Președintii României Arhive

Articole

Alegerile prezidențiale din România, 1990 (20 mai 1990 – “Duminica Orbului”)

20 mai 2024/0 Comentarii/în File de Istorie /de Uniti Schimbam/5.886 vizite

foto preluat de pe vreaupresedinte.gandul.info
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org

Alegerile prezidențiale din România, 1990 (20 mai 1990)

Alegerile prezidențiale din România s-au desfășurat pe 20 mai 1990, dată cunoscută sub denumirea de Duminica Orbului.

Din numărul total de 17.200.722 alegători s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%). Voturile validate au fost 14.378.693. Alegerile au fost câștigate de Ion Iliescu și FSN.

Rezultatele

Ion Iliescu – Frontul Salvării Naționale – 12.232.498 de voturi – 85,07%
Radu Câmpeanu – Partidul Național Liberal - 1.529.188 de voturi – 10,64%
Ion Rațiu - PNȚCD - 617.007 de voturi - 4,29

Total – 14.378.693 de votur i- 100%

Primele alegeri libere din România de dupa cel de-Al Doilea Război Mondial (20 mai 1990)

Imagini de la Biroul Electoral Central, 17 mai 1990
Foto: (c) Ilie MARIAN / Arhiva AGERPRES

articol preluat de pe AGERPRES (Documentare — Irina Andreea Cristea)

3 octombrie 2014

Primele alegeri parlamentare și prezidențiale din România, după evenimentele din decembrie 1989, au avut loc la 20 mai 1990, fiind, totodată, primele alegeri libere după mai bine de 50 de ani.

Ion Iliescu
Foto: (c) Lucian TUDOSE

Radu Câmpeanu
Foto: (c) Vasile MOLDOVAN

Ion Rațiu
Foto: (c) Mircea HUDEK

Alegerile s-au desfășurat în baza Decretului-Lege 92/1990, emis de Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), organism nou creat cu autoritate de parlament provizoriu, care a preluat prerogativele puterii provizorii în stat și în care au fost incluși reprezentanții tuturor partidelor politice apărute imediat după revoluție, precum și ai organizațiilor minorităților naționale. Președintele CPUN a fost Ion Iliescu (9 februarie-20 iunie 1990).

Alegerile de la 20 mai 1990 – foto:agerpres.ro

La 14 martie 1990, cu un singur vot împotrivă și două abțineri, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională a adoptat Legea privind alegerea Parlamentului și a președintelui României, primele alegeri libere parlamentare și prezidențiale fiind stabilite pentru ziua de 20 mai 1990.

Potrivit legii, președintele României era ales în mod direct, prin scrutin universal.

Legea prevedea alegerea sa ‘de către cetățenii cu drept de vot din întreaga țară’.

Era declarat președinte acel candidat care întrunea jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale.

Dacă nici un candidat nu întrunea această majoritate, se organizau, în a doua duminică, noi alegeri.

La acest al doilea tur de scrutin participau numai doi candidați, clasificați în ordinea voturilor obținute.

Candidatul care obținea cel mai mare număr de voturi era declarat președintele României.

Alegerile de la 20 mai 1990 – foto:agerpres.ro

Depunerea jurământului de către președintele României, Ion Iliescu. În stânga imaginii este Dan Marțian, președintele Camerei Deputaților, iar în dreapta Alexandru Bârlădeanu, președintele Senatului.
Foto: Lucian TUDOSE / Arhiva AGERPRES

La președinția țării putea candida orice persoană care nu era decăzută din drepturile electorale și care avea suportul a cel puțin 100 000 de alegători.

Validarea alegerii președintelui era făcută de Curtea Supremă de Justiție, hotărârea adoptată fiind prezentată în ședința comună a Adunării Deputaților și Senatului. În acel moment, cel ales devenea președintele României.

Din momentul alegerii sale, președintele nu putea să mai fie membru al vreunui partid sau al vreunei formațiuni politice. El urma să-și îndeplinească prerogativele fiind angajat numai și numai în fața poporului român.

Potrivit art. 50 din Decretul-Lege nr.92/1990, în campania electorală candidații, partidele, formațiunile politice, toate organizațiile sociale și cetățenii aveau dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă.

De asemenea, art. 51 garanta accesul gratuit la radio și televiziune în cadrul campaniei. Trebuie menționat că la aceeași secție de votare alegătorii urmau să-și depună votul atât pentru Parlament (Adunarea Deputaților și Senat), cât și pentru președinte.

cititi mai mult pe www1.agerpres.ro; www.agerpres.ro

Referendumul pentru demiterea președintelui României (19 mai 2007)

19 mai 2024/0 Comentarii/în File de Istorie /de Uniti Schimbam/3.473 vizite

Traian Băsescu (1) și Theodor Stolojan în Piața Universității (19 aprilie 2007)

foto și articol preluate de pe ro.wikipedia.org

Referendumul pentru demiterea președintelui României, 2007

Referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu a avut loc sâmbătă, 19 mai 2007.

Traian Băsescu și Theodor Stolojan în Piața Universității (19 aprilie 2007) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Istoric

După ce la 12 februarie 2007 PSD sesizează Curtea Constituțională despre inițierea procedurilor de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu, la 28 februarie, Parlamentul aprobă înființarea unei comisiei de anchetă privind suspendarea președintelui cu 258 de voturi pentru, 76 contra (PD și PLD) și 21 de abțineri (UDMR). Președintele comisiei este ales liderul conservatorilor, Dan Voiculescu.

La 21 martie, Dan Voiculescu a anunțat că raportul elaborat de comisie a stabilit că președintele Băsescu „a încălcat Constituția și este implicat în fapte de natură penală”.

La 5 aprilie, Curtea Constituțională constată, cu majoritate de voturi, că propunerea de suspendare din funcție a președintelui Traian Băsescu

„se referă la acte și fapte de încălcare a Constituției, săvârșite în exercițiul mandatului care, prin conținutul și consecințele lor, nu pot fi calificate drept încălcări grave, de natură să determine suspendarea din funcție a Președintelui României, în sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constituție”

și a dat aviz negativ la propunerea de suspendare. Decizia Curții Constituționale era doar consultativă pentru Parlament iar la 19 aprilie 2007 Parlamentul României a votat cererea de suspendare pe motiv de neconstituționalitate, cu 322 voturi pentru, 108 împotrivă și 10 abțineri.

Data desfășurării Referendumului a fost stabilită pentru sâmbătă 19 mai 2007, la limita maximă de 30 zile, conform Constituției. Ziua de sâmbătă a fost una neuzuală pentru alegeri în România, duminica fiind preferată în acest scop.

Demisie controversată

Cu două zile înainte de suspendarea de catre Parlament președintele Băsescu declarase că va demisiona „la cinci minute” dacă Parlamentul îl va suspenda.

După ce Curtea Constituțională a validat suspendarea, Traian Băsescu declară că s-a răzgândit motivând că „o demisie ar fi accentuat criza politică până în iulie-august” și că “se pregătea o lege care să-mi interzică să mai candidez“.

Procedura legală

Pe 23 aprilie Parlamentul a votat un amendament propus de PSD conform căruia în situația în care nu se vor prezenta la urne jumătate plus unu din numărul cetățenilor cu drept de vot iar Curtea Constituțională hotărăște că acesta este un motiv pentru invalidarea referendumului, Parlamentul „va decide asupra procedurii de urmat“. Amendamentul a fost adoptat cu 238 de voturi pentru, 2 împotrivă și 4 abțineri după ce PD-ul și PLD-ul s-au retras din sală.

Amendamentul a fost controversat, iar părerile juriștilor împărțite. La 3 mai, Curtea Constituțională decide cu majoritate de voturi:

Articolul 10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: «Art.10. – Prin derogare de la art.5 alin.(2), demiterea Președintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul țării, ale cetățenilor care au participat la referendum. »

Decizia a stârnit noi controverse. Ion Predescu, judecător al Curții Constituționale a susținut că noua Lege a referendumului poate fi aplicată la referendumul din 19 mai; profesorul de drept constituțional Ioan Stanomir a declarat că regulile nu pot fi schimbate în timpul jocului iar această modificare trebuie aplicată următorului referendum.

Întregul cost al referendumului a fost estimat a se ridica la 60 de milioane de lei (în jur de 18 milioane de euro).

Întrebarea referendumului

Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu?

Susținătorii Președintelui trebuiau să voteze “NU”, iar cei care doreau demiterea acestuia să voteze “DA”. Acest fapt a creat confuzie printre cei puțin informați, fiecare tabără încercând să manipuleze electoratul cu diferite argumente.

Reacții ale societății civile

Pe 7 mai, peste 100 de intelectuali români de marcă, precum Gabriel Liiceanu, au semnat un apel intitulat „Pentru respectarea statului de drept și a democrației” prin care cer guvernului să organizeze un referendum corect, cer populației să se prezinte la referendum și semnalează îngrijorarea lor față de „tendința unor autorități de a ocoli sau încălca principiile și practicile statului de drept și ale democrației.”

Pe 15 mai disidenta anticomunistă Doina Cornea a apreciat că intelectualii care ar susține chiar și defectele președintelui Băsescu “fac greșeala căderii în admirație, acțiune care l-a legitimat și susținut pe Ceaușescu“.

Sondaje

- 71% împotriva demiterii: INSOMAR, realizat în data de 25-29 aprilie 2007, pe un eșantion de 1189 de persoane, cu o marjă de eroare de +/-2,8%. Rezultatele nu au fost facute publice oficial, ci de către surse din conducerea PD.[

- 70% împotriva demiterii: CURS și CCSB, la comanda Jurnalului Național, în perioada 7-11 mai 2007, pe un eșantion de 1001 de persoane, cu o marjă de eroare de 3,1%.

- 79,1% împotriva demiterii: INSOMAR și Metro Media Transilvania pentru Realitatea TV, realizat pe 12-14 mai 2007, pe un eșantion de 12480 persoane, cu o marjă de eroare de 1%.

Rezultat

Vot	Nr. voturi	Procent
DA	2.013.099	24,75%
NU	6.059.315	74,48%
Voturi invalide	62.858	0,77%
Total (prezență la vot 44,45%)	8.135.272	100.00%
Nr. alegători cu drept de vot	18.301.309
Sursă: Biroul Electoral Central

Numărul de alegători cu drept de vot este controversat. Există păreri că cifra oficială este mult exagerată, ținând cont de ultimul Recensământ și de sporul natural al populației. Se spune că pe listele electorale sunt prezenți cetățeni decedați, aceste erori fiind eventual intenționate, pentru a inocula ideea că, datorită unui procent mic de prezență la urne, victoria în alegeri este nereprezentativă.

cititi despre Referendum pentru demiterea președintelui României si pe en.wikipedia.org

(1) Traian Băsescu Traian Băsescu (n. 4 noiembrie 1951, Basarabi, România) este un politician român, fost președinte al României între 2004 și 2014. Anterior, din iunie 2000 până în decembrie 2004, a fost primar general al municipiului București, ales din partea PD. În 2001 a câștigat în cursul alegerilor interne președinția Partidului Democrat, înlocuindu-l pe Petre Roman. A fost copreședinte al Alianței Dreptate și Adevăr, formată din PNL și PD în 2003. În urma retragerii lui Theodor Stolojan (PNL) din cursă, Traian Băsescu (PD) a devenit candidatul Alianței DA pentru președinția României. La alegerile prezidențiale din 2009 a fost reales președinte al României pentru un mandat de 5 ani, învingându-l pe Mircea Geoană (PSD). La 1 ianuarie 2007, în timpul mandatului său de președinte, România a aderat la Uniunea Europeană.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

(video) Klaus Iohannis: Este inadmisibil ca o persoană învinuită de fapte penale să fie prim-ministru

5 iunie 2015/0 Comentarii/în Politichie de Mărgăritar /de Uniti Schimbam/1.429 vizite

foto – stiri.tvr.ro
articol – facebook.com/klausiohannis

Astăzi Direcția Națională Anticorupție a comunicat public că prim-ministrul Victor Ponta este învinuit de fapte penale. După părerea mea, este o situație imposibilă pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale. Pe de altă parte, pentru România cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla acum este o criză politică. Având în vedere toate acestea, solicit demisia prim-ministrului Victor Ponta. Aceste considerațiuni și solicitarea de demisie, le-am comunicat prim-ministrului într-o discuție pe care am avut-o în cursul zilei de astăzi.

Astăzi Direcția Națională Anticorupție a comunicat public că prim-ministrul Victor Ponta este învinuit de fapte penale. După părerea mea, este o situație imposibilă pentru România ca premierul să fie învinuit de fapte penale. Pe de altă parte, pentru România cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla acum este o criză politică. Având în vedere toate acestea, solicit demisia prim-ministrului Victor Ponta. Aceste considerațiuni și solicitarea de demisie, le-am comunicat prim-ministrului într-o discuție pe care am avut-o în cursul zilei de astăzi.

Posted by Klaus Iohannis on 5 Iunie 2015

articol preluat de pe https://www.facebook.com/klausiohannis

Klaus Iohannis: Este inadmisibil ca o persoană învinuită de fapte penale să fie prim-ministru
articol – stiri.tvr.ro

“Victor Ponta mi-a spus că se va gândi (la solicitarea privind demisia n.r.), se va sfătui, probabil cu colegi din partid, şi va lua, în consecinţă, o decizie”, a redat şeful statului din convorbirea tête-à-tête cu premierul. “Suntem într-o fază foarte intensă de luptă anticorupţie care arată (…) că foarte mulţi politicieni de la noi fie sunt acuzaţi de corupţie, fie dovediţi de corupţie, fie învinuiţi de corupţie. Este o situaţie îngrijorătoare pentru noi, fiindcă ne dăm seama cât de mulţi politicieni care au condus până acuma România au fost în situaţia de a fi pur şi simplu corupţi”, a subliniat preşedintele

Interviu cu președintele României, Klaus Iohannis

“Este într-adevăr o situaţie nemaiîntâlnită şi care are o greutate politică deosebită. Faptul că primul ministru în funcţie este acuzat de fapte penale, deocamdată este învinuit, ne pune într-o situaţie – pe noi, ca şi ţară – o situaţie care trebuie gestionată repede şi bine, pentru că, după părerea mea, este inadmisibil ca o persoană învinuită de fapte penale să fie prim ministru, cum este evident şi clar pentru toată lumea că România, în acest moment nu-şi permite o criză politică. Din aceste considerente, am solicitat primului ministru şi într-o convorbire tête-à-tête pe care am avut-o, şi public, demisia”, a declarat Klaus Iohannis.

“După părerea mea, este singura posibilitate acum de a ieşi repede din această situaţie. Evident, prezumţia de nevinovăţie funcţionează – prezumţia de nevinovăţie funcţionează pentru orice persoană – însă, în politică, lucrurile nu sunt chiar aşa de simple. Şi un politician cu o funcţie foarte înaltă în stat, care este acuzat de fapte penale, oriunde în lume îşi dă demisia, tocmai pentru a nu periclita în niciun fel imaginea ţării pe care, în definitiv, o reprezintă.

Mi-a spus că se va gândi (la solicitarea privind demisia n.r.), se va sfătui, probabil cu colegi din partid, şi va lua, în consecinţă, o decizie. Eu cred şi sper ca decizia să fie demisia”, a subliniat şeful statului.

În privinţa anunţului făcut pe Facebook de Victor Ponta privind faptul că nu va demisiona, preşedintele a replicat:

“Asta rămâne de văzut. Aceste declaraţii la cald sau la fierbinte putem să spunem în această situaţie, trebuie luate cu anumită rezervă. Eu sunt convins că este nevoie de o zi sau două în care lucrurile se decantează, se clarifică şi, sper, în cursul săptămânii viitoare, să avem un deznodământ al acestei etape din criza politică. Nu trebuie să ne facem iluzii – orice s-ar întâmpla, situaţia este delicată, este complicată”.

Întreaga situaţie va fi abordată luni, la consultările cu liderii partidelor, ce au avut ca temă iniţială Strategia de Apărare pe care preşedintele doreşte să o prezinte în Parlament. “Abia luni voi avea ocazia şi nici nu caut mai repede ocazia să discut cu ceilalţi lideri politici”, a subliniat şeful statului.

“Eu am înţeles din comunicarea făcută de DNA că se solicită sau s-a solicitat deja permisiunea pentru începerea urmăririi penale – în Camera Deputaţilor va fi această solicitare. În cazul în care această solicitare este acceptată, se intră în fază de urmărire penală, care permite anumite acţiuni şi din partea preşedintelui, iar, sigur, ulterior vom vedea iarăşi cum evoluează situaţia”.

cititi mai mult pe http://stiri.tvr.ro/video-klaus-iohannis–este-inadmisibil-ca-o-persoana-invinuita-de-fapte-penale-sa-fie-prim-ministru_61336.html

Scrisoare deschisă. În atenţia domnului Klaus Iohannis Preşedintele României

20 martie 2015/0 Comentarii/în Depeșe, Epistole, Opinii /de Uniti Schimbam/1.408 vizite

DOMNULE PREŞEDINTE,

În Declaraţia de presă pe care aţi publictat-o ieri, 19 martie a.c., înaintea plecării la reuniunea de primăvară a Consiliului European, aţi precizat că:

“România susţine crearea unei Uniuni a Energiei, bazată pe cele cinci dimensiuni propuse de Comisia Europeană: securitatea energetică, piaţa internă a energiei, eficienţă energetică, protecţia mediului, precum şi cercetarea, inovarea şi competitivitatea în domeniu.

În evaluarea noastră, crearea Uniunii Energiei va aduce avantaje importante pentru statele membre. Priorităţile care trebuie avute în vedere sunt crearea unei reale Pieţe Interne în domeniul energiei, valorificarea mai eficientă a resurselor energetice indigene, diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie, dezvoltarea infrastructurii care să permită o mai bună conectare între statele membre ale Uniunii.”

Este adevărat, Domnule Preşedinte, că, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, reprezentaţi statul român în relaţiile acestuia cu alte state, dar numai în limitele mandatului încredinţat de popor. Vă reamintesc faptul că chiar dumneavoastră, în Programul intitulat “România lucrului bine făcut”, cu care aţi câştigat dreptul de a fi Preşedintele României, deci şi dreptul de a reprezenta statul român, aţi scris următoarele:

“Și în contextul politicii externe, dar și în cel mai larg al afacerilor europene, consider că
reprezentarea noastră la nivel UE trebuie să se realizeze pe baza unui mandat reprezentând
interesul național, adoptat prin consens între președinte, principalul actor constituțional al
politicii externe, guvern, opoziția politică și societatea civilă.”

Ştiţi bine, ca şi noi, Domnule Preşedinte, că nu aţi adus, în nici o formă, la cunoştinţa opoziţiei politice şi a societăţii civile, conţinutul celor “cinci dimensiuni” propuse de Comisia Europeană pentru crearea Uniunii Energiei, nu aţi organizat nici un referendum naţional, prin care să solicitaţi mandatul de a susţine crearea vreunei alte noi Uniuni, în plus faţă de Uniunea Europeană. Nu aveţi, Domnule Preşedinte, mandat de la poporul român, să susţineţi nici crearea Uniunii Energiei, nici a Uniunii Fiscale, nici a Uniunii Bancare, a nici unei alte Uniuni prin care poporul român să fie, în continuare, deposedat de suveranitatea sa naţională, prin care poporul român să fie deposedat de dreptul său de a-şi stabili legile şi normele prin care să-i fie exploatate bogăţiile şi resursele naturale ale ţării, inclusiv cele energetice, ca şi resursele sale financiare.

Ştiţi bine, Domnule Preşedinte, că statul român a aderat la Uniunea Europeană în condiţii umilitoare, că, spre deosebire de alte state, România a trebuit să se lase deposedată de cea mai mare parte a capitalului naţional, ca şi de o bună parte a terenurilor sale agricole şi silvice. România nu trebuie să se mai lase deposedată de nici o fărâmă din patrimoniul său naţional.

Vă reamintesc, Domnule Preşedinte, că, în acelaşi Program, intitulat “România lucrului bine făcut”, referindu-vă, concret, la problemele energetice, aţi promis că:

“Securitatea energetică este o componentă extrem de importantă a securităţii naţionale.” Mai departe.“Cred că este necesar să implicăm mai mult comunităţile locale în acest proces de creştere a independenţei energetice a ţării noastre. Apoi, că, “În egală măsură, voi susține și încuraja măsurile de dezvoltare a alternativei la energia convențională, prin dezvoltarea și exploatarea resurselor energetice regenerabile, în cadrul unor strategii integrate care să vizeze în mod unitar crearea de avantaje strategice României (pentru a putea deveni un hub energetic regional), asigurarea independenței energetice, protejarea infrastructurilor critice, dar și prin politicile de prețuri, a consumatorilor casnici.”

Deci, Domnule Preşedinte, una aţi promis poporului, ca să-i câştigaţi voturile, alta faceţi, după ce aţi câştigat alegerile. Aţi promis că veţi lupta pentru INDEPENDENŢA energetică a ţării şi acum declaraţi că susţineti Uniunea Energiei, adică renunţarea la independenţa energetică a ţării, prin transferarea dreptului de a decide asupra resurselor energetice naţionale către birocraţii Comisiei Europene şi către corporaţiile transnaţionale implicate în exploatarea acestor resurse.

Vă informez, Domnule Preşedinte că, noi, Partidul Poporului, component al adevăratei opoziţii politice din România, nu suntem de acord cu crearea Uniunii Energiei, nici a Uniunii Fiscale, nici a Uniunii Bancare, nu suntem de acord cu transformarea Uniunii Europene într-o nouă Uniune Sovietică, nu suntem de acord cu nici un fel de diminuare a suveranităţii popoarelor europene, vă atrag atenţia că nu aveţi mandat din partea noastră să susţineţi astfel de Uniuni, în numele poporului român, că vom lupta ca poporul să anuleze, prin referendum, toate tratele pe care le veţi încheia fără a avea mandat, exprimat prin referendum naţional. Aşa cum vom proceda cu toate tratatele încheiate de predecesorii dumneavoastră fără a avea mandatul expres al poporului român.
Constantin Cojocaru Preşedintele Partidului Poporului 20 martie 2015.


articol preluat de pe https://www.facebook.com/constantin.cojocaru.543

`Presedintele Romaniei Klaus Iohannis, Regele Like-urilor`

    
    14 martie 2015/0 Comentarii/în Politichie de Mărgăritar /de Uniti Schimbam/1.467 vizite

Astăzi sunt peste 1.500.000 de oameni alături de mine pe această pagină! Vă mulțumesc pentru sprijinul și susținerea voastră. Ați rămas cea mai mare comunitate online din jurul unui om politic european. Doar împreună rămânem puternici, încrezători și hotărâți să schimbăm fața României noastre!



foto si articol – Klaus Iohannis – https://www.facebook.com/klausiohannis

Arhiva tag-ul pentru: Președintii României

Articole