Articole

DNA: Zece companii de stat au sponsorizat Gala Bute în urma intervenţiei fostului ministru Ion Ariton

Mediafax

Fostul ministru al Economiei Ion Ariton ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja, potrivit DNA.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere aviz de la Senat pentru urmărirea penală a fostului ministru al Economiei Ion Ariton, în dosarul “Gala Bute”, în care este suspectat de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

“În calitatea sa de ministru al Economiei, Ariton Ion i-ar fi determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica S.A., Transelectrica S.A. Nuclearelectrica S.A., S.N.T.G.N. Transgaz S.A., Complexul Energetic Turceni S.A., Complexul Energetic Rovinari S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., Oil Terminal S.A., IAR Ghimbav S.A. şi Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A.) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaţionale de box profesionist organizată la Bucureşti la data de 09.07.2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute”, arată DNA în referatul cauzei, transmis procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea sesizării Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale.

Anchetatorii au precizat că evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat Europlus Computers SRL, astfel că sponsorizarea galei de box era interzisă de Legea 32/1994.

Potrivit articolului 3 alineatul 2 din actul normativ, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot efectua activităţi de sponsorizare având ca beneficiari societăţi comerciale cu capital privat.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Interviul integral cu Elena Udrea – despre seful SRI, despre Sebastian Ghita si dosarul Microsoft.

Udrea anunţă că a depus la DNA un DENUNŢ împotriva şefului interimar SRI, în care o menţionează şi pe Kovesi. REACŢIA procurorului-şef al DNA
Mediafax

Elena Udrea a declarat, vineri, într-un interviu acordat Hotnews, că a depus la DNA un denunţ împotriva actualului director interimar al SRI Florian Coldea, pe care îl acuză că a instrumentat campania împotriva sa, în denunţ fiind amintită şi Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA.

Udrea a precizat că este vorba despre un denunţ în care spune “lucruri despre dl general SRI Florian Coldea” şi în care o aminteşte şi pe Kovesi.

Ea a afirmat în interviu că Sebastian Ghiță i-a spus că Florian Coldea o urăşte.

“La o cafea cu dl Sebastian Ghiţă, undeva în vara trecută, vă spun şi unde: la cafeneaua Sofa de pe Barbu Văcărescu, dl Sebastian Ghiţă – un apropiat al SRI-ului şi o persoană care se vede des cu dl Florian Coldea – mi-a spus ca dl Coldea mă urăşte. Am intrebat de ce, şi mi-a spus un lucru pe care eu apoi l-am spus public – dar bineînteles nu am citat, la vremea aceea: pentru că am fost permanent o sursă alternativă de informaţii la preşedinte”, a susţinut Udrea pentru Hotnews.

Întrebată cât de apropiată era relaţia cu Sebastian Ghiţă, încât acesta să-i facă asemenea confidenţe, Elena Udrea a răspuns: “Mi-a făcut multe alte confidenţe. Multe altele”.
La insistenţele jurnaliştilor de a preciza în virtutea cărei relaţii avea astfel de discuţii cu Ghiţă, Udrea a afirmat: “Pur şi simplu. Nici nu ştiu să vă spun. Nu am o relaţie atât de apropiată cu dl Ghiţă, încât să ne considerăm prieteni. Ca dovadă, cred că sunt cel mai atacat personaj, după Traian Băsescu, la televiziunea lui, şi am mai spus lucrul acesta. Nu ştiu. Dl Ghiţă oscila, probabil, între nevoia de a sta mai aproape, câteodată, de Băsescu, altădată i se părea ca e mai rentabil să stea aproape de Victor Ponta, habar n-am. Astea-s motivele lui. Eu vă reproduc ce mi-a spus el.

Elena Udrea explică atitudinea lui Florin Coldea faţă de ea prin lucrurile pe care ea le ştie şi pe care susţine că i le-a spus lui Coldea în faţă.
“Sau prin domnul Maior i le-am transmis”, a precizat ea.

În acelaşi interviu Elena Udrea afirmă că a intervenit la Victor Ponta pentru numirea lui Kovesi la DNA, dar şi că fostul său soţ, Dorin Cocoş, i-ar fi spus că, la solicitarea lui Florian Coldea i-a dus 500.000 de euro lui Sebastian Ghiţă, pentru a-şi finanţa televiziunea.

Procurorul-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi arată, privitor la declaraţiile făcute vineri de Elena Udrea, că nu este prima oară când cei cercetaţi în dosare fac afirmaţii denigratoare la adresa ei şi că nu comentează cele susţinute de fostul preşedinte al PMP, recent pus sub urmărire de DNA.

“Nu e prima dată când suspecţii din dosare fac afirmaţii denigratoare la adresa mea şi nu le comentez”, a declarat Kovesi, prin intermediul biroului de presă al DNA.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Adriean Videanu, REŢINUT în dosarul fostei şefe a DIICOT Alina Bica. Preşedintele PDL Bucureşti, scos încătuşat din sediul DNA

de Catalin Lupasteanu – Mediafax

Preşedintele PDL Bucureşti, Adriean Videanu, a fost reţinut joi seară de procurorii anticorupţie, în dosarul fostei şefe a DIICOT Alina Bica.

Preşedintele PDL Bucureşti, Adriean Videanu, a fost scos încătuşat din sediul central al DNA, joi seară, pentru a fi dus în centrul de arest al Poliţiei Capitalei, după ce a fost reţinut de procurorii anticorupţie în dosarul fostei şefe a DIICOT Alina Bica.

Videanu va fi dus, vineri, la instanţa supremă, cu propunerea de arestare preventivă.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Alina Bica, în calitate de procuror-şef al DIICOT, ar fi ridicat pe 25 februarie 2014, în mod abuziv, sechestrul aplicat asupra unui număr de 80 acţiuni care valorau 277.000 lei, deţinute de Videanu la SC Titian Mar SA.

Adriean Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, potrivit surselor citate.

Sechestrul asupra acţiunilor sale a fost pus în dosarul în care Videanu este cercetat de DIICOT, alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11.000.000 de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

Prin ridicarea sechestrului, Bica l-ar fi ajutat pe Videanu să-şi pună la adăpost acţiunile sechestrate şi obţină foloase necuvenite, de 277.000 de lei, prin înstrăinarea lor.

Astfel, a rămas fără obiect măsura asiguratorie dispusă de procurorul de caz, care reprezenta garanţia recuperării prejudiciului cauzat, au mai arătat sursele citate.

Videanu, a venit, joi, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), fiind citat pentru a fi audiat, în contextul în care numele lui ar fi fost menţionat de fostul ministru Gabriel Sandu în declaraţiile date de acesta în dosarul Microsoft.

Gabriel Sandu le-ar fi spus procurorilor că el a aflat, în prima parte a anului 2009, că pentru finanţarea PDL şi a campaniei electorale a partidului ar fi fost create mecanisme care colectau fonduri din companii înregistrate în jurisdicţii internaţionale, iar de aceste operaţiuni s-ar fi ocupat persoane bine pregătite şi de încredere, “care reprezintă interesele unor corporaţii”, declaraţiile fiind prezentate în documente citate de televiziunea Antena 3.

“Personal, dar raportat la derularea acţiunilor electorale şi complexitatea lor, am executat mereu indicaţiile care mi-au fost transmise de la partid, PDL, iar următoarele persoane îmi comunicau destinaţiile utilizării banilor: Emil Boc, prim-ministru, Vasile Blaga, ministru şi şeful campaniei electorale, Adriean Videanu, Radu Berceanu,Roberta Anastase, dar şi Alin Albu, trezorierul şi administratorul PDL, împreună cu staff-ul său”, ar fi declarat Gabriel Sandu în faţa procurorilor DNA.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

foto www.agentia.org

Elena Udrea, dusă cu mandat la DNA. Este acuzată de spălare de bani şi fals în declaraţii de avere în dosarul Microsoft

de Departamentul Social – Mediafax, Catalin Lupasteanu – Mediafax, Andrei Dumitrescu – Mediafax

Preşedintele PMP, deputatul Elena Udrea, a fost adusă de anchetatori, joi, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), ea spunând la intrare că nu ştie de ce a fost citată cu mandat şi că, probabil, este vorba despre dosarul Microsoft. Udrea a fost pusă sub acuzare pentru spălare de bani şi fals în declaraţii de avere. Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a declarat că Elena Udrea a fost citată pentru a fi audiată într-un dosar care este înregistrat de mai mult timp la DNA.

12:45 – Kovesi: Elena Udrea a fost citată pentru a fi audiată într-un dosar mai vechi

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a declarat, joi, că Elena Udrea a fost citată pentru a fi audiată într-un dosar care este înregistrat de mai mult timp la DNA.

“Este adevărat că a fost citată (Elena Udrea – n.r.), pentru a fi audiată într-un dosar care este înregistrat de mai mult timp în Direcţia Naţională Anticorupţie. Nu este un dosar nou”, a spus Kovesi.

Procurorul şef al DNA a adăugat că în acest moment nu pot fi date detalii cu privire la “calitatea procesuală” a Elenei Udrea.

Declaraţia a fost făcută de Codruţa Kovesi la ieşirea din sediul Inspectoratului General al Poliţiei Române, unde a avut loc prezentarea bilanţului pentru anul 2014.

12:20 - Fosta şefă a DIICOT Alina Bica, audiată la DNA

Fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost adusă, joi, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru a fi audiată, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

12:15 – Elena Udrea, acuzată de spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, în dosarul Microsoft

Preşedintele PMP, Elena Udrea, a fost pusă sub acuzare pentru spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, întrucât nu a menţionat împrumuturi acordate de fostul său soţ, Dorin Cocoş, unei firme pe care acesta o deţine, împrumuturi despre care Udrea ar fi ştiut, întrucât încasa dividende.

Potrivit unor documente ale procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, obţinute de MEDIAFAX, Elena Gabriela Udrea, fost ministru, în prezent deputat, era obligată să îşi declare averea, însă aceasta nu a notat, în declaraţiile de avere din 2010, împrumuturile acordate de fostul său soţ, Dorin Cocoş, firmei acestuia SC Euro Hotels International Co SRL, în condiţiile în care Udrea declara încasarea de dividende de la această societate.

“Având în vedere obligaţia legală de a-şi declara averea, faptul că, în perioada 2009 – 2013, Udrea Elena Gabriela a declarat achiziţionarea mai multor bunuri imobile a căror valoare depăşeşte veniturile obţinute ca ministru, deputat sau din activitatea didactică se prezumă că aceasta a utilizat veniturile din alte surse – împrumuturi, dividende, asumându-şi răspunderea pentru provenienţa acestora”, se arată în documentele citate.

Anchetatorii au probe că Dorin Cocoş a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, iar sumele de bani obţinute cu titlu de folos necuvenit din săvârşirea acestei infracţiuni ar fi fost utilizate în achiziţia de imobile şi pentru creditarea societăţilor.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/

Raportul MCV – Critici la adresa Parlamentului şi a Avocatului Poporului/ ANI, DNA, ÎCCJ şi CSM, lăudate. Vicepreşedintele CE: România se află pe drumul cel bun

Mediafax

Comisia Europeană a publicat, miercuri, raportul MCV privind România, prim vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, precizând că Bucureştiul se află pe drumul cel bun. Raportul consemnează progresele înregistrate de România, precizând că trebuie menţinut consensul în ceea ce priveşte reformele.

UPDATE 17:36 Raportul MCV – Critici la adresa Parlamentului şi a Avocatului Poporului/ ANI, DNA, ÎCCJ şi CSM, lăudate

Parlamentul, cele mai multe critici

Raportul MCV publicat miercuri este unul pozitiv pentru România, fiind lăudată activitatea instituţiilor judiciare, ANI, DNA, ÎCCJ şi CSM, cele mai multe critici fiind la adresa Parlamentului, în special pentru neridicarea imunităţii unor parlamentari, dar şi a Avocatului Poporului.

Parlamentul primeşte cele mai multe “bile negre” în raportul MCV pentru România, publicat miercuri.

“Judecătorii şi procurorii au respectat în mod constant deciziile Curţii. Deşi unele decizii au reprezentat o provocare pentru sistemul de justiţie, necesitând adaptarea metodelor de lucru, îmbunătăţirea respectului pentru drepturile fundamentale este percepută ca un pas important în consolidarea şi modernizarea sistemului de justiţie”, se arată în raport, precizându-se că în timp ce Ministerul Justiţiei a modificat în timp legile în urma unor decizii ale CC, există “cazuri clare unde Parlamentul nu a respectat deciziile CC”, un exemplu dat în raport fiind cel al senatorului PNL Akos Mora.

“Cu toate că niciuna dintre aceste încercări nu a devenit text de lege, nu a existat nicio dovadă că implicaţiile în ceea ce priveşte situaţiile de incompatibilitate sau riscurile de corupţie au fost evaluate în prealabil şi nu a existat nicio consultare cu ANI pe acest subiect”, susţin experţii europene.

O problemă “deosebită” ce implică Parlamentul este cea legată de normele privind situaţiile de incompatibilitate în cazul aleşilor locali, cum ar fi primarii.

CE critică faptul că, în cea mai mare parte a anului 2014, Parlamentul nu a răspuns cererilor DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari pentru a permite iniţierea de anchete şi aplicarea măsurilor de detenţie preventivă. “Această tendinţă a fost inversată în ultima parte a anului 2014, când Parlamentul a ridicat imunitatea mai multor parlamentari anchetaţi de DNA într-un dosar important de corupţie”, scrie în raport, adăugând că răspunsul Parlamentului la solicitările DNA pare “arbitrar şi lipsit de criterii obiective”.

Avocatul Poporului, criticat pentru necontestarea unor OUG

Ca şi precedentele rapoarte sunt amintite ordonanţele de urgenţă, menţionându-se faptul că CC a criticat numărul acestora precum şi nerespectarea criteriilor de urgenţă.

Raportul arată că actualul Avocat al Poporului, ales în aprilie cu sprijinul unui singur partid, deşi raportul MCV din iulie 2012 recomanda ca acesta să beneficieze de sprijinul tuturor formaţiunilor politice, consideră că nu trebuie să se implice în chestiuni ce privesc echilibrul puterilor în stat.

Experţii critică această atitudine a Avocatului Poporului, care a decis să nu se amestece în cazul ordonanţelor de urgenţă vizând chestiuni politice. Este dată ca exemplu OUG privind migraţia aleşilor locali, precizându-se că această chestiune ar fi putut fi clarificată mai repede, dacă Avocatul Poporului ar fi contestat ordonanţa la CC, aşa cum i s-a cerut (contestarea fiind făcută în cele din urmă de partide).

Cititi mai mult http://m.mediafax.ro/social/raportul-mcv-critici-la-adresa-parlamentului-si-a-avocatului-poporului-ani-dna-iccj-si-csm-laudate-vicepresedintele-ce-romania-se-afla-pe-drumul-cel-bun-13790372

Dosarul Flota, în care Traian Băsescu era acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual şi delapidare, CLASAT de procurorii anticorupţie. DNA: Aceste fapte “nu există”

Mediafax

Procurorii anticorupţie au decis clasarea dosarului Flota, în care fostul preşedinte Traian Băsescu era acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual şi delapidare, “întrucât faptele nu există”, se arată într-un răspuns al DNA la solicitarea MEDIAFAX.

Decizia de clasare a dosarului a fost luată miercuri de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Conform sursei citate, infracţiunea de abuz în serviciu, de care era acuzat Traian Băsescu, nu există, deoarece prin exercitarea funcţiilor de decizie în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada 1990-1992 şi 1996-2000, Băsescu nu a produs şi nu a determinat producerea vreunui prejudiciu în patrimoniul CNM Petromin SA Constanţa. Procurorii explică acest lucru prin faptul că navele care fac obiectul dosarului au fost vândute în baza aprobărilor legale date de Fondul Proprietăţii de Stat (FPS) – acţionarul majoritar al CNM Petromin SA în cadrul procesului de privatizare iniţiat de Guvernul României.

“Cele 16 nave aflate în contracte de management cu grupul Klaveness au rămas în proprietatea CNM Petromin SA (cu drept de dispoziţie asupra lor) până în 1999-2000, când acestea au fost vândute la licitaţie. Sumele realizate din vânzarea celor 16 nave au fost în cuantum de 63.134.735 USD.

Decizia vânzării navelor nu a aparţinut Ministerului Transporturilor, ci a aparţinut FPS şi AGA a CNM Petromin SA, întrucât FPS şi nu Ministerul Transporturilor erau acţionarul majoritar al CNM Petromin SA”, arată DNA, în răspunsul la solicitarea MEDIAFAX.

De altfel, potrivit sursei menţionate, CNM Petromin, ca societate comercială pe acţiuni în domeniul transporturilor navale, la data de 31 decembrie 1992, avea datorii de 14.770.000 de dolari.

“Cu privire la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată, reţinută prin actul de învinuire ca fiind realizată de faptul că “…în perioada 1991-2000, a emis acte de decizie la nivel de conducere a ministerului în exercitarea atribuţiilor de serviciu, atât prin atestarea unor fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu privire la constituirea şi atribuţiile CIS, CNM Petromin, ordinele de acordare şi retragere a dreptului de arborare a pavilionului românesc de către navele angajate în afacerea “Petroklav”, a notei în baza căreia a dispus radierea din Registrul Matricol a mineralierului “Băceşti” şi a documentelor de plată “P&I” a 500.000 USD din creditul luat prin ipotecarea navei “Băceşti” pentru care asigurarea trebuie să fie plătită de navlositorul Borom Anglia, cât şi prin omisiunea cu ştiinţă a inserării unor date sau împrejurări reale referitoare la proprietatea reală asupra navelor CNM Petromin SA cu prilejul ordinelor de retragere a pavilionului românesc arborat de aceste nave”, se constată că această faptă nu există, deoarece nu se poate susţine au fost atestate fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului ori a fost omisă, cu ştiinţă, inserarea unor date sau împrejurări”, conform anchetatorilor.

În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare, constând în faptul că “în septembrie 1992, în calitate de ministru al Transporturilor şi director (preşedinte) al BOD Petroklav Inc. Bahamas, după încetarea activităţii acesteia a acceptat virarea sumei de 500.000 USD în contul deschis la Citibak Londra, de unde şi-a însuşit-o, prezentând ulterior un extras de cont în care figurează nereal virarea sumei la asiguratorul navei Băceşti”, a rezultat că fostul şef al statului nu şi-a însuşit suma de 500.000 de dolari, aşa cum se arată în actul de învinuire, ci că suma a fost plătită Clubului de asigurări P&I UK Londra şi reprezintă contravaloarea asigurării navelor din exploatarea Petromin.

Cititi mai mult pe http://m.mediafax.ro/social/dosarul-flota-in-care-traian-basescu-era-acuzat-de-abuz-in-serviciu-fals-intelectual-si-delapidare-clasat-de-procurorii-anticoruptie-dna-aceste-fapte-nu-exista-13780949

foto gandul.info

Toni Greblă, audiat la DNA. Judecătorul CCR ar fi primit de la finul său foloase pentru a interveni în sprijinul firmelor acestuia

de Adina Vlad si Mihai Stoica – adevarul.ro

Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost audiat joi dimineaţă la sediul Direcţiei Naţioanale Anticorupţie (DNA), fiind suspectat de trafic de influenţă. El a fost adus la DNA cu mandat. Greblă ar fi primit de la finul său, controversatul om de afaceri gorjean Ion Bîrcină, un autoturism BMW Seria 5, bani pentru două rochii de damă şi materiale electorale pentru a interveni în sprijinul firmelor acestuia.

UPDATE Afaceri incompatibile cu statutul de senator şi judecător CCR

Potrivit unor surse judiciare, în perioada 2010 — 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la 18 decembrie 2013, când şi-a început mandatul la CCR) şi ulterior de judecător, s-a ocupat şi de afaceri, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate.

Astfel, el ar fi desfăşurat, în mod neîntrerupt, activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat/ administrator/ director general, în legătură cu ferma agricolă situată în comuna Teleşti (Gorj) şi, respectiv, firma Electra Balistic SRL, la care fiii săi au calitatea de asociaţi cu câte 2% fiecare, având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică.

Potrivit aceloraşi surse, ferma agricolă se află pe un teren înscris pe numele soacrei, iar actele de proprietate au fost semnate de către Toni Greblă, în calitate de prefect al jud. Gorj la acea dată şi respectiv de preşedinte al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

UPDATE „Trebuie să vad, să întreb. Nu ştiu despre ce e vorba, nu e bine pentru CCR ce se întamplă. Nu înseamnă că e şi vinovat dacă a fost audiat. Nu primesc cu bucurie vestea. Nu este bine ce se intampla. Trebuie sa vedem despre ce e vorba. Poate o să facem un comunicat. O sa discutăm cu toţii. Dacă ar fi pus sub acuzare se suspendă din calitatea de judecător. Nu pot sa ştiu ce ar face el. Nu mi-aţi dat o veste bună deloc”, a declarat Augustin Zegrean.

Surse judiciare au declarat că a fost pus în aplicare un mandat de aducere emis de procurori pe numele judecătorului constituţional, într-un dosar în care este suspectat de trafic de influenţă. Toni Greblă a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în jurul orei 09.00, fiind însoţit de anchetatori.

Întrebat de jurnalişti de ce a fost adus cu mandat la sediul DNA, Greblă a declarat: “Nu ştiu, în calitate de martor, nu ştiu din ce cauză, asta vreau să aflu şi eu. Nu am avut nicio afacere privată“.  De asemenea, judecătorul CCR a spus, răspunzând la întrebările jurnaliştilor, că este “exclus” să fi primit bani de la vreo persoană pentru a lua la Curtea Constituţională o decizie în favoarea acesteia.

Potrivit unor surse judiciare, Toni Greblă ar fi pretins şi primit de la Ion Bîrcină (controversat om de afaceri din Gorj, cunoscut drept Dan Goeru) mai multe foloase necuvenite, în perioada 2010-2015, când era senator în Parlamentul României şi, ulterior, judecător la Curtea Constituţională.

Citeste mai mult: adev.ro/nikj12

foto Mediafax

00:

Fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei Ovidiu Puţura a fost reţinut

Mediafax

Fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei Ovidiu Puţura a fost reţinut miercuri, în dosarul în care este acuzat că a primit mită foloase de 30.000 de euro pentru intervenţii într-un dosar şi că i-a cerut unei judecătoare să dea o decizie favorabilă într-o cauză în care soţia sa era reclamant.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au audiat mai multe ore pe Ovidiu Puţura, iar în noaptea de marţi spre miercuri au emis pe numele acestuia ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore, urmând să ceară instanţei arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Ovidiu Puţura, judecător la Tribunalul Bistriţa, în prezent director la Direcţia contencios din Ministerul Justiţiei, a fost dus marţi dimineaţă la Direcţia Naţională Anticorupţie, de ofiţeri de poliţie, după ce pe numele lui a fost emis un mandat de aducere. Procurorii DNA i-au adus la cunoştinţă lui Ovidiu Puţura că este acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă. Anchetatorii au făcut şi percheziţii la locuinţa lui Puţura.

În acelaşi dosar, trei judecătoare din Bistriţa-Năsăud au fost ridicate de procurori, fiind duse la DNA pentru a fi audiate, întrucât ar fi vizate de acuzaţiile de corupţie verificate în cauză.

Potrivit procurorilor, în luna noiembrie 2014, Ovidiu Puţura i-ar fi promis judecătoarei Corina Iacob, de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, că, din funcţia pe care urma să o exercite în Ministerul de Justiţie sau printr-un funcţionar de legătură ce îi poate influenţa pe membrii comisiilor de examinare de la nivelul Camerelor Notarilor Publici, va face demersuri astfel încât fiul magistratului să promoveze examenul pentru notari stagiari din anul 2015, prin fraudarea acestuia.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Percheziţii DNA la IPJ Timiş, Primăria şi Poliţia Recaş. Printre cei vizaţi: prefectul judeţului Timiş, primarul din Recaş şi şefii Poliţiei Judeţene

de Liliana Iedu, Otilia Ciocan – Mediafax

Procurorii DNA fac, luni, percheziţii la cinci instituţii publice, într-un dosar privind fapte de corupţie, printre cei vizaţi fiind şeful Poliţiei Judeţene şi adjunctul acestuia, Sorin Muntean şi Florin Bolboş, precum şi şeful de la Rutieră, Marcel Crăciunescu, spun surse judiciare. Prefectul judeţului Timiş, Eugen Dogariu, primarul oraşului Recaş, Teodor Pavel, şi omul de afaceri Gelu Milutinovici sunt printre cei vizaţi, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat că au loc percheziţii în judeţele Timiş şi Arad, cinci dintre acestea fiind la instituţii publice, iar restul la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, într-un dosar care vizează infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2013 – 2014.

În dosar se fac cercetări pentru fapte de trafic de influenţă, abuz în serviciu şi şantaj, iar printre cei vizaţi sunt şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Timiş, comisar-şef Sorin Muntean, adjunctul acestuia, comisar-şef Florin Bolbos, şeful Serviciului Circulaţie Rutieră Timiş, Marcel Crăciunescu, doi ofiţeri de Rutieră, precum şi primarul oraşului Recaş, Teodor Pavel (PSD).

foto timpolis.ro

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Percheziţii DNA la Ministerul Afacerilor Interne. O consilieră a lui Gabriel Oprea şi secretarul general adjunct Mihai Şova, implicaţi într-un dosar de corupţie

Mediafax

Secretarul general adjunct din Ministerul Afacerilor Interne Mihai Şova este vizat, alături de consiliera ministrului Gabriel Oprea, în dosarul în care procurorii anticorupţie au făcut percheziţii, aceştia fiind duşi pentru audieri la DNA, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a arătat, într-un comunicat de presă, că la Ministerul Afacerilor Interne au fost făcute percheziţii într-un dosar în care se fac cercetări pentru infracţiuni de corupţie care ar fi fost comise de funcţionari din MAI.

Ministerul Afacerilor Interne a precizat că DNA “a desfăşurat activităţi procedurale, în baza autorizărilor legale, într-o cauză penală privind doi angajaţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că cei doi angajaţi din MAI sunt Ingrid Mocanu Popa, consiliera ministrului Afacerilor Interne, şi secretarul general adjunct Mihai Şova, aceştia fiind vizaţi de anchetatori întrucât ar fi divulgat informaţii nedestinate publicităţii.
Procurorii au ridicat din birourile celor doi calculatoare, documente şi alte probe, au spus sursele citate.

Ingrid Mocanu Popa şi Mihai Şova au fost duşi pentru audieri la sediul DNA.
Ingrid Mocanu Popa a fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor din iunie 2008 până în martie 2009, fiind eliberată atunci din funcţie prin decizie a premierului Emil Boc. Ea a fost detaşată la ANRP de la Ministerul Justiţiei, în decembrie 2007, unde până în iunie 2008 a ocupat funcţia de director al Direcţiei pentru coordonarea şi controlul legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare.

Consiliera ministrului Gabriel Oprea, detaşată la MAI, este angajată la Ministerul de Justiţie din octombrie 1998, în urma promovării examenului de admitere în magistratură, şi a lucrat la Direcţia Juridică până în 2005, apoi la Direcţia Elaborare Acte Normative, până în decembrie 2007, când a fost detaşată la ANRP. În perioada în care a fost vicepreşedinte ANRP, Ingrid Mocanu Popa a coordonat Direcţia pentru controlul legislaţiei din domeniul restituirii proprietăţii funciare, având rang de subsecretar de stat.

Mihai Şova este secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Interne din mai 2014, anterior el fiind secretar general al Ministerului Apărării Naţionale şi consilier parlamentar, la Comisia pentru apărare din Senat.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro