(Iulia Modiga) Igor Dodon vs. Maia Sandu în turul II al alegerilor prezidențiale

Igor Dodon si Maia Sandu - foto: infoprut.ro

Igor Dodon si Maia Sandu

foto: infoprut.ro
articol: Iulia Modiga

Iulia Modiga - foto: facebook.com

Iulia Modiga – foto: facebook.com

31 octombrie 2016

 

Rezultatele preliminare ale alegerilor prezidențiale de duminică, după numărarea a 99% dintre voturi, arată că marea ”bătălie” pentru fotoliul de președinte se va purta între socialistul Igor Dodon și liderul PAS Maia Sandu.

Situația după numărarea a 99,33% de procese-verbale indică faptul că Igor Dodon a obținut 48,26%, Maia Sandu – 38,42%, Dumitru Ciubașenco (PN) – 6,01%, Iurie Leancă (PPEM) – 3,11%, Mihai Ghimpu (PL) – 1,08%. Ceilalți 4 candidați – Ana Guțu din partea Partidului Dreapta și independenții Silvia Radu, Maia Laguta și Valeriu Ghilețchi, au obținut sub 1% din voturi.

1.433.000 de cetățeni și-au exprimat votul la alegerile de duminică, ceea ce constituie 48,96% din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Cele mai active au fost femeile, prezente în număr de 758.024, iar bărbații 672.047.

Doar 10,07% au fost tinerii care s-au prezentat la urne, adică 144.063. Aproximativ 376.900 persoane care s-au prezentat la secțiile de votare au o vârstă cuprinsă între 26 și 40 de ani, 372.167 de persoane cu vârstele cuprinse între 41 și 55 de ani, iar cei mai în vârstă au fost si cei mai active – 415.536 de persoane cu vârstele cuprinse între 56 și 70 de ani și-au exprimat dreptul la vot.

 

(Liviu G. Stan) Maia Sandu, câștigătoare în Chișinău și București

articol: Liviu G. Stan

Liviu G. Stan -  foto - facebook.com

Liviu G. Stan – foto – facebook.com

31 octombrie 2016

 

Barasabenii din Bucureşti, în special cei tineri şi studenţii, au votat într-o proporţie covârşitoare, de peste 90%, candidatul PAS, Maia Sandu, în primul tur al scrutinului prezidenţial din Republica Moldova.

În secţiile de vot din capitala României au fost înregistrate 3.656 de voturi. 90,80% dintre acestea au fost obţinute de Maia Sandu.

Candidatul socialist Igor Dodon a obţinut doar 2,21%, Mihai Ghimpu – 2,07%, iar Iurie Leancă – 1,96%.

Scrutinul s-a desfășurat la secțiile deschise la Ambasada și la consulatul Republicii Moldova la București.

La Ambasadă, din 2.382 de voturi înregistrate, Maia Sandu a obţinut 2.125, în timp ce Igor Dodon doar 57.

Din cele 1.274 de voturi înregistrate la Consulatul Republicii Moldova, 1.164 au ajuns în contul Maiei Sandu, în timp ce Igor Dodon abia a obţinut 24 de voturi.

În ceea ce priveşte situaţia din capitala Republicii Moldova, Maia Sandu a fost votată de 48,58 % dintre cetățenii din Chișinău, care s-au prezentat la urne, în timp ce socialistul Igor Dodon a obţinut 41,97% din sufragii.

 

articole preluate de pe: infoprut.ro

 

PENTRU CINE VOTĂM LA ALEGERI? MAIA SANDU: TEHNOCRATUL CARE A ALES SĂ ÎNVINGĂ POLITICIENII

articol: transparency.md

17 octombrie 2016

 

În preajma alegerilor prezidențiale, Ziarul NAȚIONAL a lansat un ciclu de articole din care vom afla mai multe despre candidaţii la Preşedinţia Republicii Moldova. Nu pretindem la adevăr în ultima instanță, dorim doar să le oferim cetățenilor mai multe surse de informații pentru ca aceștia să facă o alegere conștientă. Această inițiativă este parte a proiectului „Consolidarea statului de drept şi democratic: contribuţia societăţii civile”, susţinut financiar de Ambasada Olandei prin Programul Fondului de Responsabilitate.

 

Maia Sandu - foto: facebook.com

Maia Sandu – foto: facebook.com

Maia Sandu este candidatul „Partidului Acțiune și Solidaritate” (PAS) înregistrat de CEC cu nr. 7 în cursa prezidențială. Este economist de profesie. În 1994–1998, 2005–2006 activează în cadrul Ministerul Economiei, în 1998–2005 — economist, Oficiul Băncii Mondiale în Moldova, din 2007 — coordonator de program, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în 2010–2012 — consilier al directorului executiv, Banca Mondială, Washington DC, SUA. În 2012–2015 — ministru al Educaţiei în guvernele Filat 2 şi Leancă. 2014–2015 — membră a PLDM. Din 2016 — preşedinte al PAS.

 

Candidat tehnocrat

Maia Sandu este un tehnocrat prin excelență. Maia Sandu și-a dat demisia din postul de consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale în Washington DC pe 20 iulie 2012, iar pe 24 iulie același an a fost numită la șefia Ministerului Educației. Declarația de avere pentru anul 2012 a Maiei Sandu arată diferența considerabilă dintre salariul de consilier în SUA și cel de ministru în Republica Moldova. În șapte luni, în SUA, Sandu a încasat 70 000 de dolari, pe când în cinci luni în Moldova – doar 33 877 de lei.

La Ministerul Educației, Maia Sandu s-a remarcat prin promovarea reformelor, apreciate pozitiv de unii și contestate vehement de alții. Noul Cod al Educației cu siguranță poate fi trecut la capitolul active. În ce privește optimizarea școlilor și instalarea camerelor de luat vederi la BAC (după care rata de promovare s-a înjumătățit!), opiniile sunt împărțite. Cei care critică aceste reforme – de pe poziții populiste, din punctul nostru de vedere, îi reproșează că lichidarea școlilor conduce la dispariția satelor. Doar că ei înșiși nu au răspunsuri la aceste întrebări – ce facem cu satele depopulate, cu școlile fără învățători și elevi? Or, criticii ce mai aprigi sunt din zona comuniștilor (iar acum și a socialiștilor), pe timpul guvernării cărora au și dispărut cca 400 de mii de locuri de muncă la sate.

 

Calitatea de lider politic

În iulie 2015, PLDM o desemnează pe Maia Sandu candidat la funcţia de prim-ministru. Dar „partenerii de alianță” – PD și PL – obstrucționează această desemnare. Drept rezultat, Maia Sandu s-a declarat „dezamăgită de clasa politică” și, pe 23 decembrie 2015, a anunțat că lansează „o mișcare pentru crearea unui nou partid politic”. Două săptămâni mai târziu, ea a anunțat public că toți cei care o susțin pot depune cerere de aderare la viitoarea formațiune politică – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Iar pe 26 mai curent, Ministerul Justiției a înregistrat oficial partidul.

 

Deși este un lider politic începător, Maia Sandu demonstrează că nu are prea multe iluzii referitoare la regulile jocului politic autohton, în care s-a antrenat: „Înțelegem foarte bine că, în această campanie, guvernarea nu vine cu un singur candidat. Ea are câțiva candidați declarați – Lupu, Ghimpu și Leancă, și unul nedeclarat – Dodon. Dar are și o serie de candidați „căpușă”, „clone”, scopul cărora nu este de a obține voturi pentru sine, ci de a „fura” voturi de la alții, astfel încât, într-un final, să fie avantajați candidații oficiali ai guvernării”.

Încearcă să construiască un partid de tip nou, ca antiteză celor care fac politica actuală. Unul bazat pe valori, cu oameni promovați pe principiul meritocrației, fără scheme obscure de finanțare. E o abordare salutabilă din mai multe puncte de vedere, deși unii ar numi-o naivă și fără mari șanse cu referire la politica de pe malul Bâcului. E ca și cum te-ai așeza să joci poker cu trișori profesioniști și ai vrea să câștigi.

Sloganul electoral al candidatei „Am ales să înving!” este unul atractiv. Dar specialiștii în campanii electorale ar remarca că acesta nu se pliază tocmai exact pe imaginea de tehnocrat și experiența anterioară a candidatului. Îl vom considera mai degrabă drept un avans.

 

cititi mai mult pe: transparency.md