Articole

Tudor Chiuariu, urmărit în dosarul lui Hrebenciuc, pentru că ar fi cerut două milioane de euro de la Paltin Sturdza ca să intervină la prefectul de Bacău. DNA: Senatorul, sub control judiciar pentru trafic de influenţă şi spălare de bani

/0 Comentarii/în /de /1.203 vizite

Catalin Lupasteanu – Mediafax

Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă transmis sâmbătă agenţiei MEDIAFAX, că procurorii DNA Braşov au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar, pe o durată de 30 de zile, din 10 ianuarie până în 8 februarie inclusiv, faţă de senatorul Tudor Alexandru Chiuariu.

Fostul ministru al Justiţiei este acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi aderare la un grup infracţional organizat, în dosarul privind retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure, în care sunt arestaţi preventiv fostul deputat Viorel Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam şi beneficiarul retrocedării, Gheorghe Paltin Sturdza.

Potrivit ordonanţei de dispunere a controlului judiciar, în contextul demersurilor infracţionale depuse pentru retrocedarea unor mari suprafeţe de teren forestier către Paltin Sturdza, în noiembrie 2012, Ioan Gheorghe Varga şi Daniel Constantin Călugăr s-au înţeles cu Tudor Chiuariu să primească suma de 2,5 milioane de euro pentru a interveni pe lângă funcţionarii publici ai Comisiei Judeţene de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Bacău, RNP Romsilva – Direcţiei Silvice Bacău şi OCPI Bacău, “cu scopul de a-i determina pe aceştia fie să urgenteze, fie să-şi îndeplinească în mod defectuos (ex. să nu exercite acţiuni în justiţie) atribuţiile de serviciu privind punerea în executare a unei decizii a Tribunalului Covasna”.

Decizia avea ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 43.227 de hectare de teren forestier ce a aparţinut fostului Domeniu Ghica-Comăneşti.

Ulterior, susţin anchetatorii, cumpărarea de influenţă a fost disimulată prin încheierea unui contract de asistenţă juridică, potrivit căruia suma de două milioane de euro urma să îi fie plătită lui Chiuariu cu titlu de onorariu fix şi 500.000 de euro ca onorariu de succes la data predării titlurilor de proprietate.

“Prin cooptarea inculpatului Chiuariu Tudor în interiorul grupului infracţional organizat, acesta a dobândit şi asumat un rol esenţial, în sensul că, sub coordonarea inculpaţilor Adam Ioan şi Paltin Gheorghe Sturdza, şi-a folosit influenţa politică dată de calitatea de parlamentar şi fost ministru al justiţiei, pentru a interveni pe lângă funcţionarii publici din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Bacău, OCPI Bacău, Direcţia Silvică Bacău, în scopul urgentării punerii în executare a deciziei Tribunalului Covasna”, au scris procurorii în ordonanţă.

În timpul controlului judiciar, Tudor Chiuariu poate părăsi România doar cu încuviinţarea procurorului şi are interdicţie să se apropie şi să comunice, direct sau indirect, cu persoanele menţionate în ordonanţa procurorilor. Chiuariu este obligat să se prezinte la poliţie conform programului de supraveghere stabilit sau de câte ori este chemat, să meargă la anchetatori când este citat, să anunţe dacă îşi schimbă locuinţa şi să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

Procurorii i-au atras atenţia lui Tudor Chiuariu că dacă încalcă aceste obligaţii, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.

Anchetatorii au fost sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii.

Anterior, surse judiciare au declarat pentru MEDFIAFAX că senatorul Tudor Chiuariu ar fi cerut, în calitate de avocat, două milioane de euro să intervină la prefectul judeţului Bacău, “pentru rezolvarea situaţiei cu pădurea lui Paltin Sturdza”. Chiuariu ar fi cerut banii direct de la Gheorghe Paltin Sturdza, au mai spus sursele citate.

În dosarul retrocedării sunt urmăriţi penal şi senatorii Dan Şova şi Ilie Sârbu, precum şi directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Voiculescu se dovedeşte “profet”. Daniel Constantin cercetat de DNA

/0 Comentarii/în /de /1.319 vizite

Loredana Diacu – The Epoch Times Romania

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, este cercetat penal de DNA pentru favorizarea infractorului, relatează luju.ro

Plângerea penală a fost formulată de Vlad Săvulescu, fost director al Direcţiei Privatizare – Concesionare a Administraţiei Domeniilor Statului (ADS), condamnat la 6 ani de închisoare cu executare în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

Potrivit sursei citate, Săvulescu îl acuză pe Constantin, ministrul PC al Agriculturii, că, împreună cu alţi funcţionari, ar fi refuzat să pună la dispoziţia acuzaţilor din dosarul ICA – printre care, la loc de frunte se regăseşte fostul şef de partid al lui Constantin, Dan Voiculescu – actele prin care Ministerul Agriculturii, prin adresa 190721/14.10.2008 şi actele subsecvente, sub semnătura fostului ministru Dacian Cioloş, s-a constituit la cererea DNA, “în mod nejustificat”, parte civilă în dosarul ICA, pentru suma de 60,6 milioane euro.

În plângerea penală adresată DNA, Săvulescu îl acuză şi pe fostul ministru al agriculturii Dacian Cioloş de abuz în serviciu.

“La baza plângerii penale stă faptul că prin OUG nr. 147/2002 s-a prevăzut că veniturile din privatizările ADS “se fac venit la bugetul statului şi se varsă la Ministerul de Finanţe”. Ca atare, era imposibil ca fostul ministru al Agriculturii Dacian Cioloş să se constituie la cererea DNA, în numele Ministerului Agriculturii, ca parte civilă pentru suma de 60,6 milioane euro, adresa din 2008 fiind calificată drept ”un fals’, mai scrie luju.ro.

Vestea despre ancheta vizându-l pe Constantin vine la scurtă vreme după ce fondatorul PC, Dan Voiculescu, închis pentru 10 ani în dosarul privatizării ICA, s-a lansat pe blogul personal în diatribe la adresa inamicilor săi, printre aceştia fiind inclus şi fostul sau protejat, Daniel Constantin:

“Anul 2015 va fi anul în care Băsescu, Udrea, Macovei, Emilian Eva (procurorul care a instrumentat dosarul ICA n.r.), Camelia Bogdan (judecătorul care l-a condamnat pe Voiculescu la închisoare), Daniel Constantin vor fi judecaţi de Dumnezeu, dar şi de justiţie.”, scria la începutul anului pe blog Dan Voiculescu, plângându-se de “lipsa de conştiinţă” a lui Constatin.

Reamintim că în august 2014, Ministerul Agriculturii, condus de Constantin, şi-a menţinut calitatea de parte civilă în dosarul ICA, în vederea recuperării prejudiciului de peste 60 de milioane de euro adus statului de Voiculescu şi complicii săi, decizie privită ca o “trădare” de şeful său.

Daniel Constantin este preşedinte al Partidului Conservator, fondat de Voiculescu din 2010. Protejat de mogul, Constantin a fost ministru al Agriculturii în toate cele patru guverne Ponta. Anterior propulsării sale în politică, Constantin a fost director la o firmă de consultanţă a familiei tVoiculescu, Logicons SA. şi, potrivit declaraţiei sale de avere, are o datorie de 295.000 de euro la Voiculescu, bani pe care i-a luaţi cu împrumut.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

RETROSPECTIVĂ/ DNA în 2014: 9 foști miniștri vizați în dosarul Microsoft; arestarea șefului DIICOT, a fratelui președintelui și a unor șefi CJ

/0 Comentarii/în /de /1.188 vizite

AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES ARHIVĂ

Activitatea Direcției Naționale Anticorupție a fost marcată în anul 2014 de numărul mare de dosare deschise și de arestări, printre cele mai importante anchete fiind cazul cunoscut sub numele de Microsoft în care s-a cerut în premieră ridicarea imunității în același timp pentru 9 foști miniștri.

Tot o premieră o constituie și reținerea și ulterior arestarea preventivă a șefului DIICOT, Alina Bica, și a fratelui președintelui, Mircea Băsescu, dar și a unui număr mare de președinți de Consilii Județene, cercetați, reținuți sau trimiși în judecată.

O altă premieră a fost ancheta DNA privind fapte de corupție legate de atribuirea unor mari suprafețe de teren forestier, cu un prejudiciu în sarcina Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva de aproape 304 milioane de euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier. În dosar sunt implicați și parlamentari, printre care și Viorel Hrebenciuc, dar judecători și oameni de afaceri.

În acest an, potrivit statisticilor, în perioada 1 ianuarie — 30 noiembrie, au fost trimiși în judecată peste 900 de inculpați și dispuse măsuri asiguratorii pentru sume de bani și bunuri de aproximativ 200 milioane de euro.

De asemenea, au fost obținute condamnări definitive în dosarele instrumentate de DNA în cazul a peste 1.000 de inculpați.

* Ancheta în dosarul Microsoft și EADS a fost anunțată în 10 iulie, când a fost audiat la DNA și secretarul general al Guvernului, Ion Moraru. Dosarul a fost deschis ca urmare a sesizării Corpului de Control al premierului, din 21 mai 2013, cu privire la închirierea și extinderea de licențe educaționale de către Ministerul pentru Societatea Informațională și Ministerul Educației Naționale.

După mai multe audieri, în 26 septembrie, șeful DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut ridicarea imunității pentru începerea urmăririi penale pe numele a nouă foști miniștri privind presupuse fapte de corupție în cazul mai multor contracte referitoare la licențe IT de sute de milioane de euro. Kovesi a transmis procurorului general referatul în vederea sesizării pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penal a — Senatului, respectiv a Camerei Deputaților, față de Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Șerban Mihăilescu, — Parlamentului European față de Dan Nica, — președintelui României față de Adriana Țicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu și Mihai Tănăsescu. Procurorii au extins ulterior cercetările și pentru produse educaționale Microsoft, a actelor adiționale la acest contract, precum și a contractelor aferente derulării Programului ”Sistem Educațional Informatizat” (SEI). Printre acuzațiile reținute în sarcina foștilor membri ai Guvernului se numără abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani, prejudiciul estimativ fiind evaluat până în prezent la 60 de milioane euro.


Foto: (c) ALEX MICSIK/AGERPRES FLUX

“Au fost obținute probe din care rezultă că miniștrii Nica, Mihăilescu, Țicău, Athanasiu, Tănăsescu și Sandu și-au exercitat cu rea-credință atribuțiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licențiere din 15.04.2004 în condiții oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României și implicit permițând plata unor comisioane către persoanele implicate. Totodată, există indicii că persoanele menționate au pretins și primit sume de bani pentru a-și exercita în mod defectuos atribuțiile de serviciu și pentru a-și exercita influența asupra altor persoane în vederea favorizării firmei Fujitsu Siemens Computers în legătură cu încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft”, susțin procurorii.

Contractul cadru de licențiere Microsoft s-a încheiat, potrivit DNA, cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preț cu cel puțin 40% mai mare față de prețul real, având la bază un necesar nefundamentat. DNA a reținut că din cele 54 milioane USD achitate de Executiv în baza contractului cadru și a extensiei din luna noiembrie 2004, suma de 20 milioane USD reprezintă comisioane pretinse de persoanele implicate în derularea proiectului din cadrul Guvernului României, din ministerele și societăților implicate.

Totodată, arată anchetatorii, încheierea și derularea contractului de închiriere de licențe Microsoft de tip Enterprise Agreement Subscription cu consorțiul D-CON.NET (MCSI MS-EAS) s-a realizat cu încălcarea, de către miniștrii Funeriu și Sandu, a dispozițiilor legale privind achizițiile publice, fără a exista o fundamentare din punct de vedere economic și tehnic, în scopul de a favoriza anumite firme, valoarea produselor și a serviciilor fiind supraestimată pentru includerea și comisioanele pretinse de persoanele implicate în semnarea și derularea contractelor.

“Cercetările efectuate cu privire la Programul SEI în legătură cu implementarea sistemului alternativ de educație asistată de calculator prin dotarea unităților de învățământ cu laboratoare informatizate, cu o valoare estimată de 200 milioane dolari, au produs indicii rezonabile cu privire la încălcarea atribuțiilor de serviciu, precum și săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către persoanele implicate. (…) Achizițiile au fost efectuate la prețuri cu până la 50% mai mari, iar continuarea proiectului cu firma Siveco, în cadrul etapei a IV-a, a fost impusă de condițiile împovărătoare ale contractului de leasing financiar care era în derulare, deși actele de control recomandau efectuarea unei proceduri de achiziție.

Probele administrate în cauză au demonstrat existența unui mecanism care urmărea crearea unui profit cât mai mare în firmele subcontractante, profit din care erau scoase, prin intermediul unor companii off-shore, sumele de bani necesare plății mitelor, prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Sumele de bani cu titlu de mită erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele care reprezentau autoritatea contractantă, fie erau scoase în numerar din băncile din afara teritoriului României și aduse tot în numerar în țară folosind diferiți intermediari, toate acestea făcându-se în scopul ascunderii sursei veniturilor”, au mai reținut procurorii.

Ulterior, în 16 octombrie, procurorii au efectuat în acest dosar percheziții în 56 de locuri din București și județul Ilfov la sedii de societăți comerciale, de fundații sau domicilii ale unor persoane. Printre cei vizați de percheziții au fost oamenii de afaceri Dorin Cocoș, Remus Truică, Nicolae Dumitru, Cătălin Harnagea, fost director SIE, firma lui Claudiu Florică, fost șef Fujitsu în România, domiciliul fostului tenisman Dinu Pescariu, precum și la o fundație a acestuia, la cel al fostului ministru Gabriel Sandu. În 27 octombrie, au fost aduși cu mandat la DNA oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru, fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu și primarul Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, care, după mai multe ore de audieri, au fost reținuți, iar două zile mai târziu arestați preventiv.

Cocoș, Ștefan și Dumitru sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani, iar Gabriel Sandu, de luare de mită în formă continuată și spălare de bani. Dorin Cocoș a pretins, pentru a asigura unui grup de firme atribuirea contractului, foloase necuvenite de 17,5 milioane euro pentru el, pentru Gheorghe Ștefan și pentru Gabriel Sandu. În cazul lui Nicolae Dumitru procurorii au constatat că, pentru a-și exercita influența asupra miniștrilor Mihăilescu și Nica, dar și asupra altor membri ai Guvernului în vederea încheierii și derulării contractului de licențiere Microsoft cu firma Fujitsu Siemens Computers Austria, el a pretins și primit de la altă persoană implicată, prin virament, în contul firmei pe care o controla, 7,65 milioane USD.

În noiembrie, șeful DNA a declarat că valoarea contractelor Microsoft și EADS verificate în acest dosar depășește 1 miliard de euro, explicând că “sunt ministere care apar și într-o parte și în alta”.


Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES ARHIVĂ

* În 20 noiembrie, șefa DIICOT Alina Bica a fost ridicată și dusă la DNA pentru audieri în dosarul privind acordarea de despăgubiri supraevaluate omului de afaceri Stelian Gheorghe pentru un teren din Capitală. Ulterior, după mai multe ore de audieri, ea fost reținută, alături de alte persoane, pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă săvârșită în perioada când era secretar de stat în Ministerul Justiției și membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP.

Două zile mai târziu, Alina Bica a fost arestată preventiv, alături de alți membri ai Comisiei, aceasta prezentându-și și demisia din funcția de șef DIICOT. În acest caz, procurorii anticorupție au cerut ridicarea imunității în vederea arestării preventive a deputatului UDMR Marko Attila (cerere admisă, însă parlamentarul este plecat din țară) și a deputatului PDL Cătălin Teodorescu (cerere inițial respinsă prin neîntrunirea numărului de voturi necesar, procurorii dispunând control judiciar, însă ulterior Camera Deputaților a corectat eroarea privind cvorumul necesar și cererea s-a considerat aprobată).

În 15 decembrie, DNA a anunțat că dosarul a fost trimis în judecată la ÎCCJ. Membrii Comisiei sunt acuzați că, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, au aprobat, în 15 martie 2011, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul Emil Nuțiu, prin care a fost stabilită valoarea de peste 377 milioane lei pentru un teren în suprafață de 13 hectare, prin supraevaluarea acestuia, fapt ce a condus la un prejudiciu de peste 263 milioane lei, echivalentul a peste 62,5 milioane euro, reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase, respectiv
Gheorghe Stelian și alte persoane.

* În 19 iunie, Mircea Băsescu, fratele președintelui, a fost citat la DNA — Structura centrală pentru a fi audiat în dosarul în care Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial, a formulat o plângere penală împotriva lui. Avocatul familiei Anghel, Pavel Abraham, depusese la dosar probe audio și video care l-ar fi incriminat pe Mircea Băsescu.

Pe de altă parte, fiica și ginerele lui Bercea Mondial erau cercetați de procurorii DNA Constanța după ce, la sfârșitul lunii mai, au fost prinși în flagrant în timp ce-l șantajau pe Mircea Băsescu, amenințându-l cu darea în vileag a unor pretinse fapte de corupție dacă nu le va da suma de 280.000 de euro.

Mircea Băsescu a fost reținut pentru trafic de influență în 19 iunie, alături de Marian Căpățână, iar o zi mai târziu au primit mandate de arestare preventivă în urma deciziei Tribunalului București. În 14 iulie, DNA a anunțat că Mircea Băsescu a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, alături de complicele său.

Potrivit DNA, la începutul anului 2011, după ce față de Sandu Anghel, cunoscut ca Bercea Mondial, s-a luat măsura arestării preventive, fiul său — Florin Anghel — i-a remis lui Mircea Băsescu suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Căpățână, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistrații învestiți cu soluționarea cauzei pentru a obține o situație favorabilă acestuia: fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.

* Președinții CJ care s-au aflat în atenția DNA în 2014 sunt:

—Nicușor Constantinescu — Constanța (15 ianuarie — începere urmărire penală într-unul dintre dosare, extindere în altă cauză și impunere interdicție de a părăsi țara, 10 februarie — control judiciar, 19 martie — reținut, 25 aprilie — trimitere în judecată, 27 mai — trimis în judecată al doilea dosar, 14 noiembrie — trimis în judecată în al treilea dosar)

—Mircea Cosma — Prahova (11 februarie — reținut, 11 aprilie — trimis în judecată)

—Adrian Duicu — Mehedinți (3 aprilie — reținut, 28 iulie — trimis în judecată)

—Horea Uioreanu — Cluj (28 mai — reținut, 23 iunie — trimis în judecată în primul dosar, 7 iulie — trimis în judecată în al doilea dosar)

—Dragoș Benea — Bacău (5 august — prezent la DNA);

—Gheorghe Bunea Stancu — Brăila (8 august — arestat la domiciliu, 21 august — DNA cere din nou arestarea, 2 octombrie — trimis în judecată)

—Aristotel Căncescu — Brașov (6 octombrie — reținut, 17 decembrie — trimis în judecată)

—Vasile Silvian Ciupercă — Ialomița (cercetat (surse) — 29 octombrie)

—Mircea Moloț — Hunedoara (3 decembrie — reținut)

—Cristinel Bîgiu — Buzău (6 decembrie — reținut)

—Titu Bojin — Timiș (10 decembrie — ridicat, 11 decembrie — pus sub control judiciar).

În majoritatea acestor cazuri, procurorii DNA au obținut ulterior reținerii șefilor CJ și mandate de arestare preventivă sau arest la domiciliu.

De asemenea, de anchetele DNA au fost vizați și unii vicepreședinți de CJ — Alexandru Iosif Francis Kiss — Bihor, Florin Mija — Brăila, Ioan Tiberiu Balint — Hunedoara și doi foști șefi de CJ, respectiv Constantin Ostaficiuc — Timiș, Constantin Nicolescu — Argeș, pentru fapte săvârșite în timpul funcției.

Printre infracțiunile care se regăsesc în cazul mai multor șefi CJ se află abuz în serviciu, trafic de influență, luare de mită, folosirea influenței sau a autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bunuri sau foloase necuvenite. În majoritatea cauzelor este vorba de atribuire de contracte din bani publici către firme “de casă” și intervenții pentru numirea sau menținerea unor persoane în fruntea unor instituții.

O atenție deosebită din partea mass-media au avut-o dosarele în care au fost implicați șeful CJ Mehedinți, Adrian Duicu, și șeful CJ Constanța, Nicușor Constantinescu.

Cazul lui Adrian Duicu a fost mediatizat deoarece în dosar s-a vorbit că acesta și-a folosit influența politică din cancelaria sau biroul premierului Victor Ponta asupra șefului Poliției Române, Petre Tobă, pentru numirea șefului IPJ Mehedinți, Ștefan Ponea, într-o structură de conducere din Ministerul Afacerilor Interne (MAI). De asemenea, Duicu a promis că își va folosi influența să o numească pe soția lui Ștefan Ponea într-o funcție de conducere la DNA sau PÎCCJ.

Cele trei dosare ale lui Nicușor Constantinescu, dar și faptul că acesta nu a revenit în țară la data stabilită de magistrați, ulterior fiind emis mandat de arestare, au făcut ca atenția presei să fie constantă pe parcursul întregului an în acest caz.

* Un alt dosar important instrumentat de DNA a fost cel referitor la retrocedarea ilegală de suprafețe foarte mari de păduri, printre persoanele implicate fiind și parlamentari, magistrați, avocați și oameni de afaceri.

În acest caz, au fost reținuți și ulterior arestați preventiv foștii parlamentari Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam, Andrei Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza.

Foto: (c) EMIL BADEA (C) / AGERPRES ARHIVĂ

Viorel Hrebenciuc este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic și cumpărare de influență, spălare a banilor, folosire a influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite și instigare la folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, începând cu aprilie 2013, Viorel Hrebenciuc, împreună cu deputatul Ioan Adam, Paltin Sturdza și Dan Bengescu, a constituit și coordonat un grup ce urmărea să obțină venituri prin oferire de mită, cumpărare de influență sau folosirea nelegală a influenței cu scopul de a urgenta punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate, precum și o cât mai rapidă vânzare a unui teren forestier în suprafață de 43.227 ha dobândit prin hotărâre judecătorească a Tribunalului Covasna.

În dosar este urmărit penal și senatorul Ilie Sârbu, pentru folosirea influenței de o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid în scopul obținerii de foloase necuvenite și sprijinirea unui grup infracțional organizat, dar și Adam Crăciunescu, director general al RNP Romsilva, pentru abuz în serviciu și sprijinirea unui grup infracțional organizat.

Conform DNA, prejudiciul în sarcina Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva în acest caz este de aproape 304 milioane de euro, contravaloarea a 43.227 ha teren forestier.

AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

“Bilanţul” penal al şefilor de CJ, tot mai consistent. Numărul celor cu dosare a urcat la 21. HARTA judeţelor ai căror preşedinţi de consilii au avut şi încă au probleme cu legea

/0 Comentarii/în /de /1.414 vizite

de Otilia Ciocan

Actualii sau foştii şefi de CJ care au ori au avut probleme cu legea sunt tot mai mulţi, iar lista nu pare închisă. Odată cu ridicarea preşedintelui CJ Timiş de către DNA, numărul acestora a crescut, miercuri, la 21, şase fiind arestaţi preventiv sau la domiciliu, în dosare de corupţie.

Abuz în serviciu, mită, trafic de influenţă – acestea sunt infracţiunile cu frecvenţă mare în dosarele deschise pe numele preşedinţilor de consilii judeţene. Majoritatea acestor dosare sunt instrumentate de procurorii anticorupţie, care, în ultimele zile, au avut “incursiuni” în judeţele Timiş, Hunedoara şi Buzău.

Ultimul (dar, puţin probabil, cel din urmă) şef de CJ ridicat de anchetatori este preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin (PSD). Acesta este suspectat, potrivit unor surse judiciare, că direcţiona fonduri din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestea le aveau în derulare cu o firmă al cărei patron este un apropiat al edilului. Miercuri seară, Bojin ar urma să afle dacă va fi cercetat în libertate sau în arest.

Arestat la domiciliu, şeful CJ Hunedoara, Mircea Moloţ (PNL), nu ar fi stat nici el departe de ilegalităţi, după cum susţin procurorii. Asupra lui planează suspiciunea că în perioada 2010-2014 a creat şi pus în funcţiune un circuit financiar prin care fondurile publice au ajuns în conturile unor societăţi care nu îndeplineau criteriile de calificare, privind capacitatea tehnică şi/sau profesională, economico-financiară, precum şi experienţa similară. Respectivele firme erau controlate de persoane din cercul său relaţional, “practică” frecventă în rândul celor cu drept de semnătură şi decizie privind banii publici.

Trioul preşedinţilor de CJ ridicaţi în ultimele zile este completat de Cristinel Bîgiu (Buzău, PSD), arestat preventiv pentru că ar fi cerut şi primit bani pentru a atribui contracte pe bani publici unor firme. El a fost reţinut după ce a fost prins în flagrant, în parcarea din faţa blocului unde locuieşte, în timp ce primea 50.000 de lei pe care anchetatorii îi consideră mită.

Printre cele mai mediatizate cazuri de corupţie în plan local se numără cel al lui Nicuşor Constantinescu (PSD). Preşedintele suspendat al CJ Constanţa a atras atenţia asupra sa, în primul rând, prin numărul de dosare în care este judecat (trei), dar şi prin “fuga” în America, din motive de sănătate. Ulterior, odată prins, el a fost arestat, însă a stat mai puţin de o lună în arest preventiv, în prezent fiind judecat sub control judiciar. Constantinescu a fost trimis în judecată pentru că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, pentru că nu s-a supus unui control al Curţii de Conturi şi pentru că ar fi fost implicat în retrocedarea ilegală a unor terenuri la malul Mării. În plus, şeful CJ Constanţa este anchetat pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite 15 cartuşe de 9 milimetri.

Un alt nume cu greutate care a stârnit interesul opiniei publice este cel al şefului CJ Mehedinţi, Adrian Duicu (PSD), în contextul în care în documentele din dosar era menţionat şi numele premierului Victor Ponta. Dosarul lui Duicu a fost deschis după ce acesta ar fi afirmat, într-o discuţie cu şeful IPJ Mehedinţi, Ştefan Ponea, că are influenţă asupra unor membri ai Guvernului, unor funcţionari publici din conducerea Ministerului Afacerilor Interne şi a şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române, precum şi asupra unor consilieri locali din CL Orşova. Procurorii DNA au început urmărirea penală în cazul lui pentru trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, instigare la dare de mită, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, instigare la abuz în serviciu şi două infracţiuni de folosire a influenţei şi autorităţii, de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite. Duicu, suspendat de la şefia CJ Mehedinţi, se află, în prezent, în arest la domiciliu, la vila sa din Orşova, după ce între 4 aprilie şi 17 octombrie a fost arestat preventiv.

Şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma (PSD), în prezent suspendat din funcţie, le-a atras atenţia procurorilor. Alături de fiul său, acesta ar fi prejudiciat bugetul judeţului cu peste şase milioane de lei, prin atribuirea unor contracte “cu dedicaţie”. Mircea Cosma este cercetat sub control judiciar.

“Reţeta” contractelor atribuite preferenţial a fost însuşită şi la CJ Braşov, al cărui şef, Aristotel Căncescu(PNL), este acuzat de abuz în serviciu. Aflat în arest preventiv din 24 octombrie, Căncescu ar fi acordat preferenţial contracte unei firme, în 2007 şi în 2008. În schimbul acestui “serviciu”, societatea comercială respectivă i-a construit lui Căncescu un teren de tenis la reşedinţa acestuia din Râşnov, susţin procurorii.

Aflat în prezent în arest la domiciliu, Horea Uioreanu (Cluj, PNL) este printre puţinii şefi de consiliu judeţean care şi-a dat demisia în urma implicării într-un scandal penal. Arestat preventiv între 29 mai şi 12 noiembrie, fostul preşedinte al CJ Cluj este judecat pentru că ar fi luat mită în repetate rânduri. Procurorii spun că acesta ar fi cerut un comision de 700.000 de lei pentru a “oferi” un contract în valoare de aproximativ 4 milioane de lei, cu privire la efectuarea de lucrări în mai multe comune din judeţ şi pentru construirea unor obiective în cadrul Aeroportului din Cluj-Napoca.

Tot despre bani publici este vorba şi în cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa (PSD), urmărit penal de DNA într-un dosar privind licitaţii trucate. Contractele date, potrivit procurorilor, cu încălcarea legii au vizat proiecte de consolidare şi restaurare pentru un muzeu, Centrul Cultural Brâncuşi – Centru Turistic Interactiv, un punct de operare aeromedicală SMURD, reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, Centrul de coordonare şi conducere a intervenţiei în caz de dezastre în regiunea transfrontalieră, proiecte realizate, în parte, din fonduri europene.

Vicepremierul Liviu Dragnea, preşedinte executiv al PSD şi fost şef al Consiliului Judeţean Teleorman, se află, şi el, pe lista foştilor şefi de CJ acuzaţi că nu au respectat legea. Dragnea a fost trimis în judecată, în iulie 2012, în dosarul fraudării referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. El este acuzat de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Potrivit rechizitoriului, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”. Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

În ceea ce îl priveşte pe preşedintele CJ Ialomiţa, Silvian Ciupercă (PSD), procurorii spun că acesta ar fi favorizat o firmă din Timişoara căreia i-a fost concesionat, în mod fraudulos, un teren agricol de circa 495 de hectare, bugetul instituţiei fiind prejudiciat astfel cu aproape 200.000 de lei pentru fiecare din cei 35 de ani ai duratei contractulului.

Pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş se află un dosar ce îl priveşte pe preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba(UDMR), acuzat de corupţie pentru că, în decembrie 2010, ar fi dispus în mod nelegal şi nejustificat decontarea a 1,8 milioane de lei în favoarea unei firme, pentru o serie lucrări de reabilitare a unui drum judeţean.

Sibiul se află, şi el, pe “harta” consiliilor judeţene ai căror şefi au probleme cu legea, fiind reprezentat deIoan Cindrea (PSD). Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu a fost trimis în judecată de Parchetul instanţei supreme pentru că şi-a angajat soţia la biroul său parlamentar, aceasta obţinând astfel peste 35.000 de lei.

În Bihor, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Iosif Francisc Kiss (UDMR), este urmărit penal pentru luare de mită, spălare de bani şi abuz în serviciu. Conform anchetatorilor, Kiss, alături de câţiva oameni de afaceri, a conceput şi a pus în aplicare un mecanism financiar complex, implicând societăţi din România, dar şi din SUA, prin intermediul căruia, între 2005 şi 2006, a fost disimulată plata sumei de aproximativ 600.000 de euro, de bani publici.

În Botoşani, problemele de natură penală sunt consemnate atât la actualul preşedinte al CJ, cât şi la un fost ocupant al funcţiei.

Astfel, Constantin Conţac (PSD), fost preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani în perioada 2004-2008, a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, în vara lui 2007, pentru efectuarea unor operaţiuni financiare în situaţii de incompatibilitate, spălare de bani şi fals în declaraţii. Conţac ar fi desfăşurat, alături de fiul său, Liviu Conţac, fost director al Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri, afaceri pe bani publici constând în contracte de prestări-servicii având ca obiect întreţinerea drumurilor. Constantin Conţac a fost acuzat de fals în declaraţii pe motiv că, în perioada 2004-2007, a omis trecerea în declaraţiile de avere a sumei de aproximativ un milion de dolari. În 31 octombrie 2012, Constantin Conţac a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la trei ani de închisoare cu executare şi a fost încercerat la Penitenciarul Botoşani, fiind eliberat la începutul anului 2014, după executarea unei treimi din pedeapsă.

Actual şef al CJ Botoşani, Florin Ţurcanu (PNL), a fost condamnat la şase luni de închisoare cu suspendare, pentru fals intelectual. El a fost găsit vinovat că a consemnat nereal că 23 de membri ai partidului au fost excluşi din PNL, aceştia pierzându-şi astfel funcţiile de consilieri judeţeni sau locali. Sentinţa nu a fost definitivă, iar o decizie finală în acest proces urmează să fie dată de Curtea de Apel Suceava.

Constantin Nicolescu (PSD), fost preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, a primit cea mai aspră pedeapsă dintre toţi şefii de CJ condamnaţi: nouă ani şi şase luni de închisoare, în dosarul în care este acuzat de fraudare de fonduri europene la reconstrucţia a două poduri, prejudiciul fiind de 1,2 milioane de euro. Decizia în cazul său nu este însă definitivă, sentinţa finală urmând să fie dată de instanţa supremă, care, pe de altă parte, a decis că Nicolescu s-a aflat în conflict de interese.

Şi Marian Oprişan (PSD) deţine un record în rândul preşedinţilor de CJ. În cazul său, dosarul cunoscut sub numele de “Căprioara” în care este acuzat de coruptie stagnează în instanţă de mai bine de opt ani. Procurorii susţin că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean Vrancea, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) unor firme neeligibile.

Un alt fost şef de CJ din sudul ţării, Nicolae Mischie (Gorj, PSD), a fost condamnat definitiv, în martie 2013, la patru ani de închisoare, pentru luare de mită şi trafic de influenţă, fiind eliberat condiţionat anul acesta, în mai. Mischie a fost anchetat în 2004 şi trimis în judecată de DNA pentru că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, i-ar fi cerut omului de afaceri Clement Mocanu să îi renoveze vila din Târgu Jiu, moştenită de la o mătuşă, în schimbul facilitării accesului acestuia la o serie de contracte cu unităţile din minerit şi energie.

Nici judeţul Brăila nu lipseşte de pe lista judeţelor ai căror şefi de consiliu judeţean au avut şi încă au probleme cu legea. Gheorghe Bunea Stancu (PSD), fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, a fost trimis în judecată de DNA pentru că ar fi favorizat firme la licitaţii în cazul atribuirii unor contracte de lucrări de asfaltare, prejudiciul fiind de aproape trei milioane de lei. În prezent, Bunea Stancu se află în arest la domiciliu, după ce a fost arestat definitiv. În plus, în 18 noiembrie, Bunea Stancu a fost găsit vinovat de ICCJ că a încălcat regimul privind conflictul de interese în materie administrativă, după ce a semnat contracte de asociere cu două cluburi sportive controlate de firme unde este acţionar majoritar. Tot fostul preşedinte al CJ Brăila, exclus între timp din PSD, are un dosar în care este acuzat de conflict de interese.

De conflict de interese a fost acuzat şi preşedintele Consiliului Judeţean Călăraşi, Răducu George Filipescu (PNL), după ce în 2009 şi 2010 a semnat hotărâri privind bugetele judeţului prin care au fost alocaţi peste un milion de lei pentru două asociaţii conduse de acesta. Agenţia Naţională de Integritate a constatat, în urma evaluării, indicii referitoare la posibila săvârşire de către Răducu George Filipescu a infracţiunilor de conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

foto coperta stillonline.ro

Preşedintele şi vicele CJ Hunedoara, arestaţi la domiciliu

/0 Comentarii/în /de /1.398 vizite

Loredana Diacu
Preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, fostul vicepreşedinte CJ Tiberiu Balint, ginerele lui Moloţ, Roberto Patrik Venter, şi oamenii de afaceri Vasile Axinte şi Emanoil Milică Pup, cercetaţi sub control judiciar pentru corupţie, vor fi arestaţi la domiciliu, informează Mediafax.

Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Alba Iulia, Cosmin Muntean, a declarat, marţi, pentru sursa citată că instanţa a admis contestaţia formulată de DNA Alba Iulia la hotărârea Tribunalului Alba prin care preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara şi ceilalţi patru inculpaţi cercetaţi în dosarul de corupţie au fost puşi sub măsura controlului judiciar, dispunând ca toţi cei cinci inculpaţi să fie arestaţi la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile.

Hotărârea Curţii de Apel Alba Iulia este definitivă. Instanţa a anunţat Poliţia Judeţeană Hunedoara pentru a pune în executare măsura arestului la domiciliu.

Reamintim că cei cinci au fost reţinuţi, în 3 decembrie, pentru fapte de corupţie iar o zi mai târziu Tribunalul Alba a decis ca aceştia să fie cercetaţi sub control judiciar până în 15 februarie, însă decizia nu era definitivă.

Mircea Moloţ este acuzat de trafic de influenţă, în formă continuată (2 acte materiale), luare de mită, în formă continuată (21 acte materiale), luare de mită în formă continuată (3 acte materiale), folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, spălare de bani, în forma instigării (2 infracţiuni), conflict de interese şi deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat.

Vicepreşedintele CJ, Balint este acuzat de luare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (4 acte materiale), spălare de bani, în forma instigării, în timp ce Venter este acuzat de complicitate la luare de mită, în formă continuată (21 acte materiale), complicitate la luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), spălare de bani (2 infracţiuni) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Conform referatului DNA, obţinut de Agerpres, Moloţ a instituit în judeţul pe care îl conducea regula “întoarcerii” către familia sa a unui procent din suma finanţată de la bugetul judeţului. Mita primită de Moloţ prin instituirea acestui sistem se ridică la peste 9,6 milioane de lei, relatează Agerpres.

Odată ajuns la conducerea instituţiei publice, Moloţ ar fi înţeles că orice alocare bugetară din partea CJ Hunedoara se poate constitui într-o sursă de venit pentru sine, baronul PNL acţionând ”fără nicio rezervă” în acest sens.

“De-a lungul mandatului său, acesta şi-a perfecţionat sistemul de obţinere a foloaselor ilicite de la ofertanţii declaraţi câştigători în urma derulării procedurilor de achiziţie publică, concomitent cu atenţia permanentă acordată evitării depunerii semnăturilor pe înscrisurile care implicau aprobări sau avizări în favoarea acestora, dar prin manifestarea unei atenţii sporite asupra situaţiilor centralizatoare referitoare la prioritizarea plăţilor în favoarea acestor parteneri. Aceştia din urmă acceptau ‘relaţii comerciale’ cu firmele familiei Moloţ, respectiv plata unor servicii sau lucrări care, pe de-o parte, nu erau justificate raportat la îndeplinirea criteriilor de calificare iar pe de altă parte, nu erau justificate datorită lipsei capacităţii tehnice şi/sau profesionale a firmelor familiei Moloţ”, se arată în documentul citat de Agerpres.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

Percheziţii DNA la CJ Timiş şi la mai multe primării. Preşedintele CJ Timiş, scos de mascaţi din sediul Consiliului şi dus la audieri la DNA central

/0 Comentarii/în /de /1.381 vizite

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin (PSD), suspectat de fapte de corupţie, a fost ridicat de anchetatori de la locuinţa sa, miercuri dimineaţă, dus la sediul CJ Timiş şi, de acolo, la sediul central DNA, în contextul unor percheziţii la sediul CJ, la Direcţia Apelor Banat şi la mai multe primării din judeţ. Titu Bojin, consilierul judeţean Marcel Mihoc, 17 primari, managerul Muzeului Satului Bănăţean, un director de la Administraţia Bazinală a Apelor Banat, directorul regional şi directorul economic al Direcţiei Drumuri şi Poduri Timişoara vor fi audiaţi în dosarul de corupţie.
UPDATE 11:00 Titu Bojin, scos de mascaţi din sediul CJ Timiş şi dus la audieri la DNA central

Preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, a fost scos de mascaţi din sediul instituţiei şi va fi dus la Bucureşti, pentru a fi audiat la DNA în dosarul în care este suspectat de luare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu şi în care au loc zeci de percheziţii la 17 primării şi alte instituţii.

Titu Bojin a fost scos din sediul instituţiei în jurul orei 10.50 şi urcat într-o dubă a Jandarmeriei. El va fi dus la Bucureşti, pentru a fi audiat la DNA.
La ora transmiterii acestei ştiri, la sediul Consiliului Judeţean Timiş au loc în continuare percheziţii.
Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, Titu Bojin, folosindu-se de funcţia de preşedinte al CJ Timiş şi de poziţia de lider al filialei judeţene a PSD, ar fi identificat primării din Timiş, conduse de aleşi locali din PSD, cu care George Didilă, prin SC Ecomet West SRL, a încheiat contracte de achiziţii publice, cu atribuire directă. În acest demers, Didilă ar fi fost sprijinit atât de Titu Bojin, cât şi de Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş.

Anchetatorii au mai stabilit că, în cazul în care primăriile care au încheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor încheiate, George Didilă apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii să plătească, cu celeritate, aceste contracte.
Întrucât unele dintre primăriile care au încheiat astfel de contracte cu SC Ecomet West SRL nu aveau prevăzute în buget fonduri pentru plata produselor achiziţionate, consilierul judeţean Marcel Mihoc ar fi promis, la data încheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificărilor bugetare, se mai arată în documentele citate.
În acest sens, în 25 iunie 2014 s-a convocat şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Timiş, pe ordinea de zi fiind discutat şi “proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului rectificat al judeţului Timiş pe anul 2014″.
Procurorii îl suspectează pe Titu Bojin că direcţiona alocări bugetare din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestgea le aveau în derulare cu SC Ecomet West SRL.

Sumele de bani obţinute din contracte erau virate în conturile societăţii Ecomet West SRL, administrată de către Marius Didilă, care îl anunţa pe George Didilă, iar acesta îi transmitea lui Bojin şi Mihoc situaţia încasărilor din contractele încheiate, potrivit aceloraşi documente.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că în această cauză se fac cercetări pentru fapte de corupţie şi asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în 2014.
Procurorii fac miercuri 48 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Timiş, Cluj, Braşov, Sibiu, Argeş, Prahova, Arad, Suceava, Galaţi, Iaşi şi Constanţa, dintre care 20 la instituţii publice şi restul la sediile unor societăţi comerciale şi la locuinţele unor persoane suspectate în această cauză, a precizat DNA.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că percheziţiile au loc în dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, care este suspectat de luare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu.
Printre instituţiile la care au loc percheziţii se află Direcţia de Ape Banat, Direcţia de Drumuri şi Poduri, dar şi CFR Călători, instituţii cu care Consiliul Judeţean Timiş ar fi încheiat contracte.

În acest dosar sunt vizate peste 20 de persoane, care vor fi duse la audieri cu mandate de aducere, atât la DNA central, cât şi la DNA Timişoara.
Sursele judiciare au precizat că la DNA structura centrală vor fi duşi, cu mandat de aducere, Titu Bojin şi Marcel Mihoc, consilier judeţean în CJ Timiş.
Preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, care este şi liderul filialei judeţene a PSD, a fost ridicat de anchetatori de la locuinţa sa şi dus la sediul Consiliului Judeţean, unde procurorii fac percheziţii în prezenţa acestuia. La intrarea în sediul instituţiei, Bojin a spus că nu ştie despre ce este vorba şi urmează să afle.

Percheziţii au loc şi la sediile a 17 primării din judeţ, edilii urmând să fie audiaţi. Astfel, cu mandat de aducere vor fi duşi, al DNA Timiş, în calitate de suspecţi, primarul oraşului Buziaş Alger Viorel Ilaş, primarul oraşului Recaş Ion-Alin Neamtu, primarul comunei Boldur, Constantin-Cristian Stoi, primarul comunei Parţa, Mihai Petricaş, primarul comunei Otelec, Csaba-Zoltan Szabo, primarul comunei Victor Vlad Delamarina, Iona Sima, primarul comunei Satchinez, Dan Florin Ion, primarul comunei Beba Veche, Ioan Bohancanu, primarul comunei Margina, Ionel Costa, primarul comunei Jimbolia, Dariu Adrian Postelnicu, primarul comunei Comloşu Mare, Ovidiu Nicolae Ştefănescu, primarul comunei Chevereşu Mare, Marcel Muia, primarul comunei Cărpiniş, Ioan Sima, primarul comunei Şandra, Luchian Savu, primarul comunei Lovrin, Vasile Graur, primarul comunei Birda, Gheorghe Marius Stoian, şi primarul comunei Voiteg, Tudor Nicolae Marinescu.
Tot cu mandat de aducere vor fi duşi, la DNA Timişoara, Claudiu Ilaş – managerul Muzeului Satului Bănăţean, Marţian Corneliu Doroş – director în cadrul Direcţiei de Prestări Servicii Timiş, Ervin Luci – director la Administraţia Bazinală a Apelor Banat, Horaţiu Mircea Simion – directorul regional al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara şi Aurel Costin Purceld – directorul economic al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara, au precizat sursele citate.
În 10 octombie, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Titu Bojin, a fost audiat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, într-un dosar de evaziune fiscală privind mai multe contracte semnate între Direcţia Apele Române Banat şi o firmă care a aparţinut soţiei şi fiului acestuia.
Surse judiciare declarau atunci, pentru MEDIAFAX, că preşedintele Consiliului Judeţean Timiş a fost citat de procurori pentru a da declaraţii de martor în dosarul în care se fac cercetări pentru presupuse fapte de evaziune fiscală de la Direcţia Apele Române Banat, cauză preluată de procurorii Parchetului instanţei supreme de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş.
În 11 octombrie 2013, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş a fost audiat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş în acelaşi dosar, în care sunt vizate mai multe contracte semnate între Direcţia Apele Române Banat şi o firmă care aparţinea soţiei şi fiului acestuia. Tot atunci au fost audiaţi de procurori soţia şi fiul lui Titu Bojin. Titu Bojin declara atunci că nu are nicio implicare în dosarul de evaziune fiscală şi că nu el a semnat, în 2008, contractele dintre Direcţia Apele Române Banat şi firma care a aparţinut soţiei sale.
Preşedintele CJ Timiş spunea că în acest dosar este vorba despre taxe şi impozite care nu au fost plătite statului de către firmă şi că toate documentele au fost semnate de contabil.
Potrivit anchetatorilor, aceste contracte au fost semnate în anul 2008, când Titu Bojin ocupa funcţia de director al acestei Direcţii.
Firma Temadi TMB, care a aparţinut Mariei şi lui Emilian Bojin, a fost vândută, potrivit preşedintelui CJ Timiş, în anul 2011.
Titu Bojin a fost directorul Direcţiei Apelor Române Banat în perioada 2001- 2011, în prezent fiind preşedintele Consiliului Judeţean Timiş şi liderul PSD Timiş.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

(Florentina Mardale) Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, reţinuţi pentru fapte de corupţie

/0 Comentarii/în /de /1.369 vizite

foto – Mediafax
articol – Florentina Mardale – Mediafax

Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, şi vicepreşedintele Tiberiu Balint au fost reţinuţi, miercuri seară, de DNA Alba, după ce au fost audiaţi în dosarul în care Moloţ este suspectat de fapte de corupţie după ce au fost făcute percheziţii şi au fost ridicate documente.

Potrivit unor surse judiciare, şeful Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Mircea Moloţ, a fost reţinut de procurorii DNA Alba, după ce a fost audiat aproximativ şase ore.
În acest caz a fost reţinut şi vicepreşedintele CJ Hunedoara Tiberiu Balint, au precizat sursele citate.

Cei doi urmează să fie duşi în arestul Poliţiei Judeţene Alba, în prezent fiind făcute documentele în acest sens.
Mircea Moloţ (PNL) a fost audiat, miercuri, la DNA Alba, unde a fost citat să se prezinte în dosarul de corupţie în care, în 7 noiembrie, au fost făcute percheziţii la Consiliul Judeţean Hunedoara, la locuinţa sa din Deva, precum şi la sediile a şapte firme, tot din Deva.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Mircea Moloţ ar fi fost chemat la DNA pentru că ar fi în atenţia anchetatorilor pentru noi fapte, iniţial el fiind suspectat de trafic de influenţă, într-un dosar în care în 3 februarie 2014 a fost începută urmărirea penală in rem.

După ce preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ, a ajuns la DNA Alba, la sediul instituţiei au ajuns alte trei persoane, audiate în acelaşi caz. Este vorba despre vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Tiberiu Ioan Balint, ginerele lui Mircea Moloţ, Venter Roberto Patrik, şi omul de afaceri Pup Emanoil Milică.

Potrivit unor documente obţinute de MEDIAFAX, anchetatorii au găsit la percheziţiile făcute în biroul lui Moloţ de la CJ Hunedoara un document clasificat ca secret de stat, nivel “secret”. Astfel, procurorii au extins urmărirea penală şi cu privire la săvârşirea infracţiunii de deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat.

De asemenea, anchetatorii au date că, în perioada 2010-2014, Mircea Moloţ a participat la luarea deciziilor privind aprobarea capitolului bugetar al CJ Hunedoara privind reclama şi publicitatea, a dispus plăţi privind aceste servicii şi a semnat contracte de servicii de publicitate prin care firma administrată de fiica sa, Alexandra Moloţ, ar fi obţinut peste 990.00 de lei.

În documentele anchetatorilor se mai arată că administratorul SC Fabimar Prestcom l-ar fi ajutat pe Mircea Moloţ să ascundă conflictul de interese în care se afla prin prestarea de servicii de publicitate în favoarea CJ Hunedoara de către SC Capital News Media SRL şi SC Alexandra Tour SRL, ambele administrate de fiica lui Moloţ. Potrivit procurorilor, SC Fabimar Prestcom era doar un intermediar al celor două firme.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/politic/presedintele-si-vicepresedintele-consiliului-judetean-hunedoara-retinuti-pentru-fapte-de-coruptie-13699408

DNA face minuni. Kovesi: Nicio altă ţară europeană nu are atât de multe dosare soluţionate

/0 Comentarii/în /de /1.841 vizite

autor Flori Mladin

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a vorbit miercuri, în cadrul Conferinţei “Anti-corruption Sustainability în România”, organizată de Centrul Român de Politici Europene, despre activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, subliniind că nicio altă ţară europeană nu are atât de multe dosare soluţionate, iar procentul de condamnări de al instituţiei pe care o conduce este mult mai mare decât al altor state.

“Nicio altă ţară europeană nu are atât de multe dosare soluţionate. Procentul de condamnări de peste 90% al DNA este mult mai mare decât al altor state”, a declarat Kovesi, adăugând că, în cazul dosarelor complexe, un singur procuror nu poate instrumenta mai multe dosare într-un an – un exemplu în acest sens este dosarul Microsoft, sau cel al retrocedărilor de terenuri.

“Deşi există o percepţie referitoare la creşterea implicării SRI în activitatea DNA, am constatat că în acest an doar 17% din dosarele înregistrate au avut la bază o sesizare din oficiu pe baza informaţiilor din mass media, a anchetelor jurnalistice sau primite de la serviciile de informaţii, spre deosebire de anul 2010, când 19% din dosare au avut la bază această modalitate de sesizare”, a mai declarat şefa DNA, citată de hotnews.ro.

Comparativ cu anii anteriori, numărul de sesizări/denunţuri pe care procurorii le primesc de la cetăţeni a crescut cu circa 63% a declarat Kovesi, considerând că acest lucru denotă gradul de încredere al populaţiei în DNA:

“Până în acest moment al anului 2014 am primit 1.684 sesizări de la persoane fizice şi juridice private, faţă de 1.032 primite în anul 2010. Te adresezi unei instituţii numai dacă ai încredere în ea şi ştii că există o şansă rezonabilă să primeşti soluţia corespunzătoare. În primele 10 luni din acest an am înregistrat peste 4.500 de dosare. Aproximativ 42% din dosare au fost constituite ca urmare a sesizărilor/denunţurilor de la persoane fizice sau juridice private, iar peste 41% din cazuri au fost constituite ca urmare a sesizărilor unor instituţii publice (altele decât serviciile de informaţii).”

Codruţa Kovesi s-a referit şi la problema numirii procurorilor şefi din Ministerul Public, în contextul implicării ministrului Justiţiei şi a preşedintelui.

“Din discuţiile care au fost în ultimii ani, în spaţiul public, cu privire la modalitatea de numire a procurorilor în funcţiile de conducere importante din Ministerul Public, întotdeauna a existat o suspiciune cu implicarea ministrului Justiţiei şi implicarea preşedintelui României în procedura de numire, că nu este o procedură care să asigure toate garanţiile de independenţă cu privire la stabilitatea instituţiei Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a oricărei structuri de parchet din Ministerul Public”, a declarat Kovesi.

La conferinţă au mai participat preşedintele ales Klaus Iohannis, reprezentanţi ai Fundaţiei Konrad Adenauer, precum şi ai Ambasadei Marii Britanii în România.

 articol preluat de pe http://epochtimes.ro/

IOHANNIS declară război corupției: Îmi doresc în mandatul meu DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DNA

/0 Comentarii/în /de /1.071 vizite

Președintele ales, Klaus Iohannis, a participat la conferința de lansare a Indexului sustenabilităţii DNA, unde a precizat că în mandatul său, își dorește dezvoltarea capacităților DNA.

”De foarte multă vreme în societatea noastră se discută despre marile scandaluri de corupţie. Anchetele arată un peisaj sumbru, o Românie înfricoşătoare, o ţară sufocată de corupţie. Nu trebuie să ne ferim de aceste imagini, care arată cât de urgentă este schimbarea. Aceasta este România anormală, de care trebuie să ne despărţim cât de curând.Cer cetăţenilor, profesioniştilor şi instituţiilor să se mobilizeze într-un efort de redevenire ca societate şi stat. Fără o justiţie independentă şi funcţională o naţiune poate trăi de zece ori un secol fără să aibă un stat de drept. Cu o justiţie eficientă, o naţiune poate face paşi uimitori, ca şi cum ar trăi un secol în 10 ani. Misiunea mea principală este de a ocroti şi sprijini şi de a încuraja instituţiile statului pentru atingerea acestui scop. Îmi doresc în mandatul meu dezvoltarea capacităţii DNA . Voi milita ca justiţia şi instituţiile de control financiar fiscal să coopereze pentru a recupera prejudiciile generate de corupţie”, a spus Klaus Iohannis.
articol preluat de pe http://realitatea.mobi/

Fosta şefă ANRP Crinuţa Dumitrean, reţinută în dosarul Alinei Bica

/0 Comentarii/în /de /1.483 vizite

Fosta şefă a ANRP, Crinuţa Dumitrean, a fost reţinută, luni seară, de procurorii DNA, în dosarul Alinei Bica, privind acordarea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat din Capitală.
Dumitrean va fi dusă în arestul Poliţiei Capitalei, urmând să fie prezentată, marţi, cu propunere de arestare preventivă la ICCJ.

Dumitrean este acuzată de abuz în serviciu, după ce a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, care, în 2011, a acordat o despăgubire de 377.282.300 de lei pentru un teren din Capitală supraevaluat cu 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro).

Tot de abuz în serviciu sunt acuzaţi şi ceilalţi foşti membri ai comisiei: fosta şefă a DIICOT Alina Bica, Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, toţi fiind arestaţi preventiv, Oana Vasilescu, în prezent reţinută, deputatul PDL Florin Cătălin Teodorescu şi deputatul UDMR Marko Attila, pentru arestarea cărora procurorii cer aviz la Camera Deputaţilor, şi Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

Cel care a evaluat terenul de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, expertul evaluator Emil Nuţiu, a fost şi el arestat preventiv, sub aceeaşi acuzaţie de abuz în serviciu.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.
Măsurile preventive dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot fi contestate la aceeaşi instanţă.
Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 62 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.

Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro