Articole

(Loredana Diacu) Klaus Iohannis, de 23 august: “Vă chem, să ne amintim, cu pioşenie, de victimele regimurilor totalitare”

foto – ro.wikipedia.org
articol – Loredana Diacu – epochtimes-romania.com

23 august 2015

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, duminică, un mesaj de ziua “Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului”, zi care, declara preşedintele, este un prilej de amintire şi compasiune şi în care trebuie să ne amintim “cu pioşenie” de victimele regimurilor totalitare.

Redăm postarea preşedintelui, publicată de Administraţia Prezidenţială:

„Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului reprezintă un prilej de amintire şi compasiune, dar şi o ocazie de a privi cu încredere către un viitor în caredispreţul faţă de viaţa şi libertatea persoanei nu va mai rămâne vreodată nepedepsit. Totodată, acest moment ne obligă la condamnarea categorică şi neechivocă a Pactului Ribbentrop-Molotov şi mai ales a consecinţelor sale nefaste pentru trecutul ţării noastre.

Vă chem, aşadar, să ne amintim, cu pioşenie, de victimele regimurilor totalitare, instalate pe o mare parte din continentul nostru în secolul trecut. Ieşită de sub zodia totalitarismelor, România şi-a asumat, odată cu aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, valorile democratice şi, în numele acestor valori şi a identităţii noastre, avem obligaţia de a condamna şi respinge ceea ce este greşit şi nedemn în trecutul nostru recent. Astfel, aducerea-aminte nu este doar o simplă declaraţie simbolică, ci convingerea că această cale ne va apropia şi mai mult unii de alţii şi ne va face să reflectăm la rosturile memoriei, la menirea încrederii în instituţii şi la importanţa drepturilor civile pentru o naţiune.

Aşa cum am mai spus, semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov la 23 august 1939 reprezintă un moment tragic pentru naţiunea română şi o bornă cinică în istoria secolului XX. Dispreţul faţă de lege şi faţă de valoarea sacră a fiinţei umane a făcut posibilă existenţa unor regimuri criminale care au secerat vieţile a sute de mii de oameni nevinovaţi. Victimele politicilor de exterminare iniţiate şi coordonate de regimurile naţional-legionar, antonescian şi comunist nu trebuie negate, uitate sau minimalizate, ci trebuie onorate şi amintite. Prin măsurile şi acţiunile curajoase şi concrete pe care le-a luat în ultimul deceniu cu privire la condamnarea fermă a acestor regimuri, România a dovedit că s-a desprins definitiv de un capitol sumbru al istoriei sale.

Garantarea unui viitor democratic al naţiunii române depinde însă şi de felul în care demonstrăm zi de zi că ştim să apărăm libertatea, drepturile omului şi valorile europene. În continuare, trebuie să fim vigilenţi şi să prevenim acţiunile şi iniţiativele radicale, utopice şi extremiste, inclusiv de pe scena politică, care reprezintă atacuri la statul de drept şi la democraţie.

Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnică în inimile noastre!”

Pioşenie faţă de victime alese selectiv

Mesajul lui Klaus Iohannis vine pe fundalul controverselor legate de adoptarea de către Parlament, urmată de promulgarea de către Preşedinte a legii 217/2015 şi, teoretic, îşi propune, aşa cum spune şeful statului, să interzică negarea şi minimizarea crimelor regimurilor totalitare. Practic, legea a stârnit un scandal imens căci condamnă doar o parte din crimele menţionate astăzi de preşedinte.

Iniţiată de trei liberali, Crin Antonescu, George Scutaru şi Andrei Gerea (actualemente PLR) cu sprijin din partea Institutului Elie Wiesel, legea incriminează negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului, dar şi a genocidului sau a crimelor contra umanităţii, aceste fapte fiind pedepsite cu închisoare de până la 5 ani.

Totodată, legea are ca punct central interzicerea “organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter legionar” şi incriminarea “promovării concepţiilor legionare” şi a “cultului personalităţii” unor personaje legionare, ceea ce a stârnit nemulţumirea a numeroşi istorici, intelectuali şi jurnalişti, căci, în timp ce bagă la pachet, alături de fascism, legionarismul (deşi procesul de la Nuremberg şterge orice legătură dintre ele), legea 217 omite să condamne comunismul şi apologia acestui regim, în condiţiile în care acesta a însângerat România, făcând sute de mii de victime.

Istoricii au acuzat că această lege impune ce şi cum să fie cercetat, cum să fie scrisă istoria şi că s-ar putea ajunge la aberaţii precum interzicerea studierii dosarelor unor martiri ucişi în închisorile comuniste, doar pe motiv că aceştia au fost etichetaţi, pe drept sau pe nedrept, legionari, şi mai mult, că una din marile sale mize este evitare recunoaşterii genocidului comunist.

Potrivit cercetătorului Ioan Roşca, persoana care şi-a dedicat ultimii 25 de ani de viaţă studiului blocării condamnării genocidului comunist, miza supremă a bătăliei din jurul legii 217 este evitarea recunoaşterii genocidului comunist din România, având ca efect principal evitarea condamnării autorilor genocidului comunist, căci ea proclamă în bloc vinovăţia foştilor deţinuţi politici acuzaţi de “fascism”, “legionarism”, “antisemitism”, “crime de război”- justificînd astfel încarcerarea prin care s-a realizat exterminarea lor.

“Genocidul comunist s-a comis prin justiţie criminalizată, a operat în numele legii, într-un stat uzurpat. A legitima acea justiţie genocidară este echivalent cu a camufla/justifica acel genocid – adică tocmai păcatul negaţionist care se pretinde a fi combătut prin această lege.”, opinează Ioan Roşca.

La rândul său, preşedintele IICMER, Radu Preda opina recent că “sunt greşeli impardonabile în aşa-zisa lege antilegionară. Cea mai izbitoare este lipsa condamnării comunismului. Se instituie o interpretare şi se omite ideologia care a produs cele mai multe crime. Mai mult, legea instituie delictul de opinie şi îl încadrează la fapte penale, ceea ce este extrem de grav.”

Iohannis acuzat de duble standarde

Nu în ultimul rând, opozanţii acestei legi îl acuză pe Iohannis de duble standarde, amintind că organizaţia pe care acesta a condus-o înainte de a migra spre PNL, a făcut demersuri pentru a beneficia de patrimoniul unei organizaţii naziste.

“Această poveste începe în 27 februarie 2007 când Hans Klein (preot evanghelic şi consilier local), în calitatea de preşedinte al organizaţiei municipiului Sibiu a Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), a chemat în judecată municipiului Sibiu reprezentat de primarul Klaus Iohannis (şeful său în F.D.G.R., -Iohannis fiind preşedintele organizaţiei la nivel naţional!-). Instanţa a admis cererea domnului Hans Klein, iar sentinţa civilă nr. 2790 din 28 mai 2007, la dosar nr. 1672/306/2007, nu a fost atacată de nimeni şi a rămas definitivă. Astfel în mod oficial, printr-o sentinţă definitivă, F.D.G.R. devine succesorul organizaţiei naziste care face obiectul prezentului studiu.”, scrie, pe blogul său, Doru Victor Dogaru.

“Problema revendicări patrimoniului G.E.G. ne pune în faţa unui paradox, Klaus Iohannis, lider al Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), membru P.N.L. din 2013, a fost susţinut în demersurile sale legate de patrimoniu G.E.G. inţial de Adrian Năstase şi mai târziu de Victor Ponta, acelaşi Ponta care s-a opus, în martie 2014, aduceri domnului Klaus Iohannis la guvernare. Mai mult şeful domnului Klaus Iohannis din P.N.L., domnul Crin Antonescu este şi iniţiatorul unui proiect de lege pentru condamnarea Mişcării Legionare, acelaşi Crin Antonescu nu are însă nici o problemă cu faptul că FDGR (federaţie condusă de Iohannis) revendică nişte bunuri naziste.”, scria, în 2014, Doru Dogaru.

articol preluat de pe ttp://epochtimes-romania.com/

CSAT discută astăzi despre Strategia Națională de Apărare şi defrişări. Participă şi Victor Ponta

articol – stiri.tvr.ro

Consiliul Suprem de Apărare a Țării se întrunește marți, de la ora 15:00, la Palatul Cotroceni, sub conducerea președintelui Klaus Iohannis, pe ordinea de zi figurând Strategia Națională de Apărare a Țării, impactul şi măsuri ferme de stopare a defrişărilor ilegale şi stadiul programului de înzestrare a Forţelor Aeriene cu avion multirol, potrivit Administraţiei Prezidenţiale. La şedinţă participă şi prim-ministrul Victor Ponta.

Pe ordinea de zi a ședinței CSAT mai sunt incluse tematici referitoare la: activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2014 și principalele obiective pentru anul 2015, forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2016, proiectul Planului-cadru pentru continuarea procesului de restructurare și modernizare a Armatei României în anul 2015, programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2027 și în perspectivă, implementarea deciziilor Summitului NATO din 2014, pregătirea Consiliului European din iunie 2015 pe dimensiunea politicii de securitate și apărare comună, evoluțiile din Ucraina — impactul asupra regiunii extinse a Mării Negre, inclusiv conflicte prelungite.

De asemenea, vor fi discutate subiecte privind Republica Moldova în noua ecuație regională — opțiuni privind integrarea europeană versus orientare euroasiatică, demersuri pentru realizarea interconectării rețelelor electrice și de gaze naturale din România și Republica Moldova, managementul deșeurilor nucleare la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă.

Administrația Prezidențială precizează că pe timpul ședinței vor fi abordate și alte subiecte de interes pentru securitatea națională.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

(video) Klaus Iohannis: Este inadmisibil ca o persoană învinuită de fapte penale să fie prim-ministru

foto – stiri.tvr.ro
articol – facebook.com/klausiohannis

Astăzi Direcția Națională Anticorupție a comunicat public că prim-ministrul Victor Ponta este învinuit de fapte penale. După părerea mea, este o situație imposibilă pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale. Pe de altă parte, pentru România cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla acum este o criză politică. Având în vedere toate acestea, solicit demisia prim-ministrului Victor Ponta. Aceste considerațiuni și solicitarea de demisie, le-am comunicat prim-ministrului într-o discuție pe care am avut-o în cursul zilei de astăzi.

Astăzi Direcția Națională Anticorupție a comunicat public că prim-ministrul Victor Ponta este învinuit de fapte penale. După părerea mea, este o situație imposibilă pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale. Pe de altă parte, pentru România cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla acum este o criză politică. Având în vedere toate acestea, solicit demisia prim-ministrului Victor Ponta. Aceste considerațiuni și solicitarea de demisie, le-am comunicat prim-ministrului într-o discuție pe care am avut-o în cursul zilei de astăzi.

Posted by Klaus Iohannis on 5 Iunie 2015

articol preluat de pe https://www.facebook.com/klausiohannis

Klaus Iohannis: Este inadmisibil ca o persoană învinuită de fapte penale să fie prim-ministru
articol – stiri.tvr.ro

“Victor Ponta mi-a spus că se va gândi (la solicitarea privind demisia n.r.), se va sfătui, probabil cu colegi din partid, şi va lua, în consecinţă, o decizie”, a redat şeful statului din convorbirea tête-à-tête cu premierul. “Suntem într-o fază foarte intensă de luptă anticorupţie care arată (…) că foarte mulţi politicieni de la noi fie sunt acuzaţi de corupţie, fie dovediţi de corupţie, fie învinuiţi de corupţie. Este o situaţie îngrijorătoare pentru noi, fiindcă ne dăm seama cât de mulţi politicieni care au condus până acuma România au fost în situaţia de a fi pur şi simplu corupţi”, a subliniat preşedintele

Interviu cu președintele României, Klaus Iohannis

“Este într-adevăr o situaţie nemaiîntâlnită şi care are o greutate politică deosebită. Faptul că primul ministru în funcţie este acuzat de fapte penale, deocamdată este învinuit, ne pune într-o situaţie – pe noi, ca şi ţară – o situaţie care trebuie gestionată repede şi bine, pentru că, după părerea mea, este inadmisibil ca o persoană învinuită de fapte penale să fie prim ministru, cum este evident şi clar pentru toată lumea că România, în acest moment nu-şi permite o criză politică. Din aceste considerente, am solicitat primului ministru şi într-o convorbire tête-à-tête pe care am avut-o, şi public, demisia”, a declarat Klaus Iohannis.

“După părerea mea, este singura posibilitate acum de a ieşi repede din această situaţie. Evident, prezumţia de nevinovăţie funcţionează – prezumţia de nevinovăţie funcţionează pentru orice persoană – însă, în politică, lucrurile nu sunt chiar aşa de simple. Şi un politician cu o funcţie foarte înaltă în stat, care este acuzat de fapte penale, oriunde în lume îşi dă demisia, tocmai pentru a nu periclita în niciun fel imaginea ţării pe care, în definitiv, o reprezintă.

Mi-a spus că se va gândi (la solicitarea privind demisia n.r.), se va sfătui, probabil cu colegi din partid, şi va lua, în consecinţă, o decizie. Eu cred şi sper ca decizia să fie demisia”, a subliniat şeful statului.

În privinţa anunţului făcut pe Facebook de Victor Ponta privind faptul că nu va demisiona, preşedintele a replicat:

“Asta rămâne de văzut. Aceste declaraţii la cald sau la fierbinte putem să spunem în această situaţie, trebuie luate cu anumită rezervă. Eu sunt convins că este nevoie de o zi sau două în care lucrurile se decantează, se clarifică şi, sper, în cursul săptămânii viitoare, să avem un deznodământ al acestei etape din criza politică. Nu trebuie să ne facem iluzii – orice s-ar întâmpla, situaţia este delicată, este complicată”.

Întreaga situaţie va fi abordată luni, la consultările cu liderii partidelor, ce au avut ca temă iniţială Strategia de Apărare pe care preşedintele doreşte să o prezinte în Parlament. “Abia luni voi avea ocazia şi nici nu caut mai repede ocazia să discut cu ceilalţi lideri politici”, a subliniat şeful statului.

“Eu am înţeles din comunicarea făcută de DNA că se solicită sau s-a solicitat deja permisiunea pentru începerea urmăririi penale – în Camera Deputaţilor va fi această solicitare. În cazul în care această solicitare este acceptată, se intră în fază de urmărire penală, care permite anumite acţiuni şi din partea preşedintelui, iar, sigur, ulterior vom vedea iarăşi cum evoluează situaţia”.

cititi mai mult pe http://stiri.tvr.ro/video-klaus-iohannis–este-inadmisibil-ca-o-persoana-invinuita-de-fapte-penale-sa-fie-prim-ministru_61336.html

Conferinţa de presă a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis (18 mai 2015)

foto – Mediafax
articol – presidency.ro

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut luni, 18 mai a.c., la Palatul Cotroceni, o conferință de presă. Vă prezentăm textul conferinței:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună ziua. Una din atribuţiile Preşedintelui este cea de a promulga legi adoptate în Parlament. Pentru a preveni neînţelegeri sau interpretări eronate am decis ca atunci când ajung la mine spre promulgare legi importante sau legi care au dus la discuţii ample în spaţiul public să fac declaraţii legate de promulgarea sau, după caz, nepromulgarea unor acte normative. Astăzi vreau să mă refer la trei chestiuni. În prima parte voi face câteva aprecieri legate de un pachet de trei legi, în speţă Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334 din 2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi campaniilor electorale, Legea privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr. 14 din 2003 şi Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea legii administraţiei publice locale, precum şi pentru modificarea şi completarea legii privind statutul aleşilor locali. După care voi face câteva menţiuni în legătură cu o altă lege care a ajuns la mine spre promulgare. Este vorba de Legea pentru modificarea legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51 din 2006 şi, în fine, voi face câteva referiri la acte normative care nu au ajuns încă la mine, în speţă intenţiile de modificare la Codul penal şi Codul de procedură penală.

În ce priveşte primul pachet de legi, legile care se referă la finanţarea partidelor şi a campaniilor, legea care reglementează alegerea administraţiei publice locale şi legea care reglementează partidele politice. Toate trei legi au făcut parte dintre proiectele pe care le-am abordat cu partidele politice în cadrul consultărilor pe care le-am avut cu aceste partide. Pentru mine este foarte important ca modificările legislative în domeniul partidelor, a campaniilor şi alegerilor să ducă la o îmbunătăţire a situaţiei, îmbunătăţire vizând creşterea performanţei partidelor politice, creşterea transparenţei în gestionarea banilor, şi publici, şi privaţi în timpul campaniilor şi de către partidele politice, în ansamblu creşterea performanţei clasei politice româneşti. Aceste trei legi au fost promulgate. Nu sunt legi perfecte. Ştiu foarte bine că au existat discuţii în spaţiul public legate de modul cum ar trebui să sune în final legea. Una peste alta, fiecare în parte reprezintă, după părerea mea, un progres într-o direcţie bună. Toate trei legile au fost promulgate, fiindcă le consider un câştig în această etapă. Legea privind finanţarea activităţii partidelor şi campaniilor a fost retrimisă de mine în Parlament fiindcă forma care ajunsese iniţial la mine nu a fost o formă pe care am găsit-o satisfăcătoare. Parlamentul şi-a însuşit în mare măsură acele solicitări pe care le-am adresat, a modificat legea şi a ajuns înapoi la promulgare. A doua lege, cea referitoare la partide politice conţine câteva modificări, cea mai importantă dintre ele este, evident, acea modificare care se referă la numărul de fondatori, un număr mic, trei persoane pot fonda un partid. Se introduce prima dată în legislaţia românească noţiune de partid local, lucru pe care îl găsesc bun. Şi acest document a fost mult discutat în spaţiul public. Consider că modificările sunt de substanţă, sunt benefice şi din acest motiv am promulgat legea. Vreau să mă refer aici la o singură chestiune care mi s-a părut sensibilă, o sesizare venită din partea societăţii civile, care a fost de părere că sunt limitative sau restrictive prevederile la declararea unui partid ca inactiv. Eronat s-a înţeles că dacă este îndeplinită una din aceste condiţii partidul este automat desfiinţat sau radiat, ceea ce nu este adevărat, condiţiile sunt condiţii care pot fi găsite bune, iar un partid nu poate fi radiat administrativ, nici în această lege nu se prevede aşa ceva, ci numai prin hotărâre judecătorească. Această lege a fost promulgată. Şi în fine, legea pentru alegerea autorităţii locale. Trebuie să constatăm că această lege este un progres bun faţă de vechea formă a legislaţiei. Dacă pentru alegerea consiliilor locale, a primarilor şi a consiliilor judeţene s-a păstrat în esenţă principiul din legea veche, avem o noutate aparentă care, în realitate, înseamnă o revenire la o formă anterioară a legii şi anume, alegerea preşedintelui Consiliului Judeţean se face de către consilierii judeţeni şi nu direct de către alegători. Consider că această schimbare este una bine venită. În ansamblu, sunt de părere că legea reprezintă un progres şi am promulgat-o.

În a doua parte vreau să vă refer pe scurt la propusa modificare a Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice numărul 51 din 2006. Această modificare a fost tratată, ca să ştiţi despre ce vorbim, a fost tratată în spaţiul public ca o intervenţie pentru schimbarea reglementărilor în incompatibilitatea aleşilor locali. Această schimbare se referă, în esenţă, la faptul că primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean pot fi membri în Adunarea Generală a Acţionarilor, atunci când este vorba de o societate în mână publică care se ocupă de utilităţi publice. Această chestiune a fost vehiculată pe larg şi în campania electorală şi, dacă vă amintiţi, chiar subsemnatul am avut o speţă discutabilă cu ANI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a tranşat chestiunea şi a constatat că eu nu am fost la niciun moment în incompatibilitate. Totuşi, această lege care mi-a fost trimisă şi care a ajuns a doua oară la Preşedinţie nu va fi promulgată. Această lege a ajuns la Preşedinţie anul trecut, a fost trimisă la reexaminare de predecesorul meu, acum a ajuns a doua oară la promulgare. Am serioase dubii în ce priveşte constituţionalitatea acestui act normativ, drept pentru care am formulat o adresă către Curtea Constituţională şi voi solicita verificarea constituţionalităţii acestui act normativ. În esenţă, trebuie să lămuresc un pic fondul problemei. Eu m-am exprimat în repetate rânduri în chestiunea incompatibilităţilor şi am spus că acest domeniu trebuie mai bine reglementat. Incompatibilităţile trebuie să fie clarificate după o discuţie publică şi formulate în aşa fel încât toată lumea să înţeleagă uşor care sunt principiile care stau la bază şi care sunt incompatibilităţile. Acest act normativ vrea să rezolve o parte din această problemă, folosind un subterfugiu, folosind un articol dintr-o lege care nu reglementează incompatibilităţi. Este primul aspect. Al doilea aspect, această lege care mi-a fost trimisă spre promulgare, într-un articol prevede derogări de la Legea nr. 215, Legea administraţiei publice locale. Dacă este aşa, 215 este o lege organică şi atunci şi legea de derogare trebuie să fie tratată ca și o lege organică, ori parcursul prin Parlament nu a fost de aşa natură. Iată, deci, şi o problemă de formă. Pentru aceste două chestiuni voi trimite actul normativ spre analiză Curţii Constituţionale.

În fine, nu pot să nu mă refer în această conferinţă de presă la câteva acte normative care sunt în pregătire şi sunt foarte mult discutate şi foarte mult disputate: modificări posibile la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală. Nu sunt de acord cu astfel de modificări. Codul Penal şi Codul de Procedură Penală sunt acte normative noi şi ele trebuie să fie lăsate să funcţioneze un timp pentru a vedea în mod obiectiv dacă este nevoie de anumite modificări. Nu pot să accept ca parlamentarii să facă modificări la aceste acte normative în interesul lor propriu. Consecinţă: dacă vor ajunge la promulgare astfel de acte normative nu vor fi promulgate. Dacă aveţi întrebări, poftiţi.

Întrebare: Bună seara. Tot despre un proiect pe care l-aţi retrimis în Parlament o să vă întreb, domnule Preşedinte. Voiam să vă întrebăm cu cine v-aţi consultat în momentul în care aţi decis să retrimiteţi în parlament Codul silvic.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cu departamentul de resort. Ca să vă explic cum funcţionează lucrurile, fiindcă eu nu sunt jurist, nu sunt specialist pe legislaţie. Pentru aceste chestiuni există un departament de specialitate, la Preşedinţie, care verifică aceste chestiuni. Departamentul mi-a propus retrimiterea fiindcă împreună cu actul care a venit la promulgare a venit o sesizare din partea Consiliului Concurenţei, sesizare venită din iniţiativa Consiliului Concurenţei. Dorind să avem legi bune, în concordanţă cu legislaţia europeană, am retrimis legea în parlament folosind această sesizare.

Întrebare: Spuneaţi zilele trecute că veţi cere instituţiilor abilitate informări cu privire la declaraţiile pe care le-a făcut premierul Victor Ponta atunci când vorbea de întâlniri cu reprezentanţii companiei austriece cu liberalii. Voiam să vă întreb: aţi primit un răspuns între timp?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acest răspuns va ajunge la mine, probabil, la mijlocul acestei săptămâni. Am vorbit şi astăzi despre această speţă şi am primit asigurări că se lucrează şi documentul va fi finalizat în două, maxim trei zile.

Întrebare: Dacă îmi mai permiteţi o întrebare. Ieri a fost dat un mesaj presei acreditate în care se anunţa un interviu al dumneavoastră la televiziune publică germană. Între timp, prin verificări am văzut că au apărut doar 18 secunde din acest interviu pe televiziunea publică germană şi de fapt în integralitate a fost difuzat doar pe canalul de Youtube al unei televiziuni regionale. Şi vă întreb acest lucru făcând trimitere şi la o postare a dumneavoastră pe Facebook din data de 20 ianuarie 2015, când vorbeaţi de un interviu pentru „The New York Times” care nu a mai apărut între timp.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Departamentul de Comunicare o să vă lămurească integral în această speţă.

Întrebare: Am înţeles. Mulţumesc.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulţumesc.

Întrebare: Domnule Preşedinte, aş vrea să vă întreb în primul rând dacă aţi apucat să vorbiţi cu premierul Victor Ponta pentru persoana care trebuie să vină să fie propusă în Guvern după demisia lui Liviu Dragnea.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Premierul nu m-a contactat în această chestiune, dar sunt convins că în măsura în care se găseşte o persoană care va fi propusă mă va contacta şi vom discuta.

Întrebare: Înainte de plecarea în Italia lăsaţi de înţeles că l-aţi putea da în judecată pe Victor Ponta. Aţi primit un răspuns de la Departamentul Juridic?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aştept informări şi aştept o discuţie lămuritoare cu prim-ministrul.

Întrebare: Şi o ultimă întrebare. Dacă aveţi un răspuns în ceea ce priveşte numirea de la şefia DIICOT.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acum săptămâna abia a început. În cursul acestei săptămâni voi lua o decizie şi o voi comunica public. Mulţumesc.

Întrebare: Domnule Preşedinte, aţi spus că vă veţi gândi să abordaţi problema defrişărilor şi a Codului silvic în CSAT. Vreau să vă întreb sub ce formă veţi propune o discuţie în cadrul CSAT, care este punctul dumneavoastră de vedere şi v-aş întreba tot pe acest subiect dacă veţi promulga acest Cod silvic în cazul în care va rămâne în forma actuală?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, între timp lucrurile au evoluat, nu mai sunt doar la nivelul de intenţie, ci sunt hotărât să se discute această chestiune în CSAT. Ba pot să vă spun mai mult, am avut săptămâna trecută o discuţie cu prim-ministrul în legătură cu ordinea de zi pentru următoarea şedinţă a CSAT, procedură legală, şi practic am definitivat ordinea de zi pentru următorul CSAT şi ea conţine o analiză a situaţiei în domeniu. Aşteptăm până la CSAT materiale de la toate instituţiile abilitate pentru a avea o imagine mai clară asupra amplorii şi asupra pagubelor produse de defrişările ilegale.

Întrebare: Se intenţionează adoptarea unor decizii, unei strategii privind…?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În prima fază dorim să avem o analiză să vedem cu ce fenomen ne confruntăm, dar nu aşa la modul general, ci destul de concret, după care, dacă este cazul, vom lua o decizie.

Întrebare: Şi dacă îmi permiteţi încă o întrebare. Am vrea să ştim punctul dumneavoastră de vedere cu privire la propunerile Comisiei Europene ca unele state să preia emigranţi care vin din Africa, dacă România are o poziţie de a accepta sau nu o asemenea propunere? Mulţumesc.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În esenţă, pot să vă spun părerea mea. România trebuie să fie solidară cu celelalte ţări membre ale UE. Dacă se pune problema preluării migranţilor, atunci suntem dispuşi să discutăm această chestiune. Dar un punct de vedere foarte concretizat va fi elaborat şi va fi prezentat de mine la următoarea şedinţă a Consiliului European.

Întrebare: Domnule Preşedinte, tot în legătură cu Codul silvic, dacă Parlamentul nu va ţine cont de cerea dumneavoastră de reexaminare şi, din cum merg lucrurile până acum se pare că nu va ţine, intenţionaţi să sesizaţi Curtea Constituţională?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, nu intenţionez să sesizez Curtea Constituţională. Dacă aş fi dorit aş fi putut să fac acest lucru din capul locului. Însă este important atâta vreme cât se mai poate discuta ceva să vedem un pic unde sunt problemele. Lucrul sesizat de mine în baza sesizării Consiliului Concurenţei, şi care a dus la foarte multe discuţii în spaţiul public, este în jurul acelei cote de 30% propusă în actul normativ, este vorba de cota de piaţă care poate să fie la o singură entitate economică. Nu s-a discutat însă decât foarte, foarte puţin despre un alt lucru pe care l-am sesizat, care se găseşte, dacă nu mă înşel în Art. 20, care practic deschide posibilitatea defrişărilor absolut necontrolate pe suprafeţe mai mici de 10 hectare. Mi se pare foarte periculos, fiindcă dacă acceptăm această chestiune, adunând toate pădurile care sunt sau toate suprafeţele care sunt sub 10 hectare, se ajunge uşor la concluzia că peste un milion de hectare pot fi defrişate fără niciun fel de analiză prealabilă. Mi se pare că aici este nevoie de o discuţie aprofundată.

Întrebare: Deci, dacă această modificare va fi acceptată sunteţi dispus să renunţaţi la solicitarea cu cei 30%? Ca să înţeleg bine.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu putem să facem un troc via-conferinţă de presă, dar am ţinut să aduc în atenţia publică această chestiune care în cursul marilor discuţii despre cod nu a fost sesizată decât de unii specialiştii.

Întrebare: Şi dacă îmi permiteţi o a doua întrebare. Recent au fost în spaţiul public discuţii la vârful PNL provocate de o înregistrare cu Teodor Atanasiu. Voiam să vă întreb dacă dumneavoastră vă menţineţi decizia ca în situaţia în care PNL formează o majoritate să-l desemnaţi premier pe Cătălin Predoiu? Mulţumesc.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, sigur că da.

Întrebare: Domnule preşedinte cum definiţi relaţia pe care o aveţi dumneavoastră acum cu premierul Victor Ponta şi dacă a suferi schimbări de la preluarea mandatului de preşedinte până în prezent?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Relaţia este, aşa cum am definit-o din capul locului, una instituţională. Dacă a suferit schimbări este tot o relaţie instituţională, dar dacă îmi permiteţi să reamintesc foarte pe scurt că atunci când m-am prezentat în faţa românilor şi le-am spus că vreau să fiu preşedintele României, am spus că vreau să fiu un preşedinte mediator, dar în acelaşi timp arbitru şi ferm atunci când se impune. Dacă am constatat că o declaraţie este nelalocul ei, mi s-a părut corect să o pun la punct.

Întrebare: A părut, Codul Silvic că a generat un conflict între dumneavoastră şi premier.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Codul Silvic a arătat că, aşa cum era şi de aşteptat, sunt probleme în care avem păreri foarte diferite, dar păreri diferite pot duce la o dezbatere politică, însă nu pot să accept că păreri politice diferite să ducă la aluzii de tipul aluziei că s-ar face trafic de influenţă la Preşedinţie, lucru care nu s-a întâmplat şi nu se va întâmpla.

Întrebare: Şi dacă îmi mai permiteţi încă o întrebare. Au fost mai multe proteste în Republica Moldova pentru a promova ideea de unire cu România. Ce le transmiteţi, care este mesajul dumneavoastră pentru aceştia care au ieşit în stradă?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mi se pare că este dreptul lor de a-şi manifesta o opţiune politică. Mai mult, în această fază este greu de transmis. M-am referit la aceste chestiuni legate de unire şi cred că trebuie să fim conştienţi că prima etapă pe care trebuie să încercăm să o îndeplinim împreună este cea spre Europa. Trebuie să sprijinim Republica Moldova acum în parcursul ei european.

Întrebare: Am o întrebare mai mult cetăţenească, dar evident pentru Preşedintele ţării.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă rog.

Întrebare: La ora actuală, Bucureştiul este un oraş compus, metaforic vorbind, din şapte oraşe, şapte primării, şapte armate locale, ş.a.m.d. Întrebarea mea este în perspectiva asta, a dezvoltării României, dacă veţi cere cumva ca Bucureştiul să devină subsidiarul zicalei sau vorbei „un primar – un oraş”, restul având, eu ştiu, veleităţi administrative limitate pentru că întotdeauna, când un oraş este condus de un singur primar, lucrurile se desfăşoară altfel. Vă mai aduc, dacă îmi permiteţi, două argumente. Unul, la ora actuală Bucureştiul este sub monopol pe apă, sub monopol pe gaz, sub monopol pe curent electric. Şi cel de-al doilea exemplu, metroul din Bucureşti; funcţiona până acum vreo 12 ani, mentenanţa lui costând în jur de 10 milioane de euro pe an, cu 1.700 de oameni. La ora actuală, după ce mentenanţa a fost luată de o firmă franceză, de atâţia ani, costă 40 de milioane de euro pe an, cu 570 de oameni. Ultimele două sunt argumente în favoarea întrebării pe care am pus-o anterior.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este o temă care cu siguranţă poate foarte bine discutată atunci când se discută despre reforma administrativă în România. Dacă vorbim despre rolul în viitor al regiunilor, al judeţelor, al entităţilor administraţiei publice locale, o discuţie care cred că trebuie să fie purtată, atunci cu siguranţă este locul şi rolul pentru o discuţie în legătură cu sectoare – da sau nu, cu un singur primar sau cu primari de sectoare. Această chestiune nu este o chestiune care trebuie ridicată de Preşedinte, dar cu siguranţă voi avea grijă ca acest aspect, atunci când ajungem la discuţia despre reforma administrativă, să fie parte din concept.

Întrebare: Dacă îmi permiteţi o scurtă completare? Un oraş integrat, nicio problemă de siguranţă naţională în ultimă instanţă, apropo de ce se întâmplă pe la vecinii noştri, mai ales că este capitala ţării. Mulţumesc.

Întrebare: Bună seara, domnule Preşedinte. Guvernul României nu aplică legea şi nu organizează alegeri parţiale în următoarele situaţii, în termenul de 90 de zile prevăzut în lege, avem un număr de cinci consilii judeţene: Vâlcea, Neamţ, Botoşani, Mehedinţi; trei mari municipii: Târgovişte, Râmnicu Vâlcea şi Sibiu, şi 14 colegii de senatori şi deputaţi. Dumneavoastră, domnule Preşedinte, cum vedeţi acest lucru, că guvernul nu aplică legea şi nu organizează alegeri?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: După părerea mea, abordarea guvernului este greşită. Ar fi trebuit să organizeze alegeri parţiale în toate localităţile şi judeţele unde persoanele care au fost pe funcţie au părăsit din varii motive aceste funcţii.

Întrebare: Consideraţi că acest subiect poate fi o temă de discuţie între dumneavoastră şi prim-ministru.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Consider că această temă trebuie abordată de cei în cauză. Ştiu că, de exemplu, la Cluj s-a ajuns chiar la un proces la această speţă, dar cred că este o temă care ar putea foarte bine să fie discutată între partidele politice, fiindcă de asta există partide la putere, care guvernează bine sau rău, şi partide în opoziţie care pot amenda felul în care se guvernează.

Întrebare: În noua carte pe care aţi scris-o povestiţi, relataţi la un moment dat, faptul că în campania electorală aţi avut sentimentul că au existat „indicii puternice privind un blat între Traian Băsescu şi Victor Ponta, în ceea ce priveşte apariţiile publice ale acestora’. Vreau să vă întreb, domnule Preşedinte, care sunt aceste indicii puternice pe care le-aţi avut şi dacă în momentul de faţă mai aveţi aceleaşi sentiment?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am acelaşi sentiment, altfel nu aş fi scris aceste lucruri în carte. Sunt diferite indicii pe care le-am discutat în campania electorală şi care mai în detaliu se regăsesc în acea carte şi dacă sunteţi curios v-o recomand.

Întrebare: Ne gândeam că poate ne puteaţi dezvălui acum două, trei indicii.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulţumesc.

Întrebare: Şi ultima întrebare, dacă îmi permiteţi, legat de Codul Silvic. Fostul preşedinte Traian Băsescu a menţionat Articolul 191 din Tratatul UE, Tratatul de la Lisabona, alineatul 2, se referă la o clauză de salvgardare, şi anume că ţările membre pot lua măsuri provizorii în ceea ce priveşte politica în domeniul mediului. Vreau să vă întreb dacă la Palatul Cotroceni a fost o analiză privind acest Articolul 191 şi această clauză de salvgardare şi dacă da, care au fost concluziile?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu a fost o astfel de analiză.

Întrebare: Vroiam să vă spun un scurt citat. „Este inadmisibil ca preşedintele României să vorbească în Germania, prin presa germană, mai mult decât vorbeşte în presa românească. Nu aş vrea să ajungem în situaţia în care Germania îl are oricum pe Donald Tusk, ca servitor acolo, preşedinte al Consiliului European, să mai creeze şi un preşedinte al României, care să fie copilul de mingi al Germaniei” – citatul aparţine predecesorului dumneavoastră, Traian Băsescu. Cum vedeţi această declaraţie?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vă rog să-l întrebaţi pe domnul Traian Băsescu ce a vrut să spună. Eu nu comentez aceste afirmaţii.

Întrebare: Vi se pare nepotrivit faptul…

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu comentez afirmaţiile predecesorului meu.

Întrebare: V-a transmis RA-APPS când puteţi ocupa Vila Lac 3, cea destinată de drept?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu.

Întrebare: Şi în ceea ce priveşte Codul Silvic şi ceea ce spunea premierul ca măsură, o posibilitate de a se opri o vreme exporturile de lemn. Vi se pare fezabilă sau are sens?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Prim-ministrul m-a informat că doreşte să emită un astfel de act. Competenţele economice sunt la Guvern, nu la Preşedinţie, dar evident atunci când sau dacă actul va ajunge la Preşedinţie, într-o formă sau alta, voi analiza foarte bine această chestiune. Dar până acolo, pot să vă spun că în principiu sprijin orice acţiune legală care duce la oprirea defrişărilor ilegale. Dacă aceasta este cea mai bună, sigur vom vedea când vom cunoaşte şi argumentaţia Guvernului.

Întrebare: În ceea ce priveşte Legea serviciilor comunitare aţi invocat argumente de natură procedurală, dar vreau să vă întreb, pe fond, dumneavoastră sunteţi de părere că primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene ar trebui să facă parte din AGA?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: La această întrebare cred că am răspuns de câteva ori, dar sigur, dacă doriţi pot să reiau chestiunea. Da, sunt de părere că primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene trebuie să aibă posibilitatea să fie membri în adunarea intercomunitară care se ocupă de aceste societăţi şi trebuie să aibă posibilitatea să fie membri în Consiliul de Administraţie dacă această societate este o societate constituită pentru a satisface nevoile unei arii care este mai mare decât un judeţ, deci este vorba de o societate cu o arie de acoperire regională, şi dacă această societate se află 100% în mână publică, adică dacă acţionarii sunt unităţi administrative teritoriale, însemnând oraşe, municipii, comune sau judeţe. În altă formă, nu.

Întrebare: A doua întrebare, dacă-mi permiteţi! De ce consideraţi că este binevenită alegerea preşedinţilor de Consilii Judeţene de către consilierii judeţeni şi nu de către electorat? Şi, de asemenea, au fost solicitări ale societăţii civile ca primarii să fie aleşi în două tururi de scrutin.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, sigur, dacă alegerea primarilor într-un tur sau în două tururi este mai bine se poate discuta. Există argumente pro şi contra şi pentru o variantă şi pentru cealaltă variantă. Parlamentul a hotărât cu o largă majoritate să lase această chestiune neschimbată şi mi se pare o opţiune care poate fi promulgată. Dacă ne referim la preşedinţii Consiliilor Judeţene, situaţia este puţin diferită. O comunitate de tip comună, oraş, municipiu are o identitate, o coeziune proprie şi de când există astfel de entităţi o comunitate locală are un primar, care primar reprezintă comunitatea, şi atunci este normal, bine şi corect să fie ales direct. Un judeţ este o entitate administrativ-teritorială mai degrabă tehnică. Nu cred că există un fel de comunitate judeţeană similară unei comunităţi de tip oraş, municipiu sau comună, în consecinţă nu se impune neapărat alegerea directă. Consiliul Judeţean oricum are mai degrabă atribuţii de coordonare şi atunci trebuie să vedem ce s-a întâmplat de la Revoluţie încoace în Consiliile Judeţene. La început, preşedinţii Consiliilor Judeţene au fost aleşi indirect dintre consilierii judeţeni, permiţând, evident, constituirea de alianţe care s-au impus în consiliul judeţean. Acea situaţie a funcţionat rezonabil. După un timp s-a hotărât că şi preşedintele Consiliului Judeţean trebuie ales direct şi rezultatul a fost direct aşa-numiţii baroni judeţeni. Cred că trebuie să ţinem cont şi de faptul că în Consiliul Judeţean majorităţile se pot schimba absolut legitim şi trebuie să aibă posibilitatea ca această schimbare să se exprime inclusiv la nivelul preşedintelui consiliului judeţean. Este o schimbare care face o revenire la o situaţie anterioară, care a mai existat şi care a funcţionat satisfăcător. Din acest motiv consider că este o modificare binevenită.

Întrebare: Cum veţi proceda în privinţa SIE, având în vedere că postul este vacant din luna septembrie?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Voi face o nominalizare la momentul potrivit.

Întrebare. Domnule Preşedintele, potrivit unor informaţii oficiale membri ai ISIS ajung în Europa din Nordul Africii la bordul bărcilor cu imigranţi ilegali, existând astfel pericolul producerii unor atentate în ţările europene. Care este poziţia României în această privinţă şi dacă aveţi semnale că ar fi crescut riscurile pentru ţara noastră?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu am semnale că ar fi crescut riscul pentru ţara noastră în ultima perioadă, însă situaţia este sub atenta observaţie a Serviciilor Secrete şi până acuma trebuie să spun că Serviciile şi-au făcut treaba foarte bine. Nu am avut niciun fel de incident. Suntem îngrijoraţi de această situaţie şi ca atare serviciile vor fi cu atât mai mult implicate în colaborarea cu serviciile din statele partenere pentru a preveni apariţia unor riscuri.

Întrebare: Şi dacă îmi permiteţi o a doua întrebare. Comisia Europeană a atras atenţia că în România impozitarea celor cu venituri mici este cu mult peste nivelul altor ţări, iar evaziunea fiscală şi neplata taxelor afectează încasările bugetare existând risc de deficit bugetar excesiv în 2016. Cum comentaţi aceste aspecte şi ce soluţii vedeţi?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Soluţiile trebuie să vină de la Guvern şi aştept să vină guvernul cu soluţii pentru aceste chestiuni. Toate recomandările care sunt făcute, şi în special, probabil vă referiţi la recomandările de ţară, trebuie să primească un răspuns din partea statelor membre. În cazul României acest răspuns şi pentru Comisia Europeană, dar şi pentru români trebuie să vină de la Guvern şi aştept un răspuns.

Întrebare: Legat de şefia DIICOT, de ce nu aţi cerut o selecţie pe criterii de competenţă, cum a recomandat tot timpul Comisia Europeană şi în cazul unor viitoare proceduri veţi cere o astfel de selecţie?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Procedura este stabilită de lege şi ea a fost respectată.

Întrebare: Pe bază de interviu, care a fost acuzat de subiectivitate.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, procedura legală a fost respectată, drept pentru care mi s-a făcut o propunere. Eu cred că este de datoria mea să mă informez foarte bine înainte de a face o astfel de nominalizare. Am cerut, cum bine ştiţi, toate documentele de la CSM, am avut o discuţie destul de lungă cu candidatul şi voi lua o decizie în consecinţă.

Întrebare: Continui întrebarea. Dacă nu v-aţi edificat cu privire la domnul Horodniceanu, vă mai întâlniţi zilele acestea cu domnia sa? Sunt informaţii în acest sens.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dacă este nevoie, mă mai întâlnesc o dată, de două ori, de trei ori, până mă lămuresc.

Întrebare: Dar ne răspundeţi săptămâna asta, nu?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dacă este nevoie ne mai vedem, da.

Întrebare: În Italia aţi abordat cu românii de acolo iarăşi tema legislaţiei electorale pentru ei. Aţi spus că vă veţi întâlni cu partidele de câte ori este nevoie, pentru că nu sunteţi mulţumit. Aţi mai vorbit cu partidele, sunt în grafic cu legea, îţi veţi mai chema la Cotroceni, mai avem o dată pentru asta?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mă îngrijorează un pic. Nu sunt în grafic, dar o să am consultări în continuare.

Întrebare: Am înţeles. A apărut astăzi o cercetare sociologică cu privire la prima doamnă. Ultima oară ne spuneaţi că încă România nu este pregătită pentru astfel de instituţie. Între timp văzând opinia publică v-aţi mai schimbat, ar putea avea un rol şi care ar fi acesta?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu în continuare nu cred că România este pregătită pentru o instituţie a primei doamne. Prima doamnă există, este soţia mea Carmen şi recunosc că sunt foarte bucuros, am fost foarte bucuros când am citit rezultatul sondajului, dar nu cred că trebuie instituţionalizată această chestiune.

Întrebare: Bună ziua. În cea de-a doua carte, pe care urmează să o lansaţi, vorbiţi despre rolul pe care trebuie să-l aibă un preşedinte. După cele câteva luni de când ocupaţi funcţia de şef de stat care ar fi cuvintele care v-ar defini cel mai bine stilul prezidenţial?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu cred că este un pic devreme să vorbim despre un stil prezidenţial. Eu vă las pe dumneavoastră să definiţi această chestiune, dumneavoastră media.

Întrebare: Bună ziua, domnule Preşedinte. Am înţeles că defrişările vor fi subiectul central al următoarei şedinţe a CSAT. Vreau să vă întreb direct dacă dumneavoastră personal consideraţi că tăierile ilegale de păduri reprezintă un atentat la siguranţa naţională?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Personal consider că tăierile ilegale de păduri reprezintă un atentat la siguranţa naţională.

Întrebare: În completarea întrebării, dacă îmi permiteţi vă rog. A existat un proiect de lege iniţiat în urmă cu doi ani care spunea exact acest lucru: în cazul în care cineva taie ilegal o suprafaţă de peste un hectar de pădure să fie pedepsit ca atentat la siguranţa naţională. Acel proiect de lege a primit aviz negativ de la Guvern şi ca atare a picat în Parlament. Intenţionaţi să puneţi în discuţie, din nou, la CSAT, această problemă, mai ales că din informaţiile mele, cei de la PNL încearcă din nou să strângă din nou semnături să depună legea în Parlament.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: După ce facem analiza în CSAT vom ajunge la anumite concluzii şi cu siguranţă se poate imagina şi o modificare a legislaţiei. Este posibil.

Întrebare: Bună ziua. Domnule Preşedinte, premierul Ponta spunea că ministrul Sănătăţii vă va face o informare legat de situaţia cardului de sănătate şi implementarea lui. Aţi avut o discuţie cu ministrul?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da. Domnul ministru Bănicioiu a fost la mine, mi-a prezentat situaţia, am discutat şi despre alte chestiuni, de exemplu despre Institutul Cantacuzino şi m-a informat aşa cum a considerat domnia sa.

Întrebare: Care ar fi concluzia privind implementarea acestui card de sănătate? Este viabil să se meargă în continuare cu această…?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Concluzia este că a fost prost pregătită implementarea cardului.

Întrebare: Mulţumesc.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dacă vreţi mai exact, consider în continuare că populaţia a fost insuficient de bine informată. Ar fi fost nevoie de o campanie naţională de informare amplă şi atunci o bună parte din sincopele care au apărut nu ar fi apărut, ar fi putut fi evitate relativ uşor. Vă mulţumesc tuturor. Vă doresc o zi bună!

Departamentul de Comunicare Publică
18 Mai 2015

articol preluat de pe http://www.presidency.ro/

(video) K. Iohannis: Nu voi promulga modificări la Codurile penale făcute de parlamentari în interes propriu

foto si articol – stiri.tvr.ro

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a explicat luni de ce a promulgat legile privind finanţarea partidelor, alegerile locale şi partidele politice şi de ce nu va promulga alte modificări legislative, cum ar fi cele referitoare la Codurile penale. El a anunţat şi că nu a promulgat modificările privitoare la incompatibilităţile aleşilor locali şi că va sesiza CCR. 

Klaus Iohannis nu este de acord cu modificările făcute de parlamentari la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală şi în consecinţă, când acestea vor ajunge la el, nu le va promulga. Anunţul a fost făcut chiar de preşedintele ţării, luni, într-o conferinţă de presă, la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis: "Nu sunt de acord cu aceste modificări, Codul Penal şi Codul de Procedură Penală sunt acte normative noi, ele trebuie să fie lăsate să funcţioneze un timp pentru a vedea dacă e nevoie de modificări. Nu pot să accept ca parlamentarii să facă modificări la aceste acte normative în interes propriu. În consecinţă, dacă vor veni la promulgare astfel de modificări, nu vor fi promulgate".

Alte declaraţii ale preşedintelui Klaus Iohannis:

-Pentru a preveni neînţelegeri sau interpretări eronate, am decis că, atunci când vin la mine legi importante sau care au dezbateri publice, să fac declaraţii legate de promulgarea sau nepromulgarea unor acte normative.

-Legile care se referă la finanţarea partidelor şi a campaniilor, la legea privind alegerile în administraţia publică locală şi cea care reglementează partidele politice: toate 3 au făcut parte dintre proiectele abordate cu partidele în cadrul consultărilor. Pentru mine este foarte important ca modificările să ducă la o îmbunătăţire a situaţiei: creşterea performanţei partidelor, a transparenţei în gestionarea banilor publici şi privaţi, creşterea performanţei clase politice româneşti. Aceste 3 legi au fost promulgate. Nu sunt legi perfecte.

-Fiecare lege în parte reprezintă un progres într-o direcţie bună. Toate 3 legi au fost promulgate pentru că le consider un câştig.

-Legea privind finanţarea partidelor a fost retrimisă în Parlament pentru că era într-o formă nesatisfăcătoare. Parlamentul a modificat legea şi a ajuns înapoi la promulgare.

-A doua lege, cea referitoare la partidele politice, conţine câteva modificări – cea mai importantă este cea la numărul de fondatori (minimum 3), se interzice noţiunea de partid local, lucru pe care-l găsesc bun. Consider că modificările sunt de substanţă, sunt benefice şi am promulgat-o.

-o sesizare de la societatea civilă: sunt limitative sau restrictive părerile la declararea unui partid ca fiind inactiv. Un partid nu poate fi radiat administrativ, ci numai prin hotărâre judecătorească.

-legea privind alegerile locale - este un progres bun faţă de vechea formă a legislaţiei. Dacă pentru alegerea consiliilor locale, primarilor şi consiliilor judeţene s-a păstrat principiul vechii legi, avem o noutate: o revenire la o formă anterioară, - alegerea preşedintelui CJ se face de către consilierii judeţeni şi nu direct de alegători. Consider că această schimbare e binevenită. În ansamblu, legea reprezintă un progres şi am promulgat-o.

cititi mai mult pe: http://stiri.tvr.ro/k-iohannis-nu-voi-promulga-modificari-la-codurile-penale-facute-de-parlamentari-in-interes-propriu_60523.html#sthash.RHgI7BOH.dpuf

 

PNL cere retrimiterea Codului Silvic la comisii şi eliminarea articolului 20, altfel va vota contra

foto preluat de pe mediafax.ro
articol – Valentina Postelnicu – Mediafax

Liberalii vor solicita retrimiterea la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor a cererii de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis, pe Codul Silvic, pentru eliminarea articolului 20, în caz contrar urmând a vota împotriva legii, în varianta care va ajunge în plen.

”Vom solicita retrimiterea la comisii a cerererii de reexaminare pe Codul Silvic şi admiterea discutării în parte a articolul 20 şi eliminarea acestuia. PNL consideră că trebuie eliminat articolul 20 pentru că aprobarea unei legi care cuprinde un articol care permite tăierea pădurilor fără document tehnic, fără amenajament silvic, va avea ca efect un atentat la siguranţa cetăţenilor şi a comunităţilor”, a anunţat fostul ministru Lucia Varga, luni, după şedinţa conducerii PNL.

Deputatul liberal a precizat că ”în România există peste 200.00 de hectare de păduri în zone de strictă protecţie, în jurul lacurilor de acumulare, a barajele, pe pante mai mari de 30% şi că, prin amenajamentul silvic, este interzisă tăierea copacilor, aceştia având rol de protecţie în caz de viituri”.

”PNL ar putea vota Codul Silvic iniţiat de PSD numai dacă articol 20 va fi rediscutat şi eliminat în comisii, altfel, va vota împotrivă”, a arătat Lucia Varga, despre discuţia de miercuri care va avea loc în Camera Deputaţilor, când proiectul de lege ar urma să fie introdus pe ordinea de zi a plenului.

Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins, marţea trecută, cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic, fiind înregistrate 35 de voturi “împotriva” cererii şi 21 “pentru”‘.

Reprezentanţii ONG privind protejarea mediului au criticat, marţi, după ce comisiile juridică, agricultură şi mediu au respins cererea de reexaminare a preşedintelui la Codului Silvic, faptul că nu au putut să-şi exprime punctele de vedere, sugerând că vor fi prezenţi în stradă pentru proteste.

Lucia Varga, fost ministru delegat pentru Ape şi Păduri, declara, după votul din comisii, că articolul 20 din Codul silvic care permite exploatarea pădurilor până la 10 hectare fără amenajament trebuie eliminat deoarece se favorizează tăierile ilegale de păduri, adăugând că PNL ar vota Codul silvic dacă este acceptat acest amendament de eliminare a acestei prevederi.

Proiectul Codului Silvic iniţiat de 25 de parlamentarilor PSD prevede, printre altele, că valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestaţi.

Astfel, un operator/grup de operatori economici poate cumpăra la licitaţie sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achiziţionat.

Proiectul mai stabileşte că suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 250 metri pătraţi în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 hectare şi de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 de metri pătraţi, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5 hectare.

Accesul public în fondul forestier naţional cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul şeful ocolului silvic, în cazul administrării, proprietarului, cu avizul şefului ocolului silvic, în cazul asigurării serviciilor silvice

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/politic/pnl-cere-retrimiterea-codului-silvic-la-comisii-si-eliminarea-articolului-20-altfel-va-vota-contra-14286162


 

Învrăjbiţi de păduri. De 25 de ani, politicienii nu reuşesc să stopeze defrişările ilegale
articol preluat de pe stiri.tvr.ro

Începe o săptămână de foc pentru soarta pădurilor din România! Cu trei zile înainte de votul decisiv există cel puţin trei tabere care nu vor ajunge la un consens. Nici PNL nu susţine toate obiecţiile pe care preşedintele le are la actuala formă a Codului Silvic. Klaus Iohannis a negat şi dumincă că ar face lobby pentru vreo companie de profil.

PNL şi PSD susţin pragul de 30% pentru exploatări de masă lemnoasă, dar le desparte un alt articol.

Fostul ministru al Mediului, Doina Pană, iniţiator al acestui controversat Cod Silvic crede că şeful statului s-a lăsat dezinformat.

Premierul arată cu degetul către Lucia Varga, alt fost ministru, că ar susţine interesele companiei austriece de la care a pornit acum întregul scandal.

Preşedintele susţine că nu-i cunoaşte pe cei din compania Holzindustrie Schweighofer.

Klaus Iohannis mai are o singură armă de atac dacă legea se voteată miercuri pentru a doua oară în forma pe care el o contestă: Curtea Constituţională.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

(video) Preşedintele Klaus Iohannis: Este inadmisibil ca Institutul Cantacuzino să dispară

foto si articol – stiri.tvr.ro

Şeful statului a mers la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie Cantacuzino. “Nu am venit mai devreme pentru că am vrut să văd dacă se rezolvă problema. Am văzut că nu se clarifică lucrurile şi atunci am vrut să vin personal să discut cu conducerea, să găsim soluţii. Este inadmisibil sau exclus să dispară institutul”, le-a spus şeful statului angajaţilor.

“Am fost astăzi la Institutul Cantacuzino. Mă îngrijorează că un simbol al excelenței românești a ajuns într-o situație atât de gravă. Mutarea Institutului dintr-o parte în alta, fără o gândire pe termen lung, nu rezolvă niciun fel de problemă. Voi discuta despre aceste lucruri cu toate autoritățile responsabile. Nu ne putem preface că vrem să avem un asemenea Institut, în timp ce de fapt îl lăsăm să moară”, a scris preşedintele Klaus Iohannis pe pagina sa de Facebook.

Angajaţii institutului s-au plâns că nu şi-au primit salariile.

Institutul Cantacuzino, unde lucrează 486 de persoane, a trecut din toamna anului trecut de la Ministerul Sănătăţii în coordonarea Ministerului Educaţiei.

Situaţia institutului este critică: are datorii de aproximativ 5 milioane de euro, conturile blocate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. Producţia de vaccinuri a fost sistată.

Premierul Victor Ponta declara în urmă cu o lună că se caută soluţii.

“În perioada imediat următoare încercăm să găsim soluţii prin care să îndreptăm ce s-a făcut greşit în trecut. E o preocupare extrem de serioasă. Încercăm să găsim soluţii în măsura în care nu avem voie să dăm bani direct de la buget, pentru că este ajutor de stat şi în măsura în care, din păcate, acolo nu s-au produs, deşi sau investit bani publici, nu s-au produs vaccinuri omologate”, a declarat şeful executivului, citat de Agerpres.

La începutul lunii aprilie, sute de studenţi la Medicină au ieşit în stradă ca să ceară salvarea Institutului Cantacuzino.

Pe 18 martie, peste 300 de angajaţi ai institutului au protestat în faţa guvernului, nemulţumiţi că nu îşi primiseră o parte din salariile pe 3 luni.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro


sursa – https://www.youtube.com

Documentele oficiale arată că România nu e afectată de defrişări.Autorităţile au cosmetizat situaţia
articol preluat de pe stiri.tvr.ro

În ultimii ani, sute de mii de hectare împădurite au fost defrişate ilegal, dar datele oficiale arată că avem mai multe păduri decât acum 25 de ani. Organizaţiile neguvernamentale acuză autoritatile că au cosmetizat situaţia pentru a da bine în rapoarte si că ar fi trecut si paşunile sau vârfurile de munte care au câtiva copaci pe hectar.

România avea acum 200 de ani peste opt milioane de hectare de pădure. Defrişările din perioada comunistă, care aveau ca scop mărirea suprafeţei de teren agricol, dar şi exploatarea masivă, au redus suprafaţa împădurită.

Aşa s-a ajuns ca în 1989 România să aibă 6,3 milioane de hectare de pădure. După revoluţie, defrişările au continuat, însă situaţia nu se reflectă şi în actele oficiale.

Un raport al Curţii de Conturi arată că România are acum 6,5 milioane de hectare de pădure, mai mult decât acum 25 de ani. Reprezentanţii organizaţiilor de mediu sunt de altă părere.

Tot Curtea de Conturi constată că în 25 de ani au fost defrişate peste 360 de mii de hectare. Asta înseamnă peste 5 la sută din suprafaţa împădurită.

Romsilva, care deţine jumătate din pădurile României, arată cu degetul către proprietari privaţi, pe care îi acuză de tăierile ilegale.

Romsilva susţine că anual are bani pentru împădurirea unei suprafeţe de cel mult zece mii de hecatre. În cazul proprietarilor privaţi, mijloacele de control sunt limitate.

Hărţile din satelit arată că problemele cele mai mari legate de defrişări sunt în Suceava, Neamţ, Bacău, Harghita şi Argeş. Raportul Curţii de conturi arata ca valoarea lemnului taiat ilegal depaseste 5 miliarde de euro.

- See more at: http://stiri.tvr.ro/documentele-oficiale-arata-ca-romania-nu-e-afectata-de-defrisari-autoritatile-au-cosmetizat-situatia_60297.html#sthash.mj0U1T1b.dpuf

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

(Andrei Pleşu) Traficul rutier şi politica

Andrei Pleșu
foto preluat de pe Mediafax
articol – Andrei Pleşu – adevarul.ro

Cine umblă cu maşina proprie pe străzile capitalei va înţelege deîndată la ce mă refer. A fi la volan în Bucureşti (şi, bănuiesc, oriunde în România) e a trăi o experienţă-limită: un amestec de perplexitate, furie, nevroză, panică, disperare, resemnare, suferinţă cronică şi destin.

Fiecare „se descurcă” febril, pe cont propriu. Regulile sunt practicate la nivel de capriciu: uneori ţi se dă prioritate, alteori nu, uneori eşti lăsat, amabil, să intri dintr-o arteră secundară într-una principală, alteori eşti blocat la nesfîrşit în stand-by şi acoperit de sudalme (dacă „te bagi”). Din cînd în cînd, îţi taie calea un land-rover pompos, cu o tînără domnişoară la volan, care foloseşte agil cu o mînă rujul sau oglinda, iar cu cealaltă, telefonul mobil. Unii taximetrişti îţi demonstrează, periculos, că umblă după alte reguli decît tine. La stop, cîte cineva uită să pornească, deşi e verde, dar o face, în trombă, cînd e galben (sau chiar roşu), astfel încît tu nu mai apuci să treci şi trebuie să aştepţi următoarea „rundă”. Fiecare şofer are treburi mai importante decît toţi ceilalţi. E mai grăbit ca tine, mai nervos, mai nerăbdător. Sau din contra: se mişcă leneş, contemplativ, imagine vie a conştiinţei că ”nu dau turcii”. De parcat, se parchează oriunde. De preferat pe carosabilul unei străzi înguste, cu trafic intens. Sau pe un colţ, aşa încît cei aflaţi în intersecţie să nu vadă ce vine din lateral. Sau în poarta garajului tău. Sau paralel cu maşina ta, parcată corect, ceea ce te obligă să aştepţi indefinit pînă vine „să-ţi dea drumul” „colegul” de trafic. Şoferii (amatori sau profesionişti) acoperă o vastă gamă „antropologică”: avem şi limfatici şi bilioşi, şi virtuozi acrobatici şi nătîngi somnolenţi, şi isterici şi împăciuitori, şi asasini şi încurcă-lume. Nu lipsesc şoferiţele fermecător stîngace, bărbaţii cu ambiţii de raliu, „paranghelia” juvenilă, sau bătrîneii dezadaptaţi. Una peste alta, un rezumat al lumii (noastre). Şi al „sufletului naţional”: individualist, relativist, temperamental („ginta latină”, de!), imaginativ (adică şmecher), glumeţ, certăreţ, mereu „îndreptăţit”, mereu neînţeles, mereu victimă, inflexibil cînd ar fi utilă o oarecare maleabilitate şi maleabil, cînd n-ar strica o ţîră de ştaif.

De cîte ori trăiesc experienţa (destul de traumatizantă) a acestui peisaj stradal, nu mă pot abţine să o asociez cu experienţa cotidiană a vieţii comunitare româneşti în genere şi, în special, cu spectacolul politic autohton. Scena publică arată exact ca traficul nostru rutier: o hărmălaie mai mult sau mai puţin pitorească, arbitrară, incontrolabilă, nesistematizabilă. Un spaţiu al descurcărelii generale. Fiecare cu interesele, alianţele, rudele, amicii şi afacerile sale. Partidul politic nu e o construcţie ideologică, ci o reţea de proiecte private şi contacte utile. E, aşadar, ca în trafic: fiecare are ţinta lui şi înţelege să o atingă cu orice mijloace, pe socoteala tuturor – dacă e nevoie. Totul e plin de înjurături groase, sau de false amabilităţi, bacşişul (de diferite feluri) e suveran, mentalitatea de tip „care pe care” ţine loc de reguli, de principii, de omenie. A face politică e a trişa la stop, a depăşi neregulamentar, a nu ceda trecerea, a sta în drumul celorlalţi, a reuşi să rămîi mereu nepedepsit. Şi a cîştiga cursa! Adică o maşină mai mare, mai scumpă, mai „de fiţe”.

cititi mai mult pe http://adevarul.ro/news/politica/traficul-rutier-politica-1_554f9694cfbe376e350c797e/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=Andrei+Ple%C5%9Fu%3A+%E2%80%9EIndiferent+cine+e+la+Cotroceni%2C+premierul+%C5%A3%C4%83rii+r%C4%83m%C3%A2ne+acela%C5%9Fi+%C5%9Fmechera%C5%9F+imatur+ca+%C3%AEntotdeauna%E2%80%9D&utm_content=Newsletter-208478-20150511

Klaus Iohannis: 10 Mai este o zi profund legată de statalitatea românească

Klaus Iohannis
foto si articol preluate de pe facebook.com/klausiohannis

“10 Mai este o zi profund legată de statalitatea românească. Măreția acestei zile o datorăm înaintașilor acestei națiuni, Regelui Carol I, Coroanei și bravilor noștri ostași. Sărbătorind această zi, serbăm în definitiv identitatea noastră și bucuria de a fi o țară unită și liberă în Europa.”

articol preluat de pe https://www.facebook.com/klausiohannis