Articole

Mesajul lui Traian Berbeceanu după ce DNA a reținut-o pe șefa DIICOT

Cristi Șelaru

Traian Berbeceanu, fostul șef al BCCO Alba, a acuzat-o pe Alina Bica, șefa DIICOT, că ar fi făcut parte, într-o oarecare măsură, din scenariul care a dus la arestarea sa. Acu, după ce DNA a cerut arestarea lui Bica, Berbeceanu se simte răzbunat.

”Da-le Doamne, la toti…dupa fapte !!!”, e mesajul comisarului care a dovedit în justiție că era nevinovat.

Numele şefei DIICOT, procuroarea Alina Bica, apare în rechizitoriul DNA prin care au fost trimişi în judecată fostul şef DIICOT Alba, Ioan Mureşan, fostul procuror Nicolaie Cean de la Parchetul Tribunalului Alba şi poliţistul Alin Muntean pe motiv că au fabricat probe pentru a-l înfunda pe comisarul Traian Berbeceanu, fost şef BCCO Alba.

Procurorii DNA au prezentat în rechizitoriu o discuţie purtată între Traian Berbeceanu şi adjunctul Poliţiei Române, chestorul Florentin Robescu. Berbeceanu îi dezvăluie lui Robescu cum s-ar fi încercat muşamalizarea raportului în care fostul şef BCCO Alba prezenta posibile fapte de corupţie ale lui Mureşan, Cean şi Muntean. Comisarul îi povesteşte o întâlnire pe care a avut-o cu Alina Bica în biroul acesteia de la DIICOT, la care a participat şi adjuncta DIICOT Georgiana Hosu, în care procuroarea i-a reproşat că a trimis acel raport, din cauza căruia “a fost luată de urechi” de Procurorul General. De asemenea, Berbeceanu povesteşte cum Alina Bica i-ar fi reproşat că îi vânează procurorii, atenţionându-l în acelaşi timp că nici el nu este “Albă ca Zăpada” şi să nu creadă că Ioan Mureşan va pleca, iar el va “rămâne acolo”.
artiol preluat de pe http://www.stiripesurse.ro

Alina Bica, pusă sub urmărire penală de DNA pentru abuz în serviciu. Şefa DIICOT ar fi făcut parte dintr-o comisie care a aprobat despăgubiri pentru un teren supraevaluat

ACTUALIZARE:

Alina Bica a fost pusă sub urmărire penală de DNA pentru abuz în serviciu, într-un dosar privind o despăgubire ilegală făcută de o comisie din ANRP din care actualul procuror-şef al DIICOT a făcut parte.

Alina Bica este audiată joi seară la DNA pentru că ar fi făcut parte dintr-o comisie din ANRP, care ar fi aprobat, în 2011, despăgubirea lui Gheorghe Stelian cu 150 de milioane de euro pentru un teren din Capitală care a fost supraevaluat, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Potrivit surselor citate, o comisie din Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, constituită în 2011, a aprobat despăgubirea lui Gheorghe Stelian, un apropiat al lui Dorin Cocoş, pentru un teren din Bucureşti care nu îi mai putea fi retrocedat în natură.
Astfel, comisia respectivă ar fi aprobat plata către Stelian a 150 de milioane de euro, pentru acest teren care fusese supraevaluat.

Din comisie au făcut parte, potrivit surselor citate, actuala şefă a DIICOT Alina Bica, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, şi Lăcrămioara Alexandru, care a fost deja reţinută în acest dosar.
Alături de Bica, la DNA ar fi audiaţi joi seară Dragoş Bogdan şi Gheorghe Stelian.
Consiliul Superior al Magistraturii, care avizează percheziţionarea şi măsurile preventive în cazu magistraţilor, nu a făcut, niciun fel de precizare despre o eventuală solicitare din partea DNA referitoare la Bica.

Bica a fost recent în atenţia publică, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, după ce a apărut într-o serie de fotografii alături de Elena Udrea, la Paris. Fotografiile respective au apărut, timp de câteva ore, pe un site, unde nu au mai putut fi apoi accesate.
Alina Bica este şefa DIICOT din mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

În septembrie 2012, numele ei era vehiculat pentru funcţia de procuror general. Tot atunci, în presă a fost publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, discuţie în care Bica se interesa de funcţia pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoştinţă a ei.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Kovesi, despre marile dosare DNA, valul de denunturi si SRI: EADS a fost detonat. Putem sa ne asteptam la orice

ziare.com

Avem in lucru dosare mari, complexe, care vizeaza persoane cu functii importante. Cat vom fi lasati sa ne facem treaba, o vom face la fel de bine si eficient. Suntem la curent cu toate metodele de furt si disimulare a banilor. Daca se cred mai destepti decat noi, fac o mare greseala, nu sunt. Si nici intangibili nu sunt, a declarat procurorul sef DNA, Laura Codruta Kovesi.

Intr-un interviu in exclusivitate pentru Ziare.com, Laura Codruta Kovesi a explicat cum au decurs cercetarile contractelor cu licente Microsoft si a dat detalii despre investigarea contractelor cu EADS: “s-au facut aproape zilnic audieri, ridicari de documente, perchezitii domiciliare, la firme, au fost ridicate foarte multe calculatoare. (…) Avem persoane care au venit sa colaboreze, avem multi functionari care au dat declaratii in dosar si cu siguranta se va ajunge la invinuiri de persoane. Valoarea contractelor Microsoft si EADS verificate depaseste 1 miliard de euro”.

Procurorul sef DNA ne-a spus de ce nu au fost facute inca invinuiri in dosarul EADS, a vorbit despre valul de denunturi care ajung la procurorii anticoruptie, dar si despre limitele anticoruptiei: “Doar arestand nu o sa eliminam coruptia”.

Kovesi cere sediu nou, mai multi bani si procurori pentru DNA: “Nu ne oprim!”

Multi au fost surprinsi de ofensiva anticoruptie fara precedent din ultima vreme si au asociat-o cu campania electorala. Exista o legatura?

DNA a avut o activitate constanta tot anul. Nu a fost un numar mai mare sau dosare mai complexe instrumentate doar in campaniile electorale.

In campania pentru europarlamentare am fost acuzati ca am lasat motorul relaxat, desi numarul de dosare instrumentate a fost aproximativ egal din februarie in mai. Deci nu era adevarat. Acum am fost acuzati ca am accelerat. E doar o chestiune de perceptie.

Va dau date statistice. DNA a derulat cele mai multe actiuni in iunie si iulie, cand nu era campanie. In data de 4 iunie am avut 11 actiuni intr-o zi, la fel am avut in 28 mai. Nu aranjam noi cand vin denuntatorii, cand se ia mita, cand sunt trucate licitatiile. Actiunile se declanseaza strict pe baza probelor si a investigatiilor derulate.

Veti continua in acelasi ritm?

Da, cu siguranta. Este ritmul impus de un an si jumatate. Sunt peste 4.800 de dosare in lucru

Cum va explicati totusi ca DNA nu a fost niciodata mai activ decat in acest an. Tot o perceptie?

E o realitate, nu e o perceptie. In 2013 am format o noua echipa manageriala, ma refer la procurorii sefi adjuncti, la sefi de sectie, sefi de servicii teritoriale, au fost implementate noi metode de management, prioritizare, s-au ocupat posturile vacante. Mult timp au fost procurori care nu doreau sa lucreze la DNA, acum sunt foarte multi care doresc acest lucru.

Cresterea increderii populatiei in ceea ce facem a crescut si numarul denunturilor cetatenilor si am deschis noi dosare cu persoane importante.

Cel mai important capital al DNA sunt oamenii care lucreaza in aceasta institutie. Avem un corp de procurori si politisti foarte buni profesional, curajosi, activi, care s-au obisnuit cu anchetele la nivel inalt.

Procurorii au inteles ca stabilitatea si independenta DNA pot fi pastrate doar daca ne facem treaba. Activitatea sustinuta a fost facuta pentru a ne pastra stabilitatea si independenta si pentru a ne realiza scopul legal – lupta cu coruptia la nivel inalt.

Sunteti ingrijorata pentru stabilitata si independenta DNA?

Este o ingrijorare permanenta cand vedem ca persoane importante in stat ataca DNA din cauza anchetelor pe care le avem. Exista o temere ca s-ar putea face modificari legislative in privinta competentelor, organizarii DNA, a statutului procurorilor. Sa vedem daca in viitor aceste temeri vor mai exista.

In Parlament au avut loc evolutii spectaculoase, s-au ridicat imunitati. V-au diminuat ingrijorarea?

Pentru noi sunt semnale bune, un pas inainte. In acest an am cerut incuviintarea arestarii pentru 5 deputati si un senator si incuviintarea urmaririi penale pentru 10 fosti ministri si un ministru in functie. Niciunul dintre avize pentru arestare nu a fost aprobat. Faptul ca acum s-au dat avize este un semnal pozitiv.

Mai vin dosare grele, cu prejudicii mari si functii inalte, in urmatoarea perioada?

Avem in lucru dosare mari, complexe, care vizeaza persoane cu functii importante. Activitatea noastra nu se va opri, poate doar in perioada Sarbatorilor, dar nici atunci nu e sigur. Vom continua in acelasi ritm, cu aceeasi eficienta, daca nu vor interveni schimbari legislative sau de alta natura. Cat vom fi lasati sa ne facem treaba, o vom face la fel de bine si eficient.

Dosarul Microsoft v-a fost servit de FBI, dupa cum s-a afirmat?

Ancheta Microsoft este una romaneasca facuta de DNA. In acest dosar au fost primite mai multe denunturi, au fost si sesizari din oficiu in baza carora dosarul a fost deschis, a fost o cooperare foarte stransa cu SRI. Nu a fost o ancheta coordonata de autoritati sau o agentie straine.

In cadrul dosarului au fost activitati de cooperare cu diverse agentii de pe teritoriul SUA si, in special, cu compania Microsoft, care nu are niciun fel de implicatii de natura penala in dosar, dimpotriva a furnizat foarte multe informatii utile anchetei.

Am avut activitati de cooperare si cu autoritati din Europa. Cumva putem spune ca este o ancheta internationala, dar activitatile principale de sesizare din oficiu si administrare a probelor au fost facute de DNA in cooperare cu SRI.

FBI nu a facut o sesizare oficiala, nu a transmis informatii oficiale in aceasta ancheta. E posibil ca intr-o ancheta paralela derulata de aceasta agentie americana sa fi fost informatii tangentiale utile cauzei, dar nu de la FBI a plecat ancheta.

Cand a inceput colaborarea cu agentiile americane?

In urma cu cativa ani si s-a definitivat foarte bine pe parcursul acestui an. Cele mai multe informatii au fost obtinute anul acesta.

Dosarul a fost deschis in 2010. S-a lucrat constant in el din 2010 in 2014?

Va pot spune ca s-a lucrat constant din 2013 pana acum. In vara lui 2013 dosarul a fost repartizat unui procuror si unui colectiv de politisti care au avut ca prioritate principala finalizarea anchetei, am incercat degrevarea procurorului de caz de alte activitati, s-au intensificat toate comisiile rogatorii pe care le aveam cu autoritatile din alte state.

Un rol important l-a avut faptul ca au venit persoane sa denunte fapte in acest dosar.

Este deja un fenomen numarul denunturilor?

Pot sa spun doar ca numarul denunturilor este cu mult mai mare, numarul martorilor care au incredere sa spuna adevarul la DNA este mult mai mare, la fel numarul avocatilor care isi indeamna clientii sa colaboreze. Nu degeaba legiuitorul a prevazut posibilitatea sa fii iertat de pedeapsa daca denunti si facilitezi tragerea la raspundere a unor persoane care au comis fapte de coruptie.

Au existat comisii rogatorii si inainte de 2013 in dosarul Microsoft?

Din cate stiu eu, nu.

S-a vorbit mult despre dosarul EADS. Cand il “detonati”?

Este, intr-un fel, “detonat”, ca sa folosesc expresia dvs. In acelasi dosar care vizeaza si licentele Microsoft sunt verificate si contractele denumite de presa EADS. Au fost incheiate in aceeasi perioada de timp. Nu avem doua dosare diferite, Microsoft si EADS. Avem un singur dosar in care sunt verificate toate aceste contracte.

Pe contractele care au vizat licentele Microsoft deja au fost facute invinuiri, ceea ce nu s-a reusit si pe contractele cu EADS, urmare a modului in care e administrat probatoriul. In acest dosar cu EADS s-au facut aproape zilnic audieri, ridicari de documente, perchezitii domiciliare, la firme, au fost ridicate foarte multe calculatoare care sunt in procedura unor perchezitii informatice. Deci au fost stranse multe date si informatii.

Pe aceste contracte cu EADS avem comisii rogatorii in derulare cu colegi din statele europene si trebuie sa ne coordonam si cu ei. Nu am derulat anumite activitati pana in prezent, pentru ca asa a fost cursul anchetei, nu pentru ca nu ne-am fi dorit. De obicei, cand sunt cazuri in cooperare cu alta autoritate judiciara din strainatate, scopul principal e sa te coordonezi in ancheta, daca ea se deruleaza in alt stat si in Romania.

Se lucreaza ritmic, avem persoane care au venit sa colaboreze, avem multi functionari care au dat declaratii in dosar si cu siguranta se va ajunge la invinuiri de persoane. Nu ne intereseaza calitatea si numarul persoanelor care vor fi invinuite. Procurorii DNA vor continua acest dosar, vom strange toate probele si vom stabili adevarul cu privire la incheierea acestor contracte.

Cat de mare e prejudiciul in contractele EADS?

Suntem in evaluare. Valoarea contractelor Microsoft si EADS verificate in acest dosar depaseste 1 miliard de euro. Nu inseamna ca atat este si prejudiciul. Il vom stabili dupa ce stabilim valoarea reala a contractelor. In cazul licentelor Microsoft, valoarea suspectata de procurori ca fiind obiect al infactiunilor de mita si trafic de influenta este in jur de 60 de milioane de euro, dar prejudiciul efectiv este inca in evaluare.

Fata de persoanele urmarite penal au fost dispuse masuri asiguratorii. Suntem in procedura indisponibilizarii tuturor bunurilor mobile, imobile, identificarii conturilor din tara si strainatate in vederea indisponibilizarii banilor. Deci exista preocupare si pentru recuperarea prejudiciilor.

In cazul Microsoft sunt implicati 9 ministri. Sa ne asteptam ca filiera EADS a marelui dosar sa aduca alte nume mari, sub aspectul functiilor desigur?

Putem sa ne asteptam la orice. Daca din investigatie va rezulta ca persoane cu functii importante au fost implicate in fapte de coruptie sau fapte conexe unor fapte de coruptie, da, ne putem astepta si la acest lucru.

Au fost facute presiuni asupra DNA pentru accelerarea sau incetinirea partii EADS din dosar?

Nu presiuni directe. N-a sunat cineva la mine sau la procurorii de caz. Nu cred ca-si permite cineva asa ceva. N-au existat nici presiuni publice pe acest subiect. Au fost unele opinii pro si contra anchetelor sau ritmului, dar aceste opinii nu ne intereseaza si nu ne impresioneaza. Administram probele in ritmul impus de ancheta.

Noi nu lucram cu zvonuri, cu presupuneri, noi trebuie sa stangem probe si sa dovedim fapte penale. Este posibil sa avem indicii despre persoane care ar fi primit mita, de exemplu, dar trebuie sa dovedim acele informatii si pana nu le dovedim nu putem sa facem declaratii si sa ne hazardam in presupuneri.

Majoritatea persoanelor care au semnat contracte in licentele Microsoft e posibil sa apara si in partea de EADS, sunt ministere care apar si intr-o parte si in alta, ca semnatari ai contractelor sau avand o contributie pentru incheierea lor. De aceea, dosarele sunt lucrate impreuna.

Ati mentionat de mai multe ori colaborarea cu SRI. S-a discutat mult, adesea suspicios, despre aceasta colaborare. Au fost voci care v-au numit “divizia penala a SRI”. Care este relatia dintre cele doua institutii?

Este o relatie institutionala, bazata pe prevederile legale, de cooperare foarte buna. SRI este principalul nostru partener in ceea ce priveste alimentarea DNA cu informatii despre fapte de coruptie. Alte servicii de informatii din Romania nu ne transmit informari despre fapte de coruptie sau ni le transmit intr-un numar relativ mic ori sunt informatii nu extrem de importante in activitatea noastra.

Colaborarea cu SRI se desfasoara pe mai multe paliere prevazute atat in lege, cat si in protocolul incheiat de Ministerul Public. Daca este o vina sa colaborezi cu o institutie a statului, imi asum aceasta vina. Nu e o rusine sa colaborezi cu o institutie a statului, e o rusine sa colaborezi cu infractorii. Faptul ca avem o cooperare buna si eficienta, care se vede din dosarele finalizate, este un lucru bun pentru Romania.

Sa existe suspiciuni cand procurorii colaboreaza cu politicenii si infractorii, nu cand colaboram cu o institutie a statului reformata si profesionista. N-am sa pot bloca ancheta unui procuror pentru ca informatia mi-a fost furnizata de SRI.

Cred ca exista o suparare pentru unii ca aceste doua institutii lucreaza foarte bine in prezent, sunt unite in lupta cu marea coruptie, dar este o colaborare eficienta pe care dorim sa continuam in acelasi ritm si acelasi fel. Mentionarea in comunicatele DNA este o chestiune de colegialitate si de recunoastere a efortului celorlalte institutii, SRI, structuri ale MAI, ANI. Niciodata un procuror singur nu va reusi sa finalizeze un dosar.

Vorbeati de colaborarea procurori – infractori. Interceptarea lui Dumitru Iliescu a scos la iveala ca aveati o “cartita” si un procuror cel putin neglijent cu dosarele. Ati declansat anchete penale?

Da. Imediat ce am luat la cunostinta. Ancheta e in curs. Nu avem retineri sa investigam asemenea fapte. Dimpotriva. Cand vom finaliza anchetele le vom face publice.

O parte a presei a fost suspicioasa dupa ce procurorul Mariana Alexandru s-a pensionat brusc in septembrie in timp ce ancheta Gala Bute.

A fost o decizie personala a dnei procuror dupa o cariera lunga in Ministerul Public. Daca cineva are suspiciuni, poate oricand sa o intrebe de ce a plecat. Pot sa va spun ca in dosarul Gala Bute dna procuror nu a lucrat singura, ci impreuna cu un alt procuror.

Acum in acest dosar lucreaza doi procurori si doi politisti, audierile si activitatile au continuat. Se lucreaza ritmic, se administreaza probe. Nu a fost pus intr-o arhiva ca sa fie uitat. Sa asteptam solutia finala pentru a vedea daca s-a lucrat temeinic sau nu.

Modelul marii coruptii este cel pe care ni l-a aratat dosarul Microsoft? Cativa papusari in spate, aceiasi, si diferite marionete politice din toate partidele in fata.

Este o tipologie a comiterii unor fapte de coruptie. Am sesizat ca in multe dosare care privesc fapte de achizitii publice sau licitatii trucate, exista o relatie intre cei care detin functii importante si anumiti oameni de afaceri. In anumite zone, in anumite orase, doar o anumita firma castiga intotdeauna licitatiile, doar ea putea sa cheltuiasca banul public.

In ultima perioada am observat sa se interpun persoane apropiate functionarului public sau omului de afaceri, unii stiu la ce sunt folositi, isi folosesc conturile, anumite proprietati.

Dar putem sa arestam in fiecare an decidentii din institutiile statului si oameni de afaceri, problema ramane. Este important sa fie analizate hotararile de condamnare pentru identificarea vulnerabilitatilor in zona achizitiilor publice si sa se ia masuri de prevenire. Doar arestand nu o sa eliminam coruptia in domeniul achizitiilor publice.

Ati sesizat o inhibare a coruptiei sau mai degraba o rafinare a metodelor de furt?

Mai degraba o rafinare. O preocupare majora pentru a disimula, a secretiza anumite activitati. Mi-e greu sa explic de ce persoane care se stiu vizate de DNA continua sa comita fapte penale. Se stie ca DNA e cu ochii pe toate contractele si totusi se cere si se da mita in continuare.

Abordarea de tipul: “DNA nu are timp sa se ocupe de noi” nu cred ca e una potrivita.

Nu sunt mai destepti decat noi! Oricine comite fapte de coruptie poate fi prins de un procuror DNA indiferent de metodele rafinate. Suntem la curent cu toate metodele de furt si disimulare a banilor. Daca se cred mai destepti decat noi, fac o mare greseala, nu sunt. Si nici intangibili nu sunt.

Iesiti la cumparaturi cu politiceni in timpul liber?

Niciodata. Interactionez cu ei doar institutional, in virtutea atributiilor de serviciu. Nu in timpul liber.

Considerati ca exista o incompatiblitate intre functia dvs de sef al unui parchet si relatia personala cu politicieni?

Da, este o incompatibilitate cu statutul de magistrat

articol preluat de pe http://www.ziare.com

Kovesi cere urmărirea penală a fostului ministru Cristian David, acuzat că a luat mită 500.000 euro

de Andrei Pricopie

Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a solicitat luni aviz de la preşedintele Traian Băsescu pentru începerea urmăririi penale în cazul fostului ministru Cristian David, actual senator PNL, acuzat de luare de mită şi spălare de bani. David ar fi primit suma de 500.000 de euro în schimbul acordării unei persoane a titlului de proprietate asupra unui teren din Buzău, reiese dintr-un comunicat DNA, remis Epoch Times.

Şefa DNA a transmis procurorului general Tiberiu Niţu referatul întocmit de procurorii anticorupţie în vederea sesizării Preşedintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Cristian David, ministru al Internelor şi Reformei Administrative în perioada 5 aprilie 2007 – 22 decembrie 2008, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi spălare de bani.

Dintr-o sesizare primită de DNA în 2014 reiese că fostul ministru ar fi pretins, în 2007, iar la data de 1 februarie 2008 ar fi primit suma de 500.000 de euro, de la un denunţător, pentru a-şi exercita atribuţiile de îndrumare şi coordonare a activităţii prefecţilor într-o modalitate care să asigure emiterea, de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate, a titlului de proprietate asupra unui teren de 15 hectare aflat în intravilanul municipiului Buzău.

“Totodată, pentru a masca originea sumei primite cu titlu de mită şi pentru a evita tragerea la răspundere penală, ar fi fost încheiate mai multe contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect tranzacţii imobiliare fictive între persoanele implicate în săvârşirea infracţiunilor de corupţie”, au arătat procurorii.

Potrivit Mediafax, Cristian David este urmărit penal într-un alt dosar pentru abuz în serviciu sub forma participaţiei improprii, uz de fals şi fals în declaraţii, care ar fi fost făcute pentru a justifica 60.000 de euro. La vremea respectivă acesta ocupa funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni. La 27 februarie preşedintele Traian Băsescu a avizat cererea de începere a urmăririi penale formulate de DNA în acest dosar.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

DNA cere arestarea primarului Tudor Pendiuc, a fiicei acestuia şi a altor patru persoane

Procurorii DNA cer, vineri, Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a primarului din Piteşti, Tudor Pendiuc, a fiicei acestuia şi a altor patru persoane, în dosarul de corupţie legat de atribuirea şi prelungirea unui contract privind transportul public local.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au pus în mişcare acţiunea penală şi i-au reţinut, joi, pe primarul Tudor Pendiuc, pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată (două acte materiale), şi pe fiica acestuia, fosta realizatoare TVR Emanuela Elena Pendiuc, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani.

Anchetatorii i-au reţinut şi pe Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, Florin Şerban Barbu, acţionar la SC Conarg Real Estate SRL, pentru complicitate la dare de mită şi spălare de bani, Constantin Scarlat şi Gheorghe Văsîi, ambii reprezentanţi ai societăţilor Girexim Universal SA şi CNCD SA, pentru complicitate la abuz în serviciu, arată DNA, într-un comunicat de presă.

Un judecător de drepturi şi libertăţi va lua în discuţie, vineri după-amiază, propunerea procurorilor DNA de arestare preventivă a celor şase inculpaţi.

Procurorii DNA arată, în ordonanţele de reţinere, că societatea de transport public local din Piteşti, SC Publitrans 2000 SA, deţinută în totalitate de Consiliul Local Piteşti, trebuia să înlocuiască parcul auto cu 80 de autobuze noi, ce urmau să fie achiziţionate de Consiliul Local.

Primarul Tudor Pendiuc, folosindu-se de pretextul inexistenţei fondurilor publice necesare achiziţionării celor 80 de autobuze, a făcut demersuri pentru a fi încheiat, executat şi prelungit un contract de asociere în participaţiune între SC Publitrans 2000 SA şi societăţile CNCD SA şi Girexim Universal SA, prin care bugetul local ar fi fost prejudiciat cu peste cinci milioane de euro (23.013.099,65 de lei).

Pendiuc este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu încheierea cu cele două firme, derularea şi prelungirea contractului de achiziţie publică de asociere în participaţiune, fapte comise în perioada 2007-2014, împreună cu Valentin Vişoiu, Constantin Scarlat şi Gheorghe Văsîi.

Astfel, primarul Tudor Pendiuc a iniţiat procedura de asociere a SC Publitrans 2000 SA cu operatorul privat, contrar legii şi contrar cererilor formulate în repetate rânduri de consiliul de administraţie al societăţii şi fără a ţine cont de concluziile studiului de fezabilitate aprobat prin hotărâre de consiliu la data de 7 martie 2007, a impus, în mod nelegal, membrilor consiliului de administraţie al societăţii de transport public local să includă în caietul de sarcini condiţii restrictive pentru a limita participarea operatorilor privaţi la licitaţie şi a iniţiat proiectul de hotărâre privind avizarea asocierii în participaţiune, invocând concluziile studiului de fezabilitate întocmit de Universitatea Piteşti, în care se menţionau soluţii contrare celor susţinute de el, pentru a induce în eroare membrii consiliului local, au scris procurorii în ordonanţele de reţinere.

Cele două firme erau obligate să deţină în proprietate autobuzele, însă acestea au fost achiziţionate în leasing, cu puţin timp înainte de încheierea contractului. Mai mult, achitarea ratelor de leasing pentru aceste autobuze s-a făcut din încasările provenite ca urmare a contractului de asociere cu societatea de transport public local.

De asemenea, Pendiuc este acuzat că a modificat documentaţia de achiziţie (fişa de date a asocierii, caietul de sarcini, contractul cadru) pentru desemnarea operatorului privat, pentru a fi atribuit contractul de asociere în participaţiune societăţilor CNCD şi Girexim Universal şi că nu a desfiinţat contractul, în condiţiile în care asocierea de firme nu deţinea autobuzele în proprietate.

Mai mult, susţin procurorii, Pendiuc a ordonat plăţile prin care asocierea de firme încasa subvenţia şi a iniţiat şi prelungit contractul, invocând, în mod nereal, existenţa unei stări de urgenţă, în condiţiile în care fusese înştiinţat cu privire la imposibilitatea prelungirii acestui contract şi ştia că firmele nu deţineau autobuzele în proprietate.

“Finalitatea derulării în condiţii frauduloase a acestui contract a fost aceea că, în cadrul asocierii, firma privată a dobândit mijloacele de transport din veniturile realizate de asociaţie şi a realizat şi un profit substanţial, în timp ce societatea publică de transport SC Publitrans 2000 SA s-a regăsit, la finalizarea contractului, în aceeaşi situaţie, practic fără mijloace de transport. Relevant este faptul că, numai din subvenţia încasată de firma privată, au fost achitate autobuzele care i-au revenit în proprietate ulterior. În această modalitate, a fost cauzat Primăriei Municipiului Piteşti un prejudiciu în sumă de 23.013.099,65 lei (peste 5 milioane euro)”, au arătat procurorii în documentele trimise instanţei.

În schimbul acestor decizii, în 18 februarie 2008, primarul Tudor Pendiuc ar fi primit pentru fiica sa, Emanuela Elena Pendiuc, de la Valentin Vişoiu, un apartament în Bucureşti, în valoare de 130.900 de euro, echivalentul a 475.812 lei, susţin procurorii.

“Se reţine pentru moment preţul menţionat în contract, deşi acesta este neserios în raport de preţul apartamentelor din zona rezidenţială respectivă, urmând să se stabilească ulterior preţul real al acestui imobil”, a precizat DNA.

Emanuela Pendiuc este acuzată că, pentru a ascunde primirea, de către tatăl său, a unui apartament, în 26 noiembrie 2007 a încheiat un antecontract, iar în 18 februarie 2008 şi contractul de vânzare cu SC Conarg Real Estate SRL.

Ulterior, Emanuela Pendiuc ar fi acceptat şi eliberarea a două chitanţe, în sumă de 110.000 de lei şi de 365.112,18 lei, de către Conarg Real Estate SRL, “fără a remite sumele de bani societăţii anterior amintite”.

Valentin Vişoiu este acuzat că, în 18 februarie 2008, cu ajutorul lui Florin Şerban Barbu, i-a dat lui Pendiuc apartamentul din Bucureşti, pentru ca edilul să influenţeze comisia de evaluare a ofertelor să desemneze asocierea de firme câştigătoarea licitaţiei organizate de Primăria Piteşti.

“Pentru a crea aparenţa că apartamentul a fost plătit şi că nu reprezintă un folos nejustificat, Vişoiu Valentin, în calitate de persoană cu putere de decizie în cadrul SC Conarg Real Estate SRL, a acceptat încheierea unui contract de vânzare-cumpărare în care să se menţioneze, în mod nereal, că a fost încasată integral contravaloarea”, au mai arătat procurorii.

Florin Şerban Barbu este acuzat că a constituit un circuit financiar fictiv, pentru a crearea aparenţei încasării sumei de 475.812,18 lei de la Emanuela Pendiuc, pentru apartamentul din Bucureşti care ar fi fost primit ca mită de către tatăl acesteia.

“Inculpaţii Văsîi Gheorghe şi Scarlat Constantin, reprezentanţi ai SC Girexim Universal SA şi SC CNCD SA, au prezentat o promisiune de vânzare-cumpărare drept contract încheiat, pentru a face dovada că asocierea deţine un număr de 80 de autobuze cu titlu de proprietate. Înscrisul a fost folosit în cadrul procedurii de selecţie a ofertelor, pentru a argumenta şi susţine dispoziţiile primite de la inculpatul Pendiuc Tudor, respectiv că asocierea SC CNCD SA / SC Girexim Universal SA deţine autobuzele respective. În conivenţă cu inculpatul Pendiuc Tudor, inculpaţii Văsîi Gheorghe şi Scarlat Constantin, începând cu data de 22.02.2008 şi până în luna septembrie 2014, au înaintat documente justificative pentru plata subvenţiei, au semnat adrese de înaintare către Primăria Piteşti pentru a încasa subvenţia şi au semnat procesele-verbale de validare şi verificare a subvenţiei, în baza cărora inculpatul Tudor Pendiuc, în calitate de ordonator principal de credite, a dispus efectuarea plăţilor către asocierea SC CNCD SA / SC Girexim Universal SA”, au mai scris procurorii în ordonanţele de reţinere.

DNA a precizat că în acest dosar se fac acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Social-democratul Tudor Pendiuc este unul dintre cei mai longevivi primari din România. El a fost ales primar al municipiului Piteşti pentru prima dată în anul 1992 şi de atunci ocupă fără întrerupere această funcţie, fiind reales de piteşteni la fiecare patru ani.

Tudor Pendiuc conduce PSD Argeş, după ce fostul preşedinte al organizaţiei judeţene, Constantin Nicolescu, a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Gabriel Sandu, Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru şi Gheorghe Ştefan, ARESTAŢI în dosarul Microsoft

Fostul ministru Gabriel Sandu, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan au fost arestaţi în dosarul licenţelor Microsoft, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Decizia poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

Cei patru inculpaţi din dosarul Microsoft urmează să fie încarceraţi, conform deciziei de miercuri a magistraţilor. Gabriel Sandu, Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru au plecat de la sediul ICCJ după ce le-au expirat ordonanţele de reţinere.

Toţi patru au fost reţinuţi în cursul nopţii de luni spre marţi de procurorii DNA, după ce au fost audiaţi întreaga zi.
Oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru luare de mită în formă continuată şi spălare de bani.

Potrivit DNA, Dorin Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro au ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

Omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, a cerut şi primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Şerban Mihăilescu şi Dan Nica, membri ai Guvernului la data faptelor, pentru a obţine încheierea contractului de închiriere a licenţelor Microsoft, mai spun anchetatorii.

Potrivit anchetatorilor, contractul cadru de închiriere de licenţe Microsoft, din 15 aprilie 2004, ar fi fost încheiat în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47 la sută acordat de Microsoft în considerarea Guvernului şi, implicit, permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate.

Contractul cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, invocându-se, în mod nereal, calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40 la sută mai mare faţă de cel real, având la bază un necesar nefundamentat, susţin procurorii.

În 16 octombrie, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii la locuinţele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidenţial Dorin Marian, fostului şef al Serviciului de Informaţii Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, Remus Truică şi Nicolae Dumitru, la tatăl preşedintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum şi la Fundaţia Dinu Pescariu, în dosarul Microsoft.

În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.
Preşedintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu.

Săptămâna trecută, procurorii anticorupţie le-au adus la cunoştinţă Adrianei Ţicău şi lui Daniel Funeriu acuzaţiile şi faptele de care s-ar face vinovaţi în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare.
articol prelat de pe http://m.mediafax.ro

Viorel Hrebenciuc, reţinut în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. Fostul deputat PSD, scos cu cătuşe la mâini din sediul DNA Braşov. DNA: Deputatul a fost reţinut pentru a nu se sustrage urmăririi penale

UPDATE – DNA: Viorel Hrebenciuc, acuzat de şase infracţiuni, reţinut pentru a nu se sustrage urmăririi penale

Fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost reţinut pentru a nu se sustrage de la urmărirea penală şi pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, în dosarul privind retrocedarea ilegală a peste 43.000 de hectare de pădure, în care este acuzat de şase infracţiuni, potrivit DNA.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Braşov au dispus, marţi, punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a lui Viorel Hrebenciuc, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, spălare a banilor, cumpărare de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite, în dosarul privind retrocedarea ilegală a peste 43.000 de hectare de păduri.

Potrivit procurorilor, reţinerea lui Viorel Hrebenciuc se impunea întrucât există probe din care rezultă că a săvârşit faptele de care este acuzat, iar măsura este proporţională cu gravitatea infracţiunilor care ar fi fost comise de acesta.

De asemenea, reţinerea lui Viorel Hrebenciuc este necesară pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal şi a împiedica sustragerea acestuia de la urmărirea penală.

 

Fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost scos cu cătuşe la mâini din sediul DNA Braşov, marţi, după aproape cinci ore de audieri, şi va fi dus la instanţa supremă pentru judecarea propunerii de arestare preventivă, în condiţiile în care pe numele său a fost emisă ordonanţă de reţinere.

Viorel Hrebenciuc a fost scos din sediul DNA Braşoiv în jurul orei 13.40.

Fostul parlamentar PSD, care avea cătuşe la mâini, a fost urcat de anchetatori într-o maşină, urmând să fie dus în Capitală, la instanţa supremă, pentrru judecarea propunerii de arestare preventivă, după ce procurorii DNA Braşov au emis pe numele său ordonanţă de reţinere.

Viorel Hrebenciuc a fost citat să se prezinte marţi dimineaţă la DNA Braşov după ce, luni, Camera Deputaţilor a luat act de demisia deputatului.

Camera Deputaţilor a trimis la Ministerul Justiţiei un document prin care a informat că Viorel Hrebenciuc nu mai este deputat şi că nu se mai impune avizul Parlamentului pentru reţinerea şi arestarea acestuia. Actul a fost trimis Parchetului instanţei supreme, iar de aici la DNA, care solicitase avizul de la Parlament în cazul lui Hrebenciuc.

La intrarea în sediul DNA Braşov, Hrebenciuc a fost întrebat dacă este pregătit pentru ce e mai rău şi a răspuns afirmativ, menţionând însă că nu îi este frică pentru că ştie ce a făcut.

“Da, da sunt pregătit. Peste două-trei luni de zile o să râdeţi de el (dosar – n.r). Un singur lucru vreau să vă zic: de ani de zile frica domină în România. Toate acţiunile noastre sunt paralizate de frică, nimeni nu semnează o hârtie, nimeni nu are o iniţiativă, toată lumea are o spaimă celebră devenită de acum. Eu am demonstrat prin gestul meu că nu-mi este frică pentru că ştiu ce am făcut. Nu am niciun motiv să nu mă prezint cu inima deschisă în faţa procurorilor de la DNA”, a spus Hrebenciuc.

Viorel Hrebenciuc a mai afirmat că “DNA nu este sperietoare pentru cei care nu au greşit prea mult”.

Întrebat dacă se aşteaptă să fie reţinut, Hrebenciuc a răspuns: “Bineînţeles”.

De asemenea, întrebat dacă se simte trădat de PSD, Hrebenciuc a răspuns: “Sunt coincidenţe care s-au întâmplat, dar în niciun caz nu m-a trădat partidul şi nici eu nu l-am trădat niciodată””.

Camera Deputaţilor a luat act, luni, de demisia lui Viorel Hrebenciuc din Parlament. Hrebenciuc, pentru care DNA a cerut încuviinţarea arestării preventive în două dosare, şi-a depus în 21 octombrie demisia din Parlament.

DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc în dosarul privind retrocedările ilegale de păduri, precum şi în dosarul în care este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă. În acelaşi dosar, Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

Potrivit DNA, Hrebenciuc ar fi aflat informaţii din interiorul DNA cu ajutorul fostului şef al Serviciului Protecţie şi Pază (SPP) Dumitru Iliescu, acesta cerând şi obţinând de la un angajat al Direcţiei informaţii despre interceptarea deputatului.

În dosarul retrocedărilor ilegale, Hrebenciuc este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. În acest dosar, fiul său, Andrei Hrebenciuc, a fost arestat preventiv, în 24 octombrie, pentru 30 de zile.

Procurorii susţin că, în 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Strudza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

Imediat după decizia din 17 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna, Sturdza, împreună cu Ioan Adam, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Gheorghe Varga, Dan Costin Bengescu şi Viorel Hrebenciuc, a constituit şi coordonat un grup pentru a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit.

Pentru a pune în aplicare decizia instanţei, obţinută fraudulos, Sturdza şi Adam le-ar fi promis lui Viorel Hrebenciuc, Călugăr, Varga şi Bengescu bani sau alte foloase. În schimbul banilor, aceştia ar fi promis că vor determina funcţionarii de la Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, comisiile locale de fond funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău şi ITRSV Suceava să urgenteze îndeplinirea actelor pentru punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate pentru terenul de peste 43.000 de hectare de pădure.

Procurorii mai arată că Andrei Hrebenciuc l-a ajutat pe tatăl său, deputatul Viorel Hrebenciuc, să comită infracţiunea de trafic de influenţă.

Anchetatorii susţin că Andrei Hrebenciuc, în baza unei înţelegeri cu Dan Costin Bengescu, Viorel Hrebenciuc şi cu avocaţii Victor Adrian Prodan şi Nicolae Mergeani, ar fi determinat-o pe Carmen Elisabeta Drăgoi, administrator al SC Reşedinţa Vârstnicilor SRL, să încheie un contract cu Paltin Gheorghe Sturdza, prin care societatea a dobândit calitatea de promitent cumpărător, alături de Bengescu, pentru suprafaţa de 43.277 de hectare de teren forestier.

Preţul tranzacţiei a fost stabilit la 2.500 de euro pe hectar, acesta fiind de aproximativ trei ori mai mic decât valoarea de piaţă, “întrucât contractul masca, în cuprinsul său, şi cumpărarea de influenţă de la autorităţile din judeţul Bacău”, a arătat DNA.

Potrivit anchetatorilor, toate persoanele implicate, respectiv Andrei Hrebenciuc, Viorel Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza, Dan Costin Bengescu şi Ioan Adam, cunoşteau faptul că s-a stabilit un preţ mult mai mic decât cel real, deoarece diferenţa de preţ ce urma să fie obţinută din vânzarea pădurii reprezenta folosul lui Viorel Hrebenciuc şi al lui Dan Bengescu în schimbul exercitării de influenţe faţă de funcţionarii cu atribuţii privind punerea în executare a deciziei din 2012 a Tribunalului Covasna.

În acest dosar, au mai fost arestaţi preventiv Dan Bengescu şi Paltin Gheorghe Sturdza. Judecătorii Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă sunt cercetaţi sub control judiciar.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Vezi cum a devenit Hrebenciuc proprietarul a 500 mp de teren într-o stațiune, plătind cât pentru 5-6 pachete de țigări!

de Mihai Gotiu si Adrian Popescu

În 1992, Viorel Hrebenciuc a cumpărat 500 de metri pătrați de la cel care avea să devină cunoscut ca Regele Asfaltului Costel Cășuneanu în stațiunea Slănic Moldova. Cășuneanu fusese împroprietărit cu respectivul teren chiar de către Hrebenciuc, pe atunci, prefect de Bacău. Suma plătită a fost derizorie, echivalentul a jumătate din salariul mediu net/economie din acel an sau a două burse studențești. Astăzi, cu acei bani ai putea servi un prânz sau o cină în doi în oraș ori ți-ai putea cumpăra 5-6 pachete de țigări!

***

În toate declarațiile sale de avere, începând din 2004 până în prezent, deputatul Viorel Hrebenciuc menționează că e proprietarul unei parcele de teren de 500 mp în stațiunea montană Slănic Moldova (Slănic Moldova este și colegiul său electoral – n.r.), dobândit în 1991. După cum se poate vedea din documentele prezentate mai jos, proprietar al respectivului teren este, de fapt, din 1992. Să fie o scăpare a lui Viorel Hrebenciuc sau doar o încercare de masca modul mai mult decât controversat prin care a devenit proprietar? Și faptul că a plătit pentru acest teren suma de aproximativ 25 (douăzecișicinci) de dolari!? Să reconstituim faptele.

În anul 2000, Costel Cășuneanu (cunoscut și ca Regele Asfaltului) a devenit vecin cu Traian Băsescu în zona Băneasa din Capitală. La acea dată, Cășuneanu avea deja un alt vecin celebru în stațiunea Slănic Moldova, Viorel Hrebenciuc. Iar contextul în care cei doi au devenit vecini e mai complicat și mai greu de justificat de către cei doi, decât coincidența tranzacțiilor cu terenuri făcute de Cășuneanu transportatorul (care avea nevoie de licențe de la Ministerul Transporturilor) și Traian Băsescu, Ministrul Transporturilor la acea vreme.

1. Hebrenciuc îl împroprietărește pe Cășuneanu

În 1992 pe baza Legii 18/1991, lui Costel Cășuneanu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pe o suprafață de 2.500 mp de teren (pădure) în stațiunea Slănic Moldova. Lucru de mirare, în condițiile în care Cășuneanu era de loc din altă localitate a județului, comuna Oituz. Terenul este extrem de bine poziționat: cu front (deschidere) la Drumul Județean Slănic Moldova – Poiana Sărată și cu pădurea în spate, adică cum nu se poate mai bine pentru o stațiune montană. Cel care a semnat Titlul de Proprietate în iulie 1992 a fost Prefectul Județului Bacău. Iar în acel moment prefect era Viorel Hrebenciuc (între 1990-1992), semnătura lui regăsindu-se în colțul din stânga jos (vezi foto-copia).

casuneanu titlu proprietate resize

Cășuneanu îi vinde lui Hrebenciuc

Rețineți data: Certificatul de Proprietate a fost semnat pe 7 iulie 1992. La mai puțin de o lună, pe 3 august 1992, 20% din această suprafață, mai exact 500 mp au fost vânduți familiei Hrebenciuc. Pentru a nu trezi suspiciuni, operațiunile de vânzare-cumpărare au fost realizate de către Arhip Costică, mandatat în acest sens Viorel Hrebenciuc pe data de 29 iulie 1992.Suma contractului: 10.000 de lei.

casuneanu hrebenciuc vanzare resize

Valoarea a 500 de metri pătrați? Azi, o cină în oraș, ieri, două burse studențești!

Conform Arhivei BNR, cursul mediu de schimb al dolarului în august 1992 a fost de aproximativ 375 de lei pentru un dolar american. Ceea ce înseamnă că Viorel Hrebenciuc a plătit aproximativ 25 (douăzecișicinci) de dolari pentru un teren de 500 de metri pătrați, teren aflat într-o stațiune, cu deschidere la drum și cu pădurea în spate!

Conform Institutul Național de Statistică (INS), în 1992, salariul mediu (net) pe economie a fost de 20.000 de lei. Un salariu peste medie (fără a fi însă vorba de salarii de top) trecea de dublul acestei sume. Un șef de serviciu într-o bancă comercială avea în august 1992 o remunerație de 42.000 de lei, iar câteva luni mai târziu (inflația fiind galopantă în acea perioadă) de 70.000 de lei. Conform Hotărârii de Guvern nr.150 din martie 1992, bursa de studiu categoria I pentru studenți era de 6.120 de lei, iar categoria II de 5.290 de lei.

Raportat la salariul mediu/economie din 1992, achiziția lui Viorel Hrebenciuc valora mai puțin de jumătate. Raportat la un salariu bun (fără a fi de top), cei 500 de metri pătrați puteau fi cumpărați cu un sfert sau și mai puțin de salariu sau din două burse studențești! La ora actuală, cei 25 de dolari plătiți de Hrebenciuc pe teren echivalează cu un prânz sau o cină de două persoane la restaurant sau cu 5-6 pachete de țigări sau cu două tricouri ori cu o pereche de ghete și comparațiile pot continua!

Remarcat de Iliescu

Astfel și-a început Viorel Hrebenciuc ascensiunea. În 1992, Ion Iliescu a remarcat capacitatea organizațională a prefectului de Bacău și l-a ”transferat” la București, ca Secretar General al Guvernului. ”Legenda” spune că Iliescu ar fi apreciat la Hrebenciuc modul în care s-a descurcat în timpul inundațiilor din acel an. Declarațiile pe care Viorel Hrebenciuc le dă acum în fața procurorilor și, în curând, și a judecătorilor, arată acum cum și în ce scop și-a folosit abilitățile organizaționale.

Șeful Romsilva, teren lângă Cășuneanu

Un alt vecin cu parcela lui Cășuneanu în 1992 era Gheorghe Gavrilescu. Acesta, conformAsociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, apare în 1996 ca fiind unul din membrii de onoare ai asociației, președintele de onoare era fiind Adrian Năstase. De acolo aflăm că Gheorghe Gavrilescu, vecinul din Slănic Moldova al lui Costel Cășuneanu, a ocupat funcția de director general al Romsilva în intervalul 1991-1997. Asta înseamnă că Gavrilescu ocupa respectiva funcție și în momentul împroprietăririi lui Cășuneanu cu cei 2.500 mp care oficial aveau statutul de pădure, din cadrul cantonului silvic Poiana Sărată. Și faptul că însuși șeful Romsilva își avea parcela lui la Slănic Moldova, e o atestare în plus a locației excelente a terenului: între cantonul silvic și cabana Salvamont și vis a vis de izvoarele stațiunii.

O altă persoană căreia i-a vândut Cășuneanu 500 mp în aceleași condiții cu parcela dată lui Viorel Hrebenciuc este o anume Ligia Voican, din București, rudă cu Voican Petreși Voican Elena, pentru care n-am găsit elemente de asociere cu vreo funcție publică până în prezent. În cazul în care cititorii pot asocia, la nivelul anului 1992, numele Ligiei Voican cu vreo funcție publică, îi rugăm să ne semnaleze la secțiunea comentarii.

articol preluat de pe http://romaniacurata.ro/

foto coperta image.stirileprotv.ro/

Dosarul Microsoft: Dorin Cocoş, Gabriel Sandu, Nicolae Dumitru şi Gheorghe Ştefan, reţinuţi de procurorii DNA

Omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro şi Gheorghe Ştefan, primarul din Piatra Neamţ, au fost reţinuţi în dosarul Microsoft.
Primarul din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan, a fost reţinut, marţi dimineaţă, de procurorii anticorupţie, în dosarul licenţelor Microsoft.

Procurorii DNA i-au mai reţinut, luni noapte, şi pe fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu, omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, şi omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro.

Toţi vor fi prezentaţi marţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) cu propunere de arestare preventivă.

Cocoş, Dumitru şi Ştefan au fost aduşi la DNA, luni, în cursul dimineţii fiind audiaţi timp de peste 12 ore, în timp ce Gabriel Sandu a fost adus în jurul prânzului.
“Am fost adus degeaba”, a spus primarul municipiului Piatra Neamţ, înainte să fie dus de poliţişti în sediul DNA.

Gheorghe Ştefan şi Nicolae Dumitru au cerut să fie confruntaţi, după care a dat fiecare declaraţii în faţa procurorilor DNA, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Timp de mai multe ore a fost la DNA şi Claudiu Florică, denunţătorul principal în acest caz. Acesta a părăsit instituţia în jurul orei 00.30. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că acesta nu a fost confruntat cu niciunul din cei patru suspecţi aduşi luni la DNA.

În 16 octombrie, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii la locuinţele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidenţial Dorin Marian, fostului şef al Serviciului de Informaţii Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, Remus Truică şi Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, la tatăl preşedintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum şi la Fundaţia Dinu Pescariu, în dosarul Microsoft.

În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.
Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

“Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educaţional Informatizat» (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte”, a precizat DNA.

Procurorii susţin că foştii miniştri Dan Nica, Şerban Mihăilescu, Ţicău Adriana, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Sandu Gabriel “şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate”.

Totodată, anchetatorii au indicii că cei şase foşti miniştri au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane, pentru a fi favorizată firma Fujitsu Siemens Computers la încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.

Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.

Preşedintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu.
Săptămâna trecută, procurorii anticorupţie le-au adus la cunoştinţă Adrianei Ţicău şi lui Daniel Funeriu acuzaţiile şi faptele de care s-ar face vinovaţi în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare.

Numele lui Dorin Cocoş şi cel al lui Nicolae Dumitru sunt menţionate în declaraţiile unor martori audiaţi în dosarul Microsoft, prezentate în documente ale procurorilor anticorupţie aflate printre cele prin care s-a cerut aviz pentru începerea urmării penale a celor nouă foşti miniştri. Un alt martor le-a spus procurorilor despre relaţiile dintre fostul şef al Fujitsu România, Claudiu Florică, şi Dorin Cocoş, respectiv Gheorghe Ştefan.

Nicolae Dumitru a primit 7,65 milioane de dolari pentru a interveni la Mihăilescu şi Nica. Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu

nicolae-dumitru-cocos-stefan-sandu

Omul de afaceri Nicolae Dumitru a cerut şi primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Şerban Mihăilescu şi Dan Nica, în contractul licenţelor Microsoft. Dorin Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu.

Dorin Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro au ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari, potrivit DNA.

articole preluate de pe http://m.mediafax.ro?

EXCLUSIV/DOCUMENTE. Super-combinația de 5 stele a lui Hrebenciuc. Cum a fost devalizată Perla Moldovei: afaceri cu firme de stat, offshore-uri, fii, fini și nași

de Adrian Popescu

Dosarul Retrocedării pădurilor este doar una dintre afacerile tenebroase în care a fost implicat Viorel Hrebenciuc. Mergând pe firul datelor prezentate de procurorii DNA în acest caz, România Curată a descoperit că firma (offshore) deținută de Andrei Hrebenciuc în Cipru ”locuiește” la aceeași adresă cu o firmă implicată în preluarea celui mai valoros activ al stațiunii Slănic Moldova. Nu e o coincidență. Reconstituind istoria devalizării stațiunii, regăsim personaje apropiate familiei Hrebenciuc, de la finul acestuia și primar al localității, Andrei Șerban, până la Iacobov și Necolaiciuc. România Curată vă prezintă astăzi date și documente ale unei afaceri incredibile, iar mâine va reveni cu prezentarea unor documente care prezintă sursa averii și a puterii lui Viorel Hrebenciuc de la începutul anilor 90.

***

C.P. 2046, Nicosia, Cipru. Cine mai e în aceeași ”cutie” cu Andrei Hrebenciuc

Andrei Hrebenciuc a fost arestat pentru 30 de zile în dosarul retrocedării frauduloase a celor 43.000 de hectare de pădure în județul Bacău. Procurorii și-au susținut cauza pe declarațiile directorului firmei Reședința Vârstnicilor, Carmen-Elisabeta Drăgoi, conform căreia deținătorul societății Reședința Vârstnicilor, offshore-ul Majura Ltd, din Cipru, îl are ca proprietar pe Andrei Hrebenciuc. Un offshore a cărui adresă este Strati Myrivilli 5, Strovolos, C.P. 2046, Nicosia, Cipru.

România Curată a descoperit că la aceeași adresă funcționează alte două offshore-uri care fac afaceri în țara noastră, unul dintre ele fiind legat de Viorel Hrebenciuc. Mai exact Sharp Advanced Solutions SRL din București fondată în 03.11. 2011 de Mergeani Nicolae (50%) și Prodan Victor Adrian (50%) și cu administrator Carmen-Elisabeta Drăgoi (adică persoanele nominalizate în dosarul retrocedării frauduloase).

În 26.03.2012, firma Sharp Advanced Solutions SRL a intrat în acționariatul SC Hotel Perla Moldovei SRL, cumpărând de la asociatul unic Șerban Maria, 0,03% din societate. Maria Șerban Maria este mama lui Andrei Șerban, finul lui Viorel Hrebenciuc. Totodată Andrei Șerban este și finul lui Corneliu Iacobov. În plus, nașul fiicei lui Andrei Șerban e Dumitru Sechelariu (decedat). Andrei Șerban e și primar PSD al orașului Slănic Moldova și unul din membrii grupării care a participat la devalizarea RAFO Onești. Pe 22.05.2012, cei doi asociați din Sharp Advanced Solutions SRL, au cedat 20% din părțile sociale către Lomarus Limited cu sediul social în Strati Myrivilli nr. 5, StrovoIos, P.C. 2046, Nicosia, Cipru, adică fix aceeași adresă cu a Majura Ltd., offshore-ul implicat în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.

În 29.06.2012 mama finului lui Viorel Hrebenciuc a cedat 49,97% din SC Hotel Perla Moldovei SRL către Sharp Advanced Solutions SRL, care a ajuns să dețină astfel 50% din afacere. Practic, 10% din Hotelul Perla (cotat la 5 stele) din Slănic Moldova era deținut la acel moment, indirect, de un offshore cu aceeași adresă cu a offshore-ului controlat de Andrei Hrebenciuc implicat în retrocedarea frauduloasă a pădurilor, iar 50% de către mama finului lui Viorel Hrebenciuc.

Cum pe 01.06.2012, atât Prodan Victor Adrian cât și Mergeani Nicolae își cedaseră părțile lor sociale din Sharp Advanced Solutions SRL către Lomarus Limited s-a ajuns la situația în care mama finului lui Viorel Hrebenciuc deținea 50% din hotel, iar offshore-ul cipriot restul de 50%.

În 11.11.2013, Sharp Advanced Solutions SRL a intrat și într-o altă societate, Servorada SRL (fosta SC. Perla Moldovei Internațional SRL) din Slănic Moldova, deținută la acel moment de Lăcătușu Eugen și Mureșanu Alexandrina Cornelia. Cei doi au vândut 83,33% din părțile sociale către Sharp. Fiica lui Lăcătușu Eugen este proprietara uneia din cele trei vile din cadrul complexului rezidențial privat unde locuiește Andrei Șerban, finul lui Viorel Hrebenciuc. Același Eugen Lăcătușu a fost prezent și în acționariatul Hotel Perla SA (via Perla Turism SRL), după care s-a retras brusc, cedându-și partea mamei finului lui Hrebenciuc. Important, Servorada SRL este, printre altele și acționarul majoritar al SC Poiana Brașov SA.

În acest an, pe 12.05.2014, offshore-ul Lomarus Limited a vândut 64% din Sharp Advanced Solutions SRL către Gabriela Crăiniceanu, fosta șefă de cabinet a lui Viorel Hrebenciuc. Asta înseamnă că 32% din Hotelul Perla (5 stele) din stațiunea turistică Slănic Moldova îi aparține fostei șefe de cabinet a lui Viorel Hrebenciuc; 18% aparține offshore-ului care are aceeași adresă cu alt offshore deținut de Andrei Hrebenciuc, iar 50% e deținută de mama finului lui Andrei Hrebenciuc. În prezent asociatul unic al Sharp Advanced Solutions este Gabriela Crăiniceanu, iar împuternicit este Gabriel Dospinescu. Dospinescu e finul lui Andrei Șerban, care este finul lui Viorel Hrebenciuc.

Asta înseamnă că jumătate din Hotelul Perla din Slănic Moldova (5 stele) și pachetul majoritar de acțiuni la SC Poiana Brașov SA sunt deținute de ex-șefa de cabinet a lui Hrebenciuc, după ce au fost trecute mai înainte pe la mama finului lui Viorel Hrebenciuc, apoi pe la un offshore din Cipru care are același sediu social cu offhsore-ul Majura Limited, în spatele căruia procurorii afirmă că ar fi Andrei Hrebenciuc.

perla moldovei HVRecent, o echipă de prestări servicii foto-video cu ajutorul dronelor, a realizat un filmuleț de prezentare a stațiunii Slănic Moldova. În acel filmuleț, aparatul de filmat a trecut pe deasupra hotelului de 5 stele atât de strâns legat de familia Hrebenciuc. Pe terasa de la ultimul etaj sunt inscripționate stilizat inițialele hotelului HP (Hotel Perla), iar pe terasa de la etajul I, nu se mai respectă același mod de inscripționare, ci sunt trecute inițialele H.V. (Hrebenciuc Viorel?!). Terasa inscripționată HV e aferentă celui mai luxos apartament din hotelul de cinci stele. Filmulețul încă poate fi vizionat pe youtube la acest link (secvența cu terasa HV de la minutul 2.09).

Hotelul Perla a fost cea mai bună unitate de cazare a stațiunii în perioada comunistă, fiind locul unde erau găzduite cu preponderență grupurile de turiști străini. După cum veți vedea mai jos și restul hotelurilor și vilelor din stațiune (care au fost în administrarea Întreprinderii Balneo Climaterice) au ajuns la aceiași membri ai grupării Hrebenciuc (via Corneliu Iacobov).

La aceeași adresă din Cipru cu Lomarus Limited și Majura Limited, legate de familia Hrebenciuc, mai funcționează câteva offshore-uri ale Lukoil și alte două offshore-uri cu activitate în România. E vorba de Abeo Limited și Zamano Limited, partenere cu un alt offshore, Tennessee Investment Limited (cu adresa: Georgiou Seferi 4, Birou 4A, Agioi Omologites, C.P. 1076, Nicosia, Cipru) în firma Prime Property Advisers SRL.

Perla turistică a Moldovei, la mâna finului lui Hrebenciuc

“Avem viziuni diferite şi despre viaţă şi despre afaceri şi despre modul de a te comporta şi modul de a face politică. Avem viziuni diferite. Dumnealui este adeptul falimentului, e adeptul unor combinaţii. Mie nu-mi plac combinaţiile. Mie îmi plac oamenii care au angajaţi şi fac profit, nu oameni care au un laptop şi fac profit. După aia eu m-am retras din PSD”

Dumitru Sechelariu despre Viorel Hrebenciuc, într-un interviu acordat unui ziar central cu puțin timp înainte de a muri

Stațiunea Slănic Moldova a fost una din perlele turismului românesc, datorită apelor minerale cu efecte terapeutice, descoperite de la începutul  secolului al XIX-lea. Ulterior acestei descoperiri, încet-încet, în jurul izvoarelor s-a dezvoltat o întreagă industrie turistică, care în comunism a atins apogeul, cu un patrimoniu format din numeroase vile și hoteluri, care până în 1998 au fost pline mereu de vizitatori. Apoi a urmat preluarea “la pachet” a majorității hotelurilor și vilelor de către gruparea Iacobov și prăbușirea stațiunii, care a generat exodul unei părți masive a populației rămasă fără locuri de muncă, fie peste hotare, fie în alte localități din țară.

Conform unei interpelări a deputatului Mircea Ciopraga din 2005, gruparea Iacobov a achiziționat în 1999 cu 20 miliarde de lei vechi, respectiv 2 milioane de lei noi, pachetul majoritar (75%) din Întreprinderea Balneo Climaterică Slănic Moldova, rebotezată după revoluție SC Perla Moldovei SA, cu sprijinul conducerii de la acea vreme a instituției. Prețul de achiziție a fost de aproximativ 1,1 milioane euro la cursul de referință al anului 1999(18.405 lei vechi/euro ) și a fost mult subevaluat, în contextul în care din portofoliul de active făceau parte Hotelul Perla, la care am făcut referire mai sus, Hotelul Dobru, o altă bijuterie (odinioară), Cazinoul din Parcul Stațiunii (monument istoric), un complex hotelier (Complexul Cerdac) și numeroase vile și terenuri. La asta se adaugă dreptul de administrare a izvoarelor naturale ale stațiunii, pe care li l-a acordat Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în virtutea faptului că societatea privată era continuatoarea activității societății de stat.

Ulterior acestei tranzacții, membrii grupării, coordonați la nivel local de finul lui Viorel Hrebenciuc, Andrei Șerban (acum primar) și Corneliu Iacobov  și-au împărțit între ei o serie de active mai prețioase, ca la Monopoly, au mutat inclusiv sediul PSD-ul local în clădirea Cazinoului, evacuând pentru asta biblioteca orășenească, pe care au înghesuit-o într-un apartament de bloc în care nu a încăput nici jumătate din fondul de carte.

”Chilipirul” Cerdac. Cum a plătit Electrica pentru o nestemată din coroană mai mult decât prețul coroanei!

Fiindcă gruparea Iacobov plătise echivalentul a 2 milioane de lei (noi) pentru achiziționarea stațiunii, a trebuit să-și “recupereze cheltuiala”, vânzând la numai câteva luni distanță Complexul Turistic Cerdac  unei societăți de stat, dispusă să plătească pe un singur activ cât au plătit ei pe întreaga stațiune, dar să le mai dea și ceva bani de buzunar în plus. Astfel, aceștia  au vândut Complexul Turistic Cerdac (evaluat la 150.000 de lei în momentul cumpărării) către SC Electrica SA București, pentru 2,65 milioane de lei. Interpertând datele, înseamnă că afaceriștii băcăuani au reușit performanța să cumpere pe gratis o stațiune întreagă mai puțin un hotel (cel vândut către Electrica) și să mai și rămână cu un profit consistent. Contractul a fost semnat de directorul general adjunct al Electrica SA, Teodor Firican. Important de spus e faptul că înainte ca Complexul Cerdac să ajungă la Electrica SA, acesta fusese achiziționat de Vradicor Financiar Group, parte a grupării Iacobov, pentru suma de 460.000 de lei, Electrica plătind suma menționată mai sus către Vradicor. Astfel, SC Perla Moldovei, în care mai existau și acționari minoritari, a încasat doar un pic mai mult de 20% din suma plătită de Electrica.

Simplificat, schema a arătat astfel: gruparea a preluat “toată stațiunea” la un preț derizoriu. La scurt timp, a vândut doar „un activ” al acesteia (evaluat undeva în jur de 7,5% din activul total) cu un preț care depășea suma de achiziție a “întregii stațiuni”. Cum cumpărătorul final al activului în discuție, Electrica SA, era tot companie de stat, practic s-a ajuns la situația în care statul a ”răscumpărat” 7,5% din stațiune cu un preț mai mare decât vânduse întregul. Mai mult, din suma de răscumpărare doar 20% a ajuns la firma care administra stațiunea, ci direct în conturile unei firme intermediare. Astfel s-au evaporat banii care au fi putut fi folosiți pentru modernizarea și continuarea activității turistice în Slănic Moldova.

lvjdfrl

1opkp4j (1)

Multiplicarea schemei la CFR

Povestea devalizării Stațiunii Slănic Moldova nu s-a încheiat aici. După modelul tranzacției cu Electrica SA, a urmat vinderea altor active mai puțin interesante pentru membrii grupării, la preț supraevaluat, tot către o altă instituție a statului prietenoasă. Iar cine putea fi mai prietenos decât Mihai Necolaiciuc?

Surse din cadrul CFR au prezentat pentru România Curată, tranzacțiile încheiate în mandatul lui Miron Mitrea la Ministerul Transporturilor și a lui Mihai Necolaiciuc la șefia CFR:

în 4 aprilie 2011 contract de vânzare cumpărare (CVC) între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Pensiunea Căprioara în suprafață de 711.88 mp – în sumă de 980.000 lei

în 4 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Vila Zorile în sumă de 998.000 lei

în 6 aprilie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – teren aferent Vila Zorile, în suprafata de 449.24 mp, în sumă de 110.000 lei

în 6 aprilie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – teren aferent Pensiunii Căprioara în suprafață de 1298.5 mp în sumă de 388.000 lei

în 8 iunie 2001 CVC  între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Bază de tratament pentru proceduri specifice Corp B – în sumă de 290.000 lei

în 11 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Bază de tratament pentru proceduri generale Corp A – în suma de 538.000 lei

în 11 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Bază de tratament clădire spații cazare corp C – în sumă de 980.000 lei

în 12 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA -teren aferent activului ” baza de tratament ” în suprafata de 3410.20 mp – în sumă de 834.000 lei

În total, doar aceste active ”balast” vândute la preț umflat CFR-ului lui Necolaiciuc, la mai puțin de doi ani de la achiziție (în contextul în care nu avusese loc o creștere a prețurilor, neexistând un boom imobiliar), au adus în buzunarele grupării care-l avea în față pe Corneliu Iacobov, suma de 5,124 milioane lei, adică o valoare de 250% mai mare decât suma de achiziție a tuturor activelor stațiunii!

La distanță de 13 ani de la acel moment, în care omul ministrului Mitrea dădea banii statului oamenilor lui Hrebenciuc, aflăm că Mitrea i-a vândut un apartament lui Hrebenciuc și că Hrebenciuc încerca să-l ajute pe vechiul lui prieten, prin intervenția pe lângă Dănuț Șova, ca să abroge articolul de lege care i-ar fi trimis și pe Mitrea și pe Hrebenciuc după gratii.

Sfârșitul Perlei

A urmat apoi achiziția tuturor întreprinderilor de utilități publice ale orașului Slănic Moldova, de la transport în comun, la apă-canalizare, la salubritate, la spațiile comerciale ale orașului de către membrii grupării. Stațiunea a fost, pur și simplu, sufocată Ulterior, activele mai importante rămase au fost trecute pe numele mamei finului lui Viorel Hrebenciuc (o bătrână multimilionară, care de fapt e doar un paravan, un fel de mătușa Tamara), iar societatea mamă, SC PERLA MOLDOVEI SA, golită de active, a acumulat datorii imense la stat, furnizori și bănci, numai către RAFO Onești, datoriile prezente fiind de 13,4 milioane lei.

Finul lui Viorel Hrebenciuc, Andrei Șerban, care e și primar al localității Slănic Moldova, printr-un sistem copiat de la nașii săi, și-a instituit la nivel local o rețea de cumetrii și angajări de rude în Primărie, prin care inclusiv terenuri din domeniul public au fost împărțite către diverși, din patrimoniul comunității înfruptându-se apropiații, inclusiv viceprimari.

Aceasta e povestea nespusă a stațiunii Slănic Moldova, colegiul electoral al lui Viorel Hrebenciuc, locul din care a fost ridicat de mascați pentru a fi dus cu forța la DNA pentru a afla învinuirile ce i se aduc în dosarul retrocedărilor frauduloase de păduri. E vorba de o întindere nesfârșită de codri, care încep de cealaltă parte a crestelor care străjuiesc valea Slănicului.

***

perla moldovei 1

***

Anecdotic: Corneliu Iacobov i-a scris recent din carceră o scrisoare “de ajutor” lui Valeriu Zgonea (PSD), în care se mândrește în CV inclusiv cu una din firmele care au participat la căpușarea stațiunii Slănic Moldova (Vladicor SA). El se mai mândrește și că a fost cândva fruntaș pesedist la Bacău. Iacobov îi cere lui Zgonea dezlegare la averea acumulată în anii tulburi când grupul de la Bacău era pe cai mari. Scrisoarea către Vali Zgonea și CV-ul său îl puteți citi aici.

Conexiuni Hrebenciuc-Cocoș

Jurnaliștii de la Rise Project au descoperit că “Lipscani 30-34 Centre SRL” (spațiul unde funcționează magazinul H&M de pe Lipscani) e deținut în proporție de 50% de Alin Cocoș și 50% de offshore-ului cipriot, Ariliaco Trading Limited, deținut de alte două offshore-uri:  Kklaw Nominees Limited și Ndolan Limited. Ultimele două sunt firmele care controlează Majura Limited (implicată în dosarul DNA al retrocedărilor ilegale în care a fost arestat Andrei Hrebenciuc).

Cât de bogată a fost stațiunea Slănic Moldova când aparținea statului român:  Iată cum arăta portofoliul SC PERLA MOLDOVEI SA în 1995,  înainte ca societatea de stat să intre în colimatorul grupării din jurul lui Viorel Hrebenciuc: Hotel Perla, Berărie Fundație, Popas Turistic, Vila Crinu, Vila Lăcrămioara, Vila Doina, Vila Ursulețul, Vila Rica, Vila Liliana, Restaurant Cernica, Vila Zorile, Vila Rodica, Vila Lia, Pavilionul Racoviță, Vila Cerbul, Vila Camelia, Vila Poiana, Vila Bradul, Vila Aluniș, Vila Violeta, Vila Vulturul, Vila Oituz, Vila Căprioara, Vila Gladiola, Vila Privighetorilor, Vila Pallas, Vila Flora, Clădire Popicărie, Complex Cazino, Gospodărie Anexă, Atelier Tâmplărie, Garaj Auto, Vila Dobru, Bază Tratament (Corp A, Corp B, Corp C), Izvoare.

***

Articol editat de Mihai Goțiu

articol preluat de pe http://romaniacurata.ro/