Articole

(video) Parchetul General a redeschis 14 dosare pe numele lui Traian Băsescu

foto preluat de pe Mediafax
articol preluat de pe stiri.tvr.ro

Parchetul General a redeschis 14 dosare penale pe numele fostului preşedinte Traian Băsescu. Printre acestea, dosarul casei din Mihăileanu, terenul din Primăverii şi cazul în care fostul preşedinte i-a smuls telefonul unei jurnaliste. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost închise pentru că Traian Băsescu avea imunitate. Acum, procurorii trebuie să le analizeze pe fiecare.

Parchetul General a redeschis dosarul privind casa din Mihăileanu. Pe vremea când era primar, Administraţia Fondului Imobiliar i-a repartizat lui Traian Băsescu un apartament în centrul Capitalei, pe motiv că nu avea locuinţă în Bucureşti. Băsescu a avut însă o vilă în Otopeni pe care a donat-o fiicei sale, Ioana. În 2003, fostul primar a cumpărat apartamentul de aproape 200 de metri pătraţi cu doar 19.000 de dolari. Cazul a fost închis în 2005 şi 2008.

Un alt dosar redeschis este cel al terenului cumpărat în 2000 în zona Primăverii. Fostul primar a dat pe teren 1,4 miliarde de lei vechi şi l-a vândut în 2002 cu aproape 12 miliarde de lei vechi cumnatei omului de afaceri Costel Căşuneanu.

În 2006, femeia i-a vândut terenul lui Căşuneanu la acelaşi preţ. Acum, în 2015, Oficiul de Combatere a Spălării Banilor a trimis informaţii noi la Parchet şi procurorii au redeschis dosarul. Procurorii au cerut şi redeschiderea cazului privind telefonul unei jurnaliste de la Antena 1. În 2007, i-a luat acesteia telefonul cu care îl filma la cumpărături. A şters filmarea şi a doua zi i l-a dat înapoi.

Cele mai multe dosare au fost închise întrucât Traian Băsescu avea imunitate prezidenţială. Acum, procurorii trebuie să le analizeze pe fond. Redeschiderea lor nu înseamnă însă automat că fostul preşedinte va fi pus sub acuzare. Traian Băsescu nu a comentat până acum demersul procurorilor.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Fostul deputat William Brînză, ridicat de procurorii DIICOT

Foto: (c) Radu TUȚĂ / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES/(AS-autor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță)

Fostul deputat William Brînză a fost ridicat joi de procurorii DIICOT și dus la audieri în legătură cu un dosar în care este acuzat de evaziune fiscală și sprijinire a unui grup de infracțional organizat.

Potrivit DIICOT, prejudiciul reținut în sarcina lui William Brînză este de aproximativ un milion de euro, procurorii instituind sechestru pe averea acestuia.

Audierea lui William Brînză are loc într-un dosar mai vechi, deschis în decembrie 2014 de procurorii DIICOT, în care au fost efectuate la acea vreme mai multe percheziții, inclusiv la sediul Ministerului Fondurilor Europene.

În dosar a fost audiată atunci și mama lui William Brînză, existând informații că pe numele ei ar fi fost înființată o firmă care înregistra operațiuni fictive privind achiziția de carne.

Dosarul viza destructurarea unei grupări specializate în evaziune fiscală și spălare de bani, prin folosirea de firme fantomă pentru prestări servicii fictive și livrări de mărfuri, în special produse din carne.

De asemenea, gruparea folosea documente ori declarații false pentru a obține fonduri europene nerambursabile.

Anchetatorii susțineau că, în perioada 2010-2014, pe teritoriul României (zona București-Ilfov și Moldova) a acționat o grupare ce funcționa pe mai multe paliere, cu structură piramidală. La această grupare au aderat mai multe persoane, din medii diferite, care s-au specializat fiecare având atribuții clar determinate.

Gruparea a creat și utilizat societăți comerciale în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat, societăți care erau trecute pe numele unor persoane modeste material și cu un nivel minim de educație, în special din zonele rurale din Moldova și din Republica Moldova, manipulabile, dar controlate în fapt de membrii grupării.

Prin intermediul acestor firme, au fost săvârșite infracțiuni de evaziune fiscală, prin efectuarea de livrări fictive de bunuri și servicii către societăți comerciale controlate de diverse structuri infracționale.

De asemenea, gruparea se ocupa cu spălarea de bani, prin preluarea de sume de bani cash de la diverși “clienți”, care erau depuse în conturi bancare aparținând firmelor controlate de membrii grupării, urmată de repunerea banilor la dispoziția “clienților”.

În plus, membrii grupării au fraudat instituții bancare, prin contractarea de diferite tipuri de credite în baza unor acte falsificate și nerambursarea acestora.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Vicepreședinte CJ Caraș-Severin, prins în flagrant în timp ce primea mită (surse)

foto – ziardebusteni.ro
articol – AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Florin Marin)

Ghiorghioni Ionesie, vicepreședinte al Consiliului Județean Caraș Severin, ar fi fost prins în flagrant de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în timp ce primea mită, au declarat marți, pentru AGERPRES, surse judiciare.

imageResize (2)

Foto: (c) Paula NEAMȚU / Arhiva AGERPRES

Sursele citate au precizat că acesta ar fi fost surprins în timp ce primea 20.000 de lei, o tranșă din mai multe luate anterior, și care ar fi reprezentat 10% din valoarea unor lucrări. Banii ar fi fost oferiți de un om de afaceri în schimbul încredințării unor lucrări la drumuri.

În prezent, procurorii efectuează percheziții în acest caz, urmând ca Ghiorghioni Ionesie să fie dus la DNA — Serviciul Teritorial Timișoara.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Biroul antifraudă al UE, acuzat că a încercat să-și crească rata de reuşită în mod fraudulos

Parlamentul European – Bruxelles
foto si articol preluate de pe independent.md

Biroul antifraudă al UE, OLAF, este anchetat în urma unor acuzaţii de lipsă de responsabilitate şi transparenţă, precum şi pentru deschiderea inutilă a unor cazuri minore pentru a-şi creşte rata de reuşită, relatează The Sunday Times, în ediţia electronică.

Anchetatorii belgieni au declarat că au cerut Comisiei Europene să ridice imunitatea diplomatică unor oficiali ai OLAF acuzaţi că au făcut înregistrări ilegale, în conformitate cu legea naţională. Biroul este acuzat că a interceptat ilegal convorbiri telefonice în timpul anchetei împotriva fostului comisar european John Dalli.

Înregistrările se referă la o conversaţie între Silvio Zammit, reprezentant al lui Dalli şi fost viceprimar al oraşului maltez Sliema, şi Inge Delfosse, reprezentantă a ESTOC (European Smokeless Tobacco Council). În timpul acestei conversaţii, iniţiată de la sediul OLAF din Bruxelles, Zammit ar fi cerut zece milioane de euro pentru a aranja o întâlnire între “şeful” lui şi şeful lui Delfosse, relatează Malta Today.

Zammit a fost acuzat că a cerut mită în valoare de 60 de milioane de euro pentru influenţarea unei propuneri de lege privind produsele pe bază de tutun, iar John Dalli a demisionat din funcţia de comisar european după ce biroul antifraudă a interceptat o serie de apeluri telefonice între el şi Zammit exact atunci când au fost făcute cererile de mită.

Dar un nou raport al comisiei de supervizare a OLAF a afirmat că înregistrările au fost făcute fără ca Zammit să ştie, iar acest lucru reprezintă o “interferenţă nejustificată în dreptul la viaţa privată”. Dacă înregistrarea este declarată ilegală, aceasta nu va putea fi admisă ca probă în proces.

„Acuzaţiile sunt grave”, a declarat o sursă apropiată anchetei belgiene. „Înregistrarea secretă a unor conversaţii private fără mandat judiciar este ilegală în această ţară”, a continuat aceasta.

Giovanni Kessler, în vârstă de 58 de ani, şeful italian al OLAF, poate fi tras la răspundere personal dacă reiese că a ordonat interceptările.

articol preluat de pe http://independent.md/

(video) Defrișări ilegale, reclamate de Guvern la DNA

foto si articol preluate de pe B1.ro

Un raport referitor la situația fondului forestier din România a fost depus de Guvern la Direcția Națională Anticorupție, după o serie de verificări la direcţiile silvice din Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ şi Suceava, informează B1 TV.

În raport se reclamă defrișările ilegale din țară, angajații de la Romsilva și firmele implicate în traficul fondului forestier fiind acuzate de abuz în serviciu, fals în acte, fals în declarații și fals intelectual.
Se mai arată în raport că marga lemnoasă se videa preferențiar.

Statul a fost păgubit cu sume uriașe de aceste manevre. Urmează să se calculeze prejudiciul statului.

“Biroul de presă al Guvernului este abilitat să vă pună la dispoziție sinteza rapoartelor de control privind verificările efectuate în legatură cu valorificarea produselor fondului forestier proprietate publică a statului aflat în administrarea unor direcții silvice județene, unități din structura Regiei Naționale a Pădurilor -Romsilva,  precum și adresa Corpului de Control al primului-ministru către Directia Națională Anticorupție”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

“Corpul de control al primului-ministru a efectuat acțiuni de verificare la direcțiile din județele Bistrița-Năsăud, Maramureș, Mehedinți, Neamț și Suceava, în legătură cu valorificarea produselor fondului forestier proprietate publică a statului aflat în administrarea acestor entități, precum și la Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, în legătură cu adoptarea de către acesta, în anul 2009, fără temei legal, a unui regulament.

În urma verificărilor efectuate au rezultat indicii privid săvârșirea a unui număr de 52 posibile fapte de natură penală”, se arată în documentul trimis DNA-ului.

Controlul efectuat a vizat perioada 16 martie 2009-31 decembrie 2012.

La Direcția Silvică Maramureș, într-un singur caz, 171 de arbori tăiați ilegal au ajuns în circuitul public, în urma a cel puțin 3 infracțiuni.

Astfel, societatea Ariana SRL a taiat ilegal arborii. Prima infracțiune. A doua – angajaţii direcției silvice au uitat să sesizeze organele judiare. Cum lemnul trebuia valorificat, inginerul Romsilva, Vasile Mureșan a comis infracțiunea de fals într-un referat care viza vânzarea celor 171 de arbori tăiați ilegal către compania Holzindustrie Schweighofer SRL.

În urma apariției în presă a unor dovezi privind practicile nu tocmai oneste de achiziție de masă lemnoasă de către compania austriacă, autoritățile române au luat măsuri.

Numele companiei austriece, primul jucător din industria de profil în țara noastră nu este singurul menționat în raportul DNA. Un alt nume important este cel al societăţii Kronospan Sebes SA.

Potrivit raportului DNA, pe raza direcției Silvică Suceava, această companie ar fi implicată în mai multe activități infracționale care au presupus, cel puțin din partea angajaților Romsilva comiterea unor infracțiuni precum abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, fals in declaratii sau fals intelectual. Firmei i se permitea să participe la licitațiile organizate de Romsilva, deși înregistra datorii către regia autonomă, lucru nepermis prin legislație.

Activitatea infracțională ar fi căpătat proporții uriașe după ce în 2009-Consiliul de administrație al Romsilva a adoptat un regulament de vânzare a masei lemnoase adunată anual din pădurile statului, fara să aibă un temei legal, prin depasirea atribuţiilor prevazute în regulamentul de organizare şi functionare al Romsilva, prin comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, după cum se arată în raportul guvernamental.

Abuzurile din pădurile României ar putea fi stopate, susțin ONG-urile și foști ministri ai Mediului și pădurilor, prin adoptarea noului cod silvic, document care a stârnit o serie de controverse. 


Defrișări ilegale, reclamate de Guvern la DNA

articol preluat de pe http://www.b1.ro/

Gavrilescu: Ministerul Mediului a declanşat un control la compania Holzindustrie Schweighofer

Holzindustrie Schweighofer – foto riseproject.ro
articol – Ovidiu Matache . Mediafax

Ministerul Mediului a declanşat un control la Holzindustrie Schweighofer privind legalitatea achiziţionării de către companie a materialului lemnos tăiat din păduri, a declarat, joi, la Galaţi, într-o conferinţă de presă, ministrul de resort Graţiela Gavrilescu.

Ministrul Graţiela Gavrilescu a spus că Direcţia Generală de Control a Ministerului Mediului a declanşat, din ordinul său personal, un control amplu la compania Holzindustrie Schweighofer prin care se urmăreşte legalitatea achiziţionării de către această societate de material lemnos tăiat din păduri, iar Garda de Mediu, pe de altă parte, a început să facă săptămâna aceasta un control al calităţii aerului la o fabrică de la Rădăuţi, care produce PAL folosind formaldehidă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În acest context, Gavrilescu a afirmat că a luat act de acţiunile de protest programate pentru sfârşitul acestei săptămâni faţă de tăierile ilegale de arbori şi a spus că şi-ar dori ca toţi românii să se opună acestui fenomen.

“Am luat act. Este un lucru normal, aşa cum şi eu sunt împotriva tăierilor ilegale, mi-aş dori ca toţi românii să fie împotriva tăierilor ilegale, este un drept de a manifesta. De aceea, am luat act de aceste mişcări care vor avea loc sâmbătă, pe fond de susţinerea Codului Silvic, şi împotriva monopolului, pentru că aici ajungem, şi a tăierilor ilegale şi împotriva monopolului. Codul Silvic reglementează, aduce un aport benefic pentru intreprinderile mici şi mijlocii şi nu mai lasă la mâna unei singure societăţi şi unui singur om monopolul astfel încât să nu mai poată nimeni să se dezvolte. Luând act de filmul care a circulat în presă, pentru mine a fost stupefiant să văd că există, şi la nivelul acesta, companie de la care ai anumite pretenţii, să se întâmple aşa ceva. De aceea, am dispus să fie făcut controlul, făceam chiar de luni, dacă ne puneam echipele în mişcare. A început deja, eu chiar spun că lucrurile trebuie să decurgă normal, să nu mai avem tăieri ilegale. Şi dacă lumea a considerat că este normal să facă acest protest spun că nu e nici neconstituţional, nici ilegal, ci un mod de a-şi manifesta interesul pentru propria ţară. Tăierea ilegală este o problemă de ţară”, a afirmat Gavrilescu.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Toma Petcu, şi secretarul de stat la Ministerul Mediului, Pasztor Sandor, au făcut, joi, o vizită la Galaţi pentru participa la o întâlnire regională pe probleme de mediu.

Senatorul PSD de Suceava Neculai Bereanu, membru al Comisiei de mediu, a solicitat, joi, ministrului Mediului să dispună un control de fond la Holzindustrie Schweighofer şi să stabilească dacă există masă lemnoasă provenită din tăieri ilegale, susţinând că are sesizări în acest sens de la oameni.

Senatorul Neculai Bereanu (PSD) a declarat, joi, presei, că solicită ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, ca, prin Corpul de Control, să dispună o verificare de fond la punctele de lucru din România ale Holzindustrie Schweighofer.

“Am suspiciuni rezonabile că la această firmă s-au achiziţionat cantităţi de lemn provenit din tăieri ilegale. Am văzut atât filmările făcute de o organizaţie de protecţia mediului din care reiese că o astfel de practică e acceptată la Holzindustrie Schweighofer, dar am şi sesizări pe această temă de la oameni din zona de munte a judeţului Suceava”, a spus Bereanu.

El consideră că ar trebui ca, în acest caz, Corpul de Control al Ministerului Mediului să evalueze toată masa lemnoasă aflată în depozitele Holzindustrie Schweighofer.

“Să vedem cât de legal lucrează această firmă”, a spus Bereanu.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/gavrilescu-ministerul-mediului-a-declansat-un-control-la-compania-holzindustrie-schweighofer-14225691

Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei, a fost reţinut

foto – Mediafax
articol – Mona Hera – Mediafax

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi, liberalul Cristian Adomniţei, a fost reţinut de procurorii DNA Iaşi, joi seară, după aproximativ cinci ore de audieri, în dosarul de corupţie în care au fost reţinute şi Carmen Irimescu şi Teodora Jinga, angajate ca şef serviciu în cadrul CJ Iaşi.

Cristian Adomniţei a fost reţinut de procurorii anticorupţie după aproximativ cinci ore de audieri, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Adomniţei a ajuns la sediul DNA – Serviciul Teritorial Iaşi în jurul orei 15.00, el declarând presei, prin intermediul unui sms, că a fost chemat să dea declaraţii în faţa procurilor şi că are sentimentul că este “singurul din sat care nu ştie ce se întâmplă în jurul său”.

“Am fost chemat la audieri. (…) Am sentimentul acela că sunt singurul din sat care nu ştie şi nu înţelege ce se întâmplă în jurul său”, spunea Adomniţei.

Alături de preşedintele CJ Iaşi, Cristian Adomniţei, au fost duse la audieri şefa Direcţiei Proiecte şi Dezvoltare Durabilă din CJ Iaşi, Teodora Jinga, şi şefa Serviciului Proiecte şi Parteneriate, Carmen Irimescu.

Ulterior, cele două angajate ale CJ Iaşi au fost reţinute pentru abuz în serviciu şi trafic de influenţă.
De asemenea, a fost reţinută şi Letiţia Popa, care este administratorul firmei “Laser Co” SRL.

În 15 aprilie, procurorii DNA au făcut 21 de percheziţii, dintre care 19 la Consiliul Judeţean Iaşi, în birourile unor directori ai Direcţiei Economice, Serviciului Financiar Contabil şi Direcţiei Achiziţii, într-un dosar în care sunt vizate fapte de corupţie şi fals, care ar fi fost comise în perioada 2013-2015.

Potrivit unor surse judiciare, în cazul percheziţiilor făcute la mijlocul lui aprilie, sunt în atenţia procurorilor anticorupţie preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei, vicepreşedintele Alin Aivănoaei, fostul vicepreşedinte Victor Chirilă şi directorul executiv al Direcţiei Proiecte şi Dezvoltare Durabilă, Cristina Teodora Jinga.
Faptele cercetate de către procurori vizează acordarea unui contract, prin procedura “cerere de ofertă”, societăţii Laser Co SRL Iaşi.

Contractul, în valoare de 340.000 de lei, pentru servicii de promovare a judeţului Iaşi, semnat în 27 septembrie 2013, presupunea 16 repere şi avea durata maximă de execuţie de trei luni de la data semnării. În caz de executare cu întârziere, prestatorul putea fi obligat la plata de penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere din contravaloarea serviciilor rămase de executat, au precizat sursele citate.

Suma ar fi fost achitată firmei, iar procesul-verbal de recepţie ar fi consemnat că totul este în regulă calitativ şi cantitativ, deşi în cele trei luni ar fi fost predate doar 11 din cele 16 repere de promovare. Auditul intern al CJ ar fi sesizat neregulile, iar acest aspect i-ar fi fost adus la cunoştinţă lui Cristian Adomniţei.

Preşedintele CJ Iaşi ar fi fost însă nemulţumit de constatările auditului intern şi ar fi ameninţat că “va lua măsuri drastice dacă ceea ce a constatat auditul ajunge la cunoştinţa publicului şi în presă”, au arătat sursele citate.
Percheziţiile de la sediul Consiliului Judeţean Iaşi, din 15 aprilie, s-au încheiat după aproximativ opt ore, procurorii DNA ridicând mai multe documente.

cititi mai mult pe http://m.mediafax.ro/social/presedintele-consiliului-judetean-iasi-cristian-adomnitei-a-fost-retinut-14225475#

Fiscul pregateste Jihadul impotriva persoanelor fizice

foto si articol – nasul.tv

Dupa ce a băgat spaima în firmele românești, Fiscul se pregătește să atace și segmentul persoanelor fizice din toată țara.
Concret, sunt vizate toate categoriile de persoane fizice care prezintă risc fiscal. Pentru acestea Fiscul are ca prioritate să extindă programul „de verificare a situaţiei fiscale prin utilizarea metodelor indirecte la nivel naţional, prin structurile teritoriale ale ANAF”, după cum arată Programul de Convergență 2015-2018, transmis de către Guvernul României la Bruxelles.

Și, deoarece în prezent nu există servicii dedicate de verificări fiscale la nivel regional, acestea vor fi înființate în perioada următoare, iar personalul care va lucra în cadrul acestor servicii va fi instruit pentru a efectua verificări fiscale eficiente.

Altfel spus, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) se va concentra, în lunile care urmează pe descoperirea evaziunii fiscale în rândul persoanelor fizice, utilizând în acest scop metodele indirecte de verificare și noile servicii de verificare fiscală ce urmează a fi înființate.

Totodată, Fiscul afirmă că va continua iniţiativa „privind Persoanele Fizice cu Averi Mari, respectiv intensificarea verificărilor conform codului de procedură fiscală şi relansarea campaniei de notificare prin transmiterea de scrisori către contribuabilii ce prezentau riscul de nedepunere a declaraţiei de venit din străinătate”.

De fapt, riscul fiscal planează asupra tuturor românilor care încasează un venit, din cauza faptului că nedeclararea sau subdeclararea veniturilor, precum și diferite moduri de încadrare în muncă a salariaților menite să reducă plata unor taxe și impozite sunt fenomene larg răspândite la nivel național.

Există mai multe categorii socio-profesionale pe care inspectorii fiscali le pot considera a fi cu risc fiscal ridicat. Este vorba despre persoanele cu averi mari, cele care au afaceri complexe, în țară și în străinătate, românii care au acces la scheme de planificare și consultanță fiscală, cei pentru care Fiscul constată diferențe de 10% sau cel puțin 50.000 de lei între veniturile declarate și veniturile reale sau persoanele care au obținut venituri, în ultimii cinci ani, din tranzacții imobiliare de peste 35.000 euro.

În categoriile cu risc mai intră profesorii care oferă meditații elevilor și nu declară sumele încasate, persoanele care dau locuințe cu chirie și nu-și declară veniturile, persoanele care desfășoară activități independente, dar și cele care obțin venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, din dobânzi și dividende realizate în afara României, tranzacționarea acțiunilor, obligațiunilor și a altor titluri de valoare, vânzare-cumpărare de valută, vânzarea părților sociale și lichidarea firmelor la care se dețin participații dacă veniturile sunt realizate din afara țării.

Sunt suspecte și veniturile din jocuri de noroc din România sau din străinătate, persoanele care obțin venituri din cesiunea creanțelor, inclusiv a drepturilor litigioase, cele a căror activitate este recalificată din independentă în dependentă, oricine nu-și plătește taxele la timp.

articol preluat de pe http://www.nasul.tv

Teodorovici: Modul în care ANAF interacționează cu mediul privat ar trebui să fie de multe ori chiar prietenesc

foto – antifrauda.ro
articol – AGERPRES/(A-autor: Dana Piciu, editor: Antonia Niță)

Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a declarat marți că în unele situații ANAF a dat dovadă de exces de zel iar modul în care instituția interacționează cu mediul privat ar trebui să fie normal, chiar prietenesc.

“ANAF caută să respecte prevederile legale. Este adevărat că în unele situații este poate un exces de zel aici, este un subiect la care e nevoie de lucru în timp, nu poți schimba abordarea unei structuri publice într-un timp foarte scurt. Eu țin foarte mult, am spus-o de foarte multe ori colegilor de la ANAF, țin mult ca modul în care interacționează cu mediul privat să fie unul normal și, de multe ori, chiar prietenesc. Adică să nu fie o abordare să spunem abuzivă”, a spus Teodorovici la Palatul Parlamentului.

El a adăugat că a cerut o situație a modului în care ANAF a fost prezent pe litoral între 1 și 3 mai pentru a ști exact care a fost numărul de controale, efectele, amenzile și situațiile neplăcute de care s-au lovit lucrătorii instituției.

“Trebuie schimbată abordarea în care se fac controale. Acum se fac în urma unor sesizări din diferite zone, rapoartele Curții de Conturi sau alte surse de informare. Trebuie un pic adăugat și schimbat pe fond, și anume un eșantion de verificat trebuie stabilit foarte clar pe elemente foarte transparente. În eșantionul de control lunar trebuie să fie aduse companii din fiecare categorie a agenților economici, și mari, și mijlocii și mici, egale cu ponderea pe care acestea o au în totalul de companii naționale”, a precizat ministrul de Finanțe.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Ecoruralis a făcut două studii de caz despre companiile care acaparează păduri în România

foto si articol preluate de pe totb.ro

“Acapararea forestieră” se definește prin achiziția sau arendarea pe termen lung a mari suprafeţe de terenuri forestiere de către entități publice sau private, transferând controlul asupra unor suprafețe mari de păduri de la comunități rurale către companii private. Pădurile au un rol crucial în dezvoltarea rurală datorită caracteruliui lor multifuncțional.


Acapararea forestieră din România. 

Indiferent de resursa exploatată și alimentată în principal de bogățiile naturale ale țării și de prețurile reduse ale terenurilor forestiere, pădurile deținute de comunități rurale sunt acaparate și transformate, ceea ce are un efect profund asupra societății rurale. Între țările europene, România are cea mai redusă densitate de păduri, în comparație cu media UE (28% în România și 38% în UE). Cu toate acestea, sectorul forestier folosește acest pretext pentru a concentra pământul forestier în mâna câtorva actori internaționali. În goana pentru controlul și exploatarea resurselor naturale, pădurile consolidate pot fi o investiție atractivă pentru investitori. Terenurile forestiere oferă posibilități multiple dacă sunt puse pe piața imobiliară.

Eco Ruralis a creat doua studii de caz care exemplifică felul în care mari companii din industria lemnului au reușit să controleze suprafețe întinse de pământ forestier:

Cazul Tornator – 12.000 hectare

Compania finnlandeză Tornator Oyj este dedicată în principal producției de buștean și vânzării drepturilor de tăiere către alți exploatatori. Totodată, o activitate primară a companiei este și tranzacționarea cu “parcele de calitate superioară în ceea ce privește accesul la front de apă și resurse de sol; și drepturi de arendă și acces la […] pământ.”

Grupul Tornator a fost creat în 2002, după ce Stora Enso (acționarul principal al companiei) și-a cesionat pădurile. Tornator deține peste 640.000 hectare de păduri: 595.000 hectare în Finalnda, 41.000 hectare în Estonia și 12.000 ha în România. În prezent, compania este cel mai mare deținător privat de păduri din Estonia, pe locul trei în topul proprietarilor de păduri din Finlanda și în top 5 proprietari de păduri din România. Descărcați cazul complet aici.

 

 

Cazul Schweighofer – 12.000 hectare

“Tradiția întâlnește inovarea”. Cu acest slogan euforic își conclude compania austriacă cu o vechime de 400 ani în domeniu Holzindustrie Schweighofer filosofia de business. Compania susține că încă din 1642, familia Schweighofer este menționată în istoria prelucrării lemnului. Totuși, 2002 este anul care contează, moment în care Schweighofer își vinde acțiunile din Stora Enso Timber cu o valoare de 70 de milioane de euro pentru a accesa noi piețe din estul Europei. Gerald Schweighofer, proprietarul companiei cu aceași nume a evaluat situația astfel: “În Est, omul poate câștiga mult, dar poate să și piardă mult.” În cazul lui, prima parte s-a adeverit. Reversul medaliei au fost defrișările ilegale masive de păduri și achiziții uriașe de pământ forestier românesc. Președintele Asociației Composesorale Borșa descrie compania drept un “cancer” care a intrat în România. Descărcați cazul complet aici.

 

 

După cum arată și studiile de caz, în prezent, industria lemnului este în mâna câtorva companii, care se fac responsabile de acapararea forestieră și exploatarea pădurilor din România. Pe de altă parte, acapararea pădurilor comunale împiedică accesul comunităților rurale la această resursă naturală, generând insecuritate socială. Daunele ireversibile aduse ecosistemelor forestiere și promovarea corupției la nivel înalt în piața lemnului sunt doar câteva alte consecințe negative ale acaparării forestiere din România.

Acest material a fost preluat de pe site-ul Asociaţiei Ecoruralis.

articol preluat de pe http://totb.ro/