-un ridicat grad de organizare, a obținut toate revendicările.”
—Ilie Verdeț

Ilie Verdeţ (n. 10 mai 1925, Comăneşti, judeţul Bacău - d. 20 martie 2001, Bucureşti) a fost un lider comunist român care a fost ministru în mai multe rânduri în guvernele din perioada 1965-1989. De asemenea, el a deţinut funcţia de prim-ministru al României în perioada 1979-1982. Pe timpul grevei minerilor din Valea Jiului din august 1977 a fost trimis de Ceauşescu la faţa locului pentru negocieri. După Revoluţia din decembrie 1989, Verdeţ a înfiinţat Partidul Socialist al Muncii, care s-a considerat ca succesor al Partidului Comunist Român - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ilie Verdeţ (n. 10 mai 1925, Comăneşti, judeţul Bacău – d. 20 martie 2001, Bucureşti) a fost un lider comunist român care a fost ministru în mai multe rânduri în guvernele din perioada 1965-1989. De asemenea, el a deţinut funcţia de prim-ministru al României în perioada 1979-1982. Pe timpul grevei minerilor din Valea Jiului din august 1977 a fost trimis de Ceauşescu la faţa locului pentru negocieri. După Revoluţia din decembrie 1989, Verdeţ a înfiinţat Partidul Socialist al Muncii, care s-a considerat ca succesor al Partidului Comunist Român - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Greva a avut repercusiuni importante și asupra aparatului de partid și de stat. Au fost schimbați din funcție mai mulți funcționari de partid și de stat, atât la nivel local, județean, cât și în București.

Cazul a fost dezbătut de ședința Consiliului de Stat din 3 septembrie, care a hotărât primele destituiri, și apoi – inclus pe ordinea de zi la cererea explicită a comunistului ilegalist Alexandru Sencovici – de Plenara CC al PCR din 26 octombrie 1977. Potrivit lui Ilie Verdeț, Ceaușescu a calificat greva din Valea Jiului din 1977 drept consecință a unei propagande necorespunzătoare. „La mijloc au stat probleme de conștiință. Adică muncă de propagandă slabă, nu s-au popularizat hotărârile partidului.” – ar fi declarat secretarul general al PCR.

Tot în ședința CC al PCR din 26-27 octombrie 1977, fostul ministru al Minelor, Petrolului și Geologiei, Bujor Almășan, care fusese demis în ianuarie 1977, a primit un vot de blam pentru “starea de lucruri” lăsată în sectorul minier.

Ilie Verdeț nu a fost făcut răspunzător pentru evenimente. În ședințele de partid care au urmat el a dat vina pe conducătorii locali pentru „unele lipsuri”, și a pledat consecvent pentru întărirea ordinii și disciplinei în sectorul mineritului, conform „indicațiilor prețioase” ale secretarului general. La 7 martie 1978, el a fost numit în funcția de prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și președinte al Comitetului de Stat al Planificării (după ce fostul președinte al C.S.P. Mihai Marinescu a fost epurat). La data de 29 martie 1979, Ilie Verdeț este desemnat în funcția de prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste Românie.

Gheorghe Pană pană a primit un „vot de blam” la Plenara CC al PCR din 26 octombrie, și schimbat din funcția de ministru al minelor.

Pe plan județean și local a fost schimbat primul-secretar al județului Hunedoara, Ilie Rădulescu, primii secretari orășenești și de întreprindere, atât de partid cât și de UTC, și conducătorii de la sindicate. Clement Negruț, primarul din Petroșani a rămas în funcție, probabil datorită reușitei adunării populare organizate de el la Petroșani, imediat după terminarea grevei. Ca o altă excepție, nici conducătorii orașului Vulcan nu au fost schimbați.

 

Informarea opiniei publice despre grevă

Opinia publică internă și internațională primea știri foarte puține despre grevă. Nu au fost informați nici măcar membrii CC al PCR.

Numărul din 5 august 1977 al ziarului Steagul Roșu nici nu pomenea de grevă, ci scria de „vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în Valea Jiului”.

Pentru a împiedica scurgerea de informații, Valea Jiului a fost declarată zonă interzisă până la 1 ianuarie 1978.
Totuși, cu timpul informațiile, din păcate uneori deformate, încep să se scurgă spre lumea din exterior.

Conform propriei sale aprecieri, Buletinul de informare a românilor din exil (prescurtat: BIRE sau B.I.R.E.) a fost prima publicație care a relatat în detaliu despre greva minerilor în ediția din 16 septembrie 1977.

A doua sursă de informații a fost minerul maghiar Hosszú István, participant și el la grevă, care a subliniat lipsa oricăror tensiuni cu caracter național între minerii de diferite etnii. În 1986 el a acordat lui Neculai Constantin Munteanu un interviu, difuzat de Radio Europa Liberă și publicat de Mihnea Berindei sub titlul „La gréve des mineurs roumains en 1977. Un témoignage” (în: L’Autre Europe).

22 de mineri protestatari au reușit să trimită în numele altor 800 o scrisoare („Scrisoarea minerilor din Valea Jiului” finalizată pe 18 septembrie 1977) ziarului francez Libération, care a publicat-o în 12 octombrie 1977. O variantă prescurtată a acestei scrisori a fost publicată și în revista Lupta din 22 martie 1987.

Există și o a doua scrisoare a minerilor din Valea Jiului, apărută în 1984 în Cuvântul românesc, semnată de „grupul de ingineri și muncitori mineri din Valea Jiului” care abordează și aspecte politice (inclusiv de politică internațională).

 

Liderii grevei și soarta lor ulterioară

 

Constantin Dobre

Imediat după grevă minerii i-au păzit locuința, ca să nu fie arestat, dar până la urmă a fost mutat forțat la Craiova, și angajat ca muncitor necalificat la Întreprinderea de Reparații Auto (IRA). Mai multe surse afirmă că a fost racolat de Securitate.

Conform relatărilor lui Ilie Verdeț, în noiembrie 1977, Dobre era deja student la Academia Ștefan Gheorghiu, trimis de Inspectoratul Ministerului de Interne Craiova. Teodor Rusu (secretar cu probleme de propagandă la Comitetul municipal de partid, responsabil pentru zona estică a Văii Jiului, pentru orașul Petrila și pentru minele Lonea și Petrila) afirma pe baza unei discuții purtate cu Gheorghe Pană în vara anului 1978, la stațiunea Neptun, că Dobre ar fi avut o încercare nereușită de a-l vedea pe Ceaușescu, pentru a-i reproșa neîndeplinirea tuturor revendicărilor minerilor, dar a fost pasat la ministrul Muncii, Gheorghe Pană.

În anii 1980 a terminat la fără frecvență cursurile de economie ale Academiei Ștefan Gheorghiu (care pregătea activiști de partid), unde vine în contact cu Virgil Măgureanu, viitor șef al SRI. În zilele revoluției din decembrie 1989 a încercat să se implice în desfășurarea evenimentelor, dar nu a reușit să ocupe nici o funcție importantă.

Pompiliu Prip – avocatul minerilor în procesul reabilitării celor condamnați în 1977 – a afirmat, că Dobre s-a întors în Valea Jiului după fuga dictatorului, dar a avut a primire rece din partea minerilor, și a plecat la București, unde a apărut pe 23 decembrie la televiziune, și „a vorbit în numele minerilor”.

În 1990 a fost numit casier al ambasadei României de la Londra.

În ianuarie 2007 intervine la Comisia Tismăneanu, care întocmise un raport în care era menționat decesul lui. În august 2007 sunt date publicității informații din dosarul de urmărire al lui Constantin Dobre (nume de cod „Dodu”).

În 5 decembrie 2007 Dobre a publicat o scrisoare deschisă în care respingea afirmațiile lui Miron Cozma, conform cărora cel din urmă ar fi fost unul dintre conducătorii grevei din 1977.

 

Gheorghe Maniliuc

A fost arestat și interogat de Securitate. Dosarul său enumeră și antecedentele penale, conform cărora Maniliuc mai fusese condamnat la trei luni închisoare în 1953 pentru vătămare corporală, iar în 1968, la un an și jumătate pentru furtul unei motociclete, cu care a făcut un accident, și a rămas invalid. După grevă, a fost condamnat la trei ani și jumătate închisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri și ofensă adusă autorității, cu executarea pedepsei la locul de muncă. A fost despărțit de familie, care s-a întors în județul Suceava. La terminarea pedepsei a vrut și el să se întoarcă în satul natal, dar a murit în împrejurări suspecte.

Pe lângă Dobre și Maniliuc mai sunt menționați ca lideri ai grevei: inginerul Jurcă (care după primele momente ale grevei a preferat să treacă în panul doi), și o femeie – „șefa tineretului comunist din Lupeni” – care ar fi fost și ea închisă ulterior.
În aprilie 1990, Curtea Suprema de Justiție a casat sentințele de condamnare ale minerilor pronunțate de Judecătoria Petroșani la 16 și 17 septembrie 1977.

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi despre Greva minerilor din Valea Jiului (1-3 august 1977) si pe en.wikipedia.org

Protest la Moscova după eliminarea candidaților opoziției (20 iulie 2019)

Protest la Moscova după eliminarea candidaților opoziției (20 iulie 2019) – Manifestație pentru susținerea candidaților opoziției la alegerile regionale pentru Duma din Moscova.to Moscow City Duma

foto si articol preluate de pe romania.europalibera.org

 

24 iulie 2019 – Rusia: Opozantul Kremlinului Aleksei Navalnîi anunţă că a fost arestat din nou la Moscova

Opozantul Kremlinului Aleksei Navalnîi a anunţat miercuri că a fost arestat din nou la Moscova, pe fondul protestelor faţă de excluderea unor candidaţi ai opoziţiei de la alegerile locale, relatează AFP şi Reuters.

Militantul rus precizează într-un mesaj video postat pe contul său de Instagram că a fost arestat lângă casă, chiar când ieşea să facă jogging, şi a fost dus la un comisariat de poliţie.

Au dreptate cei care spun că sportul nu e întotdeauna bun pentru sănătate“, a adăugat ironic Navalnîi.

Anunţul vine după ce marţi Aleksei Navalnîi şi-a reluat apelul către cetăţeni să iasă în stradă sâmbătă pentru a protesta împotriva excluderii unor candidaţi ai opoziţiei de la scrutinul pentru parlamentul Moscovei. Sâmbăta trecută, aproape 20.000 de oameni au protestat în capitala rusă împotriva deciziei autorităţilor electorale. cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

20 iulie 2019 – Protest la Moscova după eliminarea candidaților opoziției

20 iulie 2019

La Moscova a avut loc sâmbătă “cel mai mare protest al opoziției“, după cum l-a numit militantul antiocrupție Alexei Navalnîi. White Counter, organizație specializată în numărarea protestatarilor a precizat că au fost prezenți cel puţin 22.500 de persoane.

Manifestanții au ieşit în stradă la apelul opoziţiei după ce 57 de candidaţi ai opoziției au fost invalidați de Comisia Electorală din Moscovași n-ar mai putea participa la alegerile parlamentare planificate pentru luna septembrie.

Este evident cel mai mare miting al opoziţiei din ultimii ani“, a declarat opozantul Kremlinului şi bloggerul anticorupţie Alexei Navalnîi, citat de AFP. Într-un discursul ținut în fața celor nemulțumiți, Navalnîi a cerut autorităţilor să-i înregistreze pe toţi candidaţii până sâmbăta următoare, în caz contrar promiţând o nouă demonstraţie de amploare în faţa primăriei.

Avocata Liubov Sobol, în vârstă de 31 de ani, apropiată a lui Navalny şi exclusă de la scrutin, s-a declarat convinsă de victorie. Opozantul Dmitri Gudkov, fost deputat și care la rândul lui ar fi vrut să candideze din nou, i-a acuzat pe liderii de la Moscova de furtul voturilor alegătorilor, dar şi al viitorului lor: “am trăit într-o ţară ocupată timp de 20 de ani“. cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

Proteste la Moscova după ce candidaţi din Opoziţie au fost blocaţi să se înscrie la alegeri: Peste 25 de persoane, reţinute

Poliţia de la Moscova a reţinut peste 25 de participanţi la un protest faţă de o decizie a autorităţii electorale care va face imposibilă participarea mai multor candidaţi ai opoziţiei la alegerile locale din capitală Rusiei, informează publicaţia Time – foto preluat de pe www.mediafax.ro

Mai mulţi activişti, inclusiv Ilia Iaşin, un critic acerb al preşedintelui Vladimir Putin, au chemat locuitorii oraşului la o întâlnire a politicienilor cu alegătorii, eveniment care s-a transformat într-un marş până la Primăria Moscovei şi apoi la sediul comisiei electorale. Un purtător de cuvânt al Poliţiei de la Moscova a declarat că peste 25 de persoane, inclusiv organizatorii mitingului, au fost reţinuţi pentru că nu au răspuns somaţiilor forţelor de ordine de a înceta acţiunile de protest. Participanţii au scandat sloganuri antiguvernamentale şi împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin. cititi mai mult pe www.mediafax.ro

 

 

Un nou val de proteste la Moscova: Poliţia i-a reţinut pe candidaţii opoziţiei la alegerile locale

Poliţia rusă a reţinut câţiva candidaţi excluşi din alegerile locale de la Moscova programate pentru 8 septembrie. Reţinerile au avut loc aseară după un protest în faţa Comisiei Electorale, instituţie care a respins listele cu semnăturile de susţinere ale candidaţilor opoziţiei.

Printre cei reţinuţi au fost candidaţii excluşi ai opoziţiei – Ilia Iaşin, Liubov Sobol şi Iulia Galiamina. Iniţial, ei şi-au chemat sustinatorii la o întâlnire electorală la care veniseră câteva mii de persoane. Acţiunea s-a transformat însă într-un protest spontan faţă de invalidarea semnăturilor strânse de candidaţii opoziţiei.

Am venit aici nu pentru a pleca. Eu voi îndura foamea aici şi voi rămâne aici până când Gorbunov, şeful Comisiei Electorale nu se va întâlni cu mine. Şi nu mi-e frică să-l privesc în ochi pe acest escroc Gorbunov care să-mi spună că am falsificat semnăturile şi că miile de voluntari şi susţinători de-ai mei au falsificat aceste semnături”, a declarat Liubovi Soboli, candidat al opoziţiei.

Începând cu ziua de mâine Comisiile Electorale vor începe să ne exclude din alegeri”, a spus Ilia Iaşin, candidat al opoziţiei.

cititi mai mult pe tvrmoldova.md

Toți pentru Europa (19 mai 2019)

Toți pentru Europa (19 mai 2019)

foto preluat de pe www.facebook.com/epochtimesro

20 mai 2019

 

Câteva mii de oameni au participat, duminică seara, în Piaţa Victoriei, la manifestaţia “Toţi pentru Europa“, eveniment care a avut ca scop motivarea cetăţenilor să participe la scrutinul din 26 mai.

Pe o scenă amenajată în piaţă au urcat personalităţi din diverse domenii, neimplicate politic, pentru a transmite un mesaj de mobilizare la vot: filosoful Mihai Şora, artistul Tudor Chirilă, actorii Marius Manole, Mihai Călin şi Victor Rebengiuc, jurnalistul Moise Guran, Carmen Uscatu şi Oana Gheorghiu de la Asociaţia “Dăruieşte Viaţă“.

Actorul Victor Rebengiuc a făcut un apel la oameni să meargă la vot pe 26 mai, indiferent de partidul preferat.

Am beneficiat de avantajele ultimei ordonanţe de urgenţă prin care se interzice Uber şi am venit fuga pe jos până aici. Mulţumim partidului! Sunteţi la curent cu ceea ce trebuie că se întâmplă în ţara noastră. Ştiţi ce anume trăim în momentul de faţă, ce zile grele şi ce viitor destul de sumbru, ba chiar foarte sumbru avem în faţă. Este una din ultimele dăţi când putem să întâmpinăm într-un fel dezastrul care s-ar putea întâmpla cu noi. Aşa încât, ca o ultimă dorinţă a mea, vă rog frumos să mergeţi la vot. Să-i votaţi pe cei pe care îi preferaţi dumneavoastră şi să votaţi şi pentru referendum. Noi vrem o ţară normală, să trăiţi normal dumneavoastră, care sunteţi tineri şi aveţi viitorul în faţă. Eu vin şi vorbesc ca unul care, în curând, se va despărţi de dumneavoastră, pentru că sunt nişte limite de vârstă, aşa că nu îmi fac mari iluzii pentru viitor, dar dumneavoastră sunteţi tineri şi trebuie să aveţi în faţă această idee: schimbarea acestei ţări stă în mâinile şi sufletele voastre“, a declarat pe scenă Victor Rebengiuc.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro
cititi despre evenimentul Toți pentru Europa si pe: www.digi24.rowww.hotnews.rostirileprotv.rowww.g4media.rowww.declic.ro

 

 

 

“Toți pentru Europa!” – Miting în Piața Victoriei pentru mobilizarea românilor la vot

 

 

 

 


Toți pentru Europa (19 mai 2019)

Toți pentru Europa (19 mai 2019) - foto preluat de pe www.facebook.com

Toți pentru Europa (19 mai 2019) – foto preluat de pe www.facebook.com

⭐ ⭐ ⭐
Toți pentru Europa!
Duminică, 19 Mai 2019, ora 18:00
Piața Victoriei, București
⭐ ⭐ ⭐

Un eveniment civic organizat de comunitatea Declic și sprijinit de Radio Europa FM

Vor urca pe scenă:
Vama
trupa TAXI
Omul cu sobolani
E.M.I.L.
SOUND Choir & friends
Funkoteca

️ Comunitatea Declic și partenerii săi te cheamă în Piața Victoriei pentru a lua parte la manifestația ”Toți pentru Europa”. Este ziua în care sute de mii de oameni de pe întregul continent ies în stradă pentru a-și arăta încrederea în valorile europene.

Vom manifesta alături de Berlin, Viena, Budapesta, Amsterdam, Varșovia și Stockholm. Ieșim pentru a le spune celor ce încă nu s-au decis să participe la alegeri că de votul lor depinde viitorul Europei. Manifestăm pentru a încuraja tinerii să iasă la vot.

Nu dăm culoare politică manifestației. Însă îi dăm spirit european. Pregătim activități interactive, o scenă care să te surprindă, muzică care să te convingă să îți scoți prietenii la vot.

Eveniment kid friendly
Haide alături de copiii tăi la eveniment și bucură-te de colțul celor mici. Am pregătit activități diverse pentru ei, care să îi bucure și să îi distreze. Între 18:00-20:00 animatorii așteaptă pe toată lumea, indiferent de vârstă.

⭐ ⭐ ⭐

Ne vedem în Piața Victoriei, duminică, pe 19 mai!

Nu ești în București?
️ Am pregătit încă 12 evenimente la care ai putea participa, atât în țară cât și în Europa:
Eveniment Madrid: www.fb.com/events/2322109767847862/
Eveniment Milano: www.fb.com/events/2319800598342997/
Eveniment Barcelona: www.fb.com/events/339678770067354/
Eveniment Londra: www.fb.com/events/2371259806452456/
Eveniment Paris: www.fb.com/events/368158793814008/
Eveniment Zurich: www.fb.com/events/285075562220349/
Eveniment Iași: www.fb.com/events/2254482028147068/
Eveniment Constanța: www.fb.com/events/408256436572675/
Eveniment Cluj: www.fb.com/events/1282229875266713/
Eveniment Baia Mare: www.fb.com/events/435098923720199/
Eveniment Brașov: www.fb.com/events/332704587440978/
Eveniment Bacău: www.fb.com/events/294293618171989/

articol preluat de pe www.facebook.com

Protestele de la Chişinău din 2009

Protestele de la Chişinău din 2009

foto preluat de pe stiri.tvr.ro
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Protestele de la Chişinău, începute pe 6 aprilie 2009 şi supranumite Revolta de la Chişinău, reprezintă o serie de manifestaţii de contestare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova desfăşurate pe 5 aprilie.

 

Cauze

Ceea ce a determinat protestele a fost anunţarea rezultatelor preliminare din 5 aprilie care au atribuit aprope 50 % din voturi Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

Totuşi, raportul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) cu privire la algerile din 5 aprilie a adus calificări pozitive procesului de votare, menţionând calmul relativ din ziua scrutinului, deşi au fost raportate câteva incidente. Cu toate acestea, baroneasa Emma Nicholson, parlamentar european şi observator acreditat la alegerile din Republica Moldova a criticat raportul OSCE cu privire la desfăşurare scrutinului într-un interviu acrodat postului de radio britanic BBC, declarând că ea şi alţi observatori au avut impresia că sistemul a putut fi manipulat, fără însă a avea dovezi:

Problema este că e vorba de un raport al OSCE şi în organizaţie sunt, bineînţeles, ruşii. Iar punctul lor de vedere a fost destul de diferit, substanţial diferit de al meu, spre exemplu.[...] M-am luptat din greu, la fel ca alţii, să introduc o serie de declaraţii ferme în raport, dar punctele noastre de vedere au fost respinse.[...] La ora 1.00 noaptea comuniştii aveau 35% din voturi, iar cele 15-16 partide de opoziţie aveau împreună 40-45%. La ora 8.00 dimineaţa, situaţia s-a schimbat radical. Comuniştii aveau 50%, iar opoziţia înregistra un procent foarte mic.
—Baroneasa Emma Nicholson, europarlamentar britanic, parte a misiunii OSCE de supervizare a alegerilor din Republica Moldova

Pe de altă parte, Coaliţia 2009 pentru alegeri libere şi corecte, o asociaţie de organizaţii neguvernamentale locale care a participat la observarea alegerilor, a calificat scrutinul din 5 aprilie ca fiind incorect şi parţial liber.

O altă cauză este protestul împotriva nivelui de viaţă scăzut. Cu venitul lunar mediu sub 250 USD şi rata şomajului ridicată, Republica Moldova este considerată cea mai săracă ţară din Europa. PCRM, la putere din 2001, n-a reuşit să redreseze economia, iar perspectiva perpetuării situaţiei timp de încă cel puţin patru ani era considerată inacceptabilă.

 

Desfăşurarea evenimentelor

Protestele de la Chişinău din 2009 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Protestele de la Chişinău din 2009 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

După publicarea primelor rezultate oficiale de către Comisia Electorală Centrală, conform cărora Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a obţinut pentru a treia oară consecutiv majoritatea în Parlament, reprezentanţi ai societăţii civile—Asociaţia Obştească „Hyde Park” şi Think Moldova— au declarat ziua de 6 aprilie drept „Ziuă Naţională de Doliu” şi au chemat pe cei interesaţi să se adune pentru a aprinde lumânări în acest sens. Vestea despre demonstraţie s-a răspândit rapid prin mesaje text şi pe Internet, prin intermediul serviciilor de mesageriei instantanee şi a reţelelor sociale, adunând circa 15 mii de participanţi. În cele din urmă la manifestaţie s-au alăturat şi liderii principalelor formaţiuni de opoziţie, care s-au solidarizat cu protestatarii, iar liderul PLDM, Vlad Filat, i-a chemat în mod public să se adune pe 7 aprilie pentru a continua demonstraţiile. În acelaşi context, Vlad Filat, a declarat că nu recunoaşte rezultatul alegerilor din 5 aprilie, anunţând organizarea unor ample acţiuni de protest de comun acord cu Partidul Liberal şi Alianţa „Moldova Noastră”; Serafim Urechean, liderul Alianţei „Moldova Noastră”, a reiterat coordonarea poziţiilor partidelor de opoziţie. Tinerii au scandat sloganuri ca „Alegeri repetate”, „Jos dictatura” sau „Nu fraudării alegerilor”, iar protestele s-au desfăşurat fără incidente. Natalia Morar, o jurnalistă dizidentă de origine moldoveană, expulzată din Federaţia Rusă, şi totodată una dintre organizatoarele manifestaţiei, a subliniat caracterul apolitic al manifestaţiei. Grupările pro-democraţie au calificat protestele ca o reacţie spontană la rezultatele alegerilor, reacţie care a crescut rapid în intensitate prin intermediul Internetului şi a telefoanelor mobile, în timp ce reprezentanţii principalelor partidelor de opoziţie nu şi-au asumat un rol major în desfăşurarea protestelor.

 

7 aprilie: Violenţe în centrul Chişinăului

Pe 7 aprilie 2009 peste 30 de mii de persoane, susţinători ai opoziţiei au ieşit pe străzile Chişinăului, ca să conteste victoria comuniştilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” şi „Jos comuniştii”. Liderii PLDM, PL şi AMN susţineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanţi au pătruns în clădirea Parlamentului şi în cea a Preşedinţiei şi le-au incendiat. În Preşedinţie, datorită pasivităţii suspecte a forţelor de ordine, manifestanţii au pătruns forţând uşa şi stricând geamurile cabinetelor de unde au sustras documente importante de stat (care au fost mai târziu arse), mobilier şi computerele Aparatului Preşedintelui. În Parlament, manifestanţii au ocupat câteva birouri, iar în celelalte se baricadaseră poliţiştii. Persoanele care au pătruns în clădirea Parlamentului au aruncat în stradă o parte din mobilier şi i-au dat foc. Poliţia din capitală a intervenit, utilizând tunuri de apă şi gaze lacrimogene. În replică, protestatarii au răspuns acţiunii poliţiei printr-un „bombardament” cu pietre. În timpul demonstraţiilor, unii dintre manifestanţi au agitat steaguri româneşti, precum au şi arborat drapelului României şi al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei.

Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a acuzat o tentativă de lovitură de stat, sugerând că ar fi orchestrată de anumite organizaţii din România. Liderii partidelor de opoziţie s-au delimitat de violenţe, cerând autorităţilor de stat să nu implice deloc opoziţia în aceste violenţe, motivând că aceştia nu sunt responsabili de acţiunile care au avut loc pe 7 aprilie. Opoziţia a început negocieri cu guvernul, în urma cărora însă, nu s-a ajuns la niciun acord, iar preşedintele Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat, susţinând că are dovezi ferme că în mulţime s-ar afla şi grupări fasciste de origine română.

În timpul zilei, toate unităţile administrative au fost deconectate de la internet, astfel încât lucrătorii din ministere să fie „protejaţi de ştirile despre proteste”. Autorităţile se temeau că oamenii din ministere ar fi putut ieşi masiv în stradă sau ar fi putut coopera cu protestatarii pentru deschiderea instituţiilor de stat, potrivit Ziarul de Gardă. Totodată, nicio pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar reţeaua de telefonie mobilă a fost blocată în centrul Chişinăului.

 

Calmarea protestelor şi reacţia autorităţilor

În cursul nopţii de 7 spre 8 aprilie, poliţia a făcut uz de arme cu gloanţe oarbe şi a arestat 193 de studenţi, printre care şi jurnalista Natalia Morari, sub acuzaţia de instigare la violenţe.

Imediat după calmarea protestelor—în zilele imediat următoare violenţelor protestele s-au desfăşurat paşnic în Piaţa Marii Adunări Naţionale—jurnaliştii moldoveni au descoperit mai multe indicii suspecte în privinţa protestelor violente de la Chişinău: imagini video în care se vede clar cum persoanele care au arborat drapelul României şi al UE pe clădirea Preşedinţiei au fost ajutate de poliţişti în uniforme, retragerea prematură a forţelor de poliţie din faţa protestatarilor şi pasivitatea pompierilor în stingerea incendiului de la Parlament. Pe 8 aprilie, liderii opoziţiei s-au desolidarizat de actele de vandalism şi distrugere din Chişinău, considerând că provocările au fost implementate şi organizate de comunişti pentru a deturna atenţia de la fraudarea scrutinului electoral. S-a afirmat că forţele de ordine au permis acţiunile provocatorilor. În legătură cu aceasta, opoziţia de la Chişinău a remis câteva declaraţii de presă în cursul zilei de 9 aprilie în care a reiterat acuzele potrivit cărora puterea comunistă s-a făcut vinovată de provocarea tulburărilor sociale din Moldova. Reprezentanţii PLDM au afirmat, în acelaşi timp, că printre provocatori s-au aflat şi membri ai „Noii generaţii” a PPCD. Totodată, au apărut relatări despre agresarea mai multor jurnalişti de la Jurnal de Chişinău şi Ziarul de Gardă, precum şi sechestrarea unor cetăţeni de către persoane în civil în prezenţa camerelor de filmat.

La 8 aprilie s-a constituit un Consiliu al Salvării Naţionale similar FSN-ului românesc şi condus de scriitorul Nicolae Dabija. Din CSN fac parte reprezentanţi ai studenţilor moldoveni, membri ai societăţii civile şi niciun politician. În urma protestelor s-au înregistrat 3 victime (Valeriu Boboc, Eugen Ţapu si Ion Ţâbuleac) iar numeroase persoane au fost maltratate în arestul poliţiei.

 

Alte oraşe

Proteste de solidaritate faţă de manifestanţii din Chişinău au avut loc în Cimişlia, Bălţi, Ungheni ş.a., în schimb în unele oraşe (mai ales în regiunea autonomă Găgăuzia) au fost condamnate acţiunile protestatarilor din 7 aprilie.

În România au avut loc proteste în semn de solidaritate cu manifestanţii din Republica Moldova în oraşele Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj Napoca, Braşov, Constanţa, Suceava, Galaţi, Hunedoara, Valea Jiului şi nu numai.

Manifestaţii au avut loc şi în faţa ambasadei Republicii Moldova din Washington, precum şi în Boston, S.U.A. şi Londra în Regatul Unit.

 

Reacţii diplomatice

Republica Moldova – Preşedintele moldovean Vladimir Voronin a cerut ajutorul Occidentului pentru a reinstaura ordinea în Republica Moldova.

Transnistria – Autorităţile de la Tiraspol vor solicita Federaţiei Ruse o suplimentare a trupelor ruse din Transnistria, în contextul protestelor violente care s-au desfăşurat la Chişinău după alegerile legislative.

Rusia – Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, în cursul unei conversaţii telefonice cu omologul său moldovean Vladimir Voronin a facut apel „la reglementarea paşnică” a crizei din Republica Moldova, „cât mai rapid”, conform unui comunicat al Kremlinului.

Şeful Comisiei Dumei de Stat pentru relatia cu CSI, Alexei Ostrovski, a afirmat:

Ei (serviciile secrete Occidentale şi Bucureştiul – menţionate anterior în declaraţie) vor să influenţeze asupra acestei poziţii, să o schimbe şi să atragă ţara în structurile euroatlantice. Un ajutor important este acordat de anumite forţe din România, care vrea să înghită Moldova pentru a crea un nou stat în această regiune.”

Vice-ministrul de externe rus, Grigori Karasin, şi-a exprimat îngrijorarea referitor la „protestele provocate în Republica Moldova” şi a reamintit că toţi observatorii de la Comunitatea Statelor Independente la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa au fost de acord că scrutinul din Moldova s-ar fi desfăşurat corect.

Ministrul de externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, a reiterat lipsa unui temei pentru repetarea alegerilor şi şi-a exprimat speranţa „că atât Uniunea Europeană cât şi conducerea României, care a condamnat public violenţa, vor întreprinde acţiuni pentru ca steagurile şi lozincile româneşti să nu fie folosite drept camuflaj pentru subminarea statalităţii Moldovei”.

Uniunea Europeană – Din partea Uniunii Europene, Comisarul European pentru Relaţii Externe, Benita Ferrero-Waldner, s-a declarat ingrijorată de demonstraţiile violente şi a cerut celor implicaţi să înceteze orice acte de violenţă, iar înaltul Reprezentant pentru Politica Externă şi Securitate Comună, Javier Solana, a declarat că nu aprobă demonstraţiile violente din centrul Chişinăului. Parlamentul european a adoptat o rezoluţie în luna iunie 2009 prin care a condamnat “campania masivă de hărţuire, gravele incălcări ale drepturilor omului şi toate celelalte acţiuni ilegale întreprinse de guvernul Republicii Moldova

România – Prim-ministrul român Emil Boc, înainte de asaltul asupra clădirilor statale, a reiterat susţinerea României pentru integrarea Moldovei în UE şi a declarat că politica internă ţine de suveranitate. După apariţia unei poziţii a UE, Ministerul de Externe a transmis autorităţilor de la Chişinău să nu cedeze violenţei şi provocărilor.

 

Relaţiile cu România

În cursul zilei de 8 aprilie, preşedintele Vladimir Voronin, preşedinte în exerciţiu după expirarea mandatului de şef al statului pe 7 aprilie, a reiterat acuzaţiile că România s-ar fi aflat în spatele protestelor violente de la Chişinău, anunţând expulzarea ambasadorului român la Chişinău, Filip Teodorescu şi reintroducerea sistemului de vize pentru cetăţenii români. Într-un comunicat de presă, Ministerul Afacerilor Externe al României a respins categoric acuzaţiile preşedintelui Vladimir Voronin privind presupusa implicare a României în acţiunile de protest, calificând declaraţiile drept provocări. În acelaşi comunicat se menţiona caracterul aberant al măsurilor unilaterale de introducere a sistemului de vize pentru cetăţenii români dornici să intre în Republica Moldova. Pe de altă parte, Mihnea Constantinescu a primit avizul comisiilor de politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor ale României pentru postul de ambasador al României în Republica Moldova dar a fost respins de autorităţile de la Chişinău.

Pe 9 aprilie, Uniunea Europeană a cerut Republicii Moldova normalizarea relaţiilor cu România.

 

Comunicatul Ministerului Afacerilor Externe Român

Declaraţia ministrului afacerilor externe, Cristian Diaconescu, pe tema relaţiei bilaterale România – Republica Moldova
Bucureşti

09.04.2009

Măsurile luate de autorităţile din Republica Moldova în ultimele zile sunt arbitrare şi discriminatorii la adresa cetăţenilor români, iar partenerii din UE şi NATO trebuie să manifeste solidaritate pentru contracararea derapajului de la normele democratice şi de drept internaţional, a declarat astăzi ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, în cadrul unei conferinţe de presă.

Măsurile cele mai abuzive sunt introducerea regimului de vize în relaţia cu România şi acţiunile întreprinse de autorităţile moldovene împotriva cetăţenilor români.

Introducerea vizelor, care a intrat în vigoare începând de astăzi, 9 aprilie 2009, ora 00.00, ridică două probleme de fond, a arătat ministrul afacerilor externe: „În primul rând, stabilirea fără niciun fel de fundament juridic a criteriului cetăţeniei române privind obligativitatea introducerii vizelor. Această este o măsură discriminatorie, deoarece, potrivit Acordului dintre Republica Moldova şi Comisia Europeană, măsura poate fi introdusă numai pentru categorii de vizitatori, şi în niciun caz pe criteriul naţionalităţii sau a cetăţeniei. În al doilea rând, măsura a fost luată cu încălcarea prevederilor Acordului dintre Republica Moldova şi Comisia Europeană privind facilitarea vizelor şi readmisia, care stipulează necesitatea notificării, la Bruxelles, cu 48 de ore înainte de luarea unei astfel de măsuri. Aceste acţiuni arată distanţa imensă între declaraţiile autorităţilor de la Chişinău şi disponibilitatea reală de a acţiona în spirit european”. Ministrul Diaconescu a precizat că România a sesizat deja Comisia Europeană şi partenerii europeni în legătură cu aceste aspecte.

În ceea ce priveşte măsurile luate de autorităţile moldovene împotriva cetăţenilor români, ministrul a menţionat că, începând din data de 8 aprilie, autorităţile de la Chişinău desfăşoară o operaţiune metodică de identificare a persoanelor care au participat la manifestările din 7 şi 8 aprilie 2009, iar printre cele 200 de persoane despre care se afirmă că sunt deţinute se află şi cetăţeni străini.

Ministerul Afacerilor Externe a făcut o notificare oficială în acest sens şi face un apel insistent şi ferm către autorităţile din Republica Moldova de a preciza oficial numărul cetăţenilor români reţinuţi şi de a permite personalului consular de la Consulatul României de a intra în legătură cu aceştia, pentru a le acorda asistenţa consulară, conform legilor internaţionale.

Ministrul a anunţat că, la întâlnirea pe care astăzi a avut-o cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene şi ale NATO, acreditaţi la Bucureşti, aceştia au fost informaţi în legătură cu modul în care România vede relaţia cu Republica Moldova, respectiv faptul că România reiterează principiul continuităţii în relaţia cu ţara vecină. Astfel, pe principiile de cooperare europeană şi de parteneriat, România consideră că relaţiile de bună vecinătate nu se pot întemeia decât pe valorile europene, pe standardele şi pe normele pe care se constituie şi pe care se fundamentează relaţia în cadrul Uniunii Europene, şi al Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, România s-a angajat să promoveze în continuare apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, aceasta reprezentând cea mai bună variantă pentru cetăţenii Republicii Moldova şi pentru consecvenţa politicii externe româneşti din ultimii ani.

„Ca stat membru al Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice, România are responsabilitatea şi acţionează constant pentru asigurarea unui climat de stabilitate la frontiera estică a celor două organizaţii; dar evenimentele din ultima vreme arată clar că este nevoie de o solidaritate a tuturor partenerilor strategici din cadrul Uniunii Europene şi a Alianţei Nord-Atlantice”, a declarat Cristian Diaconescu.

În urma evoluţiilor situaţiei din Republica Moldova, Ministerul Afacerilor Externe român consideră că situaţia din acest stat ridică probleme severe pentru securitatea cetăţenilor români şi le recomandă cetăţenilor români să evite călătoriile în această ţară în perioada următoare. „Ştim că această solicitare pune pe mulţi deţinători de dublă cetăţenie în situaţii dificile, în special în condiţiile în care urmează sărbătorile Paştelui ortodox. Din păcate însă, suntem puşi în postura de a face şi o asemenea recomandare, în urma acţiunilor şi măsurilor autorităţilor de la Chişinău”, a arătat ministrul de externe.

Referitor la situaţia cu care se confruntă unii jurnalişti români aflaţi în prezent în Republica Moldova, ministrul a menţionat că România a sesizat reprezentanţa OSCE pentru libertatea mass-media şi a solicitat investigarea încălcării libertăţilor de expresie care au avut loc recent în ţara vecină. „Acest demers este normal şi îşi are rădăcinile în modul în care, la nivel comunitar, funcţionează sistemul de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fondamentale ale cetăţenilor”, a adăugat ministrul Cristian Diaconescu.

sursă Ministerul Afacerilor Externe al României

 

Urmări

Comisia Electorală Centrală a adoptat în noaptea dintre 8 şi 9 aprilie o decizie privind punerea la dispoziţia formaţiunilor de opoziţie a listelor de alegători, pentru depistarea unor presupuse fraude. Cu toate acestea, secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a dezminţit la radio RFI informaţiile apărute în presă potrivit cărora Comisia Electorală Centrală ar fi urmat să iniţieze procesul de renumărare a voturilor din 5 aprilie, motivând inexistenţa unui temei legal pentru iniţierea acestei proceduri. În aceeaşi zi, autorităţile moldovene au transmis o cerere de extrădare pentru omul de afaceri moldovean Gabriel Stati, reţinut pe teritoriul Ucrainei, în cadrul anchetei declanşate privind implicarea sa în presupusa tentativă de lovitură de stat.

 

Sentinţe

Scriitorul şi scenaristul rus, Eduard Baghirov a fost arestat pe 16 iunie 2011. şi posibil va fi condamnat la 4-8 ani de închisoare pentru organizarea evenimentelor din aprilie 2009 Doi ani şi jumătate mai târziu, statul moldovean a fost condamnat la CEDO la plata a 15.000 de euro despăgubiri unui tânăr arestat în timpul protestelor şi agresat fizic de autorităţi.

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor