Articole

Prima şedinţă CSAT din mandatul lui Klaus Iohannis: S-a aprobat intrarea şi staţionarea pe teritoriul României a unor forţe ale armatei portugheze

/0 Comentarii/în /de /1.430 vizite

de Valentina Postelnicu – mediafax.ro

CSAT a aprobat, marţi, propunerile premierului Ponta, referitoare la intrarea şi staţionarea pe teritoriul României, în mai-iunie 2015, a unor forţe şi mijloace ale armatei portugheze, cuprinzând patru aeronave F16 Falcon şi aproximativ 150 militari şi civili, din misiunile de Poliţie Aeriană NATO.

Potrivit comunicatului de presă remis la finalul şedinţei CSAT, membrii Consiliului au analizat şi aprobat raportul privind activitatea Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO, în anul 2014, instituţie al cărei obiectiv general a constat în dezvoltarea capacităţii de răspuns la incidente de securitate cibernetică şi a relaţiilor de cooperare cu entităţi naţionale sau internaţionale, cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii cibernetice.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat propunerile prim-ministrului referitoare la intrarea şi staţionarea pe teritoriul României, în perioada mai-iunie 2015, a unor forţe şi mijloace ale armatei portugheze, având în compunere patru aeronave F16 Falcon şi personalul aferent (aproximativ 150 militari şi civili) în scopul pregătirii şi desfăşurării misiunilor de Poliţie Aeriană NATO.

Potivit sursei citate, preşedintele României urmează să informeze Parlamentul cu privire la decizia luată, în condiţiile legii.

În cadrul şedinţei, s-a aprobat, de asemenea, Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2014 şi s-a decis trimiterea acestuia, spre examinare, către Parlamentul României.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Iohannis: Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii privind Schengen – video

/0 Comentarii/în /de /1.316 vizite

Corespondenţă De La Trimisul Mediafax La Berlin – mediafax.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, în cadrul declaraţiei comune susţinută la Berlin, cu Cancelarul Angela Merkel, că România contează pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii care să permită avansarea spre realizarea obiectivului aderării la spaţiul Schengen.

Iohannis si Merkel, conferinta de presa la Berlin

Preşedintele Iohannis a declarat că, în cadrul discuţiei cu Cancelarul Angela Merkel, a fost abordat şi subiectul aderării României la spaţiul Schengen.

”Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii care să permită avansarea spre realizarea acestui obiectiv”, a precizat Iohannis.

Şeful statului a menţionat că există argumente, pe care le crede convingătoare, care să ducă la eliminarea ultimelor rezerve din trecut, privind aderarea României la spaţiul Schengen, dând ca exemplu ultimul Raport MCV al Comisiei Europene.

”De asemenea, un argument solid, credem noi, rezidă în capacitatea şi contribuţia demonstrată de România la asigurarea securităţii frontiere externe a Uniunii”, a mai spus preşedintele Klaus Iohannis.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Preşedintele Klaus Iohannis, primit la Chişinău cu scandări de unire – (video)

/0 Comentarii/în /de /1.612 vizite

de Catalina Mihai – mediafax.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a efectuat, marţi şi miercuri, prima vizită oficială în Republica Moldova, în cadrul căreia a primit felicitări din partea politicienilor pentru lupta anticorupţie din ţara noastră, moldovenii aşteptându-l în stradă cu mesajul: “Aşteptăm oferta pentru unire!”.

Klaus Iohannis s-a dus la Chişinău cu două mesaje principale, continuarea parcursului european şi promisiunea sprijinului din partea României pentru această opţiune.

De cealaltă parte, politicienii moldoveni şi-au exprimat dorinţa ca şi la ei să existe o luptă anticorupţie ca la Bucureşti.

Vizita de marţi şi miercuri a preşedintelui Klaus Iohannis în R. Moldova s-a desfăşurat într-un context destul de tensionat la Chişinău, unde, în pofida formării unui nou guvern, tensiunile între principalele formaţiuni politice mocnesc, iar fostul premier Iurie Leancă doreşte să-şi facă propriul partid.

Pe lângă întâlnirile cu preşedintele Nicolae Timofti, cu premierul Chiril Gaburici şi cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit şi cu liderii partidelor pro-europene: Vlad Filat (PLDM), Marian Lupu (PDM) şi Mihai Ghimpu (PL).

Şeful statului moldovean l-a primit pe omologul român în mod tradiţional, cu pâine, sare şi vin, iar discuţiile au durat aproape două ore, timp în care cei doi au discutat despre relaţia bilaterală, despre drumul european al Chişinăului şi despre situaţia din regiune în contextul crizei europene.

Klaus Iohannis i-a transmis aşteptările şi speranţele mari pe care le au faţă de Republica Moldova atât România, cât şi alte state europene. Pe cetăţenii moldoveni i-a asigurat că România va face tot ceea ce este posibil pentru a sprijini Chişinăul pe drumul său european şi democratic, reamintindu-le şi beneficiile “incontestabile” ale integrării europene.

Klaus Iohannis şi Nicolae Timofti şi-au continuat discuţiile şi în cursul serii de marţi, în cadrul dineului oferit de preşedintele moldovean.

Din programul vizitei nu putea lipsi nici vizita la Cricova. Gazdele au organizat pentru preşedintele român un tur al combinatului Cricova. Turul a fost efectuat cu autovehicule speciale, descoperite, pentru a putea fi văzute colecţiile de vinuri de la Cricova.

Preşedintele român s-a întâlnit, separat, cu Vlad Filat, preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), cu Marian Lupu, preşedintele Partidului Democrat din Moldova (PDM) şi cu liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, la această ultimă discuţie luând parte şi primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă.

După întrevederi, politicienii moldoveni au vorbit despre discuţiile “sincere” şi “constructive” şi au apreciat faptul că Iohannis nu a dat semne că ar avea “o tentativă de ingerinţă în afacerile interne” ale R. Moldova. În acest sens, Mihai Ghimpu a spus că, momentan, preşedintele român nu se poate amesteca în treburile moldovenilor. “Dacă o să vină ziua să vorbim despre unire” atunci e altă situaţie, a mai spus Ghimpu.

De altfel, unirea a fost “doleanţa” principală a cetăţenilor moldoveni care au dorit să-l vadă îndeaproape de liderul român. Unirea, şi o luptă împotriva corupţiei pe măsura celei din România.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/politic/reportaj-presedintele-klaus-iohannis-primit-la-chisinau-cu-scandari-de-unire-video-13892912

Klaus Iohannis, în fața studenților USM: Nu doar trecutul, ci și viitorul nostru sunt comune, în Uniunea Europeană

/0 Comentarii/în /de /1.528 vizite

realitatea.md

Președintele României, Klaus Iohannis, aflat în vizită oficială la Chișinău, a susținut o prelegere în fața profesorilor și studenților Universității de Stat din Moldova. În discursul său, șeful statului român a vorbit atât despre relațiile bilaterale moldo-române, cât și despre viitorul european al Republicii Moldova, atins cu sprijinul României. Iohannis a mai precizat că cele două țări au nu doar un trecut, dar și un viitor comun, în cadrul Uniunii Europene.

Realiteatea.md vă prezintă în continuare unele teze din alocuțiunea președintelui Klaus Iohannis în fața tineretului studios:

„Astăzi, comuniunea de limbă, istorie, civilizație și cultură face din relația României cu Republica Moldova un episod unic la nivel european. În diferite etape ale construcției europene, diferite state au acordat altor țări care aspirau la statutul de candidat sau de membru al Uniunii Europene, asistență consultativă și tehnică, precum și susținere în procesul de negociere.

Cu toate acestea, relația dintre România și Republica Moldova depășește aceste elemente tehnice. Între noi este ceva mai presus. Limba noastră comună este mult mai veche decât momentul când vizionarii lideri europeni construiau prima comunitate a cărbunelui și oțelului. Între noi există un amestec de identitate și solidaritate greu de definit, dar ușor de simțit. De la Timișoara la Orhei se aude aceeași limbă, iar trecutul nostru încape deseori între copertele aceluași manual de istorie”.

„Dumneavoastră veți deveni în următorii ani vocea locuitorilor Republicii Moldova. În această calitate veți avea responsabilitatea decisivă de a conduce Republica Moldova în marea familie europeană. Astfel, elitele moldovenești au marea șansă de a contribui la așezarea RM acolo unde îi este locul, în Uniunea Europeană, alături de România. Dar, construcția unui viitor durabil nu poate fi însușită doar de către cetățenii RM, ci trebuie asumată cu hotărâre de Guvernul de la Chișinău, oricare ar fi acesta.

Una dintre marele provocări ale anilor următori este să duceți la îndeplinire reformele democratice începute în țara voastră. Nu există altă cale spre prosperitate și securitate decât a continua acest efort susținut”.

„În ultimii ani ați făcut eforturi importante pentru apropierea de UE. Republica Moldova a reușit să fructifice din plin statutul de membru al parteneriatului estic, obținând anularea vizelor pentru cetățenii moldoveni și semnând, alături de Ucraina și Georgia, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv componenta de liberalizarea schimburilor. Aceștia sunt pași hotărâți în vederea integrării, dar nu și suficienți. De aceea eforturile trebuie să continue.

Trăim vremuri tulburi, chiar la granițele noastre o perspectivă care complică și mai mult strădaniile Republicii Moldova. Cred că în actualul context regional marcat de instabilitate, este de datoria României să contribuie la garantarea persepectvivei europene a Republicii Moldova”.

„Evident totul va lua timp. Nimic nu se construiește peste noapte. Fiți convinși că lucrurile făcute cu rânduială sunt mai eficiente și mai durabile. România a semnat Acodrul de Asociere în 1993 și a devenit membru cu drepturi depline în 2007. 14 ani reprezintă un drum lung, dar experiența ne-a demonstrat că așteptarea reprezintă înainte de toate depășirea propriilor bariere din administrație, din justiție, din raporturile statului cu cetățenii”.

articol preluat de pe http://www.realitatea.md/

Mesajul presedintelui Klaus Iohannis pentru Euromaidan, la un an de la protestele din Ucraina

/0 Comentarii/în /de /1.290 vizite

Astăzi se împlinește un an de la Revoluția Demnității, când cetățenii Ucrainei s-au mobilizat și au ieșit în stradă împotriva unui regim corupt și autoritar, care le amanetase destinul european. Gândul meu se îndreaptă cu respect către toți cei care și-au dat viața pentru libertate, în acele zile tumultuoase. Am văzut cum o națiune renaște și cum aspirațiile ei nu pot fi distruse de șenilele tancurilor. În multe privințe, eroii Euromaidanului au semănat cu eroii de la Timișoara sau București, din 1989. Din păcate, încercările la care este supusă Ucraina sunt departe de a se fi încheiat. În ultimul an, Federația Rusă a ocupat Crimeea, iar în estul Ucrainei se implică în destabilizarea acestei țări. Sper ca negocierile de pace de la Minsk să fie respectate și să pună capăt confruntării armate, care a dus deja la pierderea a mii de vieți omenești și la peste un milion de refugiați. Ca președinte al României, susțin soluția diplomatică în rezolvarea acestui conflict, astfel încât Ucraina să fie un stat stabil, democratic, suveran, căruia să i se respecte integritatea teritorială. La manifestările de azi, de la Kiev, sunt reprezentat de consilierul meu pentru securitate națională, George Scutaru. Pe 17 martie, mă voi reîntâlni cu președintele Petro Poroșenko, cu prilejul vizitei mele oficiale în Ucraina.

articol preluat de pe https://www.facebook.com/klausiohannis

Omuloo, neanderthalianul civilizaţiei turnătoresciene

/0 Comentarii/în /de /1.533 vizite

Liviu Mihaiu – adevarul.ro

Vă amintiţi cred, toţi cei care aţi degustat din veşnicia care s-a născut la sat, cum uliţa colbuită era pentru orice orăşean de la bunica un culoar al interogării ţărăneşti. „Al cui eşti tu, maică!?“ te-ntrebau insistent chivuţele de pe băncuţă după smeritul „Sărumâna“ pe care il dădeam privind razant prin freza de pistruiat.

„A lu Mitică Deaconu”, răspundeam eu. „Aaaah“, ziceau mămăiţele, „e a lu Mitică care o ţine pe Lenuţa din deal, fostă a lui Şchiopu care a fost şef la matu’ din Topologu“. Şi un nou subiect de „tocşoupăei“ se isca mintenaş pe marginea şanţului după trecerea mea prin studioul „tevede“, de identificare, recensământ şi clasare a trecătorului. De aceea, poate, casa la ţară e arareori în fundul curţii, ci cât mai aproape de drum, să nu scape nimeni vreo vremelnicie nebăgată-n seamă. Aşa e şi spaţiul public românesc, un radio-teve de şanţ, un vaiet continuu, centripet, al unei curiozităţi maladive, transformate odată cu trecerea forţată de la sat la oraş, în imaginea calsică a babei care întredeschide uşa de la bloc „să vază“ cu cine vii şi ce se mai aude…

Combinată cu vocaţia endemică de turnător-denunţător, obiectualizată în 45 de ani de comunism, zece ani de iliescenism şi zece de băsism, statul românesc s-a transformat dintr-unul ticăloşit într-unul poliţienesc captiv cu tabere în psihoză paranoidă permanentă.

Ulltimul set de bârfe din „poiana lui Iohann“ despre numirea lui Hellvig la SRI tinde să ignore cu desăvârşire orice război din afara graniţelor şi să-l continue pe cel din interior. Taberele se aprind din nou, antipontiştii şi antibăsiştii au început din nou schimbul de înjurături! „Al cui e Hellvig, maică!!?” Traian Băsescu, crescut în patologia de cazarmă a serviciilor secrete vechi şi noi, a scrâşnit în stilul său hipnotic de mare hater în grad de comandor, căruia nu i-a scăpat nimic de terfelit în galantarul patrimoniului naţional, de la Rege la Arafat şi-napoi, zice scrâşnind: „E Omuloo Voiculescu, pus de premierul Grivco, recte Iohannis.“

Alţii, din zona vintage-naţionalistă, observă disperaţi că Eduard Hellvig a fost şef de programe la fundaţia Soros şi strigă îngrijoraţi vadimian: „Omuloo Soros racolat în studenţie”, îndealtfel o temă anti societate civilă veche prin ziarele oficiale ale Noii Securităţii.

Apoi vine Lenuţa a lu’ Chioru din deal (acum la vale) şi spune că e (şi) Omuloo Coldea – aka jurnalul Elenei Udrea aflat in custodia generalului Cristoiu:

„La un moment dat aflând că la sediul SRI din Băneasa se duc Eduard Hellvig şi Petrache de la Ilfov, la Coldea, să se pună de acord pe diverse lucruri legate de Iohannis şi că aceştia spuseseră că i-a asigurat Coldea că nu va fi declarat incompatibil până la alegeri Iohannis, m-am dus să-i spun lui Maior că se lucrează împotriva lui Ponta cu aceste metode.“

Ziaristul Cristian Câmpeanu de la România Liberă, conform logicii propuse şi recunoscute naţional, Omuloo Dan Adamescu, proprietar al ziarului şi general de asigurări pe zona germană, aflat acum in pârnaie, spune că Hellvig e rezultatul inţelegerilor dintre Iohannis şi Ponta şi că va pune capăt anticorupţiei pe zona SRI; Sultănoiu de la Gândul spune scurt că e doar Omuloo Iohannis pentru SRI. Alţii, din mahalale conexe liberalilor, spun că e Omuloo Antonescu, care cu ocazia instalării lui EH pe fotoliul lui Maior ar putea să-şi anuleze neplăcuta vacanţă a tăcerii autoimpuse şi să spere-n gura mare la un viitor mandat prezidenţial.

Cum partidul serviciilor UNPR al generalului Oprea, zis şi „Interesul Naţional”, a aplaudat prompt propunerea preşedintelui, iar ziariştii acoperiţi de Colegiul Naţional de Apărare, acum la desk office-ul teve al complexului militaro-securistic românesc nu au rostit niciun „adevăr“ sau acuză la adresa extracţiei lui Hellvig, imi confirmă şi-mi prezice o teorie, care este cea a lui Marian Sultănoiu răsturnată în oglindă: nu e omul lui Iohannis pentru SRI, ci Omul SRI pentru Iohannis…de fapt, singura variantă rămasă neexploatată public din motive mai mult decât evidente în „libera exprimare“ a presei ocupate.

Şi da, o să intrebaţi puţin mai jos: „Dar tu, Mihaiule, Omuloo cui eşti matale!?“ Şi o să vă răspund ca la ancheta ţărănească ancestrală: Sunt a lu’ Mitică Deaconu, care a trăit cu a lu’ Caţavencu şi a lu’ Guerrilla, nebunu’ăa de voia să salveze delta...

Sau, dacă ar fi să mă iau după ultima mea evaluare făcută de un sibian apropiat al Bilderberg-ului: „Un paranoic care vede numai ofiţeri acoperiţi peste tot”. Ceea ce este pe deplin corect…

UnFuck Romania!
articol preluat de pe http://adevarul.ro/

(video) Discursul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României (9 februarie 2015)

/0 Comentarii/în /de /1.244 vizite

de la minutul 10

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut luni, 9 februarie a.c., un discurs în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României. 

Vă prezentăm textul discursului:


Domnule Președinte al Senatului,
Domnule Președinte al Camerei Deputaților,
Domnule Prim-ministru,
Doamnelor şi domnilor miniştri, 
Excelenţele voastre, doamnelor şi domnilor ambasadori, 
Onoraţi parlamentari,
Doamnelor și domnilor,

Am dorit ca la începutul acestei noi sesiuni parlamentare să mă adresez dumneavoastră, celor care, în urma votului cetățenilor, sunteți parte a organismului reprezentativ suprem, Parlamentul. 

Vă rog să priviți prezența mea în fața Camerelor reunite ca pe un semn de deschidere și respect față de puterea legiuitoare. Ca Președinte al României îmi asum astfel o relație de colaborare instituțională corectă și de parteneriat cu Parlamentul. Un asemenea parteneriat răspunde spiritului Constituției și așteptărilor cetățenilor. Dar în același timp are și însemnate rațiuni practice. Puterile statului, deși separate, sunt de fapt chemate să lucreze împreună în serviciul cetățenilor. Progresul unei națiuni nu se poate naște din conflict permanent între cei chemați să o reprezinte, ci din efortul lor comun.

Momentul de astăzi nu va rămâne unul singular în decursul mandatului meu. În spiritul acestui parteneriat, îmi propun să vin în fața dumneavoastră la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, pentru a vorbi despre priorități, despre temele care îi preocupă pe români și despre soluțiile posibile. Nu întâmplător, mesajul transmis astăzi de la tribuna Parlamentului vine după o serie de consultări cu partidele politice, cu Președinții celor două Camere și cu reprezentanți ai societății civile. Acesta este modul în care înțeleg să dau conținut rolului de mediator și integrator al Președintelui. 

O spun direct: îmi doresc un Parlament puternic. Pentru că un Parlament slab înseamnă o verigă slabă în construcția democratică. Pentru că un Parlament lipsit de credibilitate nu face decât să îndepărteze cetățenii de politică și să lase loc îndoielii, resemnării sau cinismului. Parteneriatul Președintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituție fundamentală a democrației. Dar este important ca și acțiunile dumneavoastră, deopotrivă, să fie în același sens. Un Parlament ferm în materie de integritate, corect în raport cu cererile justiției, responsabil în actul de legiferare, activ în atribuțiile de control și transparent în conduită va fi, cu siguranță, privit altfel de cetățeni.

Doamnelor și domnilor,

Am constatat cu bucurie că există deschidere față de reformarea instituțiilor politice, pe care o reclamă intrarea într-o nouă etapă a consolidării democratice și pe care cetățenii României o doresc. Dar pentru o transformare profundă de sistem va trebui să renunțăm la câteva practici. În primul rând să renunțăm la populism și la electoralism. Ce înțeleg prin populism? Să propui măsuri care afectează arhitectura statului și instituțiilor fără argumente, doar pentru a atrage voturi. Ce înțeleg prin electoralism? Să gândești măsuri și sisteme de vot de natură să maximizeze câștigul electoral al unui partid sau altuia într-un moment dat. În acest fel nu se poate construi un stat. Trebuie să avem tăria să recunoaștem că din cauza populismului și electoralismului suntem astăzi aici. Nu în sens de vină, ci de responsabilizare, acum când avem șansa de a îndrepta lucrurile.

În unele cazuri, deși se știa că nu sunt eficiente, au fost create reguli care răspundeau unor interese electorale de conjunctură. În alte situații, temerile publicului au fost deliberat alimentate, pentru a distruge, iar conflictul politic a umbrit orice dezbatere așezată. Totul a fost subsumat unui război politic, lipsit de sens pe termen lung, dar consumator de energii și distrugător de speranțe. Ca Președinte al României, pot să afirm în acest context că nu voi uza niciodată de instrumentul referendumului pe teme populiste, doar pentru a aduna voturi. 

În ceea ce privește proiectele care îmbracă reforma instituțiilor publice vreau să vă supun atenției câteva chestiuni. Noi, întreaga clasă politică trebuie să reflectăm la rece dacă alegerea dintr-un singur tur de scrutin a președinților de Consilii Județene sau a primarilor a fost o decizie oportună sau nu, dacă a adus administrația mai aproape de cetățean sau nu, dacă a făcut-o mai responsabilă, mai reprezentativă, mai transparentă sau nu. Să reflectăm cu sinceritate asupra consecințelor votului pe listă sau votului uninominal, cum facem ca cetățenii să fie mai bine reprezentați, cum creștem calitatea actului politic. Dacă gândim sistemul electoral pornind de la asemenea deziderate vom putea oferi mai repede și mai temeinic răspunsuri.

Chiar și tema reducerii numărului de parlamentari trebuie scoasă din sfera populismului. Suntem cu toții de acord că actualul sistem a generat un for legislativ supradimensionat. Și ne dorim un parlament mai mic. Dar nu pentru că democrația este prea costisitoare, nu pentru că un întreg corp legiuitor trebuie sancționat sau blamat. Nu. Ci pentru că dorim un Parlament mai eficient și mai reprezentativ. Soliditatea democrației depinde de Parlament, de capacitatea lui de a-și recâștiga rolul și încrederea publicului.

Sunteți chemați să dați un răspuns adecvat și românilor din diaspora. Și în acest caz am constatat că există voință politică din toate părțile. A gândi votul românilor din diaspora în termenii avantajului sau dezavantajului electoral, de tipul cine câte voturi poate lua, așa cum s-a mai întâmplat în trecut, este o capcană pe care cred că avem înțelepciunea să o evităm. Nu este rolul Președintelui să spună care dintre soluțiile tehnice este mai bună. Pentru asta există specialiști, iar pentru decizie există vot. Dar, ca garant al drepturilor și libertăților cetățenilor și ca mediator între stat și societate, este datoria mea să mă asigur că dreptul fundamental la vot al tuturor românilor este respectat, indiferent unde trăiesc ei.

O altă practică la care va trebui să renunțăm, dacă vrem cu adevărat să mișcăm lucrurile în România, este cea a schimbărilor de fațadă, care acoperă conservarea stării de fapt. S-au mai făcut în România cosmetizări de instituții sau mecanisme, pentru ochii publicului, dar care nu au condus la transformări reale. Dacă avem tăria să recunoaștem și acest lucru, vom face încă un pas înainte. Aparența schimbării care ascunde rezistența la schimbare nu este o soluție. Mai devreme sau mai târziu cei care o practică decontează politic la vot, pentru că oamenii văd și înțeleg aceste lucruri. Să nu subestimăm niciodată maturitatea alegătorilor! 

Modificarea legislației privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, precum și o nouă lege a partidelor politice trebuie să conducă la o creștere a transparenței, integrității și participării. Dar și la dispariția unor fenomene absolut nedorite precum mita electorală sau turismul electoral. Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat găleți și nici festivaluri de resurse nelimitate, despre a căror proveniență toată lumea se întreabă, dar nimeni nu răspunde. Am văzut că la aceste capitole aveți deja propuneri care să facă legislația mai clară, mai transparentă, mai riguroasă când vine vorba despre finanțare și mai flexibilă, mai inclusivă, mai deschisă când vine vorba despre încurajarea participării.

În urma consultărilor cu partidele politice am convenit un calendar, care presupune ca până la sfârșitul acestei sesiuni să avem un nou pachet de legi – privind alegerile locale și parlamentare, votul românilor din diaspora, finanțarea partidelor și campaniilor electorale, legea partidelor. Mă aștept ca acest calendar să fie respectat. În acest fel vom arăta două lucruri: acela că reforma instituțiilor politice a fost demarată și există cadrul pentru ea. Și că atunci când dezbatem și suntem responsabili, chiar dacă avem păreri diferite, putem construi pentru România. Prin respectarea calendarului convenit, Parlamentul României are în această sesiune oportunitatea de a împlini o așteptare, de a avea un prim rezultat concret și de a începe să recâștige în mod autentic încrederea oamenilor.

Schimbarea de legislație nu va fi suficientă singură, ci doar însoțită de o schimbare de conduită, mentalitate și atitudine. Un rol aparte vă revine dumneavoastră, celor din partidele politice, în a gândi modalități de selecție care să pună în valoare performanța, profesionalismul, prestigiul și integritatea. Publicul se uită și evaluează oamenii pe care îi susțineți și promovați în funcții de demnitate publică, de la nivel local până la nivel central.

Doamnelor și domnilor,

Unul dintre punctele importante, unde am constatat că există acord, se referă la răspunsul Parlamentului la solicitările justiției. Discuțiile purtate cu actorii politici îmi dau convingerea că se poate ajunge rapid la o soluție legislativă pentru accelerarea și simplificarea procedurilor pentru cererile de încuviințare a reținerii, arestării sau percheziției parlamentarilor și pentru cele de efectuare a urmăririi penale pentru miniștri și foști miniștri membri ai Parlamentului. Dincolo de aspectul practic, al celerității și transparenței, va fi un semnal de angajament public și voință politică, în raport cu independența justiției și sprijinirea ei în lupta anticorupție.

Doresc, de asemenea, să salut preocuparea de a face schimbări în Regulamentele de funcționare ale celor două Camere, inclusiv faptul că reprezentanții Executivului se angajează să vină în fața Parlamentului. Este un prim pas pentru ca funcția de control parlamentar să recapete conținutul adecvat și așteptat. Nu un control formal sau aparent, rămas pe hârtie și neexercitat în practică. Ci unul autentic și eficient asupra Guvernului, dar și asupra celorlalte autorități aflate sub control parlamentar. Golirea de fond a acestei funcției afectează autoritatea și prestigiul Parlamentului și reprezintă o pierdere în consolidarea democratică. În același timp, funcția de legiferare a Parlamentului are nevoie să recapete și ea conținut. Echilibrul puterilor în stat presupune ca atributul de legiferare al Executivului să fie unul excepțional, nicidecum curent. Nu este în spiritul democrației și statului de drept nici ca guvernul să asume funcția legislativă, nici ca prin ordonanțe de urgență să facem frecvent excepții de la lege Istoria recentă ne arată că toate partidele, atunci când se află în opoziție, critică folosirea ordonanțelor de urgență, dar când ajung la putere recurg la ele în măsură egală sau chiar mai mare. Despre asemenea lucruri trebuie să spunem adevărul. Și să le punem punct.

Ridic această problemă în contextul în care pe agenda consultărilor mele cu partidele politice s-a aflat și nefericita Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 55/2014. O decizie luată la nivel de Guvern, într-un context la care nu doresc să mă mai refer, s-a întors acum ca un bumerang asupra Parlamentului și a creat o situație juridică aproape imposibil de rezolvat. Aceasta este una din consecințe. O alta este instabilitatea și lipsa de predictibilitate în legislație, care se răsfrânge mai departe în instabilitatea și lipsa de predictibilitate a mediului politic, social și economic. Utilizarea frecventă a ordonanțelor ajunge să aibă, de fapt, efecte directe asupra oamenilor. Cine să investească în România și să creeze locuri de muncă dacă legislația se schimbă mereu? Cine să dezvolte planuri pe termen lung dacă există riscul ca regulile să fie altele de la un an la altul sau chiar de la o lună la alta? Cine să aibă încredere dacă din când în când legea este pusă între paranteze prin ordonanțe? Vă rog să reflectați la aceste lucruri fără a le atașa o conotație politică, ci din perspectiva performanței instituțiilor de care depinde, în ultimă instanță, viața de zi cu zi a cetățenilor noștri.

Doamnelor și domnilor,

Respectul față de instituția Parlamentului se exprimă și în îndeplinirea obligațiilor care îmi revin în calitate de Președinte. În decursul acestei sesiuni voi prezenta Parlamentului Strategia Națională de Apărare, în conformitate cu Legea fundamentală. De asemenea, există din partea mea disponibilitatea de a media teme sensibile, unde lipsa unui dialog a condus la blocaj. O asemenea temă este legea securității cibernetice. Cred că putem găsi un echilibru între nevoia de securitate, crescândă și justificată de noile realități internaționale, și apărarea drepturilor și libertăților inalienabile ale individului, pe care se fundamentează o societate democratică.

Doamnelor și domnilor,

Am spus și doresc să exprim din nou convingerea mea că așteptările mari pot duce la rezultate mari. Atunci când oamenii ne privesc cu atenție și cu speranță avem toate motivele să fim mai mobilizați și mai responsabili. Parteneriatul despre care am vorbit nu înseamnă că vom fi toți de acord cu toate. Pentru asta există mecanisme democratice, majorități și voturi. Este firesc ca fiecare partid să aibă o anumită viziune și temele pe care i le impune orientarea și electoratul propriu. Dar vorbesc despre un parteneriat bazat pe dialog și respect, la care contribuie fiecare, cu abordarea proprie, pentru a lăsa în urmă ceva mai bun. Vă mulțumesc!

Departamentul de Comunicare Publică
09 Februarie 2015

articol preluat de pe http://www.presidency.ro/

foto https://www.facebook.com/klausiohannis?fref=ts

Întâlnire cu președintele Klaus Iohannis

/0 Comentarii/în /de /1.515 vizite

COMUNICAT DE PRESĂ

O delegaţie a campaniei Politică fǎrǎ Bariere s-a întâlnit în cursul dimineţii cu domnul Preşedinte Klaus Iohannis, la invitaţia acestuia. Membrii delegației au prezentat principiile proiectului legislativ pentru desfiinţarea barierelor existente în calea participării politice a cetățenilor, mai concret, în calea înfiinţǎrii de noi partide și a funcționării acestora. Ei au rǎspuns întrebǎrilor Președintelui referitor la posibilele implicaţii ale amendamentelor propuse prin Campania Politică fǎrǎ Bariere.

În octombrie, în timpul campaniei electorale din cadrul alegerilor prezidențiale, Preşedintele (pe atunci candidat) și-a declarat susţinerea faţǎ de proiectul Politică fǎrǎ Bariere. La întâlnirea de astăzi, Președintele Klaus Iohannis și-a reafirmat susținerea față de principiile Campaniei și a promis cǎ va discuta şi cu reprezentanţii partidelor parlamentare, astfel încât modificarea Legii partidelor să aibǎ prioritate în Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.

Ambele pǎrţi şi-au exprimat dorinţa continuǎrii dialogului și a întâlnirilor dintre Preşedinte şi reprezentanţi ai Politică fără Bariere pe aceastǎ temǎ.

Organizațiile membre ale campaniei Politică fără Bariere împărtășesc valori comune precum respectul pentru drepturile fundamentale ale omului, nediscriminare, libertate, egalitate și militează pentru democrație și stat de drept în România. Vizitați pagina Campaniei pentru mai multe informații: http://www.facebook.com/PoliticafaraBariere și site-ul https://politicafarabariere.wordpress.com/

Informații de contact:
Florina Presadă, Centrul de Resurse pentru participare publică, florina@ce-re.ro, 0722 383 190
Codru Vrabie, Asociația Funky Citizens, codru@funkycitizens.org, 0723 552 180

Campania Politică fără Bariere:
Active Watch
Asociația Civitas `99
Asociația E-Civis
Asociația Funky Citizens
Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki APADOR-CH
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale CENTRAS
Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Centrul pentru Inovare Publică
Asociația România Vie
Centrul pentru Jurnalism Independent
Comunitatea Uniți Salvăm
Expert Forum
Fundația pentru o societate deschisă
Grupul pentru Democrație Participativă – Plenum
Rezistența Urbană
Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală

articol preluat de pe https://politicafarabariere.wordpress.com