Klaus Iohannis
foto si articol preluate de pe facebook.com/klausiohannis
“10 Mai este o zi profund legată de statalitatea românească. Măreția acestei zile o datorăm înaintașilor acestei națiuni, Regelui Carol I, Coroanei și bravilor noștri ostași. Sărbătorind această zi, serbăm în definitiv identitatea noastră și bucuria de a fi o țară unită și liberă în Europa.”
Premierul Victor Ponta le-a cerut miercuri membrilor Cabinetului să exprime un punct de vedere pozitiv asupra legii privind retenția datelor, după ce liderii politici au căzut de acord asupra acestui proiect la consultările de la Cotroceni cu șeful statului, Klaus Iohannis.
“Azi, la Cotroceni, președintele a invitat liderii partidelor parlamentare, am căzut de acord asupra unui proiect de lege privind retenția datelor. Vreau, astăzi, de principiu, pe forma care de altfel a fost discutată, să exprimăm și un punct de vedere pozitiv al Guvernului, urmând procedurile necesare în așa fel încât, prin consens politic, să avem o lege care să răspundă și așteptărilor Curții Constituționale, dar și necesității instituțiilor care au atribuții în domeniu”, a spus Ponta, la începutul ședinței Executivului.
De asemenea, premierul le-a cerut miniștrilor care sunt și deputați să îl însoțească miercuri, la Parlament, pentru a vota legile alegerilor locale și legea finanțării partidelor.
“În curând o să votăm și Codul silvic care va pune capăt multor defrișări ilegale și fenomenelor pe care le-am văzut 25 de ani și n-am știut cum să le oprim din diverse interese”, a arătat prim-ministrul.
În ceea ce privește proiectul de modificare a legii de organizare și funcționare a CSAT, aflat pe ordinea de zi, premierul a decis amânarea dezbaterii acestuia până după ce va discuta pe această temă cu președintele Klaus Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis a început, joi dimineaţă, la Palatul Cotroceni, întâlnirea cu liderii confederaţiilor sindicale din România, pe care i-a invitat pentru discuţii privind problemele care preocupă societatea românească.
Şeful statului a anunţat şi pe Facebook discuţiile cu reprezentanţii sindicatelor.
”Avem nevoie de un dialog social real în România. Ca mediator între stat şi societate, doresc să asigur cadrul necesar în care vocile cât mai multor actori şi instituţii ale statului se fac auzite. După consultările cu partidele politice, astăzi mă voi întâlni cu liderii confederaţiilor sindicale pentru a dezbate problemele care preocupă societatea românească”, a precizat Iohannis, într-o postare pe Facebook.
Şeful statului a transmis luni invitaţia către liderii sindicali din România de a se întâlni la Palatul Cotroceni.
Astfel, la discuţii au fost invitaţi Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical, Ion Popescu, preşedintele Confederaţiei Sindicale Meridian, Leonard Bărăscu, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România – Frăţia, Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel Alfa şi Iacob Baciu, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România.
Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel Alfa: Am discutat cu președintele Klaus Iohannis despre modificarea cadrului legislativ legat de dialogul social
Bogdan Hossu – foto – B1.ro
articol – B1.ro
Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel Alfa, a afirmat joi, că a discutat cu președintele Klaus Iohannis despre modificarea cadrului legislativ în legătură cu dialogul social.
”Ceea ce este important este dreptul la grevă, ceea ce noi așteptăm e să vedem dacă angajatorii respectă contractul colectiv de muncă. Noi am cerut dacă nu se respctă contractul pentru 20 la sută dintre salariați să se declanșeze acest conflict de muncă. Dezbatem public acest subiect de trei ani de zile numai cu acest guvern”, a declarat Hossu.
Unul dintre subiectele discutate cu președintele Iohannis se referă la medierea cadrului legislativ referitor la dialogul social.
“Una este legată de un conflict social național la care am cerut medierea și care este legată de cadrul legislativ privitor la dialogul social care blochează, lucru care se vede și în accțiunile greviste de astăzi, administrația publică. pe de altă parte faptul că nu sunt convenții în concordanță cu dialogul social, se blochează contractele colective, mai ales la nivel de sector, dar și la nivel de unitate. Practic ceea ce ar trebui să reprezinte un instrument care să conducă la realizarea păcii sociale, nu poate fi utlizat”, a declatat Hossu.
Președintele Conferației a mai adăugat că aleșii trag de timp pentru realizarea unui pachet de modificare a dialogului social.
“Faptul că Guvernul trage de timp, deși avem un răspuns din partea Organizației Internaționale a Muncii legate de un minimum pachet de modifcare, nu arată decât un blocaj care ar trebui, sub medierea președintelui, unind toate părțile – patronat, sindicat și Guvern – să reușim să-l finalizăm”.
Întrebat dacă președintele a dat asigurări în ceea ce privește acest aspect, Bogdan Hossu a spus că au primit “confirmarea că va încerca să facă și speră că toată lumea să răspundă la solicitarea administrației prezidențiale de veni și de a încerca să construiască acest dialog”.
Aproape 20% dintre salariații din România sunt plătiți cu salariul minim sau puțin peste acest nivel, iar gradul de acoperire a lucrătorilor prin contracte colective de muncă, în 2014, a fost de numai 36%, a declarat, joi, președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, după întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis.
“Astăzi, în România, din ce în ce mai puțini salariați sunt protejați de negocieri colective. În prezent, suntem pe primul loc în spațiul Uniunii Europene în ceea ce privește numărul de salariați protejați de contracte colective de muncă. Deci, avem cel mai scăzut număr de salariați protejați de contracte sociale de muncă și avem cel mai mare număr de salariați plătiți cu salariul minim pe economie. Cei doi indicatori se leagă unul de celălalt. Astăzi avem aproape 20% din total salariați plătiți la salariul minim sau puțin peste salariul minim. Asta nu înseamnă nimic altceva decât sărăcie, un model economic pe care România nu poate să crească, un model economic care nu face nimic altceva decât să continue să împingă românii cu valoare de întrebuințare către alte piețe de muncă din Europa și din această lume. Procesul de migrație va continua”, a subliniat Dumitru Costin.
Acesta a precizat că există o corelație directă între nivelul ridicat al salariaților care nu sunt apărați de contracte colective și nivelul salarial al acestor persoane. Potrivit datelor BNS, peste 40% dintre lucrătorii români nu sunt acoperiți de contracte colective de muncă, aproape dublu față de media europeană, cifră strâns legată de numărul lucrătorilor cu salarii mici.
Datele Blocului Național Sindical arată că “efectele modificării legislației în domeniul dialogului social sunt din ce în ce mai vizibile”, astfel că, dacă în 2012 România avea mai puțin de 45% din salariați neacoperiți de contracte colective, în 2014 acest procent a crescut la 64%.
Dumitru Costin a subliniat că “angajatorii în loc să plătească salariile corect, în loc să înregistreze corect contractele individuale de muncă cu valorile respective, preferă să plătească salariații la salariul minim, iar diferența în bani să le fie dată în plic”.
Potrivit datelor BNS, doar 15% dintre companiile active cu mai mult de 10 salariați și 87% dintre cele cu mai mult de 50 de salariați aveau încheiat, în 2013, un contract colectiv de muncă la nivel de unitate.
Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit joi cu liderii confederațiilor sindicale la Palatul Cotroceni.
Şeful statului face luni şi marţi o vizită oficială în Italia. Importanţa acestei vizite este dată de mai multe aspecte: existenţa unui parteneriat strategic şi a unei tradiţii de colaborare între cele două state, de faptul că Italia este unul dintre principalii parteneri economici ai României şi, nu în ultimul rând, de existenţa în Italia a unei comunităţi româneşti foarte mari, a subliniat preşedintele înainte de plecare.
Declaraţia sa de la Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Otopeni a fost transmisă în direct, în Ediţie specială, pe TVR News.
“Deplasarea în Italia continuă seria vizitelor externe pe care am ţinut să le fac la început de mandat în state cu care România are parteneriate strategice şi relaţii speciale”, a declarat Klaus Iohannis.
ACTUALIZARE 17.00 Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, luni, la Palatul Quirinale din Roma, de preşedintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella, pe agenda discuţiilor celor doi şefi de stat aflându-se aderarea la spaţiul Schengen, colaborarea în cadrul UE şi NATO şi situaţia comunităţii de români din zon, potrivit Mediafax.
“Voi discuta despre modalităţile în care putem să întărim colaborarea şi coordonarea în interiorul Uniunii Europene, dar şi în interiorul NATO. În acest context voi aborda tema aderării României la spaţiul Schengen, aşa cum am făcut-o cu ocazia tuturor vizitelor în capitalele europene. Discuţiile despre comunitatea românească din Italia vor fi un punct important pe agendă (…) Doresc ca drepturile cetăţenilor români din Italia să fie respectate şi apărate şi cred că acest lucru este în interesul ambelor părţi”, a mai subliniat şeful statului. “Comunitatea românească din Italia contribuie semnificativ la dezvoltarea economică şi socială a Italiei şi reprezintă o punte de legătură între statele noastre”.
La Roma se va discuta şi despre modalităţi de sprijinire a parcursului european al Republicii Moldova, precum şi despre situaţia din Ucraina.
Luni, preşedintele are convorbiri cu omologul său italian, Sergio Mattarella, la Palatul Quirinale din Roma.
Apoi, Klaus Iohannis se va întâlni cu preşedintele Senatului, Pietro Grasso, la Palatul Giustiniani, şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Italia, la Palazzo della Cancelleria.
Marţi, şeful statului va avea convorbiri cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Matteo Renzi, la Palatul Chigi. De asemenea, se va întâlni cu studenţi români din Italia, la Accademia di Romania.
Programul integral al preşedintelui
• ora 13.30 (ora României), Roma (Republica Italiană), Palatul Quirinale – sosire și întâmpinare de către Președintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella
• ora 13.35 (ora României), Roma (Republica Italiană), Palatul Quirinale – convorbiri cu Președintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella
• ora 14.15 (ora României), Roma (Republica Italiană), Palatul Quirinale – dejun oferit de Președintele Republicii Italiene,Sergio Mattarella, în onoarea Președintelui României, Klaus Iohannis
• ora 16.30 (ora României), Roma (Republica Italiană), Palatul Giustiniani – sosire și fotografie oficială cu Președintele Senatului, Pietro Grasso
• ora 16.35 (ora României), Roma (Republica Italiană), Palatul Giustiniani – convorbiri cu Președintele Senatului, Pietro Grasso
• ora 19.10 (ora României), Roma (Republica Italiană), Palazzo della Cancelleria – întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii românești din Republica Italiană
Marţi, 28 aprilie:
• ora 11.00 (ora României), Roma (Republica Italiană), Palatul Chigi – sosire și fotografie oficială cu Președintele Consiliului de Miniștri, Matteo Renzi
• ora 11.05 (ora României), Roma (Republica Italiană), Palatul Chigi – convorbiri cu Președintele Consiliului de Miniștri, Matteo Renzi
• ora 16.00 (ora României), Roma (Republica Italiană), Accademia di Romania – întâlnire cu studenţi români din Republica Italiană.
Președintele Klaus Iohannis i-a invitat joi, la Palatul Cotroceni, pe liderii confederațiilor sindicale “pentru discuții pe teme actuale care privesc dialogul social”, a anunțat Administrația Prezidențială.
Invitația a fost adresată lui Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, Ion Popescu, președintele Confederației Sindicale Meridian, Leonard Bărăscu, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România — Frăția, Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa, și lui Iacob Baciu, președintele Confederației Sindicatelor Democratice din România, precizează sursa citată.
Discuțiile sunt programate să înceapă la ora 11,00.
“Tinerii sunt cei care vor să schimbe lucrurile și au energia să facă asta. Sunt generația care, dacă vrem să schimbăm România, va face această schimbare. A venit momentul ca aceștia să se simtă reprezentați de actuala clasă politică și de preocupările politicienilor.”
Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, după consultările cu partidele și formațiunile parlamentare, că există un acord pe legislația privind alegerile locale, alegerile parlamentare și pe votul din diaspora.
“Ca o primă concluzie pot să spun că există un acord pe trei mari chestiuni. Până la jumătatea luni mai să fie adoptate în Parlament și promulgată legea privind alegerilor locale și legea privind finanțarea partidelor și a campaniei electorale”, a anunțat șeful statului la Palatul Cotroceni.
El a afirmat că a doua zonă asupra căreia s-a căzut de acord cu partidele și formațiunile parlamentare a fost legislația privind alegerile parlamentare, arătând că s-a convenit ca acest proiect să se finalizeze până la finele acestei sesiuni parlamentare.
Șeful statului a adăugat că în ceea ce privește votul pentru diaspora toate partidele au dat asigurări că există voință politică și că o soluție politică va fi adoptată în timp util.
În Declaraţia de presă pe care aţi publictat-o ieri, 19 martie a.c., înaintea plecării la reuniunea de primăvară a Consiliului European, aţi precizat că:
“România susţine crearea unei Uniuni a Energiei, bazată pe cele cinci dimensiuni propuse de Comisia Europeană: securitatea energetică, piaţa internă a energiei, eficienţă energetică, protecţia mediului, precum şi cercetarea, inovarea şi competitivitatea în domeniu.
În evaluarea noastră, crearea Uniunii Energiei va aduce avantaje importante pentru statele membre. Priorităţile care trebuie avute în vedere sunt crearea unei reale Pieţe Interne în domeniul energiei, valorificarea mai eficientă a resurselor energetice indigene, diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie, dezvoltarea infrastructurii care să permită o mai bună conectare între statele membre ale Uniunii.”
Este adevărat, Domnule Preşedinte, că, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, reprezentaţi statul român în relaţiile acestuia cu alte state, dar numai în limitele mandatului încredinţat de popor. Vă reamintesc faptul că chiar dumneavoastră, în Programul intitulat “România lucrului bine făcut”, cu care aţi câştigat dreptul de a fi Preşedintele României, deci şi dreptul de a reprezenta statul român, aţi scris următoarele:
“Și în contextul politicii externe, dar și în cel mai larg al afacerilor europene, consider că
reprezentarea noastră la nivel UE trebuie să se realizeze pe baza unui mandat reprezentând
interesul național, adoptat prin consens între președinte, principalul actor constituțional al
politicii externe, guvern, opoziția politică și societatea civilă.”
Ştiţi bine, ca şi noi, Domnule Preşedinte, că nu aţi adus, în nici o formă, la cunoştinţa opoziţiei politice şi a societăţii civile, conţinutul celor “cinci dimensiuni” propuse de Comisia Europeană pentru crearea Uniunii Energiei, nu aţi organizat nici un referendum naţional, prin care să solicitaţi mandatul de a susţine crearea vreunei alte noi Uniuni, în plus faţă de Uniunea Europeană. Nu aveţi, Domnule Preşedinte, mandat de la poporul român, să susţineţi nici crearea Uniunii Energiei, nici a Uniunii Fiscale, nici a Uniunii Bancare, a nici unei alte Uniuni prin care poporul român să fie, în continuare, deposedat de suveranitatea sa naţională, prin care poporul român să fie deposedat de dreptul său de a-şi stabili legile şi normele prin care să-i fie exploatate bogăţiile şi resursele naturale ale ţării, inclusiv cele energetice, ca şi resursele sale financiare.
Ştiţi bine, Domnule Preşedinte, că statul român a aderat la Uniunea Europeană în condiţii umilitoare, că, spre deosebire de alte state, România a trebuit să se lase deposedată de cea mai mare parte a capitalului naţional, ca şi de o bună parte a terenurilor sale agricole şi silvice. România nu trebuie să se mai lase deposedată de nici o fărâmă din patrimoniul său naţional.
Vă reamintesc, Domnule Preşedinte, că, în acelaşi Program, intitulat “România lucrului bine făcut”, referindu-vă, concret, la problemele energetice, aţi promis că:
“Securitatea energetică este o componentă extrem de importantă a securităţii naţionale.” Mai departe.“Cred că este necesar să implicăm mai mult comunităţile locale în acest proces de creştere a independenţei energetice a ţării noastre. Apoi, că, “În egală măsură, voi susține și încuraja măsurile de dezvoltare a alternativei la energia convențională, prin dezvoltarea și exploatarea resurselor energetice regenerabile, în cadrul unor strategii integrate care să vizeze în mod unitar crearea de avantaje strategice României (pentru a putea deveni un hub energetic regional), asigurarea independenței energetice, protejarea infrastructurilor critice, dar și prin politicile de prețuri, a consumatorilor casnici.”
Deci, Domnule Preşedinte, una aţi promis poporului, ca să-i câştigaţi voturile, alta faceţi, după ce aţi câştigat alegerile. Aţi promis că veţi lupta pentru INDEPENDENŢA energetică a ţării şi acum declaraţi că susţineti Uniunea Energiei, adică renunţarea la independenţa energetică a ţării, prin transferarea dreptului de a decide asupra resurselor energetice naţionale către birocraţii Comisiei Europene şi către corporaţiile transnaţionale implicate în exploatarea acestor resurse.
Vă informez, Domnule Preşedinte că, noi, Partidul Poporului, component al adevăratei opoziţii politice din România, nu suntem de acord cu crearea Uniunii Energiei, nici a Uniunii Fiscale, nici a Uniunii Bancare, nu suntem de acord cu transformarea Uniunii Europene într-o nouă Uniune Sovietică, nu suntem de acord cu nici un fel de diminuare a suveranităţii popoarelor europene, vă atrag atenţia că nu aveţi mandat din partea noastră să susţineţi astfel de Uniuni, în numele poporului român, că vom lupta ca poporul să anuleze, prin referendum, toate tratele pe care le veţi încheia fără a avea mandat, exprimat prin referendum naţional. Aşa cum vom proceda cu toate tratatele încheiate de predecesorii dumneavoastră fără a avea mandatul expres al poporului român.
Constantin Cojocaru
Preşedintele Partidului Poporului
20 martie 2015.
În ultimii 25 de ani, statele Europei de Est au încercat prea puțin să caute proiecte și puncte de vedere comune. Cu prilejul vizitei mele la Kiev, am convenit cu președintele Poroșenko să reînnoim cooperarea româno-ucraineană și să folosim chiar și situația grea în care se află acum Ucraina-vecină ca pe o șansă de revigorare a relațiilor dintre țările noastre. România sprijină drumul Ucrainei spre Uniunea Europeană și i-am promis președintelui Poroșenko să pledez cauza unei perspective europene ferme pentru țara sa
articol preluat de pe https://www.facebook.com/klausiohannis
Astăzi sunt peste 1.500.000 de oameni alături de mine pe această pagină! Vă mulțumesc pentru sprijinul și susținerea voastră. Ați rămas cea mai mare comunitate online din jurul unui om politic european. Doar împreună rămânem puternici, încrezători și hotărâți să schimbăm fața României noastre!
