Articole

Protestele de la Chişinău din 2009

foto preluat de pe stiri.tvr.ro
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Protestele de la Chişinău din 2009

Protestele de la Chişinău, începute pe 6 aprilie 2009 şi supranumite Revolta de la Chişinău, reprezintă o serie de manifestaţii de contestare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova desfăşurate pe 5 aprilie.

 

Cauze

Ceea ce a determinat protestele a fost anunţarea rezultatelor preliminare din 5 aprilie care au atribuit aprope 50 % din voturi Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

Totuşi, raportul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) cu privire la algerile din 5 aprilie a adus calificări pozitive procesului de votare, menţionând calmul relativ din ziua scrutinului, deşi au fost raportate câteva incidente. Cu toate acestea, baroneasa Emma Nicholson, parlamentar european şi observator acreditat la alegerile din Republica Moldova a criticat raportul OSCE cu privire la desfăşurare scrutinului într-un interviu acrodat postului de radio britanic BBC, declarând că ea şi alţi observatori au avut impresia că sistemul a putut fi manipulat, fără însă a avea dovezi:

Problema este că e vorba de un raport al OSCE şi în organizaţie sunt, bineînţeles, ruşii. Iar punctul lor de vedere a fost destul de diferit, substanţial diferit de al meu, spre exemplu.[...] M-am luptat din greu, la fel ca alţii, să introduc o serie de declaraţii ferme în raport, dar punctele noastre de vedere au fost respinse.[...] La ora 1.00 noaptea comuniştii aveau 35% din voturi, iar cele 15-16 partide de opoziţie aveau împreună 40-45%. La ora 8.00 dimineaţa, situaţia s-a schimbat radical. Comuniştii aveau 50%, iar opoziţia înregistra un procent foarte mic.
—Baroneasa Emma Nicholson, europarlamentar britanic, parte a misiunii OSCE de supervizare a alegerilor din Republica Moldova

Pe de altă parte, Coaliţia 2009 pentru alegeri libere şi corecte, o asociaţie de organizaţii neguvernamentale locale care a participat la observarea alegerilor, a calificat scrutinul din 5 aprilie ca fiind incorect şi parţial liber.

O altă cauză este protestul împotriva nivelui de viaţă scăzut. Cu venitul lunar mediu sub 250 USD şi rata şomajului ridicată, Republica Moldova este considerată cea mai săracă ţară din Europa. PCRM, la putere din 2001, n-a reuşit să redreseze economia, iar perspectiva perpetuării situaţiei timp de încă cel puţin patru ani era considerată inacceptabilă.

 

Desfăşurarea evenimentelor

Protestele de la Chişinău din 2009 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Protestele de la Chişinău din 2009 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

După publicarea primelor rezultate oficiale de către Comisia Electorală Centrală, conform cărora Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a obţinut pentru a treia oară consecutiv majoritatea în Parlament, reprezentanţi ai societăţii civile—Asociaţia Obştească „Hyde Park” şi Think Moldova— au declarat ziua de 6 aprilie drept „Ziuă Naţională de Doliu” şi au chemat pe cei interesaţi să se adune pentru a aprinde lumânări în acest sens.

Vestea despre demonstraţie s-a răspândit rapid prin mesaje text şi pe Internet, prin intermediul serviciilor de mesageriei instantanee şi a reţelelor sociale, adunând circa 15 mii de participanţi. În cele din urmă la manifestaţie s-au alăturat şi liderii principalelor formaţiuni de opoziţie, care s-au solidarizat cu protestatarii, iar liderul PLDM, Vlad Filat, i-a chemat în mod public să se adune pe 7 aprilie pentru a continua demonstraţiile.

În acelaşi context, Vlad Filat, a declarat că nu recunoaşte rezultatul alegerilor din 5 aprilie, anunţând organizarea unor ample acţiuni de protest de comun acord cu Partidul Liberal şi Alianţa „Moldova Noastră”; Serafim Urechean, liderul Alianţei „Moldova Noastră”, a reiterat coordonarea poziţiilor partidelor de opoziţie. Tinerii au scandat sloganuri ca „Alegeri repetate”, „Jos dictatura” sau „Nu fraudării alegerilor”, iar protestele s-au desfăşurat fără incidente.

Natalia Morar, o jurnalistă dizidentă de origine moldoveană, expulzată din Federaţia Rusă, şi totodată una dintre organizatoarele manifestaţiei, a subliniat caracterul apolitic al manifestaţiei. Grupările pro-democraţie au calificat protestele ca o reacţie spontană la rezultatele alegerilor, reacţie care a crescut rapid în intensitate prin intermediul Internetului şi a telefoanelor mobile, în timp ce reprezentanţii principalelor partidelor de opoziţie nu şi-au asumat un rol major în desfăşurarea protestelor.

 

7 aprilie: Violenţe în centrul Chişinăului

Pe 7 aprilie 2009 peste 30 de mii de persoane, susţinători ai opoziţiei au ieşit pe străzile Chişinăului, ca să conteste victoria comuniştilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” şi „Jos comuniştii”. Liderii PLDM, PL şi AMN susţineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanţi au pătruns în clădirea Parlamentului şi în cea a Preşedinţiei şi le-au incendiat.

În Preşedinţie, datorită pasivităţii suspecte a forţelor de ordine, manifestanţii au pătruns forţând uşa şi stricând geamurile cabinetelor de unde au sustras documente importante de stat (care au fost mai târziu arse), mobilier şi computerele Aparatului Preşedintelui. În Parlament, manifestanţii au ocupat câteva birouri, iar în celelalte se baricadaseră poliţiştii.

Persoanele care au pătruns în clădirea Parlamentului au aruncat în stradă o parte din mobilier şi i-au dat foc. Poliţia din capitală a intervenit, utilizând tunuri de apă şi gaze lacrimogene. În replică, protestatarii au răspuns acţiunii poliţiei printr-un „bombardament” cu pietre. În timpul demonstraţiilor, unii dintre manifestanţi au agitat steaguri româneşti, precum au şi arborat drapelului României şi al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei.

Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a acuzat o tentativă de lovitură de stat, sugerând că ar fi orchestrată de anumite organizaţii din România. Liderii partidelor de opoziţie s-au delimitat de violenţe, cerând autorităţilor de stat să nu implice deloc opoziţia în aceste violenţe, motivând că aceştia nu sunt responsabili de acţiunile care au avut loc pe 7 aprilie.

Opoziţia a început negocieri cu guvernul, în urma cărora însă, nu s-a ajuns la niciun acord, iar preşedintele Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat, susţinând că are dovezi ferme că în mulţime s-ar afla şi grupări fasciste de origine română.

În timpul zilei, toate unităţile administrative au fost deconectate de la internet, astfel încât lucrătorii din ministere să fie „protejaţi de ştirile despre proteste”. Autorităţile se temeau că oamenii din ministere ar fi putut ieşi masiv în stradă sau ar fi putut coopera cu protestatarii pentru deschiderea instituţiilor de stat, potrivit Ziarul de Gardă. Totodată, nicio pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar reţeaua de telefonie mobilă a fost blocată în centrul Chişinăului.

 

Calmarea protestelor şi reacţia autorităţilor

În cursul nopţii de 7 spre 8 aprilie, poliţia a făcut uz de arme cu gloanţe oarbe şi a arestat 193 de studenţi, printre care şi jurnalista Natalia Morari, sub acuzaţia de instigare la violenţe.

Imediat după calmarea protestelor—în zilele imediat următoare violenţelor protestele s-au desfăşurat paşnic în Piaţa Marii Adunări Naţionale—jurnaliştii moldoveni au descoperit mai multe indicii suspecte în privinţa protestelor violente de la Chişinău: imagini video în care se vede clar cum persoanele care au arborat drapelul României şi al UE pe clădirea Preşedinţiei au fost ajutate de poliţişti în uniforme, retragerea prematură a forţelor de poliţie din faţa protestatarilor şi pasivitatea pompierilor în stingerea incendiului de la Parlament.

Pe 8 aprilie, liderii opoziţiei s-au desolidarizat de actele de vandalism şi distrugere din Chişinău, considerând că provocările au fost implementate şi organizate de comunişti pentru a deturna atenţia de la fraudarea scrutinului electoral. S-a afirmat că forţele de ordine au permis acţiunile provocatorilor. În legătură cu aceasta, opoziţia de la Chişinău a remis câteva declaraţii de presă în cursul zilei de 9 aprilie în care a reiterat acuzele potrivit cărora puterea comunistă s-a făcut vinovată de provocarea tulburărilor sociale din Moldova.

Reprezentanţii PLDM au afirmat, în acelaşi timp, că printre provocatori s-au aflat şi membri ai „Noii generaţii” a PPCD. Totodată, au apărut relatări despre agresarea mai multor jurnalişti de la Jurnal de Chişinău şi Ziarul de Gardă, precum şi sechestrarea unor cetăţeni de către persoane în civil în prezenţa camerelor de filmat.

La 8 aprilie s-a constituit un Consiliu al Salvării Naţionale similar FSN-ului românesc şi condus de scriitorul Nicolae Dabija. Din CSN fac parte reprezentanţi ai studenţilor moldoveni, membri ai societăţii civile şi niciun politician. În urma protestelor s-au înregistrat 3 victime (Valeriu Boboc, Eugen Ţapu si Ion Ţâbuleac) iar numeroase persoane au fost maltratate în arestul poliţiei.

 

Alte oraşe

Proteste de solidaritate faţă de manifestanţii din Chişinău au avut loc în Cimişlia, Bălţi, Ungheni ş.a., în schimb în unele oraşe (mai ales în regiunea autonomă Găgăuzia) au fost condamnate acţiunile protestatarilor din 7 aprilie.

În România au avut loc proteste în semn de solidaritate cu manifestanţii din Republica Moldova în oraşele Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj Napoca, Braşov, Constanţa, Suceava, Galaţi, Hunedoara, Valea Jiului şi nu numai.

Manifestaţii au avut loc şi în faţa ambasadei Republicii Moldova din Washington, precum şi în Boston, S.U.A. şi Londra în Regatul Unit.

 

Reacţii diplomatice

Republica Moldova – Preşedintele moldovean Vladimir Voronin a cerut ajutorul Occidentului pentru a reinstaura ordinea în Republica Moldova.

Transnistria – Autorităţile de la Tiraspol vor solicita Federaţiei Ruse o suplimentare a trupelor ruse din Transnistria, în contextul protestelor violente care s-au desfăşurat la Chişinău după alegerile legislative.

Rusia – Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, în cursul unei conversaţii telefonice cu omologul său moldovean Vladimir Voronin a facut apel „la reglementarea paşnică” a crizei din Republica Moldova, „cât mai rapid”, conform unui comunicat al Kremlinului.

Şeful Comisiei Dumei de Stat pentru relatia cu CSI, Alexei Ostrovski, a afirmat:

Ei (serviciile secrete Occidentale şi Bucureştiul – menţionate anterior în declaraţie) vor să influenţeze asupra acestei poziţii, să o schimbe şi să atragă ţara în structurile euroatlantice. Un ajutor important este acordat de anumite forţe din România, care vrea să înghită Moldova pentru a crea un nou stat în această regiune.”

Vice-ministrul de externe rus, Grigori Karasin, şi-a exprimat îngrijorarea referitor la „protestele provocate în Republica Moldova” şi a reamintit că toţi observatorii de la Comunitatea Statelor Independente la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa au fost de acord că scrutinul din Moldova s-ar fi desfăşurat corect.

Ministrul de externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, a reiterat lipsa unui temei pentru repetarea alegerilor şi şi-a exprimat speranţa „că atât Uniunea Europeană cât şi conducerea României, care a condamnat public violenţa, vor întreprinde acţiuni pentru ca steagurile şi lozincile româneşti să nu fie folosite drept camuflaj pentru subminarea statalităţii Moldovei”.

Uniunea Europeană – Din partea Uniunii Europene, Comisarul European pentru Relaţii Externe, Benita Ferrero-Waldner, s-a declarat ingrijorată de demonstraţiile violente şi a cerut celor implicaţi să înceteze orice acte de violenţă, iar înaltul Reprezentant pentru Politica Externă şi Securitate Comună, Javier Solana, a declarat că nu aprobă demonstraţiile violente din centrul Chişinăului. Parlamentul european a adoptat o rezoluţie în luna iunie 2009 prin care a condamnat “campania masivă de hărţuire, gravele incălcări ale drepturilor omului şi toate celelalte acţiuni ilegale întreprinse de guvernul Republicii Moldova

România – Prim-ministrul român Emil Boc, înainte de asaltul asupra clădirilor statale, a reiterat susţinerea României pentru integrarea Moldovei în UE şi a declarat că politica internă ţine de suveranitate. După apariţia unei poziţii a UE, Ministerul de Externe a transmis autorităţilor de la Chişinău să nu cedeze violenţei şi provocărilor.

 

Relaţiile cu România

În cursul zilei de 8 aprilie, preşedintele Vladimir Voronin, preşedinte în exerciţiu după expirarea mandatului de şef al statului pe 7 aprilie, a reiterat acuzaţiile că România s-ar fi aflat în spatele protestelor violente de la Chişinău, anunţând expulzarea ambasadorului român la Chişinău, Filip Teodorescu şi reintroducerea sistemului de vize pentru cetăţenii români.

Într-un comunicat de presă, Ministerul Afacerilor Externe al României a respins categoric acuzaţiile preşedintelui Vladimir Voronin privind presupusa implicare a României în acţiunile de protest, calificând declaraţiile drept provocări. În acelaşi comunicat se menţiona caracterul aberant al măsurilor unilaterale de introducere a sistemului de vize pentru cetăţenii români dornici să intre în Republica Moldova. Pe de altă parte, Mihnea Constantinescu a primit avizul comisiilor de politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor ale României pentru postul de ambasador al României în Republica Moldova dar a fost respins de autorităţile de la Chişinău.

Pe 9 aprilie, Uniunea Europeană a cerut Republicii Moldova normalizarea relaţiilor cu România.

 

Comunicatul Ministerului Afacerilor Externe Român

Declaraţia ministrului afacerilor externe, Cristian Diaconescu, pe tema relaţiei bilaterale România – Republica Moldova
Bucureşti

09.04.2009

Măsurile luate de autorităţile din Republica Moldova în ultimele zile sunt arbitrare şi discriminatorii la adresa cetăţenilor români, iar partenerii din UE şi NATO trebuie să manifeste solidaritate pentru contracararea derapajului de la normele democratice şi de drept internaţional, a declarat astăzi ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, în cadrul unei conferinţe de presă.

Măsurile cele mai abuzive sunt introducerea regimului de vize în relaţia cu România şi acţiunile întreprinse de autorităţile moldovene împotriva cetăţenilor români.

Introducerea vizelor, care a intrat în vigoare începând de astăzi, 9 aprilie 2009, ora 00.00, ridică două probleme de fond, a arătat ministrul afacerilor externe: „În primul rând, stabilirea fără niciun fel de fundament juridic a criteriului cetăţeniei române privind obligativitatea introducerii vizelor. Această este o măsură discriminatorie, deoarece, potrivit Acordului dintre Republica Moldova şi Comisia Europeană, măsura poate fi introdusă numai pentru categorii de vizitatori, şi în niciun caz pe criteriul naţionalităţii sau a cetăţeniei. În al doilea rând, măsura a fost luată cu încălcarea prevederilor Acordului dintre Republica Moldova şi Comisia Europeană privind facilitarea vizelor şi readmisia, care stipulează necesitatea notificării, la Bruxelles, cu 48 de ore înainte de luarea unei astfel de măsuri. Aceste acţiuni arată distanţa imensă între declaraţiile autorităţilor de la Chişinău şi disponibilitatea reală de a acţiona în spirit european”. Ministrul Diaconescu a precizat că România a sesizat deja Comisia Europeană şi partenerii europeni în legătură cu aceste aspecte.

În ceea ce priveşte măsurile luate de autorităţile moldovene împotriva cetăţenilor români, ministrul a menţionat că, începând din data de 8 aprilie, autorităţile de la Chişinău desfăşoară o operaţiune metodică de identificare a persoanelor care au participat la manifestările din 7 şi 8 aprilie 2009, iar printre cele 200 de persoane despre care se afirmă că sunt deţinute se află şi cetăţeni străini.

Ministerul Afacerilor Externe a făcut o notificare oficială în acest sens şi face un apel insistent şi ferm către autorităţile din Republica Moldova de a preciza oficial numărul cetăţenilor români reţinuţi şi de a permite personalului consular de la Consulatul României de a intra în legătură cu aceştia, pentru a le acorda asistenţa consulară, conform legilor internaţionale.

Ministrul a anunţat că, la întâlnirea pe care astăzi a avut-o cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene şi ale NATO, acreditaţi la Bucureşti, aceştia au fost informaţi în legătură cu modul în care România vede relaţia cu Republica Moldova, respectiv faptul că România reiterează principiul continuităţii în relaţia cu ţara vecină. Astfel, pe principiile de cooperare europeană şi de parteneriat, România consideră că relaţiile de bună vecinătate nu se pot întemeia decât pe valorile europene, pe standardele şi pe normele pe care se constituie şi pe care se fundamentează relaţia în cadrul Uniunii Europene, şi al Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, România s-a angajat să promoveze în continuare apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, aceasta reprezentând cea mai bună variantă pentru cetăţenii Republicii Moldova şi pentru consecvenţa politicii externe româneşti din ultimii ani.

„Ca stat membru al Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice, România are responsabilitatea şi acţionează constant pentru asigurarea unui climat de stabilitate la frontiera estică a celor două organizaţii; dar evenimentele din ultima vreme arată clar că este nevoie de o solidaritate a tuturor partenerilor strategici din cadrul Uniunii Europene şi a Alianţei Nord-Atlantice”, a declarat Cristian Diaconescu.

În urma evoluţiilor situaţiei din Republica Moldova, Ministerul Afacerilor Externe român consideră că situaţia din acest stat ridică probleme severe pentru securitatea cetăţenilor români şi le recomandă cetăţenilor români să evite călătoriile în această ţară în perioada următoare. „Ştim că această solicitare pune pe mulţi deţinători de dublă cetăţenie în situaţii dificile, în special în condiţiile în care urmează sărbătorile Paştelui ortodox. Din păcate însă, suntem puşi în postura de a face şi o asemenea recomandare, în urma acţiunilor şi măsurilor autorităţilor de la Chişinău”, a arătat ministrul de externe.

Referitor la situaţia cu care se confruntă unii jurnalişti români aflaţi în prezent în Republica Moldova, ministrul a menţionat că România a sesizat reprezentanţa OSCE pentru libertatea mass-media şi a solicitat investigarea încălcării libertăţilor de expresie care au avut loc recent în ţara vecină. „Acest demers este normal şi îşi are rădăcinile în modul în care, la nivel comunitar, funcţionează sistemul de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fondamentale ale cetăţenilor”, a adăugat ministrul Cristian Diaconescu.

sursă Ministerul Afacerilor Externe al României

 

Urmări

Comisia Electorală Centrală a adoptat în noaptea dintre 8 şi 9 aprilie o decizie privind punerea la dispoziţia formaţiunilor de opoziţie a listelor de alegători, pentru depistarea unor presupuse fraude. Cu toate acestea, secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a dezminţit la radio RFI informaţiile apărute în presă potrivit cărora Comisia Electorală Centrală ar fi urmat să iniţieze procesul de renumărare a voturilor din 5 aprilie, motivând inexistenţa unui temei legal pentru iniţierea acestei proceduri. În aceeaşi zi, autorităţile moldovene au transmis o cerere de extrădare pentru omul de afaceri moldovean Gabriel Stati, reţinut pe teritoriul Ucrainei, în cadrul anchetei declanşate privind implicarea sa în presupusa tentativă de lovitură de stat.

 

Sentinţe

Scriitorul şi scenaristul rus, Eduard Baghirov a fost arestat pe 16 iunie 2011. şi posibil va fi condamnat la 4-8 ani de închisoare pentru organizarea evenimentelor din aprilie 2009 Doi ani şi jumătate mai târziu, statul moldovean a fost condamnat la CEDO la plata a 15.000 de euro despăgubiri unui tânăr arestat în timpul protestelor şi agresat fizic de autorităţi.

cititi despre Protestele de la Chişinău din 2009 si pe en.wikipedia.org

Protestele din România din 3 – 9 noiembrie 2015

Protestele din Piața Universității, București, 5 noiembrie 2015

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Protestele din România din 3 – 9 noiembrie 2015

Protestele spontane de stradă din România, numite de către presă Revoluția Colectiv sau Revoluția CTRL ALT DEL, au debutat la începutul lunii noiembrie 2015 în București, în urma tragicului incendiu din clubul Colectiv, ca reacție la modul în care autoritățile acordă licențele și inspectează localurile publice, extinzându-se apoi la întreaga clasă politică, socotită drept principala vinovată pentru problemele sociale în care se află societatea românească din ultimele decenii.

În ziua de 1 noiembrie 2015, în Piața Universității din București a fost organizat un marș de comemorare a victimelor incendiului, marș la care au participat 8.000 de persoane; ulterior mulțimea s-a îndreptat către locul tragediei, unde se mai aflau alte 2.000 de persoane venite să aducă un ultim omagiu celor dispăruți.

Ca urmare a declarației primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone că nu are ce să-și reproșeze, pentru că, din punctul lui de vedere clubul Colectiv funcționa legal, a fost organizat în ziua de 3 noiembrie 2015, tot în Piața Universității, un miting pentru demiterea acestuia. Mitingul de la București a început la ora 18:00 și a adunat până în momentul încheierii la ora 1:30 a doua zi 25.000 de persoane. Aceștia au scandat lozinci și au cerut demisia lui Victor Ponta, Gabriel Oprea, dar și lui Cristian Popescu Piedone.

A doua zi, pe 4 noiembrie 2015, la patru zile după incendiul de la clubul Colectiv, Victor Ponta, împreună cu Guvernul României, dar și primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat.

În ciuda demisiilor anunțate și a declarației lui Victor Ponta care a spus: „Sper ca depunerea mandatului și al guvernului să satisfacă așteptările celor care au protestat”, protestele au continuat și în următoarele zile, extinzându-se și în majoritatea orașelor din țară, dar și în diaspora, mai întâi la Paris și la Londra, apoi și la Roma, Torino, Milano, Madrid, Copenhaga, Berlin, New York etc.

În București au ieșit pe străzi peste 30.000 de oameni, strigând „Peste tot corupție, nicăieri justiție”, „Toate partidele, aceeași mizerie”, „Vrem spitale, nu catedrale”, „Colectiv”. S-au cerut alegeri anticipate, dar s-a strigat și împotriva acestei idei – „Vrem dreptate, nu anticipate”.

Și în țară, lumea a ieșit pe străzi în număr mare: peste 4.000 la Constanța (unde lumea s-a oprit și în fața restaurantului Beirut, unde au ars într-un incendiu trei tinere), peste 4.000 la Timișoara, peste 3.000 la Cluj, Galați, Craiova, Oradea, Sibiu sau Iași. În Bacău au ieșit peste 1.500 de oameni, iar la Buzău și Alba Iulia peste 1.000, fiind înregistrate proteste mai mici și la Ploiești, Focșani, Deva, Arad, Pitești, Târgu Jiu, Brașov, Botoșani, Hârlău, Vaslui, Piatra Neamț, Bârlad, Brăila.

La o săptămână de la începerea protestelor, acestea au scăzut foarte mult în intensitate. Astfel luni 9 noiembrie, în a șaptea zi consecutivă de proteste, în Piața Universității din București s-au adunat aproximativ 400 de oameni, care nu au mai scandat și mai mult au discutat între ei.

În 10 noiembrie 2015, la orele 17:00, președintele Klaus Johannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș drept prim-ministru al României, însărcinându-l cu formarea unui guvern de tehnocrați. În urma acestei decizii, în cea de-a opta zi de la începerea lor, protestele de stradă au încetat.

Protest – Bucuresti – 3 noiembrie 2015

foto preluat de pe romaniacurata.ro

 

Miting în Piaţa Universităţii. 15.000 de persoane cer demisia lui Victor Ponta, Gabriel Oprea şi Cristian Popescu Piedone

articol preluat de pe stiri.tvr.ro

3 noiembrie 2015

Un miting de protest a început în jurul orei 18.00, în Piaţa Universităţii, după drama de vineri, din Clubul Colectiv. Apelul a fost lansat pe reţelele de socializare.

00.12 În Piaţa Universităţii sunt prezenţi între 7.000 – 8.000 de persoane. Se cere în continuare demisia premierului Victor Ponta, ministrului de Interne, Gabriel Oprea, şi primarului Cristian Popescu Piedone.

23.37 Circulaţia în Piaţa Universităţii a fost din nou blocată. Se scandează, în afară de sloganele menţionate anterior, “E doar începutul, vrem demisia!”.

Miile de cetățeni revoltați se întorc în Piața Universității

Posted by Presaliberă.net on 3 Noiembrie 2015

23.25 Reporterul TVR Dragoş Porojnicu informează că manifestanţii s-au decis să revină în Piaţa Universităţii.

23.16 Manifestanţii au plecat spre Patriarhie, nu înainte de a scanda din nou: “Sărim cu toţii şi strigăm tare că România nu e de vânzare”, “Demisia!”,ori “Ieşim, ieşim până plecaţi”. O parte dintre protestatari au ajuns la Catedrala Patriarhală, unde scandează “Am venit să ne spovedim”, ori “Am venit să cântăm colinde”.

22.48 În stradă sunt peste 25.000 de persoane.

22.38 Preşedintele Klaus Iohannis a postat un mesaj pe Facebook: “Sunt impresionat de manifestările din această seară. Este o mișcare de stradă, care vine din dorința oamenilor de a le fi respectată condiția și demnitatea. Am înțeles că se cere și se așteaptă, pe bună dreptate, ca cineva să-și asume răspunderea politică. Următorul pas trebuie să fie al politicienilor, care nu pot ignora acest sentiment de revoltă”.

22.30 Protestatarii au ajuns la Primăria Sectorului 4 şi solicită demisia edilului-şef Cristian Popescu Piedone.

 22.21 Moment tensionat la Parlament, după ce câţiva tineri au sărit gardul, iar protestatarii nu au renunţat până ce persoanele care au pătruns în incinta Casei Poporului nu au fost lăsate să plece.

 22.16 Sute de oameni au participat, marţi seară, la o slujbă de pomenire oficiată de Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuţ, pentru tinerii morţi în incendiul de la clubul Colectiv din Bucureşti, potrivit Agerpres.

Slujba, oficiată în faţa Catedralei mitropolitane din Cluj-Napoca, a adunat peste cinci sute de credincioşi care, cu lumânări în mâini, au cântat şi s-au rugat alături de cei câţiva zeci de preoţi pentru sufletele celor morţi. La rândul lor, tinerii seminarişti au decorat fântâna arteziană din piaţa Avram Iancu, în care s-a oficiat slujba de pomenire, cu zeci de lumânări aprinse.

22.04 În drum spre Primăria Sectorului 4 a Capitalei, protestatarii vor manifesta şi în faţa Parlamentului.

22.00 La Oradea, câteva sute de persoane au aprins lumânări şi s-au rugat pentru cei afectaţi de tragedia de vineri.

 21.53 Aproape 2.000 de persoane au ieşit în stradă în centrul municipiilor Ploieşti şi Braşov, în de solidaritate cu victimele tragediei de la Clubul Colectiv.

 21.46 În faţa sediului MAI, se află câteva zeci de jandarmi.

citit mai mult pe stiri.tvr.ro

 

”DEMISIA!” Centrul Capitalei blocat de protestatari. 20.000 de oameni au ajuns la Guvern

articol preluat de pe romaniacurata.ro

Peste 6.000 de oameni au blocat centrul Capitalei într-o amplă manifestare de protest declanșată de tragedia de la Colectiv. ”Jos, Ponta!”, ”Jos, Oprea!”, ”Ieșiți din casă dacă vă pasă!” sunt scandările celor care au plecat din Piața Universității, pe b-dul Magheru, către Guvern.

Ample proteste sunt anunțate și pentru sfârșitul acestei săptămâni, încă de joi, în București și alte orașe din România. O listă provizorie de revendicări, în 10 puncte, a fost anunțată astăzi de către mai multe grupuri civice. Lista nu e definitivă, forma finală urmând să fie stabilită în stradă.

CITIȚI AICI LISTA REVENDICĂRILOR (click) ȘI ADĂUGAȚI PROPUNERI!

ARTICOL ÎN CURS DE ACTUALIZARE

***

Citește (aici) comentariul scris în timpul protestului de Alina Mungiu-Pippidi: ”Cinci pași indispensabili afară din zona morții degeaba”

***

Ora 21.30: S-a ajuns în Piața Revoluției. La propunerea lui Claudiu Crăciun, oamenii s-au așezat în genunchi în memoria victimelor Revoluției. Scandările care cer demisia lui Oprea au fost reluate în fața Ministerului de Interne.

”Ponta, nu reziști, nici cu mii de securiști!” (video: Radu Ciorniciuc)

#bucharest #corruptionkills #colectiv

Posted by Radu Ciorniciuc on Tuesday, November 3, 2015

21. 20: ”Ieri îndoliați, astăzi revoltați!”, ”Premier penal, marș la tribunal” și ”Colectiv! Colectiv!” sunt scandările coloanei de manifestanți.

“Corupţia ucide”, “Corupţia, indiferenţa şi lăcomia ucid toată România”, “Politicieni, toţi sunteţi vinovaţi de masacrarea României” – mesaje de pe pancardele protestatarilor.

”Atmosfera la Guvern e foarte incărcată. E un amestec de nemulțumire, solidaritate, tristețe. S-a umplut paharul. Mulți le vorbesc jandarmilor, le spun ce au pe suflet, descriu cum au murit oameni din cauza corupției sau cum le-a afectat lor viața. Vor să fie auziți, vor să se facă dreptate, acum și de acum înainte” (Laura Ștefănuț)

Schimbarea este aici. Și suntem tot noi, tinerii!

Posted by Alex Coita on Tuesday, November 3, 2015

Pe drumul spre Guvern, oamenii s-au oprit să aplaude Pompierii#solidaritate #colectiv

Posted by Laura Ștefănuț on Tuesday, November 3, 2015

cititi mai mult pe: romaniacurata.ro

 

Tragedia din Colectiv, 15.000 de oameni sunt la Ministerul de Interne

Protest - Bucuresti - 3 noiembrie 2015 foto: Agerpres

Protest – Bucuresti – 3 noiembrie 2015
foto: Agerpres

articol preluat de pe digi24.ro

3 noiembrie 2015

Mii de oameni s-au adunat în Piaţa Universităţii, încă de la ora 18.00, cerând demisia responsabililor pentru tragedia din Colectiv. Centrul Capitalei este blocat.

21.27. Mii de protestatari au ajuns la Ministerul de Interne, stau în genunchi şi ţin un moment de reculegere.

20.53. Protestatarii pleacă spre Ministerul de Interne.

20.35. Aproximativ 1.500 de oameni protestează şi la Braşov.

20.25. Au fost mobilizate mai multe efective de jandarmi pentru a menține ordinea publică pe parcursul manifestării.

“Mai mulți negociatori ai Jandarmeriei discută cu unii dintre liderii acestei adunări și vom încerca să aflăm intenția lor și finalitatea acestei manifestări. Nu este o adunare publică organizată, cu o coerență în activitate, sunt mai multe grupuri, este o adunare eterogenă și vom încerca să adaptăm dispozitivele noastre de protecție ca să asigurăm măsurile de ordine publică”, a declarat Georgian Enache, purtătorul de cuvânt al instituției la un post de televiziune.

Protest-Bucuresti-3-noiembrie-2015 foto Facebook Călin Gheorghe, din studioul live al Radio TANANANA

Protest-Bucuresti-3-noiembrie-2015
foto Facebook Călin Gheorghe, din studioul live al Radio TANANANA

20.00. În faţa Guvernului se scandează „Nu plecăm până nu plecaţi!”.

Vin în continuare oameni, din zona de nord a Capitalei. Sunt angajaţi ai multinaţionalelor.

#colectiv #solidaritatePeste 10.000 de oameni s-au revarsat pe bd. Magheru, prin Piata Romana si inainte, spre…

Posted by Rezistența Urbană on 3 Noiembrie 2015

În Piaţa Victoriei, atmosfera începe să se tensioneze.

Mii de manifestanţi sar şi strigă: „Cine nu sare nu vrea schimbare!”

Protestatarii aplauda masina pompierilor! Imaginile merita distribuite.

Posted by Claudiu Pândaru on 3 Noiembrie 2015

 

cititi mai mult pe digi24.ro

 

Revolta care unește. Protest în Piața Universității: „Corupția ucide!”, „Oprea, demisia!”, „Jos Piedone!”

Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană (1 septembrie 2013 – prezent)

Protest Uniti Salvam Rosia Montana

foto realizat de Cristian Vasile
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană (1 septembrie 2013 – prezent)

Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană sunt o serie continuă de proteste în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și alte câteva zeci de orașe din România și din străinătate împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Protestatarii spun că proiectul minier ar distruge mediului și patrimoniul de la Roșia Montană și cer retragerea unei legi care ar permite ca acest proiect să înceapă. În București, protestele au loc în fiecare seară, în Piața Universității, și marșuri au loc în fiecare duminică. Conform mai multor surse, acestea sunt cele mai ample proteste din România de la evenimentele din 1990.

 

Istoric

Proiectul Roșia Montană a fost inițiat de Roșia Montană Gold Corporation, companie a cărui acționar majoritar este firma canadiană Gabriel Resources. Companiei i-a fost oferită in anul 2000 o licență de exploatare minieră a aurului fără licitație. Proiectul de exploatare de suprafață va folosi cianuri pentru a extrage aurul, iar asta va duce la dispariția a trei sate și distrugerea a patru munți.

Dacă proiectul va fi aprobat, aceasta va fi cea mai mare exploatare de suprafață din Europa, și va folosi 12000 de tone de cianuri anual, producând 350 tone de aur și 1500 tone de argint. Campania Salvați Roșia Montană a fost inițial organizată de localnicii din Roșia Montană care au refuzat să fie relocați, luptandu-se în instanță cu compania ani de zile.

Activiștii susțin că proiectul va cauza un dezastru ecologic, ce va distruge siturile arheologice din vremea romanilor, iar bunurile vor fi deținute de compania canadiană, în timp ce statul român va primi o redeveneță de doar 6%. În ultimii 14 ani, compania nu a reușit sa obțină toate aprobările necesare demarării proiectului datorită imposibilității de a se conforma legislației de mediu din România.

Social-democrații aflați la guvernare, au promis în campania electorală înainte de alegerile legislative din 2012, că vor stopa proiectul, promisiune uitată odată ce alegerile au fost câstigate. Pentru ca proiectul să poată continua, guvernul României a aprobat un nou proiect de lege la sfârșitul lunii august 2013 și l-au inaintat parlamentului spre a fi supus votului în luna septembrie a aceluiași an.

Un motiv de îngrijorare a fost faptul că legislația va permite companiei Roșia Montană Gold Corporation să exproprieze forțat locuitorii din Roșia Montană care au refuzat să-și vandă casele și terenurile. Proiectul de lege de asemenea permite stabilirea unor termene pentru ca autoritățile de stat să acorde toate aprobarile necesare demararii proiectului, indiferent de posibilele încălcări ale legislației naționale sau a hotărârilor judecătorești.

 

Proteste

Protestele au loc săptamanal, prima zi de proteste fiind duminica 1 septembrie 2013. Până în prezent, protestele majore au avut loc duminica, în zilele din timpul săptămânii având loc proteste locale mai mici, iar sâmbăta fiind rezervată răspândirii de informații despre proteste. Climaxul manifestării are loc duminica, oamenii protestând în orașele mari, numarul acestora crescând de la începutul acestei mișcări.

Protestele au fost organizate în orașe din întreaga țara, mii de oameni participând în special în București și Cluj-Napoca. Proteste au avut loc și în alte colțuri ale Europei, aproximativ 150-200 de activiști români protestând in Londra. Protestele organizate seara, implică blocarea străzilor, folosirea instrumentelor de percuție, cântece și statul în fund pe carosabil.

Unii protestatari au cerut demisia Presedintelui Traian Băsescu si a prim-ministrului Victor Ponta, ambii susținători ai proiectului Roșia Montană Gold Corporation.

Campania „Salvați Roșia Montană“ e văzută ca fiind cea mai mare mișcare civică din România după Revoluția Română din 1989.

În paralel cu protestele, campania „Salvați Roșia Montană” a lansat o inițiativă națională de audiențe la parlamentari, pentru a le transmite că proiectul de lege încalcă grav Constituția, tratate și convenții internaționale ratificate de România și o serie de Directive europene. Dacă ar fi adoptate în forma propusă, prevederile amintite ar restrânge în mod dramatic drepturi garantate constituțional la proprietate privată, acces liber la justiție, mediu sănătos, moștenire culturală.

 

Profilul participanților

Protestatarii provin dintr-o gamă largă de clase sociale: studenți, profesori, preoți, activiști, artiști, ingineri, pensionari și șomeri. Ei nu impărtășesc aceeași ideologie, fiind mai degrabă un amestec heterogen de oameni cu orientări politice de dreapta și de stanga, incluzând conservatori, liberali, anticapitaliști, naționaliști, adepți ai teoriei conspiraționiste etc. Datorită faptului că majoritatea protestatarilor sunt tineri educați, protestele au fost denumite cu diverse ocazii, atât de către critici cât și de către sustinățori, „proteste ale hipsterilor“.

Protestele nu au o natură ierarhică, nici lideri oficiali, protestatarii s-au organizat pe Facebook. Conform sociologului Mircea Kivu, deși în prima zi a protestelor, 90% dintre protestatari au fost tineri, pe masură ce numarul participanților a crescut în următoarele zile de duminică, procentajul tinerilor a scăzut la doua treimi.

 

Participanți

Printre cei care au participat la protestele din București s-a numarat și prințesa Brianna Caradja, un opozant declarat al proiectului minier. Ea a luat parte, de asemenea, la protestele la nivel national din 2012. Alte figuri publice care au participat la demonstrații au fost: deputatul PDL Theodor Paleologu, care a declarat că se va opune proiectului prin vot în Parlament și solistul trupei de rock Luna Amară, Mihnea Blidariu. Magor Csibi, director de programe la Fondul Mondial pentru Natură din România, Claudiu Crăciun, lector la Facultatea de Științe Politice, Remus Cernea, un activist bine cunoscut, Nicușor Dan și Cristian Neagoe, consultant la Fundația Cărturești, sunt doar câteva personalități dintre cei prezenți în timpul protestelor din Piața Universității.

 

Reprezentarea în media

Participanții la proteste au acuzat canalele media din țară de blocaj mediatic, susținând că acest fapt s-a datorat sumelor mari de bani pentru publicitate plătite de-a lungul anilor de către Gabriel Resources. Potrivit Forbes România, Roșia Montană Gold Corporation a avut cheltuieli de publicitate în valoare de 5.4 milioane euro (prețuri de catalog) pentru apariții în ziarele românești în decursul ultimilor trei ani, și cheltuieli de aproximativ 550 000 euro pentru reclame TV, anul trecut.

Pe data de 7 Septembrie, mii de persoane au mărșăluit înspre sediul TVR pentru a protesta împotriva cenzurii TVR asupra subiectului, dar nici acest protest nu a fost pezentat în cadrul buletinelor de știri ale canalului.

Cu excepția canalului național de televiziune Digi 24, prima săptămână de proteste nu a fost acoperită de aproape niciunul dintre principalele canale mass-media din țară, ceea ce a dus la o puternică reacție negativă în rândul protestatarilor.

Pe măsură ce protestele au luat amploare, mass-mediei i-a fost imposibil să mai ignore evenimentele. Cu toate acestea, presa a fost în mod constant criticată pentru prezentarea știrilor într-o manieră părtinitoare și deformată, cum ar fi reducerea drastică a numărului activiștilor pentru a sugera o revoltă de mici dimensiuni, sau folosindu-se de personalități TV precum figura populară a lui Mircea Badea, pentru a prezenta protestatarii drept o masă de oameni dezorientați, fără un scop bine definit.

Unele instituții media i-au acuzat pe protestatari și pe ecologiști de câștiguri financiare. De exemplu, Mihai Gâdea de la Antena 3 l-a acuzat pe Horia-Roman Patapievici ca fiind un speculant imobiliar datorită faptului că deține teren la Roșia Montană. Patapievici a răspuns printr-o scrisoare deschisă că el deține doar un metru pătrat de pământ, drept simbol de solidaritate cu oamenii din Roșia Montană și că aceasta nu este o investiție imobiliară.

Evenimentul Zilei i-a acuzat pe “activiștii șmecheri din ONG-uri” implicați în proteste că ar fi primit bani de la străini (ca de exemplu bani de la Fundația George Soros Pentru o Societate Deschisă) și că ar fi folosit acești bani pentru a organiza proteste. La fel a lansat și Mihai Gâdea într-unul dintre show-urile sale, un mesaj de insultă la adresa opozanților Proiectului Roșia Montană din Piața Universității. El i-a numit pe protestatari “sclavii lui Băsescu”, adăugând că “mulți dintre voi nu stiți din cauza ketaminei, multă ketamină vă împiedică în a înțelege lucrurile”. El se apără susținând că nu i-a insultat pe protestatari.

Manifestanții au scandat împotriva a ceea cei ei au perceput drept corupție a presei. Evenimentul Zilei a afirmat că aceasta este parte dintr-o “campanie de dezinformare” care intenționează să “discrediteze mass-media”.

 

Concesii

Presedintele Basescu mentionase posibilitatea de a avea un referendum national pe tema proiectului Rosia Montana, dar ulterior el a clarificat ca e doar o posibilitate fara sa insemne neaparat ca el declanseaza un referendum. Pe data de 16 Septembrie Presedintele Basescu i-a cerut Primului Ministru Ponta retragerea legii din Parlament argumentand ca are clauze care incalca constitutia, prezicand ca, daca trece, va fi respins de catre Curtea Constituțională a României.

La data de 9 Septembrie, Primul Ministru Victor Ponta a prezis ca Parlamentul României va respinge legea si ca guvernul va incerca alte modalitati sa creeze locuri de munca in zona. Aceasta stire a condus la scaderea cu 48% a actiunilor Gabriel Resources listate pe bursa din Toronto, iar compania a amenintat ca da in judecata Statul Roman pentru pierderi de 4 miliarde de dolari, daca legea nu trece de Parlament.

Mai mult decat atat, Scotia Capital, principalul broker al actiunilor Gabriel Resources a anuntat ca actiunile companiei nu vor mai fi tranzactionate la bursa din cauza presiunii publicului din Romania si din lumea intreaga. Cu toate acestea, Primul Ministru Ponta si-a schimbat atitudinea in saptamanile care au urmat,la inceput argumentand ca nedemararea proiectului “nu ar fi o mare pierdere pentru Romania“, iar o saptamana mai tarziu ca “ar fi un semnal negativ dat investitorilor straini“, prin urmare “o catastrofa pentru Romania“. Crin Antonescu, presedintele Partidului National Liberal, a anuntat ca partidul sau se opune proiectului.

 

Reacții

Fostul Ministru al Culturii Răzvan Theodorescu a susținut că protestele sunt “un început periculos” și ca contracultura este periculoasă pentru România întrucât protestatarii se opun tuturor partidelor, care argumenteaza el sunt “reprezentanții poporului român“. Fostul președinte Ion Iliescu i-a catalogat pe protestatari drept oameni “care nu cunosc mare lucru” despre proiect și ca ei reacționează precum “poeții secolului 19 îngroziți de industrie“.

Istoricul Vladimir Tismăneanu a aplaudat protestele, argumentând ca “mobilizarea civica poate opri acțiunile guvernului care sunt dăunatoare pentru societate” și ca “spiritul anului 1990 din Piața Universității s-a întors“.

La data de 4 septembrie, Principesa Margareta a României a transmis printr-un comunicat poziția familiei regale față de proiectul Roșia Montană. Casa Regală a României, alături de Academia Română, bisericile Ortodoxa și Catolică, dar și societatea civilă, susține pe orice cale posibilă protejarea și dezvoltarea virtuților și valorilor Roșiei Montane, opunându-se distrugerii naturii prin exploatarea aurului cu cianură.

Victoria Stoiciu, analistă la Fundația Friedrich Ebert, consideră ca aceste manifestații sunt “un fenomen fără precedent din anii 1990” și ca prin ele s-a trecut peste “sufocanta apatie civica în România“.

Adrian Sobaru, un angajat al televiziunii publice, care în anul 2010 a sărit de la balconul Camerei Deputaților în semn de protest față de măsurile de austeritate promovate de către Guvernul Boc, a decis, la date de 10 septembrie, în timpul aniversării zilei de naștere a copilului său, să intre în greva foamei.

El face apel la depolitizarea televiziunii publice, a radioului public dar și a altor instituții de stat, soluții pentru problema Roșia Montană în acord cu toate promisiunile făcute de alianța USL în timpul campaniei electorale. Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind s-a solidarizat cu protestele declanșate de Adrian Sobaru și va informa Federația Europeană a Jurnaliștilor, Parlamentul European și Comisia Europeană despre maniera în care Guvernul Ponta va soluționa problemele invocate de Adrian Sobaru.

Într-o conferință de presă, Președintele Senatului, Crin Antonescu, a spus ca proiectul Roșia Montană nu poate fi susținut, considerând că sentimentul public contrar proiectului este mai important decat datele tehnice. În aceeași maniera, Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, dar și fost prim ministru, a declarat la data de 4 septembrie într-o conferință de presă, că cere retragerea din Parlament a legii privitoare la proiectul Roșia Montană pentru ca este neconstituțional.

Boc argumentează că proiectul oferă unei companii private puteri publice care trebuie sa aparțina doar guvernului și autorităților publice. Aceeași opinie a fost exprimată și de președintele Traian Băsescu, care de asemenea și-a exprimat dorința ca responsabilitatea pentru proiect sa fie atribuită agențiilor statului. Europarlamentarul liberal Renate Weber a precizat ca ea este pregatită să reprezinte statul român într-un posibil proces cu Roșia Montană Gold Corporation, argumentând ca RMGC este de felul celor care “lovește și fuge”.

La data de 24 septembrie, Mihăiță Calimente, șeful Comisie Parlamentare de Control al Serviciului de Informații Externe, a susținut ca ONG-uri finanțate de Soros au funcționat ca un catalizator în cadrul protestelor și ca ele pot fi “un pericol la adresa securității naționale“.

În cadrul camapaniei comunității online Avaaz, peste 68,000 de oameni au semnat o petiție prin care este cerută retragerea proiectului minier. Petiția va fi trimisă ministrului român al mediului, Rovana Plumb. De asemenea, Greenpeace România a anunțat pe pagina sa oficială ca peste 12,000 de oameni cer parlamentarilor să nu aprobe “dezastruoasa” lege pentru Roșia Montană.

Oxford Analytica, o firmă internațională de consultanță care furnizează analize strategice a evenimentelor din lume, consideră că protestele au aruncat guvernul în dezordine și ar putea declanșa căderea lui.

 

Implicarea Serviciului Român de Informații

Directorul Serviciului Roman de Informații, George Maior și directorul Serviciului de Informații Externe, Teodor Meleșcanu, au fost audiați, pe data de 30 septembrie, de către comisia parlamentară de supraveghere în legătură cu subiectul Roșia Montană.

George Maior a afirmat că proiectul Roșia Montană este o temă de securitate națională, adăugând că SRI a supravegheat astfel încât niște „structuri anarhiste” să nu deturneze mișcarea legitimă de protest. El a accentuat faptul că Serviciul a oferit, în perioada 1999-2013, 500 de informații pe această temă.

În aceeași zi, Dan Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine a menționat, printre altele, că licența de funcționare pentru Roșia Montană a fost acordată RMGC-ului la cerința băncilor și burselor canadiene. Șova a mai spus că RMGC ar putea acționa statul român în judecată la o Curte de Arbitraj pentru a cere ca statul român să fie obligat să elibereze avizul pentru începerea exploatării.

 

Proteste în favoarea proiectului minier

Proteste în favoarea proiectului minier au avut loc în Roșia Montană și localitățile înconjurătoare, însă la o scală mai mică, numărul protestatarilor nedepășind câteva sute. Acestea au fost în mare măsură aranjate de RMGC cu sprijinul administrației locale. 33 de muncitori s-au blocat într-un muzeu turistic al mineritului din Roșia Montană la 300 metri sub pământ amenințând că vor începe greva foamei de frica faptului că locurile de muncă vor fi pierdute dacă planurile de minerit nu vor fi puse în aplicare.

Aceștia au cerut prezența primului ministru Victor Ponta și a liderului PNL Crin Antonescu. Pe data de 15 septembrie, primul ministru a coborât în subteran pentru a discuta cu protestatarii, având ca rezultat încetarea grevei. Ion Cristoiu într-un articol din ziarul Evenimentul Zilei, a susținut că această coborâre a lui Ponta în mină a fost un „spectacol dezgustător”, amintindu-i de propaganda lui Nicolae Ceaușescu și că Victor Ponta a fost un simplu actor într-o reclamă Roșia Montană Gold Corporation. Cu ocazia Zilei Minerului, 50 de primari din Munții Apuseni au trimis guvernanților și parlamentarilor unapel cerându-le să se permită începerea proiectului de exploatare minieră a aurului.

 

cititi mai mult despre Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană si pe: www.vladpetri.ro; en.wikipedia.org; www.dor.ro; dilemaveche.roen.wikipedia.org

Liban: Forţele de ordine au lansat gaze lacrimogene asupra manifestanţilor care încercau să intre în parlament (8 august 2020)

Foto: (c) Thaier Al-Sudani/REUTERS
foto si articole preluate de pe www.agerpres.ro

8 august 2020

 

Liban: Forţele de ordine au lansat gaze lacrimogene asupra manifestanţilor care încercau să intre în parlament

Forţele de ordine libaneze au lansat sâmbătă gaze lacrimogene asupra manifestanţilor adunaţi în faţa parlamentului pentru a protesta împotriva clasei politice pe care o consideră responsabilă de explozia de marţi, relatează Reuters, dpa şi AFP.

Revoluţie, revoluţie“, au scandat protestatarii, potrivit postului tv libanez MTV, în timp ce încercau să îndepărteze barierele din jurul clădirii parlamentului.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Liban: Forţele de ordine au lansat gaze lacrimogene asupra manifestanţilor care încercau să intre în parlament (8 august 2020) - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Liban: Forţele de ordine au lansat gaze lacrimogene asupra manifestanţilor care încercau să intre în parlament (8 august 2020) – foto preluat de pe www.agerpres.ro

 

Ambasada SUA în Liban a postat sâmbătă pe Twitter un mesaj în sprijinul protestelor antiguvernamentale ce zguduie capitala Beirut şi în care se afirmă că “poporul libanez a suferit prea mult şi merită să aibă lideri care îl ascultă“, informează dpa şi Reuters.

Liderii libanezi ar trebui să “schimbe cursul pentru a răspunde cererilor populare de transparenţă şi responsabilitate”, adaugă ambasada americană în postarea sa, în timp ce mii de protestatari se confruntau cu forţele de ordine în preajma clădirilor guvernamentale din întreaga capitală.”

Îi susţinem în dreptul lor de a protesta paşnic şi îi încurajăm pe toţi cei implicaţi să se abţină de la violenţe“, mai scrie ambasada.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Liban: Forţele de ordine au lansat gaze lacrimogene asupra manifestanţilor care încercau să intre în parlament (8 august 2020) - Foto: (c) Thaier Al-Sudani/REUTERS, preluat de pe www.agerpres.ro

Liban: Forţele de ordine au lansat gaze lacrimogene asupra manifestanţilor care încercau să intre în parlament (8 august 2020) – Foto: (c) Thaier Al-Sudani/REUTERS, preluat de pe www.agerpres.ro

 

Premierul libanez Hassan Diab a anunţat sâmbătă seara că va propune organizarea de alegeri legislative anticipate, pe fondul manifestaţiilor de protest declanşate după explozia de marţi din Beirut, de care libanezii consideră că se face responsabilă clasa politică, transmite AFP.

Şeful guvernului a estimat într-un discurs televizat că doar “alegerile anticipate pot permite ieşirea din criza structurală“, menţionând că este gata să mai stea la putere “timp de două luni”, timp în care forţele politice ar urma să ajungă la un acord cu privire la acest subiect.

Anunţul său survine în contextul în care mii de libanezi au ieşit în stradă sâmbătă la Beirut, cerând “răzbunare” şi “căderea regimului“.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Liban: Crucea Roşie anunţă rănirea a 250 de persoane la protestele de sâmbătă din Beirut

Crucea Roşie din Liban a informat duminica aceasta că 250 de persoane au fost rănite în protestele violente care au cuprins sâmbătă tot centrul capitalei Beirut şi în care şi-a pierdut viaţa un poliţist, informează EFE. Organizaţia a semnalat că 65 de persoane au trebuit transportate la spital şi 185 au fost tratate la locul incidentelor.

Mii de oameni s-au mobilizat sâmbătă în centrul Beirutului pentru a protesta şi a cere demisia autorităţilor, după exploziile de marţi din portul oraşului care s-au soldat cu cel puţin 158 de morţi şi peste 6.000 de răniţi.

Protestele, convocate sub sloganul “Ziua Judecăţii”, au devenit violente încă din primele momente ale confruntărilor dintre manifestanţi şi poliţie. Grupuri de manifestanţi au reuşit să pătrundă în patru ministere şi în sediul Asociaţiei Băncilor, iar unele instituţii au fost vandalizate şi incendiate.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Liban: Prima demisie a unui ministru după deflagraţiile de la Beirut

Deţinătoarea portofoliului informaţiilor, Manal Abdel Samad, a anunţat duminica aceasta că îşi dă demisia din guvern, prima demisie de acest gen după exploziile ucigătoare şi devastatoare din portul din Beirut care au traumatizat populaţia şi au alimentat furia împotriva neglijenţei liderilor politici, informează AFP.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Demisii în serie ale deputaţilor libanezi

Liderul partidului istoric creştin libanez Kataeb (opoziţie), Samy Gemayel, şi-a anunţat sâmbătă demisia din legislativ, împreună cu alţi doi deputaţi ai formaţiunii, în urma tragediei de la Beirut, pledând pentru construirea unui “nou Liban”, informează AFP.

Înaintea lor, şi-au mai prezentat demisia un deputat din blocul liderului druz Walid Joumblatt, Marwan Hamade – care a cerut o anchetă internaţională asupra exploziei şi şi-a exprimat totala neîncredere în instituţiile libaneze, începând cu parlamentul -, precum şi deputata Paula Yacoubian, aleasă pe lista societăţii civile şi care i-a îndemnat şi pe alţi deputaţi să-i urmeze exemplul.

Joi, şi ambasadoarea Libanului în Iordania, Tracy Chamoun, fiica liderului creştin Dany Chamoun, asasinat în 1990, şi-a anunţat demisia în direct la televiziune, denunţând nepăsarea autorităţilor libaneze.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Israel: Protestatarii cer demisia lui Netanyahu, acuzându-l de corupţie şi gestionarea necorespunzătoare a crizei coronavirusului (8 august 2020)

Foto: (c) ABIR SULTAN/ EPA, preluat de pe www.agerpres.ro

8 august 2020

 

Israel: Protestatarii cer demisia lui Netanyahu, acuzându-l de corupţie şi gestionarea necorespunzătoare a crizei coronavirusului

Mii de israelieni s-au adunat sâmbătă în faţa reşedinţei din Ierusalim a premierului Benjamin Netanyahu, pe fondul nemulţumirii în creştere faţă de acuzaţiile de corupţie cu care se confruntă premierul şi faţă de modul în care a gestionat criza coronavirusului, relatează Reuters.

Protestatarii au arborat steaguri naţionale şi au cerut demisia premierului, pe care l-au atenţionat că i-a “expirat timpul”, conform unui mesaj luminos proiectat pe o clădire.

Netanyahu, care şi-a început în mai un al cincilea mandat, după o cursă electorală tensionată, îi acuză la rândul său pe protestatari că subminează democraţia şi media israeliene că încurajează contestarea.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Protest al suporterilor dinamovişti faţă de decizia FRF de a nu prelungi campionatul (5 august 2020)

foto si articol preluate de pe www.agerpres.ro

5 august 2020

 

Protest al suporterilor dinamovişti faţă de decizia FRF de a nu prelungi campionatul

Aproximativ 200 de suporteri ai echipei Dinamo au protestat, miercuri, la stadionul din Şoseaua Ştefan cel Mare, faţă de decizia Federaţiei Române de Fotbal de a nu prelungi actuala ediţie a Ligii I, astfel încât formaţia pregătită de Gheorghe Mulţescu să poată disputa meciurile restante din cauza cazurilor de COVID-19.

Suporterii dinamovişti s-au strâns în faţa intrării în stadion, din strada Barbu Văcărescu la ora 15:00, cu două ore înaintea ultimei partide programate pentru Dinamo în acest sezon, cu Viitorul Constanţa, din cadrul etapei a 14-a a play-out-ului Ligii I.

Fanii au scandat lozinci precum “Dinamo suntem noi“, “Nu vă puneţi cu noi” şi “Iubim fără regrete Dinamo“, dar au adus injurii conducerii Federaţiei Române de Fotbal şi Ligii Profesioniste de Fotbal, considerate vinovate pentru faptul că echipa “alb-roşie” nu îşi mai poate apăra pe teren şansele de a rămâne în Liga I în cele 5 meciuri pe care nu le-a disputat în acest sezon.

În jurul orei 15:30, la sosirea autocarului echipei Dinamo la stadion, suporterii au intrat pe carosabil şi au blocat circulaţia pentru câteva minute, în timp ce scandau încurajări pentru echipa favorită.

La eveniment au participat şi mai mulţi jucători ai echipei de handbal masculin Dinamo Bucureşti.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Proteste și Revendicări – 2 august 2020

Israel: Mii de manifestanţi au ieşit din nou în stradă pentru a protesta împotriva premierului Netanyahu (2 august 2020)

foto prelua de pe www.agerpres.ro

 

Israel: Mii de manifestanţi au ieşit din nou în stradă pentru a protesta împotriva premierului Netanyahu

Mii de israelieni au ieşit din nou în stradă sâmbătă pentru a cere demisia premierului Benjamin Netanyahu, acuzat de corupţie şi de o proastă gestionare a pandemiei noului coronavirus şi a crizei economice generate de aceasta, transmite AFP. Au fost organizate demonstraţii în mai multe localităţi din Israel, în intersecţii sau pe poduri, iar protestatarii purtând măşti de protecţie au afişat pancarte în care l-au acuzat pe Netanyahu de eşecul acţiunilor sale. În Tel Aviv, sute de manifestanţi au protestat împotriva şomajului şi a lipsei ajutoarelor guvernamentale, potrivit presei locale. Mai mulţi protestatari s-a adunat şi în faţa reşedinţei premierului Netanyahu din Ierusalim, unde organizatorii au raportat prezenţa a mii de oameni care i-au cerut demisia. De asemenea, israelienii au demonstrat şi în faţa reşedinţei particulare a premierului din Cezareea.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Poliţia din Israel a arestat 12 protestatari împotriva premierului Benjamin Netanyahu

Poliţia din Israel a arestat, duminică la primele ore, 12 protestatari care au refuzat să încheie un protest împotriva premierului Benjamin Netanyahu, a declarat un purtător de cuvânt, conform dpa. Un comandant adjunct din zona Ierusalimului, Ofer Schumer, a spus că poliţia a folosit o “forţă rezonabilă” împotriva câtorva protestatari care au refuzat părăsească strada din faţa reşedinţei oficiale a lui Netanyahu până duminică dimineaţă la 2 a.m. (23:00 GMT sâmbătă). Dar un protestatar, Gil Barda, a declarat pentru dpa că intervenţia poliţiei a fost excesiv de “agresivă” atunci când mulţimile care au refuzat să plece au fost împinse departe. Peste 10.000 de israelieni s-au adunat sâmbătă în faţa reşedinţei oficiale a premierului la Ierusalim, în ceea ce a fost poate cel mai masiv protest din Oraşul Sfânt din ultima perioadă. Protestul a avut loc într-o nouă zi de manifestaţii, din ce în ce mai masive, în toată ţara.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Protestele de la Berlin față de restricțiile impuse de coronavirus s-au soldat cu 18 polițiști răniți

Aproximativ 20.000 de oameni au protestat la Berlin față de restricțiile impuse de autorități pentru a împiedica răspândirea pandemiei de coronavirus. Protestele au avut loc în ziua în care Germania a înregistrat 955 de noi cazuri de Covid 19 - foto preluat de pe romania.europalibera.org

Aproximativ 20.000 de oameni au protestat la Berlin față de restricțiile impuse de autorități pentru a împiedica răspândirea pandemiei de coronavirus. Protestele au avut loc în ziua în care Germania a înregistrat 955 de noi cazuri de Covid 19 – foto preluat de pe romania.europalibera.org

Aproximativ 20.000 de oameni au protestat la Berlin față de restricțiile impuse de autorități pentru a împiedica răspândirea pandemiei de coronavirus. Protestele au avut loc în ziua în care Germania a înregistrat 955 de noi cazuri de Covid 19. Protestele de la Berlin față de restricțiile impuse pentru combaterea coronavirusului au degenerat în ciocniri violente între Poliție și manifestanți. Poliția germană a anunțat, îân această dimineață, că 18 polițiști au fost răniţi după ce au încercat să disperseze protestul organizat sâmbătă la Berlin, iar trei poliţişti au fost internaţi. Poliţia i-a obligat să coboare de pe scenă pe organizatorii evenimentului la care au participat aproximativ 20.000 de persoane pe motiv că nu au reuşit să asigure respectarea măsurilor de siguranţă. Protestele au urmat după un discurs al lui Michael Ballweg, un antreprenor și un aspirant politic care a organizat mitinguri similare la Stuttgart și care promovează teorii conspiraționiste. Protestatarii nu au purtat măști, împotriva cărora au scandat lozinci, și nici nu au respectat distanța socială.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

Protestatari bulgari blochează centrul capitalei Sofia şi autostrada spre Grecia

Protestatarii care cer de 24 de ore demisia guvernului bulgar, pe care îl acuză că este corupt, şi-au sporit presiunea duminică adăugând o nouă tabără celor două care, începând de joi, au blocat traficul în centrul capitalei Sofia şi au blocat ruta principală spre Grecia, relatează EFE. Deşi sunt instalate doar treizeci de corturi, amplasarea lor în trei centre-cheie ale oraşului continuă să determine restricţii severe de circulaţie. Protestatarii au dat asigurări că nu vor pleca până nu demisionează prim-ministrul, populistul conservator Boiko Borisov, şi procurorul general, Ivan Geshev, pe care îi acuză că servesc interesele oligarhilor puternici, şi nu pe cele ale populaţiei. În plus, un mic grup de protestatari blochează de asemenea, duminică, la Blagoevgrad, situat la aproximativ 120 de kilometri sud de Sofia, autostrada ce leagă capitala de graniţa greacă, provocând întârzieri mari în trafic. Sâmbătă seara, aproximativ 2.000 de persoane au demonstrat în centrul Sofiei, într-un marş mult mai modest decât joia trecută, când peste 25.000 de oameni s-au adunat timp de ore în piaţa unde se află sediul Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Bulgaria: Manifestanţii împotriva premierului Borisov instalează corturi de campanie la Sofia şi blochează traficul (30 iulie 2020) - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Bulgaria: Manifestanţii împotriva premierului Borisov instalează corturi de campanie la Sofia şi blochează traficul (30 iulie 2020) – foto preluat de pe www.agerpres.ro

 

Proteste și Revendicări – 31 iulie 2020

Political activist Joshua Wong arrives for a press conference in Hong Kong, China. Wong is among 12 pro-democracy figures who have been disqualified from running in the 06 September Legislative Council elections. epa-efe / Jerome Favre

Proteste și Revendicări – 31 iulie 2020

 

Hong Kong: Rezistenţa noastră va continua, în pofida invalidării candidaturilor opoziţiei la legislative (Joshua Wong)

Mişcarea prodemocraţie va continua lupta în Hong Kong împotriva represaliilor din partea puterii centrale chineze, a afirmat vineri Joshua Wong, a doua zi după invalidarea a 12 candidaturi la alegerile legislative, între care şi a lui, potrivit France Presse.

Rezistenţa noastră va continua şi sperăm că lumea va fi alături de noi în bătăliile viitoare“, a declarat într-o conferinţă de presă Joshua Wong, simbolul “Mişcării Umbrelelor” în 2014.

Îmbrăcat într-un tricou negru pe care era înscris “Ei nu pot să ne ucidă pe toţi“, militantul de 23 de ani a criticat virulent decizia de invalidare a candidaturilor mai multor opozanţi remarcabili.

Este fără nicio îndoială perioada de fraudă electorală cea mai scandaloasă din istoria Hong Kong-ului“, a declarat cel pe care autorităţile îl împiedicaseră deja să se prezinte la alegerile locale din noiembrie 2019, în cursul cărora tabăra prodemocraţie triumfase.

Invalidarea acestor candidaturi este o ilustrare a controlului tot mai ferm operat de puterea centrală chineză asupra fostei colonii britanice, care ar trebui să se bucure totuşi de o largă autonomie până în 2047, în virtutea principiului “O ţară, două sisteme“, notează AFP.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

cititi si Protestele din Hong Kong din 2019 – 2020 (15 martie 2019 – pana in prezent)

Proteste și Revendicări – 30 iulie 2020

Belarus: Zeci de mii de persoane la un miting al opoziţiei, cu o săptămână înaintea alegerilor (30 iulie 2020)

foto si articol preluate de pe www.agerpres.ro

 

Protest de amploare în faţa primăriei din sectorul 5. Zeci de angajaţi se tem că vor rămâne şomeri

Zeci de angajaţi de la salubritate au protestat, joi, în faţa primăriei din secotrul 5 al Capitalei. Oamenii se tem că vor rămâne şomeri.
cititi mai mult pe www.romaniatv.net

 

Belarus: Zeci de mii de persoane la un miting al opoziţiei, cu o săptămână înaintea alegerilor

Cu aproximativ o săptămână înaintea alegerilor prezidenţiale din Belarus, zeci de mii de persoane au ieşit în stradă la un miting al opoziţiei joi la Minsk, relatează vineri dpa şi France Presse.

Svetlana Tihanovskaia, o novice în politică, a mobilizat aproximativ 34.000 de oameni într-un parc din capitala belarusă Minsk, potrivit ONG-ului pentru drepturile omului Viasna.

Aceasta marchează cea mai mare acţiune a opoziţiei în fosta republică sovietică în ultimii ani.

Oponenţii preşedintelui autoritar Aleksandr Lukaşenko îşi pun toate speranţele în Tihanovskaia, în vârstă de 37 de ani, care intenţionează să-l conteste pe liderul aflat la putere de mai mult de un sfert de veac, la 9 august.

Soţul ei, Serghei Tihanovski, un blogger proeminent, este unul dintre cei doi principali adversari care au fost încarceraţi şi cărora li s-a refuzat înregistrarea pentru a candida. Celălalt este Viktor Barbariko. Un al treilea potenţial puternic candidat, Valeri Ţepkalo, a fugit în Rusia.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Bulgaria: Manifestanţii împotriva premierului Borisov instalează corturi de campanie la Sofia şi blochează traficul

Cea de-a 22-a zi consecutivă de proteste împotriva guvernului bulgar a început joi dimineaţă cu instalarea de corturi de campanie în două intersecţii importante ale capitalei Sofia, ceea ce a condus la blocarea traficului, relatează agenţia EFE.

Protestele împotriva corupţiei şi guvernului condus de Boiko Borisov s-au desfăşurat până în prezent mai ales seara şi noaptea, iar la ultima demonstraţie, încheiată joi dimineaţa, au participat între 25.000 de 40.000 de persoane, conform diverselor mass-media locale.

Şeful poliţiei din Sofia, Gheorghi Hadziev, a avertizat joi asupra unor dificultăţi serioase de deplasare din cauza blocării traficului în centrul oraşului şi a cerut populaţiei, mai ales şoferilor, să dea dovadă de calm şi răbdare, inclusiv pentru evitarea unor posibile incidente cu protestatarii.

Un mic grup de manifestanţi a instalat circa zece corturi de campanie pe Podul Vulturilor, alte opt fiind montate de-a lungul bulevardului Ţarul Osvoboditel până la sediul preşedinţiei.

Blocarea traficului în capitală face parte din noua strategie a manifestanţilor, care prin instalarea de corturi încearcă să arate că sunt hotărâţi să rămână în stradă până la demisia premierului Borisov. Ei cer de asemenea demisia procurorului general Ivan Gheşev, pe care-l acuză de corupţie şi legături cu mafia şi oligarhia economică.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Hong Kong: Patru studenţi arestaţi în virtutea legii securităţii naţionale

Patru studenţi din Hong Kong implicaţi într-un grup separatist recent dizolvat au fost arestaţi miercuri de poliţie în cadrul controversatei noi legi asupra securităţii naţionale, au anunţat acest grup şi forţele de securitate, citate joi de France Presse.

Acestea sunt primele arestări vizând personalităţi politice publice de la intrarea în vigoare a legii impuse de Beijing în teritoriul său semiautonom la 30 iunie.

Cei patru studenţi arestaţi – trei bărbaţi şi o femeie cu vârste cuprinse între 16 şi 21 de ani – sunt suspectaţi de “organizarea şi instigarea la secesiune”, potrivit poliţiei.

Sursele noastre şi ancheta arată că grupul a anunţat recent pe reţelele sociale crearea unei organizaţii ce promovează independenţa Hong Kongului“, a precizat în faţa reporterilor Li Kwai-wah, un ofiţer din noua unitate de securitate naţională creată în cadrul poliţiei din Hong Kong.

Într-un comunicat, Student Localism, un grup ce pledează pentru independenţă şi a fost dizolvat în iunie, a declarat că fostul său lider Tony Chung, în vârstă de 19 ani, se numără printre cei arestaţi. Alţi doi foşti membri ai grupului au fost identificaţi de politicienii locali şi de mass-media.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro