Duminica Orbului – alegerile prezidențiale din România din 1990
20 mai 2026 (republicat)
Duminica Orbului rămâne unul dintre cele mai controversate și simbolice momente ale începutului democrației postcomuniste din România. La doi ani de la publicarea acestui material, republicăm integral articolul dedicat alegerilor prezidențiale din mai 1990, considerând că înțelegerea acelui moment istoric este esențială pentru înțelegerea evoluției politice și democratice a României de după căderea regimului comunist.
Alegerile prezidențiale din România s-au desfășurat pe 20 mai 1990, dată cunoscută sub denumirea de Duminica Orbului.
Din numărul total de 17.200.722 alegători s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%). Voturile validate au fost 14.378.693. Alegerile au fost câștigate de Ion Iliescu și FSN.
Rezultatele
Ion Iliescu – Frontul Salvării Naționale – 12.232.498 de voturi – 85,07%
Radu Câmpeanu – Partidul Național Liberal - 1.529.188 de voturi – 10,64%
Ion Rațiu - PNȚCD - 617.007 de voturi - 4,29
Total – 14.378.693 de votur i- 100%
Primele alegeri libere din România de dupa cel de-Al Doilea Război Mondial (20 mai 1990)
Primele alegeri parlamentare și prezidențiale din România, după evenimentele din decembrie 1989, au avut loc la 20 mai 1990, fiind, totodată, primele alegeri libere după mai bine de 50 de ani.
Alegerile s-au desfășurat în baza Decretului-Lege 92/1990, emis de Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), organism nou creat cu autoritate de parlament provizoriu, care a preluat prerogativele puterii provizorii în stat și în care au fost incluși reprezentanții tuturor partidelor politice apărute imediat după revoluție, precum și ai organizațiilor minorităților naționale. Președintele CPUN a fost Ion Iliescu (9 februarie-20 iunie 1990).

Alegerile de la 20 mai 1990 – foto:agerpres.ro
La 14 martie 1990, cu un singur vot împotrivă și două abțineri, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională a adoptat Legea privind alegerea Parlamentului și a președintelui României, primele alegeri libere parlamentare și prezidențiale fiind stabilite pentru ziua de 20 mai 1990.
Potrivit legii, președintele României era ales în mod direct, prin scrutin universal.
Legea prevedea alegerea sa ‘de către cetățenii cu drept de vot din întreaga țară’.
Era declarat președinte acel candidat care întrunea jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale.
Dacă nici un candidat nu întrunea această majoritate, se organizau, în a doua duminică, noi alegeri.
La acest al doilea tur de scrutin participau numai doi candidați, clasificați în ordinea voturilor obținute.
Candidatul care obținea cel mai mare număr de voturi era declarat președintele României.

Alegerile de la 20 mai 1990 – foto:agerpres.ro

Depunerea jurământului de către președintele României, Ion Iliescu. În stânga imaginii este Dan Marțian, președintele Camerei Deputaților, iar în dreapta Alexandru Bârlădeanu, președintele Senatului.
Foto: Lucian TUDOSE / Arhiva AGERPRES
La președinția țării putea candida orice persoană care nu era decăzută din drepturile electorale și care avea suportul a cel puțin 100 000 de alegători.
Validarea alegerii președintelui era făcută de Curtea Supremă de Justiție, hotărârea adoptată fiind prezentată în ședința comună a Adunării Deputaților și Senatului. În acel moment, cel ales devenea președintele României.
Din momentul alegerii sale, președintele nu putea să mai fie membru al vreunui partid sau al vreunei formațiuni politice. El urma să-și îndeplinească prerogativele fiind angajat numai și numai în fața poporului român.
Potrivit art. 50 din Decretul-Lege nr.92/1990, în campania electorală candidații, partidele, formațiunile politice, toate organizațiile sociale și cetățenii aveau dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă.
De asemenea, art. 51 garanta accesul gratuit la radio și televiziune în cadrul campaniei. Trebuie menționat că la aceeași secție de votare alegătorii urmau să-și depună votul atât pentru Parlament (Adunarea Deputaților și Senat), cât și pentru președinte.
cititi mai mult pe www1.agerpres.ro; www.agerpres.ro
Notă editorială
Acest articol a fost publicat inițial pe platforma Uniți Schimbăm în anul 2024 și este republicat integral, fără modificări de conținut, în cadrul demersului nostru de readucere în atenția publicului a unor materiale relevante pentru memoria istorică, cultura democratică și istoria politică a României postcomuniste.
Foto: imagine preluată de pe vreaupresedinte.gandul.info
Articole și materiale documentare preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro






