Articole

Alegerile prezidențiale din România, 1990 (20 mai 1990 – “Duminica Orbului”)

foto preluat de pe vreaupresedinte.gandul.info
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org

 

Alegerile prezidențiale din România, 1990 (20 mai 1990)

Alegerile prezidențiale din România s-au desfășurat pe 20 mai 1990, dată cunoscută sub denumirea de Duminica Orbului.

Din numărul total de 17.200.722 alegători s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%). Voturile validate au fost 14.378.693. Alegerile au fost câștigate de Ion Iliescu și FSN.

 

Rezultatele

Ion Iliescu            – Frontul Salvării Naționale – 12.232.498 de voturi – 85,07%
Radu Câmpeanu – Partidul Național Liberal    -  1.529.188 de voturi  – 10,64%
Ion Rațiu               - PNȚCD                                   -    617.007 de voturi   - 4,29

Total                                                                        – 14.378.693 de votur    i- 100%

 

Primele alegeri libere din România de dupa cel de-Al Doilea Război Mondial (20 mai 1990)

Imagini de la Biroul Electoral Central, 17 mai 1990 Foto: (c) Ilie MARIAN / Arhiva AGERPRES

Imagini de la Biroul Electoral Central, 17 mai 1990
Foto: (c) Ilie MARIAN / Arhiva AGERPRES

 

articol preluat de pe AGERPRES (Documentare — Irina Andreea Cristea)

3 octombrie 2014

Primele alegeri parlamentare și prezidențiale din România, după evenimentele din decembrie 1989, au avut loc la 20 mai 1990, fiind, totodată, primele alegeri libere după mai bine de 50 de ani.

Ion Iliescu Foto: (c) Lucian TUDOSE

Ion Iliescu
Foto: (c) Lucian TUDOSE

Radu Câmpeanu Foto: (c) Vasile MOLDOVAN

Radu Câmpeanu
Foto: (c) Vasile MOLDOVAN

Ion Rațiu Foto: (c) Mircea HUDEK

Ion Rațiu
Foto: (c) Mircea HUDEK

Alegerile s-au desfășurat în baza Decretului-Lege 92/1990, emis de Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), organism nou creat cu autoritate de parlament provizoriu, care a preluat prerogativele puterii provizorii în stat și în care au fost incluși reprezentanții tuturor partidelor politice apărute imediat după revoluție, precum și ai organizațiilor minorităților naționale. Președintele CPUN a fost Ion Iliescu (9 februarie-20 iunie 1990).

Alegerile de la 20 mai 1990 - foto:agerpres.ro

Alegerile de la 20 mai 1990 – foto:agerpres.ro

La 14 martie 1990, cu un singur vot împotrivă și două abțineri, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională a adoptat Legea privind alegerea Parlamentului și a președintelui României, primele alegeri libere parlamentare și prezidențiale fiind stabilite pentru ziua de 20 mai 1990.

Potrivit legii, președintele României era ales în mod direct, prin scrutin universal.

Legea prevedea alegerea sa ‘de către cetățenii cu drept de vot din întreaga țară’.

Era declarat președinte acel candidat care întrunea jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale.

Dacă nici un candidat nu întrunea această majoritate, se organizau, în a doua duminică, noi alegeri.

La acest al doilea tur de scrutin participau numai doi candidați, clasificați în ordinea voturilor obținute.

Candidatul care obținea cel mai mare număr de voturi era declarat președintele României.

Alegerile de la 20 mai 1990 - foto:agerpres.ro

Alegerile de la 20 mai 1990 – foto:agerpres.ro

Depunerea jurământului de către președintele României, Ion Iliescu. În stânga imaginii este Dan Marțian, președintele Camerei Deputaților, iar în dreapta Alexandru Bârlădeanu, președintele Senatului. Foto: Lucian TUDOSE / Arhiva AGERPRES

Depunerea jurământului de către președintele României, Ion Iliescu. În stânga imaginii este Dan Marțian, președintele Camerei Deputaților, iar în dreapta Alexandru Bârlădeanu, președintele Senatului.
Foto: Lucian TUDOSE / Arhiva AGERPRES

La președinția țării putea candida orice persoană care nu era decăzută din drepturile electorale și care avea suportul a cel puțin 100 000 de alegători.

Validarea alegerii președintelui era făcută de Curtea Supremă de Justiție, hotărârea adoptată fiind prezentată în ședința comună a Adunării Deputaților și Senatului. În acel moment, cel ales devenea președintele României.

Din momentul alegerii sale, președintele nu putea să mai fie membru al vreunui partid sau al vreunei formațiuni politice. El urma să-și îndeplinească prerogativele fiind angajat numai și numai în fața poporului român.

Potrivit art. 50 din Decretul-Lege nr.92/1990, în campania electorală candidații, partidele, formațiunile politice, toate organizațiile sociale și cetățenii aveau dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă.

De asemenea, art. 51 garanta accesul gratuit la radio și televiziune în cadrul campaniei. Trebuie menționat că la aceeași secție de votare alegătorii urmau să-și depună votul atât pentru Parlament (Adunarea Deputaților și Senat), cât și pentru președinte.

cititi mai mult pe www1.agerpres.rowww.agerpres.ro

(George Simion) Dodon va fi preşedinte doar cu voie de la Iohannis

Cine îl întoarce pe Dodon cu faţa spre România?

foto: adevarul.ro
articol: George Simion

George Simion

George Simion

 

10 noiembrie 2016

Am spus acest lucru şi în primul tur al alegerilor din Republica Moldova: Vlad Plahotniuc este personajul care a fost complice la scorul mare obţinut de Igor Dodon. În turul 2 de alegeri, scenariul pare să se repete, cu vina directă a preşedintelui Iohannis. Multe personaje conectate la Cotroceni deja mizează pe un Dodon preşedinte. Singurul lucru care mai poate răsturna acum situaţia este o prezenţă masivă la vot pentru Maia Sandu.

Dar pe Vlad Plahotniuc au mizat mulţi de la Bucureşti, din instituţiile şi serviciile conduse de preşedinte Iohannis. Aceiaşi oameni, puţin diferiţi, ne explică faptul că Igor Dodon nu este un individ atât de rău, că vom putea în continuare avea relaţii privilegiate cu Republica Moldova, care nu se va îndepărta de “parcursul european”. Peste Prut, trustul lui Vlad Plahotniuc, bloggeri şi vectorii de opinie ai oligarhului şi primarii PD spun una dar fac alta şi înclină decisiv balanţa pentru Dodon.

Anti-românul Igor Dodon , brusc, vrea să ne fie frate iar ambasadorul României la Chişinău dă semnale cel puţin stranii. “În ceea ce ne priveşte, rezultatul ar trebui să fie unul singur: indiferent cine va fi preşedintele ales în mod democratic al Republicii Moldova, România îşi va dori să aibă relaţii corecte, relaţii principiale, pe baza cărora să poată fi continuate şi consolidate toate formele de cooperare” a declarat ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, la o zi după primul tur al scrutinului prezidenţial din Republica Moldova. Un ambasador nu vorbeşte niciodată de unul singur.

Trebuie să înţelegeţi, nu sunt anti-român, sunt vecinii noştri, trebuie să fim în relaţii bune cu România, chiar frăţeşti”, a declarat pentru ProTV Chişinău potenţialul preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. Desigur, dacă acest lucru se va întâmpla, Klaus Iohannis, cel care coordonează politica externă a României, va trebui să dea multe explicaţii şi să spună clar cine sunt vinovaţii. Interesele Germaniei în zonă, planul de federalizare a Republicii Moldova şi abandonarea a trei milioane de români, chiar şi sora lui Renato Usatâi, soţia prietenului preşedintelui,Michael Schmidt, sunt tot atâtea semne de întrebare.

 

 

Cine se scuză, se acuză

O unire cu Basarabia este posibilă, dar în acelaşi timp nu cred că este posibilă în viitorul apropiat“, a spus şeful statului, la dezbaterea “Politica: De la teorie la practică“, organizată la BCU miercuri. Preşedintele a căutat să dea vina pe predecesorii săi pentru proiectele “cvasi-unioniste” eşuate, de genul Iurie Roşca sau Vlad Filat. Sau, de ce nu, poate Vlad Plahotniuc?

“Am analizat împreună cu cei care se pricep ce s-a întâmplat în relaţia dintre România şi Moldova din ’90 încoace, ce s-a făcut bine, ce s-a făcut rău. Am ajuns la concluzia că intervenţia noastră în Moldova a fost cel puţin ineficientă, ca să nu folosesc alte cuvinte, că iar sar unii politicieni în sus că nu le apreciez munca. (…) De foarte multe ori, în loc să ajutăm Moldova, instituţiile, partidele, am ajutat persoane din Moldova, iar acele persoane câteodată au avut rezultate bune, dar uneori au dus anumite proiecte politice în derizoriu.

Este condamnabil că astfel de lamentări au loc înainte de al doilea tur de scrutin. Preşedintele, în loc să îşi caute scuze, ar trebui să fie în prima linie în încurajarea participării masive la vot şi în trimiterea unui mesaj clar: România este alături de Maia Sandu. Sau preşedintele ştie mai mult decât spune privind soarta alegerilor din Republica Moldova iar Vlad Plahotniuc nu mai poate fi controlat de cei care se lăudau altfel? Oricum ar fi, să dai acum vina pe “greaua moştenire” este o ticăloşie, mai ales că te apropii de 2 ani de mandat.

Iar cine spune acuma că Dodon poate fi cooperant să fie verificat: a spus acelaşi lucru şi despre Voronin!

 

 

Votaţi Maia Sandu!

Fraţii noştri basarabeni, cei care citiţi aceste rânduri: împotriva lui Plahotniuc, împotriva intereselor marilor puteri de menţinere a Republicii Moldova într-o permanentă zonă gri, aveţi obligaţia să mergeţi la vot. Surprize s-au mai întâmplat de-a lungul istoriei. Chiar dacă minoritatea rusofonă este disciplinată şi merge la vot, chiar dacă oamenii social vulnerabili sunt duşi de politicienii corupţi cu forţa şi li se impune cu cine să voteze, minuni se pot întâmpla chiar şi în mica Românie de peste Prut.

Cu Iohannis sau cu cei de lângă el care au pregătit această trădare, ne mai lămurim noi după aceea. Voi mergeţi la vot, pentru că aici sunt milioane de oameni care îşi văd viitorul împreună cu voi, spre progres şi demnitate. Orice ar fi, noi, românii, suntem alături de voi!

 

articol preluat de pe: adevarul.ro

(Alexandru Cristian Surcel) Fenomenul DJ Trump

Donald J. Trump

foto: marturiilehierofantului.blogspot.ro
articol: Alexandru Cristian Surcel

 

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist - foto: facebook.com

Alexandru Cristian Surcel*- foto: facebook.com

 

9 noiembrie 2016

La ora când scriu acest text se confirmă victoria lui Donald J. Trump în alegerile prezidenţiale din Statele Unite ale Americii. Nu-mi pică bine, chiar dacă sunt departe de a fi un fan al Hillary-ei Clinton şi, mai ales, al establishment-ului autosuficient şi înstrăinat de cetăţean pe care aceasta îl reprezintă. Apropo de victoria lui Trump, nu-mi rămâne decât să sper că acesta se va trezi la realitatea geopoliticii înainte să se apuce să negocieze cu Vladimir Vladimirovici Putin o nouă Yalta.

Emoţiile din această dimineaţă îmi aduc însă aminte de ce nu mi-a plăcut “corectitudinea politică” încă de când am auzit prima dată de ea prin anii ’90. Nu pentru că mi-ar plăcea discursurile rasiste, sexiste, homofobe, xenofobe şi aş fi de acord cu ele, Doamne fereşte! Dar corectitudinea politică înseamnă mult mai mult decât a exclude din spaţiul public aşa-numitul hate speech, discursul urii.

Corectitudinea politică înseamnă genul de cenzură prin presiunea unor grupuri agresive mai mult sau mai puţin informale în care dacă, aşa cum s-a întâmplat şi la noi înainte de alegerile locale, Nicuşor Dan scrie pe Facebook că nişte gealaţi romi din piaţa Obor, în numele fostului primar Onţanu, au ameninţat şi agresat voluntarii USB care strângeau semnături pentru înregistrarea partidului în alegeri, o mulţime politically correct va sări ca arsă la modul cel mai agresiv sa-i reproşeze lui Nicuşor Dan că ar fi rasist pentru că a menţionat etnia respectivilor agresori, fără însă să ridice măcar o sprânceană vizavi de agresarea fizică şi psihică a unor oameni care îşi exercitau un drept democratic şi consacrat prin lege.

Corectitudinea politică înseamnă că ne răţoim la rasist, misogin sau xenofob, dar altfel avem libertate deplină să ne exprimăm în termenii cei discriminatorii şi plini de ură posibil faţă de religie şi de adepţii acesteia, faţă de categoria “bărbaţi albi heterosexuali protestanţi/catolici/ortodocşi” (în funcţie de societate), pe care-i declarăm otova vinovaţi de toate nenorocirile istoriei (chiar dacă nici măcar nu erau născuţi când nenorocirile alea se întâmplau), eventual faţă de cultura majoritară în numele unor minorităţi reale sau inventate (a se vedea metamorfoza pe care o încearcă unii de la LGBT la LGBTIQ, în care I reprezintă o patologie anatomică, iar Q cam pe oricine are în intimitate diferite fantezii).

Hate speech-ul corect politic se întrevede în târârea prin noroi a unor repere culturale (nu mai departe de ieri citeam pe blogul Adevărul al unui domn pe care altfel îl cunosc personal şi-l respect un text în care acesta cita maliţios două versuri din “Doina” de Eminescu – “Cine a îndrăgit străinii, / Mânca-i-ar inima câinii“- evident scoase complet din context, nemenţionând că “Mihăiţă, tată” a murit în 1889, când Hitler de-abia se năştea, şi nu avea de unde să ştie la ce orori avea să ducă peste ani o anumită xenofobie la care nu era nici el insensibil, şi uitând convenabil că Eminescu însuşi fusese un om cât de cât plimbat prin Europa, iar genul ăsta de imprecaţii nu vizau simpla simpatie sau admiraţie faţă de străini, ci atitudinea acelor români cărora tot ce e românesc le pute, gen de români din care, din păcate, avem şi acum destui, precum şi mancurţii asemenea celor care azi îl votează pe Igor Dodon). De asemenea, hate speech-ul corect politic se mai vădeşte în tratarea cu totală insensibilitate, în stilul elefantului scăpat într-un magazin de porţelanuri, a unor teme delicate precum căsătoria, care pentru mulţi nu este pur şi simplu un contract civil între două persoane, ci o legătură solemnă în faţa unei divinităţi în care putem crede sau nu, dar nu prea ar trebui să avem voie să-i agresăm pe cei care cred. Uite de aia sunt eu mai degrabă pentru parteneriatele civile şi nu le văd ca pe o simplă etapă intermediară, ci ca pe soluţia care, până în final, să împace şi capra, şi varza.

Şi, din păcate, nu numai libertatea de exprimare este sacrificată pe altarul construit de “corectitudinea politică” în numele drepturilor omului. Avem o problemă şi cu ceea ce Constituţia americană numeşte pursuit of happiness, dreptul la căutarea fericirii. Pentru ca oricine să aibă cât de cât şanse de a o realiza, căutarea fericirii presupune egalitatea tuturor în faţa legii (măcar aşa, căci social, economic şi cultural nu suntem şi nu vom fi egali). Până în anii ’60 în America a fost o problemă în această privinţă cu discriminarea negativă a minorităţilor rasiale şi a femeilor. Din anii ’90 este o problemă cu discriminarea pozitivă impusă în numele “corectitudinii politice”; şi nu discut de bursele de studii dedicate tinerilor proveniţi din comunităţi etno-rasiale care din diverse cauze istorice sunt marginalizate şi sărace, ci de cotele obligatorii de angajaţi proveniţi din minorităţi sau femei. Ideea în sine este de înţeles: prin aceste cote se împiedică discriminarea negativă a femeilor şi a minoritarilor şi se formează o nouă mentalitate nediscriminatorie. Dar, suntem deja la peste două decenii de la introducerea acestor măsuri şi nu există niciun semn de îmblânzire a lor, deşi mentalităţile categoric au suferit mutaţii. Şi mulţi oameni se trezesc refuzaţi sau concediaţi pentru că au ghinionul să nu fie femei, oameni de culoare sau homosexuali, chiar şi când sunt mai bine pregătiţi decât competitorii lor. Discriminarea pozitivă a unora înseamnă discriminarea negativă a altora, care poate nu s-au exprimat public cu anii, dar azi noapte au votat.

În fine, o altă victimă a “corectitudinii politice” este însuşi statul de drept. Un stat de drept începe să se prăbuşească atunci când legile sale devin din obligatorii, facultative. Este ceea ce se întâmplă la ora actuală cu emigraţia. Avem nişte legi, impunem vize unora care ne pun probleme mult mai mici, dar când nişte mase de migranţi dau năvală, uităm cu totul de aceste legi, îi lăsăm să se ducă unde au ei chef, nu-i verificăm nici măcar câţi dintre ei sunt cu adevărat refugiaţi şi câţi migranţi economici, câţi cetăţeni oneşti şi câţi erau şi prin ţările de origine infractori, în numele unei false generozităţi, iar apoi suntem şocaţi că avem ceva de genul “jihadului sexual” de la Koln şi nu ştim cum să suprimăm creşterea sentimentului islamofob şi xenofob al populaţiei majoritare.

În anii ’90, când auzeam de “corectitudinea politică” şi constatam că nu-mi place, pentru că nu muriseră mai bine de o mie de oameni cu puţin timp înainte în România ca să înlocuim cenzura statului totalitar cu cenzura politically correct (că veni vorba, amândouă cu rădăcini marxiste), era în plină desfăşurare sângerosul război din fosta Iugoslavie. Atunci nişte tensiuni interetnice şi interconfesionale a căror fâsâire fusese blocată sub capacul gros al cenzurii statului comunist se acumulaseră timp de zeci de ani şi izbucniseră exploziv în momentul în care forţa dictaturii a slăbit. Acum, anii de supresiune ai “corectitudinii politice” americane l-au produs pe Trump. Şi, din păcate pentru toată lumea, nu discutăm aici de Grecia, Ungaria, Polonia sau Turcia…

articol preluat de pe: marturiilehierofantului.blogspot.ro

 

* Alexandru Cristian Surcel

Avocat, activist civic, fost jurnalist.

Mă interesează politica, am convingeri ecoliberale şi militez pentru dezvoltare durabilă într-un mediu sănătos în condiţii de largă libertate economică, în care statul să aibă clare competenţe regulatoare. Mă simt bine în România şi vreau o Românie mai bună şi mă simt bine pe planeta Terra şi vreau o planetă Terra mai bună. Cred în Unirea celor două Românii, doresc democraţie participativă, dar şi monarhie constituţională. Mă pasionează istoria, arheologia, antropologia, astronomia, SF-ul. Ascult muzică rock, heavy metal, simfonică, folk şi blues. Sunt agnostic ortodox, adică am îndoieli serioase, dar sunt deschis oricărei posibilităţi. Din când în când scriu şi beletristică, nu neapărat foarte bună. Bunicul meu spunea că fiecare om aşează un fir de nisip la edificiul civilizaţiei, dar cei cu adevărat norocoşi pun o cărămidă. Eu sper ca la final de drum să ştiu că am pus o cărămidă.

(Iulia Modiga) Igor Dodon vs. Maia Sandu în turul II al alegerilor prezidențiale

Igor Dodon si Maia Sandu

foto: infoprut.ro
articol: Iulia Modiga

Iulia Modiga - foto: facebook.com

Iulia Modiga – foto: facebook.com

31 octombrie 2016

 

Rezultatele preliminare ale alegerilor prezidențiale de duminică, după numărarea a 99% dintre voturi, arată că marea ”bătălie” pentru fotoliul de președinte se va purta între socialistul Igor Dodon și liderul PAS Maia Sandu.

Situația după numărarea a 99,33% de procese-verbale indică faptul că Igor Dodon a obținut 48,26%, Maia Sandu – 38,42%, Dumitru Ciubașenco (PN) – 6,01%, Iurie Leancă (PPEM) – 3,11%, Mihai Ghimpu (PL) – 1,08%. Ceilalți 4 candidați – Ana Guțu din partea Partidului Dreapta și independenții Silvia Radu, Maia Laguta și Valeriu Ghilețchi, au obținut sub 1% din voturi.

1.433.000 de cetățeni și-au exprimat votul la alegerile de duminică, ceea ce constituie 48,96% din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Cele mai active au fost femeile, prezente în număr de 758.024, iar bărbații 672.047.

Doar 10,07% au fost tinerii care s-au prezentat la urne, adică 144.063. Aproximativ 376.900 persoane care s-au prezentat la secțiile de votare au o vârstă cuprinsă între 26 și 40 de ani, 372.167 de persoane cu vârstele cuprinse între 41 și 55 de ani, iar cei mai în vârstă au fost si cei mai active – 415.536 de persoane cu vârstele cuprinse între 56 și 70 de ani și-au exprimat dreptul la vot.

 

(Liviu G. Stan) Maia Sandu, câștigătoare în Chișinău și București

articol: Liviu G. Stan

Liviu G. Stan -  foto - facebook.com

Liviu G. Stan – foto – facebook.com

31 octombrie 2016

 

Barasabenii din Bucureşti, în special cei tineri şi studenţii, au votat într-o proporţie covârşitoare, de peste 90%, candidatul PAS, Maia Sandu, în primul tur al scrutinului prezidenţial din Republica Moldova.

În secţiile de vot din capitala României au fost înregistrate 3.656 de voturi. 90,80% dintre acestea au fost obţinute de Maia Sandu.

Candidatul socialist Igor Dodon a obţinut doar 2,21%, Mihai Ghimpu – 2,07%, iar Iurie Leancă – 1,96%.

Scrutinul s-a desfășurat la secțiile deschise la Ambasada și la consulatul Republicii Moldova la București.

La Ambasadă, din 2.382 de voturi înregistrate, Maia Sandu a obţinut 2.125, în timp ce Igor Dodon doar 57.

Din cele 1.274 de voturi înregistrate la Consulatul Republicii Moldova, 1.164 au ajuns în contul Maiei Sandu, în timp ce Igor Dodon abia a obţinut 24 de voturi.

În ceea ce priveşte situaţia din capitala Republicii Moldova, Maia Sandu a fost votată de 48,58 % dintre cetățenii din Chișinău, care s-au prezentat la urne, în timp ce socialistul Igor Dodon a obţinut 41,97% din sufragii.

 

articole preluate de pe: infoprut.ro

 

PENTRU CINE VOTĂM LA ALEGERI? MAIA SANDU: TEHNOCRATUL CARE A ALES SĂ ÎNVINGĂ POLITICIENII

articol: transparency.md

17 octombrie 2016

 

În preajma alegerilor prezidențiale, Ziarul NAȚIONAL a lansat un ciclu de articole din care vom afla mai multe despre candidaţii la Preşedinţia Republicii Moldova. Nu pretindem la adevăr în ultima instanță, dorim doar să le oferim cetățenilor mai multe surse de informații pentru ca aceștia să facă o alegere conștientă. Această inițiativă este parte a proiectului „Consolidarea statului de drept şi democratic: contribuţia societăţii civile”, susţinut financiar de Ambasada Olandei prin Programul Fondului de Responsabilitate.

 

Maia Sandu - foto: facebook.com

Maia Sandu – foto: facebook.com

Maia Sandu este candidatul „Partidului Acțiune și Solidaritate” (PAS) înregistrat de CEC cu nr. 7 în cursa prezidențială. Este economist de profesie. În 1994–1998, 2005–2006 activează în cadrul Ministerul Economiei, în 1998–2005 — economist, Oficiul Băncii Mondiale în Moldova, din 2007 — coordonator de program, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în 2010–2012 — consilier al directorului executiv, Banca Mondială, Washington DC, SUA. În 2012–2015 — ministru al Educaţiei în guvernele Filat 2 şi Leancă. 2014–2015 — membră a PLDM. Din 2016 — preşedinte al PAS.

 

Candidat tehnocrat

Maia Sandu este un tehnocrat prin excelență. Maia Sandu și-a dat demisia din postul de consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale în Washington DC pe 20 iulie 2012, iar pe 24 iulie același an a fost numită la șefia Ministerului Educației. Declarația de avere pentru anul 2012 a Maiei Sandu arată diferența considerabilă dintre salariul de consilier în SUA și cel de ministru în Republica Moldova. În șapte luni, în SUA, Sandu a încasat 70 000 de dolari, pe când în cinci luni în Moldova – doar 33 877 de lei.

La Ministerul Educației, Maia Sandu s-a remarcat prin promovarea reformelor, apreciate pozitiv de unii și contestate vehement de alții. Noul Cod al Educației cu siguranță poate fi trecut la capitolul active. În ce privește optimizarea școlilor și instalarea camerelor de luat vederi la BAC (după care rata de promovare s-a înjumătățit!), opiniile sunt împărțite. Cei care critică aceste reforme – de pe poziții populiste, din punctul nostru de vedere, îi reproșează că lichidarea școlilor conduce la dispariția satelor. Doar că ei înșiși nu au răspunsuri la aceste întrebări – ce facem cu satele depopulate, cu școlile fără învățători și elevi? Or, criticii ce mai aprigi sunt din zona comuniștilor (iar acum și a socialiștilor), pe timpul guvernării cărora au și dispărut cca 400 de mii de locuri de muncă la sate.

 

Calitatea de lider politic

În iulie 2015, PLDM o desemnează pe Maia Sandu candidat la funcţia de prim-ministru. Dar „partenerii de alianță” – PD și PL – obstrucționează această desemnare. Drept rezultat, Maia Sandu s-a declarat „dezamăgită de clasa politică” și, pe 23 decembrie 2015, a anunțat că lansează „o mișcare pentru crearea unui nou partid politic”. Două săptămâni mai târziu, ea a anunțat public că toți cei care o susțin pot depune cerere de aderare la viitoarea formațiune politică – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Iar pe 26 mai curent, Ministerul Justiției a înregistrat oficial partidul.

 

Deși este un lider politic începător, Maia Sandu demonstrează că nu are prea multe iluzii referitoare la regulile jocului politic autohton, în care s-a antrenat: „Înțelegem foarte bine că, în această campanie, guvernarea nu vine cu un singur candidat. Ea are câțiva candidați declarați – Lupu, Ghimpu și Leancă, și unul nedeclarat – Dodon. Dar are și o serie de candidați „căpușă”, „clone”, scopul cărora nu este de a obține voturi pentru sine, ci de a „fura” voturi de la alții, astfel încât, într-un final, să fie avantajați candidații oficiali ai guvernării”.

Încearcă să construiască un partid de tip nou, ca antiteză celor care fac politica actuală. Unul bazat pe valori, cu oameni promovați pe principiul meritocrației, fără scheme obscure de finanțare. E o abordare salutabilă din mai multe puncte de vedere, deși unii ar numi-o naivă și fără mari șanse cu referire la politica de pe malul Bâcului. E ca și cum te-ai așeza să joci poker cu trișori profesioniști și ai vrea să câștigi.

Sloganul electoral al candidatei „Am ales să înving!” este unul atractiv. Dar specialiștii în campanii electorale ar remarca că acesta nu se pliază tocmai exact pe imaginea de tehnocrat și experiența anterioară a candidatului. Îl vom considera mai degrabă drept un avans.

 

cititi mai mult pe: transparency.md

 

 

(George Simion) Mergeți la vot! Și votați pentru UNIRE!

George Simion

foto: facebook.com
articol: George Simion

George Simion

George Simion*

Mergeți la vot! Și votați pentru UNIRE!

28 Octombrie 2016

 

Cuprinși de febra jocurilor de culise de pe malul Bâcului, un lucru văd că nu mai e prezent din actuala agendă publică: apelurile către oameni să meargă la vot. Poate intenționat?

Care e motivul pentru care Plahotniuc l-a retras pe Lupu din cursă pare să fi ocupat mintea oamenilor. Hai să privim dincolo de bariera de fum a mai marilor vremii. În fond, antiromânul Lupu s-a dovedit un incompetent: la câți bani și resurse administrative s-au băgat în el, n-a fost în stare să intre în turul doi….

Altceva trebuie să ne intereseze pe noi. Pentru prima oară avem candidați deschiși prounioniști. Probabil nu vor trece în turul doi. Dar, prin faptul că ne reprezintă curentul de gândire, nu pot lua 1%, cum anunță acum sondajele. În mare parte e din vina candidaților, cum a fost vina lui Lupu și a staffului său electoral: o campanie și un lider ar trebui asumat mult mai bine de un curent cum e al nostru. Înseamnă că, undeva, au existat probleme. Înseamnă că unioniștii nu i-au girat până la capăt, altfel ar fi intrat în turul doi.

Asta e situația…. Candidează Mihai Ghimpu și Ana Guțu. Votați-i! Dacă nu vă place figura nici a unuia nici a alteia, votați împotriva lui Dodon. Numai votați! După manifestația de sâmbătă de la București, problema Unirii s-a pus atât de mult în România cât nu s-a mai pus din perioada în care Ilie Ilașcu era închis în cușcă. Toate partidele își asumă ceva concret pe Republica Moldova. Ar fi păcat acuma să permitem ca un individ precum Dodon să ajungă președinte. Toți ne-ar reproșa că noi vrem Unire, dar l-am pus pe Dodon președinte.

Așa că, frații mei, pui de lei (cum zice rapsodul Tudor Ungureanu din Căpriana), mergeți la vot** pentru Unire, indiferent cu cine ați vota!

 

articol preluat de pe: timpul.md

 

* George Simion este, printre altele, activist civic și militant pentru Unirea cu Republica Moldova. Cu un masterat în Istoria comunismului românesc, este pasionat de trecutul neamului românesc și felul în care putem învăța din el. Într-o lume din ce în ce mai dezinteresată de valorile naționale, crede că patriotismul și puterea societății civile unite poate face diferența pentru o Românie mai bună.

** Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, 2016 vor avea loc pe data de 30 octombrie 2016. Este pentru prima dată din anul 2000 când Președintele Republicii Moldova va fi ales prin vot direct de cetățeni. Posibilitatea organizării alegerilor directe reiese din Hotărârea din 4 martie 2016 a Curții Constituționale, prin care modificările art.78 din Constituția Republicii Moldova din data de 5 iulie 2000 sunt declarate neconstituționale, iar astfel Constituția R.M. se reîntoarce la redacția anterioară modificărilor. Pentru validarea primului tur de scrutin este necesară participarea a cel puțin 1/3 din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale. Dacă nici un candidat nu va acumula cel puțin jumătate din voturile alegătorilor care vor participa la alegeri, atunci pe 13 noiembrie 2016 se va organiza al doilea tur cu participarea primilor doi candidați stabiliți în ordinea descreșterii numărului de voturi obținute în primul tur. Pentru cel de-al doilea tur nu este stabilit un prag minim de participare.
ro.wikipedia.org

Alegeri prezidenţiale 2014 în diaspora. Cine trebuie să răspundă PENAL?

de Cristina Andrei

Am încercat recent, din nou, un “exerciţiu juridic” – destul de simplu, de altfel – în urma căruia am rămas, ca de obicei, nedumerită: cum se poate ca oameni de formaţie juridică sau oameni foarte informaţi, ca jurnaliştii profesionişti, să nu poată pune degetul pe rană şi să arate concret vinovaţii care trebuie să plătească penal pentru neregulile de la secţiile de votare din diaspora?

Pentru că mie legile îmi par foarte clare, începând cu art. 36 din Constituţie (privind dreptul la vot), trecând prin Legea 370 / 2004 pentru alegerea preşedintelui şi sfârşind cu art. 385 din Codul Penal (care prevede pedepse cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani pentru împiedicarea exercitării dreptului de vot). Totul coroborat cu cifrele, faptele şi actele oficiale.
Iată datele, punct cu punct:

CE ZICE LEGEA PENTRU ALEGEREA PREŞEDINTELUI NR. 370/2004:

1. Art. 12 (al. 1-3) zice că secţiile de votare din străinătate se organizează pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare, dar şi în alte localităţi, cu acordul guvernului din ţara respectivă, iar “organizarea şi numerotarea secţiilor se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin”.

2. Art. 32 (al. 2), prevede că RA Monitorul Oficial va tipări buletine de vot “în atâtea exemplare câţi alegători sunt înscrişi în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%, la care se adaugă numărul estimat al buletinelor de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate” şi că MAE va comunica la BEC “numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate”.

3. Art. 43 (al. 1) prevede obligaţia secţiilor de votare de a avea “un număr suficient de urne de vot, cabine, ştampile cu menţiunea “VOTAT”, proporţional cu numărul alegătorilor înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente şi cu numărul estimat al alegătorilor care vor fi înscrişi în tabelele prevăzute la art. 9″ (la art. 9 sunt incluşi alegătorii care votează în străinătate, care sunt înscrişi într-un tabel special).

CIFRE: ALEGĂTORI, SECŢII DE VOTARE, BULETINE DE VOT

Din declaraţiile ministrului Afacerilor Externe Titus Corlăţean (dar şi ale succesorului său, T. Meleşcanu) am aflat în nenumărate rânduri că nu se poate şti exact câţi români sunt împrăştiaţi prin Europa. De acord, un număr exact nu poate fi cunoscut, dar există statistici oficiale privitoare la numărul estimat de români din fiecare ţară europeană şi ele se regăsesc chiar pe site-ul oficial al MAE!

4. Lăsând deoparte declaraţia MAE pentru hotnews din 30 oct. 2014 (conform căreia numărul total estimat de români rezidenţi în străinătate este de 3.200.000), am dat o raită pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, de unde am aflat că numărul estimat al românilor din Marea Britanie este de 130.000, în Italia – 1.032.000, în Germania – 250.000 etc.

5. În Italia au fost organizate 50 de secţii de votare. Toate bune şi frumoase, dar în Italia, conform statisticilor (de la MAE), trăiesc peste un milion de români! Să presupunem că doar o treime au drept de vot (zicem restul că sunt copii, deşi e destul de improbabil) – deci cca 300.000 alegători români în Italia, care trebuie să voteze în 50 de secţii. Înseamnă 6000 de alegători / secţie. La circa 2 minute / alegător petrecute în secţia de votare (incluzând aici şi completarea declaraţiei), rezultă un număr total de 200 de ore necesare pentru votare. Dacă intră câte 10 persoane odată (presupunând că sunt 10 cabine de vot în secţie), tot înseamnă că avem nevoie de 20 de ore de votare la foc continuu, în toate secţiile. Or, ziua de vot are doar 14 ore. Oricum am da-o şi am calcula-o, e imposibil să voteze 300.000 de oameni (NU un milion!) în 50 de secţii. Iar MAE trebuia să aibă acest lucru în vedere, conform legii.

6. Dar MAE nu a luat în considerare numărul estimat al românilor din fiecare ţară, ci numărul alegătorilor români care au votat în anii precedenţi. Dar, fie şi aşa, tot avem o problemă. Mare. Pentru că şi în trecutul recent au existat probleme similare cu votul din diaspora. Nu mai departe de 2009, când au votat în turul doi 146.000 de români în străinătate, autorităţile au fost “surprinse de numărul mare de votanţi dar şi depăşite de propria incapacitate”: la Viena, Paris, Londra, Bruxelles, Torino s-au format cozi interminabile, n-au fost suficiente ştampile şi buletine de vot, românilor rămaşi pe dinafară li s-a trântit în nas uşa secţiilor de votare după ora 21:00.

7. Aşadar, faptul că în 2014 au existat în străinătate acelaşi număr de secţii de votare ca în 2009 (294, în total) a fost, în cel mai “bun” caz o gafă, în cel mai rău – o gravă abatere de la lege (în cunoştinţă de cauză, căci tare mă îndoiesc că MAE n-avea cunoştinţă de “cazul diaspora 2009″). Se adaugă aici o altă încălcare a legii: au fost trimise în diaspora, pentru turul doi de anul acesta, doar 800.000 de buletine de vot – în condiţiile în care însuşi MAE estima în octombrie 3.200.000 de români prezenţi în afara graniţelor ţării.

8. Monitorul Oficial a tipărit pentru turul doi al prezidenţialelor un număr de 20.945.068 de buletine de vot, în condiţiile în care, conform legii şi statisticilor oficiale, ar fi fost necesare circa 23.336.408 (18.305.826 cetăţeni cu drept de vot, plus 10%, plus aprox. 3.200.000 pentru românii din străinătate – cifră care ar fi trebuit pusă la dispoziţia MO de către MAE)

CINE TREBUIE SĂ RĂSPUNDĂ?

Ei bine, răspunsul este cât se poate de simplu: răspunzător direct este persoana care, conform legii, se ocupă de organizarea alegerilor peste hotare, recte Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, cel care a semnat, senin, Ordinul nr. 1839/2014 privind stabilirea secţiilor de votare din străinătate pentru alegerea Preşedintelui României în 2014, fără a lua în calcul nici o clipă realitatea trecută de pe “teren” (2009), nici cifrele actuale, disponibile la Ministerul Afacerilor de Externe, privitoare la numărul românilor trăitori peste hotare. Pe lângă ministrul de Externe, va trebui să răspundă, desigur, personalul MAE din ţările în care nu s-au luat măsurile necesare – sau, mai precis, acele persoane care nu au furnizat din timp la centru datele necesare şi / sau nu au semnalat problemele potenţiale în organizarea votului (uşor de prevăzut, de altfel, având în vedere “cazul diaspora 2009″), precum şi, desigur, acei subordonaţi ai ministrului care s-au ocupat direct şi efectiv de organizare, ignorând atât realitatea, cât şi prevederile legii.

P.S. Am aflat de la Realitatea TV că au existat destui ambasadori care şi-au făcut datoria, dar NU au fost luaţi în seamă de MAE, deşi sesizările lor au fost făcute cu mult timp înainte de data alegerilor. Acest fapt nu poate fi decât o circumstanţă agravantă în eventualitatea că Titus Corlăţean va răspunde vreodată în faţa unei instanţe pentru neglijenţa şi incompetenţa sa în organizarea alegerilor.
P.P.S. Nu m-ar deranja dacă ar plăti în vreun fel nici ministrul Afacerilor Externe din 2009, Cristian Diaconescu, pentru “cazul diaspora 2009″.

P.P.P.S. Desigur, e doar o coincidenţă faptul că ambii miniştri de externe – Corlăţean şi Diaconescu – au provenit din rândurile PSD…

articol preluat de pe http://cristinaandrei.blogspot.ro/
foto exclusivnews.ro

Krichbaum: CE trebuie să insiste în vederea unei INVESTIGAŢII privind votul din diaspora la prezidenţialele din România. O manipulare atât de masivă a votului nu s-a mai întâmplat în niciun stat UE

gunther-krichbaum-octav-ganea

Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum, consideră că CE trebuie să insiste în vederea unei investigaţii privind votul din diaspora la prezidenţialele din România, apreciind că au fost încălcate drepturile cetăţenilor europeni.

“Împiedicarea dreptului de vot reprezintă, în opinia mea, o fraudare a alegerilor, deoarece este manipulată voinţa poporului. O manipulare atât de masivă a votului ca duminică nu s-a mai întâmplat până acum în niciun stat membru al UE”, precizează, într-un comunicat, Gunther Krichbaum, care consideră că în urma evenimentelor din 16 noiembrie premierul Victor Ponta şi-a pierdut orice autoritate de a mai exercita o funcţie guvernamentală.

Cozile lungi de la ambasade şi consulate nu au fost un accident, ci “rezultatul unei decizii deliberate, prin care a fost împiedicat votul românilor din străinătate”, a precizat Krichbaum, subliniind că strategii PSD ştiau foarte bine că Victor Ponta nu are nicio şansă să fie ales de românii din diaspora.

Pe de altă parte, Krichbaum susţine că aceste cozi sunt şi un semn al schimbării. “Eu însumi am vorbit cu mulţi tineri români la Ambasada din Londra şi la Consulatul din Stuttgart. Aceşti tineri au cunoscut Europa, valorile sale şi oportunităţile (oferite de Europa) şi doresc ca aceste valori să existe şi în ţara lor. Ei au votat pentru statul de drept, pentru democraţie, egalitate în faţa legii şi împotriva corupţiei, nepotismului şi minciunilor politice”, a spus politicianul german.

Krichbaum a declarat că incidentele de duminică ar putea fi discutate şi în Bundestag şi ar trebui să fie abordate şi la nivel european.

“Comisia Europeană trebuie să insiste în vederea unei investigaţii amănunţite a evenimentelor. Această sabotare a votului a fost o încălcare categorică a drepturilor cetăţenilor europeni. Asta nu trebuie să rămână fără consecinţe”, a punctat preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/

PROTESTE: La Cluj și București s-a ieșit în stradă! Primii protestatari s-au strâns în Piața Unirii și Piața Universității

De Claudiu Padurean

Dificultățile cu care se confruntă românii care vor să voteze în diaspora i-au exasperat pe clujeni, dar și pe bucureșteni. Ei au ieșit în stradă pentru a cere socoteală Guvernului.

BUCUREȘTI: În jurul orei 19.00, aproximativ 400 de persoane au ieșit în Piața Universității

bucuresti-2

bucuresti-3

CLUJ: ora 18.00: Aproximativ o sută de oameni participă în la un miting spontan, care are loc în Piața Unirii. Oamenii au venit cu drapele ale României și cu pancarte pe care au scris ”Vrem schimbare!”, ”Vrem să votăm” și ”Mulțumim, Diaspora!”

”Nu mai suportăm această bătaie de joc. Am rude, am prieteni care stau de cinci ore la Londra și nu pot să voteze. Este o rușine”, a spus unul dintre protestatari. ”Sora mea locuiește în Franța. Are un copil mic. A stat ore în șir la coadă ca să voteze și nu a reușit. De aceea am venit aici, ca să cer Guvernului să respecte dreptul ei de a vota”, a spus o tânără din Piața Unirii.

”Jos comuniștii!” și ”Libertate”, ”Cine nu sare / Nu vrea schimbare”, dar și ”Vrem schimbare” sunt scandările manifestanților.
articol preluat de pe http://romaniacurata.ro/

Declaraţia de la Cluj. Peste 20.000 de participanți la protest.

În cadrul protestului civic de solidaritate cu diaspora de vineri seara, de la Cluj, la care au participat peste 20.000 de persoane, a fost citită și o declarație în șapte puncte, care cuprinde revendicările acestora și pe care o puteți citi mai jos:

***

Declaraţia de la Cluj

Noi, cetăţeni ai Municipiului Cluj-Napoca, reuniţi  în 14 noiembrie 2014, în Piaţa Unirii, afirmăm că sunt esenţiale pentru România şi cerem viitorului Preşedinte şi întregii clase politice să-şi asume următoarele puncte:

 1. Drepturi cetățenești

Respectarea fără rezerve şi consolidarea dreptului nostru la liberă exprimare, la protest și la vot, inclusiv la votul prin corespondență pentru diaspora.

2. Reformă politică

Reformarea clasei politice şi a legislativului prin reducerea numărului de parlamentari, înlesnirea formării de noi partide și facilitarea legiferării prin inițiativă cetățenească. Limitarea numirilor politice în instituţii la nivelul secretarilor de stat.

3. Justiţie

Respectarea separării puterilor în Stat prin excluderea oricărei imixtiuni a politicului în activitatea judiciară. Respingerea imediată a proiectelor de lege privind graţierea şi amnistia şi renunţarea la orice iniţiative legislative în acelaşi sens. Limitarea imunităţii demnitarilor exclusiv la declaraţiile politice; eliminarea oricărei discriminări între aceştia şi restul cetăţenilor, inclusiv în ceea ce priveşte reţinerea, arestarea şi percheziţia (prin eliminarea Art. 72, alin. 2 din Constituţie); alegerea prin vot direct a Avocatului Poporului.

4. Sănătate

Respectarea dreptului cetăţenilor la sănătate şi finanţarea eficientă a sistemului sanitar. Alocarea a 6% din PIB pentru Ministerul Sănătăţii şi separarea bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de bugetul consolidat. Asigurarea în mod real şi continuu a accesului populaţiei la medicamente, inclusiv cele compensate. Stoparea exodului cadrelor medicale prin asigurarea unei salarizări la nivelul pregătirii şi responsabilităţii acestora.

5. Educaţie şi cercetare

Recunoaşterea importanţei acestor două domenii şi stimularea lor prin respectarea legii: alocarea imediată şi efectivă a 6% din PIB pentru educaţie, respectiv a 1% pentru cercetare. Remunerarea cadrelor didactice şi a cercetătorilor la un nivel corespunzător cu importanţa acestora în societate.

6. Mediu şi resurse naturale

Recunoaşterea problemelor de mediu ca fiind de domeniul siguranţei naţionale. Garantarea accesului tuturor cetăţenilor la resursele vitale fundamentale: apă, aer curat, surse de hrană. Interzicerea completă, pe teritoriul României, a procedeului de cianurare în minerit, a fracturării hidraulice în industria gazelor de şist şi a organismelor modificate genetic în agricultură. Oprirea imediată a defrişărilor ilegale şi declanşarea reîmpăduririlor la scară naţională.

7. Viaţă socială şi comunitară

Încetarea imediată şi completă a oricărui discurs de tip separatist, a discriminării şi instigării la ură pe criterii etnice, rasiale, de clasă, statut social, opţiune religioasă sau politică.

Aici sau peste hotare, suntem cu toţii cetăţeni ai României; proiectul de ţară este al nostru. Rămânem solidari şi atenţi la comportamentul clasei politice şi al decidenţilor. La 25 de ani de la Revoluţia Română, reafirmăm valorile acesteia şi avertizăm că nu mai tolerăm nicio trădare a intereselor noastre legitime.

***

VEZI înregistrări video cu uriașa coloană de manifestanți/ autor: Márkó László


“Depontaminare!”, “După turul 2, Ponta la gunoi!”,”PSD e PCR” – val de proteste în toată ţara

UPDATE ora 22:30: În jur de 500 de manifestanţii au revenit în Piaţa Victoriei de unde se vor îndreaptă merg spre Piaţa Universităţii, punctul de debut al protestelor de azi. Se scandează “Ieşi afară, javră ordinară” şi “Jos premierul mincinos!”

UPDATE Ora 21:50: Numărul protestatarilor s-a redus la aproximativ o mie, potrivit HotNews. Se strigă “Ponta, ce-a păţit procurorul Panait?”

UPDATE ora 21:40: Protestarii scandează “Jos ciuma roşie, Jos PSD, Jos Ponta” în faţa sediului partidului social-democrat de pe Kiseleff.

UPDATE ora 21:20 Protestarii din Bucureşti au plecat spre sediul PSD, flancaţi de efective sporite de jandarmi, informează Hotnews. O bandă de pe Bulevardul Kiseleff este blocată.

UPDATE ora 21.15: Protestatarii strânşi în faţa Guvernului îi menesc lui Ponta să piardă alegerile. Se cântă “Daciana, dragostea mea!”, trimitere la momentul când Mircea Geoană, crezând că a câştigat alegerile în 2009, îi multumea soţiei sale, Mihaela.

UPDATE ora 21, Bucureşti: În jur de 5000 de persoane scandează “După turul 2, Ponta la gunoi! şi “Ieşi afară, javră ordinară!” în faţa Guvernului.

UPDATE ora 20.56: La protestul de la Cluj unde, potrivit romaniacurat.ro, s-au strâns în jur de 20.000 de persoane, a fost citită o declaraţie prin care cetaţenii cer respectarea fără rezerve şi consolidarea dreptului nostru la liberă exprimare, la protest şi la vot, inclusiv la votul prin corespondenţă pentru diaspora, reformă politică, respectarea separării puterilor în Stat prin excluderea oricărei imixtiuni a politicului în activitatea judiciară, respectarea dreptului cetăţenilor la sănătate şi finanţarea eficientă a sistemului sanitar, alocarea imediată şi efectivă a 6% din PIB pentru educaţie, respectiv a 1% pentru cercetare, recunoaşterea problemelor de mediu ca fiind de domeniul siguranţei naţionale şi încetarea imediată şi completă a oricărui discurs de tip separatist, a discriminării şi instigării la ură pe criterii etnice, rasiale, de clasă, statut social, opţiune religioasă sau politică.

UPDATE ora 20.47: Mitingul de la Braşov a luat sfârşit nu înainte ca participanţilor să li se adreseze apelul de a veni şi duminică la protest, la ora 20:30, informează Hotnews. S-a scandat “Depontaminare”.

E timpul să privim realitatea în faţa: Ponta are încă foarte multe şanse să ajungă preşedinte. Dacă acest lucru se va întâmpla, de pe 17 noiembrie ne vom afla într-un stat totalitar, cu un partid unic. Dacă iese Ponta, acestea vor fi fost ultimele alegeri libere pentru multă vreme de acum încolo. Aşa cum românilor din străinătate li se dispută dreptul la vot, aşa ni se va disputa şi nouă dreptul la exprimare. Aşa că TREBUIE să ne unim toţi cei anti-Ponta şi anti PSD.

În Piaţa Victoriei din Timişoara sunt aproximativ peste 2.000 de participanti

UPDATE ora 20.30: Cei peste 2500 de protestatari din Bucureşti au ajuns la Piaţa Romană, înconjuraţi de efective de jandarmi. Bucureştenii scandează “Demisia!” şi “Ieşiţi din casă, dacă vă pasă!”.

La Cluj numărul protestatarilor trece de 15.000., potrivit Realitatea TV.

UPDATE ORA 20.10: Şi în centrul Bacăului se scandează “Jos Ponta!”

Protestatarii din Brasov au marşăluit în jur de 5 kilometri şi se îndreaptă din nou spre centrul orasului, scandând: “Victor Ponta patriot / nu ştie imnul deloc”, “Ponta ne uneşte/ pe toţi la proteste”, scrie HotNews.

UPDATE ora 19.55: La Bucureşti în jur de 2.000 de oameni au pornit în marş din Piaţa Universităţii înspre Guvern, flancaţi de efective impresionante de jandarmi.

În jur de 300 de persoane au pornit în marş la Oradea, scandând mesaje anti-Ponta: “Uniţi votam de Ponta să scapam”, “Ponta nu uita ca Oradea nu te vrea”, “Rezultatul din Ardeal deziderat naţional”, “PSD e PCR” strigă orădenii.

UPDATE ora 19.25: Clujenii au plecat în marş prin centrul oraşului. Pe strâzi se pot vedea şi steaguri cu deja celebră frunză verde-roşu, simbol al luptei împotriva exploatărilor cu cianuri de la Roşia Montană.

“Vrem să dăm un semnal de alarmă, suntem mulţi şi nu mai putem fi prostiţi!”, declară pentru Gândul Live un clujean. Reamintim că la protestul din Cluj, Antena 3 a fost huiduită copios.

“Am ieşit în stradă să fim solidari cu cei din diaspora. Îmi doresc o Românie dreapta, ca cei din diaspora să se întoarca afară şi corupţia să dispară!”, declară un alt tânăr.

“Ruşine, BOR!”, scrie pe pancarta purtată de o clujeancă.

Bucureştenii, flancaţi de jandarmi strigă “Jos Ponta!”

La Braşov în jur de 500 de persoane scandează “Avem o bucurie, Adam (deputatul implicat în cazul retrocedărilor de păduri n.r.) la puşcărie”, “15 noiembrie, încă o dată”, “Refuz, rezist, sunt anticomunist!”

La Iaşi, câteva sute de pesoane, în marea lor majoritate tineri, s-au adunat în faţa Palatului Culturii în semn de solidaritate cu românii din diaspora. Se scandează “Jos, Ponta”, “Ponta nu uita, România nu te vrea”, “Ghinion, Iaşul s-a trezit din somn”, “Diaspora, nu uita, Iaşiul e de partea ta”, scrie Ziarul de Iaşi preluat de HotNews.

UPDATE ora 19.10: “Cine nu votează, ţara o tradează!”. “Fără politică în Biserică!”, strigă sibienii, facând trimitere la implicarea BOR în campania electorală, în favoarea lui Victor Ponta.

Manifestaţii au avut loc şi în municipiile Piatra Neamţ şi Roman.

UPDATE ora 19.00: numărul clujenilor ieşiţi în stradă se ridică la aproximativ 5.000 în timp ce în Bucureşti, în jur de 350 scandează în Piaţa Universităţii, pe trotuarul din faţa Teatrului Naţional. Încadraţi de jandarmi, clujenii strigă: “Jos, jos, jos! Premierul este mincinos!”, “Ceauşescu n-a murit, este Ponta travestit”, “Ponta, nu uita, diaspora nu este a ta” şi “Victor Ponta, nu uita, eşti mai rău ca Ebola”.

În Piaţa Operei din Timişoara s-au strâns în jur de 800 de persoane printre care personalităţi ale urbei, scriitori, profesori, consilieri locali şi revolutionari. Aceştia poartă pancarte cu mesaje: “Arde-i cu votul tău!”, “Drept de vot pentru diaspora”, “Votaţi cu capul, nu cu stomacul”, “Alaturi de diaspora”, “Jos comunismul”, “Noua ne pasa”, “Game over”, “Vreau o tara ca afară”, scrie opinia Timişoarei, preluată de Hotnews.

UPDATE ora 18.50: Craiovenii stânşi în faţa restaurantului Doljana scandează pentru alegeri corecte şi un vot liber in diaspora. În încecarea de a se deplasa spre Piaţa “Mihai Viteazul”, craiovenii sunt opriţi de cordoane de jandarmi. Oamenii relatează că au încercat să obţină de la Primaria Craiova autorizarea unui miting, dar au fost refuzaţi pe motiv ca în centru sunt alte manifestaţii culturale. La fata locului au sosit şi scutierii, scrie Gazeta de Sud.

UPDATE ora 18.41: Şi la Bacău a avut loc un miting de solidaritate cu diaspora, contracarat, la fel ca la Craiova, de un miting organizat de PSD, informează HotNews.

La Galaţi alianţa PSD, UNPR şi PC a organizat un marş electoral organizat pentru susţinerea lui Victor Ponta, în contrapartidă la marşul de solidaritate cu românii din diaspora scandând lozinci anti-Ponta. Alianţa guvernamentală a scos în stradă în jur de 3000 de persoane, scrie Mediafax.

La Arad, aproximativ 1.000 iau parte la un miting pentru organizarea de alegeri libere, transmite corespondentul Mediafax.

Protestatarii au cântat imnul României, iar pe traseu au scandat lozinci pentru oranizarea de alegeri libere şi împotriva premierului Victor Ponta “Veniţi cu noi în turul doi”, “Dacă vă pasă, nu staţi în casă”, “Vrem alegeri libere”, “Jos Ponta, Aradul nu te vrea”.

De asemenea, protestatarii au purtat pancarte inscripţionate cu mesaje, precum: “Klaus, Klaus, scapă-ne de Mickey Mouse”, “Guvernul nesimţit, pe români i-a umilit”, “Jos PSD, jos Ponta”, “Veniţi cu noi să fim eroi în turul doi”.

Toate televiziunile au transmis LIVE o declaraţie a prezidenţiabilului Victor Ponta, de la evenimentul semnării unui protocol cu partidul lui Tariceanu, partid care nici măcar nu a fost înregistrat la tribunal, în vederea înfiinţării USL 2. Evenimentul PSD a fost organizat exact la ora la care se ştia ca vor fi organizate mitingurile din ţară, scrie HotNews.

UPDATE ora 18.30: “Jos Ponta, Jos, că eşti un mincinos”, se scandează la Cluj.

“Vă rog pe fiecare diontre voi să vorbiţi cu oamenii pe care îi cunoaşteţi şi să îi trimiteţi la vot, indiferent cu cine ţin! Destinul unei ţări trebuie hotărât prin vot, prin participarea unui număr foarte mare de oameni! (…) Trebuie să evităm să intrăm într-o dictatură”, face apel un vorbitor, la portavoce, către miile de clujeni strânşi în în Piaţa Unirii.

La Craiova, în jur de 200 de persoane s-au strâns în zona restaurantului Doljana de pe Calea Unirii ca să militeze pentru alegeri corecte şi pentru un vot liber în diaspora, transmite Gazeta de sud preluată de HotNews. Craiovenii prezenţi poartă pancarte cu lozinci “Jos comunismul!”, “Craiova răspunde apelului!” şi “Fiţi eroi în turul II!”.

În paralel, în Piaţa “Mihai Viteazul” are loc un miting electoral neautorizat pentru susţinerea lui Victor Viorel Ponta. Craiovenii adunaţi la restaurantul Doljana au încercat să-şi manifeste verbal nemulţumirea referitor de votul din primul tur din diaspora, dar au fost opriţi de jandarmi. Momentan, ei flutură steagul României şi cu fiecare minut care trece li se alătură alţi craioveni.

La Bucureşti, se cântă imnul ţării.

Şi la Sibiu câteva sute de manifestanţi au ieşit în stradă. “Minţiţi poporul cu televizorull!”, “Votaţi şi voi, în turul doi!”, “Jos hoţia din toată România!” “Fiţi eroi în turul doi!” strigă cetăţenii Sibiului în timp ce flutură steaguri tricolore.

UPDATE ora 18.20: Peste 2.000 de oameni au ieşit în stradă la Cluj, potrivit Gândul, în timp ce în Piaţa Universităţii din Bucureşti, în jur de 250 de persoane scandează “Ceauşescu n-a murit, este Ponta travestit.”

“Nu alegem între două persoane, alegem între două lumi”, declară o tânără la Cluj.

Şi la Focşani oamenii au ieşit la protest, purtând drapele tricolore şi strigând “Libertate!”

* * *

Îngrijorarea că Victor Ponta ar putea ieşi preşedintele României, instaurând dictatura partidului stat, va scoate mii de români în stradă în numeroase oraşe ale ţării, vineri, începând cu ora 18:00.

Organizaţi pe Facebook, nemulţumiţi de modul în care li s-a “disputat” dreptul la vot celor din diaspora şi nedorind să trăiască “într-un stat totalitar”, cetăţenii fac un apel către toţi cei îngrijoraţi pentru viitorul copiilor lor să iasă în stradă.

În Capitală, protestele vor avea loc în Piaţa Universităţii, până acum confirmându-şi prezenţa peste 2.000 de persoane:

“Deşi meetingul nu este autorizat, Piaţa Universităţii este zonă liberă. VENIŢI DRAGI COMPATRIOŢI PENTRU VIITORUL COPIILOR VOŞTRI.

E timpul să privim realitatea în faţa: Ponta are încă foarte multe şanse să ajungă preşedinte. Dacă acest lucru se va întâmpla, de pe 17 noiembrie ne vom afla într-un stat totalitar, cu un partid unic. Dacă iese Ponta, acestea vor fi fost ultimele alegeri libere pentru multă vreme de acum încolo. Aşa cum românilor din străinătate li se dispută dreptul la vot, aşa ni se va disputa şi nouă dreptul la exprimare. Aşa că TREBUIE să ne unim toţi cei anti-Ponta şi anti PSD. Vineri, 14 noiembrie, vă invit pe toţi la o plimbare civică de la universitate la Piaţa Victoriei şi înapoi. Ne vom aştepta prietenii între orele 18 – 19, apoi pornim la drum”, scriu organizatorii protestelor, invitându-i pe bucureşteni să iasă în Piaţa Universităţii.

Se anunţă proteste şi în alte oraşe mari ale ţării. Începând cu ora 18:00, timişorenii sunt aşteptaţi în Piaţa Victoriei, clujenii, în Piaţa Unirii, ieşenii la Palatul Culturii, arădenii în Piaţa Avram Iancu, constănţenii în Parcul Primăriei, braşovenii la Prefectură, gălăţenii în VIP Parc, nemţenii la Teatrul Tineretului, craiovenii în Piaţa Mihai Vitezu, sibienii în Piaţa Mare, orădenii, în piaţa Unirii şi ploieştenii, la Primărie.

Reamintim că şi în urmă cu o săptămână românii au ieşit în stradă să protesteze, solidari cu concetăţenii lor din diaspora, unde votarea a fost impietată de organizarea defectuoasă a alegerilor. Apelul zecilor de mii de persoane ieşite să protesteze la Cluj, Timişoara, Contanţa, Bucureşti, pentru înfiinţarea a noi secţii de votare pentru românii din diaspora, astfel încât aceştia să-şi poată exercita în condiţii civilizate dreptul la vot în turul doi, nu a fost până în prezent luat în seamă de guvernanţi.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com

Peste 10.000 de protestatari s-au strâns la Cluj. “Uniţi salvăm toată România!”

Încă de la ora 17.30 în cartierele clujene se puteau auzi fluierând şi strigând grupuri de oameni care se îndreptau către Piaţa Unirii.

La ora 18 în piaţă erau deja în jur de 1.500 de oameni: tineri, bătrâni, oameni cu copii, însoţiţi de câinii lor şi mai ales studenţi, toţi uniţi pentru aceeaşi cauză: arătarea nemulţumirii vizavi de candidatul PDS, Victor Ponta.

În aer s-au înălţat steaguri, bannere şi pancarte prin care transmiteau mesaje anti Ponta, pro Iohannis, dar şi steaguri cu Roşia Montană. “Am venit singur, nu cu autocarul”, “25 de ani”, “Nu alegem întredoi candidaţi, ci între două lumi”, sunt doar câteva dintre mesajele scrise. Nu au lipsit nici steagurile care îl înfăţişează pe Mickey Mouse peste care s-a tăiat cu roşu, Ponta fiind asemănat cu personajul de desene animate în repetate rânduri.

Protestul a început propriu zis la ora 18.17. Unul dintre protestanţii care a luat cuvântul, profesor de meserie, a declarat în faţa întregii mulţimi că a fost mitut de PSD.

00115077_large

“În această dimineaţă Victor Ponta le-a umplut profesorilor conturile cu bani. Profesorii au spus că vor trimite mita electorală înapoi. Vedeţi cât de disperat este guvernul şi mergeţi la vot!”.

UPDATE

După aproximativ 30 de minute, în Piaţa Unirii era strânşi peste 5.000 de protestatari care strigau “Uniţi salvăm toată România!”, “Jos Ponta!”, iar baloanele cu capuri de Mickey Mouse se zăreau în tot mai multe părţi.

UPDATE

La ora 19 fix peste 10.000 de protestatari au pornit marşul pe Bulevardul Eroilor şi s-au îndreptat către Piaţa Avram Iancu scandând “România trezeşte-te!”, “”Afară, afară, cu PSD din ţară” şi “Jos Ponta jos, elevul mincinos!”.

UPDATE

În jurul orei 19.40 protestatarii au ajuns în faţa Bibliotecii “Octavian Goga”. Aflându-se în cartierul Mărăşti, înconjuraţi de blocuri, mulţimea i-a îndemnat pe toţi locuitorii să se alăture protestului. “Dacă vă pasă, ieşiţi din casă!” “Haideţi şi voi!”, au strigat aceştia.

În cartierul Mărăşti, bătrâni cu ochii înlăcrimaţi şi cu zâmbetul pe buze, tineri, copii, părinţi au ieşit în faţa scării sau pe geam pentru a privi mulţimea interminabilă, iar alţii s-au alăturat protestului.

00115078_large

Ştire în curs de actualizare.
articol preluat de pe http://ziuadecj.realitatea.net