Articole

Protestele de la Chişinău din 2009

Protestele de la Chişinău din 2009

foto preluat de pe stiri.tvr.ro
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Protestele de la Chişinău, începute pe 6 aprilie 2009 şi supranumite Revolta de la Chişinău, reprezintă o serie de manifestaţii de contestare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova desfăşurate pe 5 aprilie.

 

Cauze

Ceea ce a determinat protestele a fost anunţarea rezultatelor preliminare din 5 aprilie care au atribuit aprope 50 % din voturi Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

Totuşi, raportul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) cu privire la algerile din 5 aprilie a adus calificări pozitive procesului de votare, menţionând calmul relativ din ziua scrutinului, deşi au fost raportate câteva incidente. Cu toate acestea, baroneasa Emma Nicholson, parlamentar european şi observator acreditat la alegerile din Republica Moldova a criticat raportul OSCE cu privire la desfăşurare scrutinului într-un interviu acrodat postului de radio britanic BBC, declarând că ea şi alţi observatori au avut impresia că sistemul a putut fi manipulat, fără însă a avea dovezi:

Problema este că e vorba de un raport al OSCE şi în organizaţie sunt, bineînţeles, ruşii. Iar punctul lor de vedere a fost destul de diferit, substanţial diferit de al meu, spre exemplu.[...] M-am luptat din greu, la fel ca alţii, să introduc o serie de declaraţii ferme în raport, dar punctele noastre de vedere au fost respinse.[...] La ora 1.00 noaptea comuniştii aveau 35% din voturi, iar cele 15-16 partide de opoziţie aveau împreună 40-45%. La ora 8.00 dimineaţa, situaţia s-a schimbat radical. Comuniştii aveau 50%, iar opoziţia înregistra un procent foarte mic.
—Baroneasa Emma Nicholson, europarlamentar britanic, parte a misiunii OSCE de supervizare a alegerilor din Republica Moldova

Pe de altă parte, Coaliţia 2009 pentru alegeri libere şi corecte, o asociaţie de organizaţii neguvernamentale locale care a participat la observarea alegerilor, a calificat scrutinul din 5 aprilie ca fiind incorect şi parţial liber.

O altă cauză este protestul împotriva nivelui de viaţă scăzut. Cu venitul lunar mediu sub 250 USD şi rata şomajului ridicată, Republica Moldova este considerată cea mai săracă ţară din Europa. PCRM, la putere din 2001, n-a reuşit să redreseze economia, iar perspectiva perpetuării situaţiei timp de încă cel puţin patru ani era considerată inacceptabilă.

 

Desfăşurarea evenimentelor

Protestele de la Chişinău din 2009 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Protestele de la Chişinău din 2009 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

După publicarea primelor rezultate oficiale de către Comisia Electorală Centrală, conform cărora Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a obţinut pentru a treia oară consecutiv majoritatea în Parlament, reprezentanţi ai societăţii civile—Asociaţia Obştească „Hyde Park” şi Think Moldova— au declarat ziua de 6 aprilie drept „Ziuă Naţională de Doliu” şi au chemat pe cei interesaţi să se adune pentru a aprinde lumânări în acest sens. Vestea despre demonstraţie s-a răspândit rapid prin mesaje text şi pe Internet, prin intermediul serviciilor de mesageriei instantanee şi a reţelelor sociale, adunând circa 15 mii de participanţi. În cele din urmă la manifestaţie s-au alăturat şi liderii principalelor formaţiuni de opoziţie, care s-au solidarizat cu protestatarii, iar liderul PLDM, Vlad Filat, i-a chemat în mod public să se adune pe 7 aprilie pentru a continua demonstraţiile. În acelaşi context, Vlad Filat, a declarat că nu recunoaşte rezultatul alegerilor din 5 aprilie, anunţând organizarea unor ample acţiuni de protest de comun acord cu Partidul Liberal şi Alianţa „Moldova Noastră”; Serafim Urechean, liderul Alianţei „Moldova Noastră”, a reiterat coordonarea poziţiilor partidelor de opoziţie. Tinerii au scandat sloganuri ca „Alegeri repetate”, „Jos dictatura” sau „Nu fraudării alegerilor”, iar protestele s-au desfăşurat fără incidente. Natalia Morar, o jurnalistă dizidentă de origine moldoveană, expulzată din Federaţia Rusă, şi totodată una dintre organizatoarele manifestaţiei, a subliniat caracterul apolitic al manifestaţiei. Grupările pro-democraţie au calificat protestele ca o reacţie spontană la rezultatele alegerilor, reacţie care a crescut rapid în intensitate prin intermediul Internetului şi a telefoanelor mobile, în timp ce reprezentanţii principalelor partidelor de opoziţie nu şi-au asumat un rol major în desfăşurarea protestelor.

 

7 aprilie: Violenţe în centrul Chişinăului

Pe 7 aprilie 2009 peste 30 de mii de persoane, susţinători ai opoziţiei au ieşit pe străzile Chişinăului, ca să conteste victoria comuniştilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” şi „Jos comuniştii”. Liderii PLDM, PL şi AMN susţineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanţi au pătruns în clădirea Parlamentului şi în cea a Preşedinţiei şi le-au incendiat. În Preşedinţie, datorită pasivităţii suspecte a forţelor de ordine, manifestanţii au pătruns forţând uşa şi stricând geamurile cabinetelor de unde au sustras documente importante de stat (care au fost mai târziu arse), mobilier şi computerele Aparatului Preşedintelui. În Parlament, manifestanţii au ocupat câteva birouri, iar în celelalte se baricadaseră poliţiştii. Persoanele care au pătruns în clădirea Parlamentului au aruncat în stradă o parte din mobilier şi i-au dat foc. Poliţia din capitală a intervenit, utilizând tunuri de apă şi gaze lacrimogene. În replică, protestatarii au răspuns acţiunii poliţiei printr-un „bombardament” cu pietre. În timpul demonstraţiilor, unii dintre manifestanţi au agitat steaguri româneşti, precum au şi arborat drapelului României şi al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei.

Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a acuzat o tentativă de lovitură de stat, sugerând că ar fi orchestrată de anumite organizaţii din România. Liderii partidelor de opoziţie s-au delimitat de violenţe, cerând autorităţilor de stat să nu implice deloc opoziţia în aceste violenţe, motivând că aceştia nu sunt responsabili de acţiunile care au avut loc pe 7 aprilie. Opoziţia a început negocieri cu guvernul, în urma cărora însă, nu s-a ajuns la niciun acord, iar preşedintele Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat, susţinând că are dovezi ferme că în mulţime s-ar afla şi grupări fasciste de origine română.

În timpul zilei, toate unităţile administrative au fost deconectate de la internet, astfel încât lucrătorii din ministere să fie „protejaţi de ştirile despre proteste”. Autorităţile se temeau că oamenii din ministere ar fi putut ieşi masiv în stradă sau ar fi putut coopera cu protestatarii pentru deschiderea instituţiilor de stat, potrivit Ziarul de Gardă. Totodată, nicio pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar reţeaua de telefonie mobilă a fost blocată în centrul Chişinăului.

 

Calmarea protestelor şi reacţia autorităţilor

În cursul nopţii de 7 spre 8 aprilie, poliţia a făcut uz de arme cu gloanţe oarbe şi a arestat 193 de studenţi, printre care şi jurnalista Natalia Morari, sub acuzaţia de instigare la violenţe.

Imediat după calmarea protestelor—în zilele imediat următoare violenţelor protestele s-au desfăşurat paşnic în Piaţa Marii Adunări Naţionale—jurnaliştii moldoveni au descoperit mai multe indicii suspecte în privinţa protestelor violente de la Chişinău: imagini video în care se vede clar cum persoanele care au arborat drapelul României şi al UE pe clădirea Preşedinţiei au fost ajutate de poliţişti în uniforme, retragerea prematură a forţelor de poliţie din faţa protestatarilor şi pasivitatea pompierilor în stingerea incendiului de la Parlament. Pe 8 aprilie, liderii opoziţiei s-au desolidarizat de actele de vandalism şi distrugere din Chişinău, considerând că provocările au fost implementate şi organizate de comunişti pentru a deturna atenţia de la fraudarea scrutinului electoral. S-a afirmat că forţele de ordine au permis acţiunile provocatorilor. În legătură cu aceasta, opoziţia de la Chişinău a remis câteva declaraţii de presă în cursul zilei de 9 aprilie în care a reiterat acuzele potrivit cărora puterea comunistă s-a făcut vinovată de provocarea tulburărilor sociale din Moldova. Reprezentanţii PLDM au afirmat, în acelaşi timp, că printre provocatori s-au aflat şi membri ai „Noii generaţii” a PPCD. Totodată, au apărut relatări despre agresarea mai multor jurnalişti de la Jurnal de Chişinău şi Ziarul de Gardă, precum şi sechestrarea unor cetăţeni de către persoane în civil în prezenţa camerelor de filmat.

La 8 aprilie s-a constituit un Consiliu al Salvării Naţionale similar FSN-ului românesc şi condus de scriitorul Nicolae Dabija. Din CSN fac parte reprezentanţi ai studenţilor moldoveni, membri ai societăţii civile şi niciun politician. În urma protestelor s-au înregistrat 3 victime (Valeriu Boboc, Eugen Ţapu si Ion Ţâbuleac) iar numeroase persoane au fost maltratate în arestul poliţiei.

 

Alte oraşe

Proteste de solidaritate faţă de manifestanţii din Chişinău au avut loc în Cimişlia, Bălţi, Ungheni ş.a., în schimb în unele oraşe (mai ales în regiunea autonomă Găgăuzia) au fost condamnate acţiunile protestatarilor din 7 aprilie.

În România au avut loc proteste în semn de solidaritate cu manifestanţii din Republica Moldova în oraşele Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Cluj Napoca, Braşov, Constanţa, Suceava, Galaţi, Hunedoara, Valea Jiului şi nu numai.

Manifestaţii au avut loc şi în faţa ambasadei Republicii Moldova din Washington, precum şi în Boston, S.U.A. şi Londra în Regatul Unit.

 

Reacţii diplomatice

Republica Moldova – Preşedintele moldovean Vladimir Voronin a cerut ajutorul Occidentului pentru a reinstaura ordinea în Republica Moldova.

Transnistria – Autorităţile de la Tiraspol vor solicita Federaţiei Ruse o suplimentare a trupelor ruse din Transnistria, în contextul protestelor violente care s-au desfăşurat la Chişinău după alegerile legislative.

Rusia – Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, în cursul unei conversaţii telefonice cu omologul său moldovean Vladimir Voronin a facut apel „la reglementarea paşnică” a crizei din Republica Moldova, „cât mai rapid”, conform unui comunicat al Kremlinului.

Şeful Comisiei Dumei de Stat pentru relatia cu CSI, Alexei Ostrovski, a afirmat:

Ei (serviciile secrete Occidentale şi Bucureştiul – menţionate anterior în declaraţie) vor să influenţeze asupra acestei poziţii, să o schimbe şi să atragă ţara în structurile euroatlantice. Un ajutor important este acordat de anumite forţe din România, care vrea să înghită Moldova pentru a crea un nou stat în această regiune.”

Vice-ministrul de externe rus, Grigori Karasin, şi-a exprimat îngrijorarea referitor la „protestele provocate în Republica Moldova” şi a reamintit că toţi observatorii de la Comunitatea Statelor Independente la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa au fost de acord că scrutinul din Moldova s-ar fi desfăşurat corect.

Ministrul de externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, a reiterat lipsa unui temei pentru repetarea alegerilor şi şi-a exprimat speranţa „că atât Uniunea Europeană cât şi conducerea României, care a condamnat public violenţa, vor întreprinde acţiuni pentru ca steagurile şi lozincile româneşti să nu fie folosite drept camuflaj pentru subminarea statalităţii Moldovei”.

Uniunea Europeană – Din partea Uniunii Europene, Comisarul European pentru Relaţii Externe, Benita Ferrero-Waldner, s-a declarat ingrijorată de demonstraţiile violente şi a cerut celor implicaţi să înceteze orice acte de violenţă, iar înaltul Reprezentant pentru Politica Externă şi Securitate Comună, Javier Solana, a declarat că nu aprobă demonstraţiile violente din centrul Chişinăului. Parlamentul european a adoptat o rezoluţie în luna iunie 2009 prin care a condamnat “campania masivă de hărţuire, gravele incălcări ale drepturilor omului şi toate celelalte acţiuni ilegale întreprinse de guvernul Republicii Moldova

România – Prim-ministrul român Emil Boc, înainte de asaltul asupra clădirilor statale, a reiterat susţinerea României pentru integrarea Moldovei în UE şi a declarat că politica internă ţine de suveranitate. După apariţia unei poziţii a UE, Ministerul de Externe a transmis autorităţilor de la Chişinău să nu cedeze violenţei şi provocărilor.

 

Relaţiile cu România

În cursul zilei de 8 aprilie, preşedintele Vladimir Voronin, preşedinte în exerciţiu după expirarea mandatului de şef al statului pe 7 aprilie, a reiterat acuzaţiile că România s-ar fi aflat în spatele protestelor violente de la Chişinău, anunţând expulzarea ambasadorului român la Chişinău, Filip Teodorescu şi reintroducerea sistemului de vize pentru cetăţenii români. Într-un comunicat de presă, Ministerul Afacerilor Externe al României a respins categoric acuzaţiile preşedintelui Vladimir Voronin privind presupusa implicare a României în acţiunile de protest, calificând declaraţiile drept provocări. În acelaşi comunicat se menţiona caracterul aberant al măsurilor unilaterale de introducere a sistemului de vize pentru cetăţenii români dornici să intre în Republica Moldova. Pe de altă parte, Mihnea Constantinescu a primit avizul comisiilor de politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor ale României pentru postul de ambasador al României în Republica Moldova dar a fost respins de autorităţile de la Chişinău.

Pe 9 aprilie, Uniunea Europeană a cerut Republicii Moldova normalizarea relaţiilor cu România.

 

Comunicatul Ministerului Afacerilor Externe Român

Declaraţia ministrului afacerilor externe, Cristian Diaconescu, pe tema relaţiei bilaterale România – Republica Moldova
Bucureşti

09.04.2009

Măsurile luate de autorităţile din Republica Moldova în ultimele zile sunt arbitrare şi discriminatorii la adresa cetăţenilor români, iar partenerii din UE şi NATO trebuie să manifeste solidaritate pentru contracararea derapajului de la normele democratice şi de drept internaţional, a declarat astăzi ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, în cadrul unei conferinţe de presă.

Măsurile cele mai abuzive sunt introducerea regimului de vize în relaţia cu România şi acţiunile întreprinse de autorităţile moldovene împotriva cetăţenilor români.

Introducerea vizelor, care a intrat în vigoare începând de astăzi, 9 aprilie 2009, ora 00.00, ridică două probleme de fond, a arătat ministrul afacerilor externe: „În primul rând, stabilirea fără niciun fel de fundament juridic a criteriului cetăţeniei române privind obligativitatea introducerii vizelor. Această este o măsură discriminatorie, deoarece, potrivit Acordului dintre Republica Moldova şi Comisia Europeană, măsura poate fi introdusă numai pentru categorii de vizitatori, şi în niciun caz pe criteriul naţionalităţii sau a cetăţeniei. În al doilea rând, măsura a fost luată cu încălcarea prevederilor Acordului dintre Republica Moldova şi Comisia Europeană privind facilitarea vizelor şi readmisia, care stipulează necesitatea notificării, la Bruxelles, cu 48 de ore înainte de luarea unei astfel de măsuri. Aceste acţiuni arată distanţa imensă între declaraţiile autorităţilor de la Chişinău şi disponibilitatea reală de a acţiona în spirit european”. Ministrul Diaconescu a precizat că România a sesizat deja Comisia Europeană şi partenerii europeni în legătură cu aceste aspecte.

În ceea ce priveşte măsurile luate de autorităţile moldovene împotriva cetăţenilor români, ministrul a menţionat că, începând din data de 8 aprilie, autorităţile de la Chişinău desfăşoară o operaţiune metodică de identificare a persoanelor care au participat la manifestările din 7 şi 8 aprilie 2009, iar printre cele 200 de persoane despre care se afirmă că sunt deţinute se află şi cetăţeni străini.

Ministerul Afacerilor Externe a făcut o notificare oficială în acest sens şi face un apel insistent şi ferm către autorităţile din Republica Moldova de a preciza oficial numărul cetăţenilor români reţinuţi şi de a permite personalului consular de la Consulatul României de a intra în legătură cu aceştia, pentru a le acorda asistenţa consulară, conform legilor internaţionale.

Ministrul a anunţat că, la întâlnirea pe care astăzi a avut-o cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene şi ale NATO, acreditaţi la Bucureşti, aceştia au fost informaţi în legătură cu modul în care România vede relaţia cu Republica Moldova, respectiv faptul că România reiterează principiul continuităţii în relaţia cu ţara vecină. Astfel, pe principiile de cooperare europeană şi de parteneriat, România consideră că relaţiile de bună vecinătate nu se pot întemeia decât pe valorile europene, pe standardele şi pe normele pe care se constituie şi pe care se fundamentează relaţia în cadrul Uniunii Europene, şi al Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, România s-a angajat să promoveze în continuare apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, aceasta reprezentând cea mai bună variantă pentru cetăţenii Republicii Moldova şi pentru consecvenţa politicii externe româneşti din ultimii ani.

„Ca stat membru al Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice, România are responsabilitatea şi acţionează constant pentru asigurarea unui climat de stabilitate la frontiera estică a celor două organizaţii; dar evenimentele din ultima vreme arată clar că este nevoie de o solidaritate a tuturor partenerilor strategici din cadrul Uniunii Europene şi a Alianţei Nord-Atlantice”, a declarat Cristian Diaconescu.

În urma evoluţiilor situaţiei din Republica Moldova, Ministerul Afacerilor Externe român consideră că situaţia din acest stat ridică probleme severe pentru securitatea cetăţenilor români şi le recomandă cetăţenilor români să evite călătoriile în această ţară în perioada următoare. „Ştim că această solicitare pune pe mulţi deţinători de dublă cetăţenie în situaţii dificile, în special în condiţiile în care urmează sărbătorile Paştelui ortodox. Din păcate însă, suntem puşi în postura de a face şi o asemenea recomandare, în urma acţiunilor şi măsurilor autorităţilor de la Chişinău”, a arătat ministrul de externe.

Referitor la situaţia cu care se confruntă unii jurnalişti români aflaţi în prezent în Republica Moldova, ministrul a menţionat că România a sesizat reprezentanţa OSCE pentru libertatea mass-media şi a solicitat investigarea încălcării libertăţilor de expresie care au avut loc recent în ţara vecină. „Acest demers este normal şi îşi are rădăcinile în modul în care, la nivel comunitar, funcţionează sistemul de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fondamentale ale cetăţenilor”, a adăugat ministrul Cristian Diaconescu.

sursă Ministerul Afacerilor Externe al României

 

Urmări

Comisia Electorală Centrală a adoptat în noaptea dintre 8 şi 9 aprilie o decizie privind punerea la dispoziţia formaţiunilor de opoziţie a listelor de alegători, pentru depistarea unor presupuse fraude. Cu toate acestea, secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a dezminţit la radio RFI informaţiile apărute în presă potrivit cărora Comisia Electorală Centrală ar fi urmat să iniţieze procesul de renumărare a voturilor din 5 aprilie, motivând inexistenţa unui temei legal pentru iniţierea acestei proceduri. În aceeaşi zi, autorităţile moldovene au transmis o cerere de extrădare pentru omul de afaceri moldovean Gabriel Stati, reţinut pe teritoriul Ucrainei, în cadrul anchetei declanşate privind implicarea sa în presupusa tentativă de lovitură de stat.

 

Sentinţe

Scriitorul şi scenaristul rus, Eduard Baghirov a fost arestat pe 16 iunie 2011. şi posibil va fi condamnat la 4-8 ani de închisoare pentru organizarea evenimentelor din aprilie 2009 Doi ani şi jumătate mai târziu, statul moldovean a fost condamnat la CEDO la plata a 15.000 de euro despăgubiri unui tânăr arestat în timpul protestelor şi agresat fizic de autorităţi.

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

Operațiunea Iași-Chișinău, cunoscută în literatura de specialitate și ca “Bătălia pentru România” sau “A Doua Ofensivă Iași – Chișinău” (august – septembrie 1944)

Operațiunea Iași – Chișinău – Parte a luptelor de pe Frontul de Răsărit al celui de-al Doilea Război Mondial. Situația frontului din Moldova în august 1944

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Operațiunea Iași – Chișinău, cunoscută în literatura de specialitate și ca Bătălia pentru România sau ca A Doua Ofensivă Iași-Chișinău, se referă la luptele din răsăritul României dintre Armata Roșie și aliații germano-români de la sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie 1944. Obiectivul ofensivei sovietice a Fronturilor al 2-lea și al 3-lea Ucrainean era distrugerea Grupului de Armate Sud (în cadrul căruia luptau forțe germane și române) și să ocupe România. Operațiunea s-a încheiat cu pierderi de ambele părți, modificarea liniei frontului, coroborată cu ieșirea României din război (23 august 1944) de partea Axei și trecerea ulterioară de partea Aliaților.

Operațiunea Iași-Chișinău - foto: flux24.ro

Operațiunea Iași-Chișinău – foto: flux24.ro

 

Contextul general

În 1944, Wehrmachtul a fost împins înapoi de-a lungul întregului front. Până în luna mai, Heeresgruppe Südukraine (Grupul de armate Ucraina de sud) a fost împins până pe frontiera României interbelice și a reușit să stabilească o linie defensivă pe Nistru, care nu s-a dovedit rezistentă, fiind străpunsă în două locuri de capetele de pod ale Armatei Roșii. Din iunie 1944, în acest sector de front s-a reinstaurat calmul, iar trupele Axei au avut răgaz să-și consolideze pozițiile.

Dacă, până în iunie, Heeresgruppe Südukraine fusese una dintre cele mai puternice formații germane, din punct de vedere al blindatelor, în scurt timp situația s-a schimbat, cele mai multe tancuri fiind mutate în sectoarele de centru și de nord ale Frontului de Est, pentru a opri înaintarea Armatei Roșii în țările baltice, Belarus, Ucraina de nord și Polonia. În ajunul declanșării ofensivei sovietice, singura forță blindată rămasă pe front era Divizia I română de blindate și diviziile germane Panzer a 10-a și a 13-a.

Tancuri ale „Panzergrenadier Division Großdeutschland” lângă Iași, România în aprilie 1944 – foto: ro.wikipedia.org

 

Eșecul serviciilor de informații

Măsurile sovietice de camuflare a atacului au funcționat perfect, iar comandantul german, general-colonelul Friessner, declara la 18 august 1944, cu doar o zi mai înainte de declașarea ofensivei, că nu se aștepta la niciun atac și că, dacă, totuși, ar fi fost o ofensivă, ar fi fost una de proporții reduse.

 

Planul sovietic

Planul STAVKA pentru bătălie se baza pe o manevră de dublă învăluire a celor două fronturi ucrainene, al II-lea și al III-lea.

Frontul al II-lea Ucrainean trebuia să străpungă frontul la nord de Iași și să cucerească podurile de pe Prut pentru a bloca retragerea trupelor germane. Apoi trebuia introdusă în luptă Armata a 6-a de tancuri, pentru a cuceri podurile de pe Siret și așa-zisa Poartă a Focșanilor, o linie fortificată dintre Siret și Dunăre.

Frontul al III-lea Ucrainean urma să atace din zona capului de pod de peste Nistru, lângă Tiraspol, după care să-și îndrepte formațiile mobile spre nord-vest pentru joncțiunea cu Frontul al II-lea. Acțiunea era menită să ducă la încercuirea trupelor Axei în regiunea Chișinăului.

După încheierea cu succes a încercuirii, Armata a 6-a de tancuri și Corpul Mecanizat de Gardă urmau să lanseze un atac spre București, câmpurile petrolifere și rafinăriile de pe Valea Prahovei.

 

Desfășurarea luptelor

Frontul al II-lea cât și al III-lea au reușit dubla învăluire a Armatei a 6-a germană și o parte a Armatei a 8-a. Linia defensivă germano-română s-a prăbușit la două zile de la începutul ofensivei, lovitura mobilă sovietică principală fiind dată de Corpul al 6-lea de Gardă Mecanizat. Ruptura inițială a liniei frontului în sectorul Armatei a 6-a a avut o adâncime de 40 km, în dimineața zilei de 21 august fiind distrusă toată rețeaua de aprovizionare din spatele frontului germano-român.

Până la 23 august, Divizia Panzer nr. 13 încetase să mai existe ca forță coerentă de luptă, iar Armata a 6-a fusese încercuită pe o adâncime de 100 km. Grupul mobil al Armatei Roșii a reușit să taie retragerea formațiunilor germane care doreau să ajungă în Ungaria. Germanii din mai multe pungi împresurate au încercat să rupă încercuirea, dar au reușit să scape de capturare numai grupuri mici.

 

Efectivele implicate în luptă

Densitatea pe kilometru de front a sovieticilor:

- infanterie – 230 până la 248
- tunuri și mortiere – 4,5 până la 7,7
- tancuri și tunuri de asalt – 18

Raportul de forțe:

- infanterie – 1:3
- artilerie – 1:7
- tancuri și tunuri de asalt – 1:11.2

Red Army 19 Aug – 31 Dec 1944 – foto: ro.wikipedia.org

 

Luptele germano-române

În acest timp, la București, regele Mihai l-a îndepărtat de la putere și arestat pe mareșalul Ion Antonescu. Trupele germane au intervenit, însă au fost împiedicate de riposta armatei române, precum și de atacurile sovieticilor pe front. Soldații germani care apărau câmpurile petrolifere de la Ploiești și rafinăriile prahovene au fost alungați de armata română, iar în momentul în care au încercat să se retragă în Ungaria au suferit pierderi grele.

 

Prezumtivul colaps al armatei române

S-a spus adesea că prăbușirea rapidă și totală a liniilor germane ar fi fost cauzată de trădarea românilor. Un studiu sovietic al operațiunilor de luptă indică că o asemenea prezumție este eronată. Trupele române au rezistat atacurilor sovietice în multe cazuri, dar echipamentul antitanc depășit, artileria și armamentul antiaerian nu le-a permis să respingă toate atacurile. Divizia I blindată, comandată de generalul de brigadă Radu Korne, a rezistat cu dârzenie, fiind, însă, nevoită să lupte în defensivă, datorită superiorității ca număr a blindatelor sovietice și a lipsei sprijinului infanteriei (complet decimată în sectorul de luptă în care acționa divizia blindată română). În prima zi de luptă, divizia I blindată română a pierdut jumătate din tancurile de care dispunea, deși numărul tancurilor sovietice distruse a fost de două ori mai mare decât pierderile proprii (printre ele numărându-se și tancuri grele Iosif Stalin). Lovitura de stat care a dus la încetarea unilaterală a luptelor din partea armatei române s-a petrecut în condițiile în care armatele sovietice pătrunseseră adânc în România, iar Armata a 6-a fusese împresurată.

 

Urmări

Trupele germane au suferit pierderi foarte mari – cel puțin 200.000 de oameni, în timp ce sovieticii au pierdut forte puțini soldați într-o ofensivă de asemenea amploare. Amenințarea înaintării sovietice spre Iugoslavia a determinat Germania să-și retragă armatele din Grecia și Iugoslavia, pentru a le salva de primejdia unei încercuiri de proporții.

La nivel politic, ofensiva a precipitat acțiunea regelui Mihai de înlăturare de la putere a mareșalului Antonescu și de scoatere a țării din Axă. Aproape imediat după momentul 23 august 1944, între români și foștii aliați germani și unguri a izbucnit războiul pentru eliberarea teritoriului cedat Ungariei după Dictatul de la Viena din 1940.

 

Pierderi

Sovieticii

Soldați:

- 13.197 morți și dispăruți
- 53.933 răniți.

Materiale:

- 75 tancuri și tunuri autopropulsate
- 108 tunuri și mortiere
- 111 avioane

 

Germanii

Soldați:

- cel puțin 200.000 morți și dispăruți, precum și un număr necunoscut de răniți

Materiale:

- 83 tancuri și tunuri autopropulsate
- 3.500 tunuri
- 3.300 diferite vehicule
- 330 avioane

 

Românii

Soldați:

- 8.305 morți
- 24.989 răniți
- 153.883 dispăruți sau prizonieri

 

Ordinul lui Ion Antonescu către Armata Română de a trece Prutul și a elibera Basarabia de sub ocupația rusă, 22 iunie 1941 – foto: ro.wikipedia.org

 

Trupe românești și germane trec Prutul pentru eliberarea Basarabiei – foto: ro.wikipedia.org

 

Fomație de luptă formată din avioane românești IAR 80 – foto: ro.wikipedia.org

 

Harta administrativă a României în 1942 – foto: ro.wikipedia.org

 

Forţele române pe frontul de vest – foto: ro.wikipedia.org/

 

România după Al Doilea Război Mondial. Teritoriile pierdute sunt marcate cu verde crud – foto: ro.wikipedia.org

 

Graniţa de pe Dunăre cu URSS. Insulele răpite în 1948 – foto: ro.wikipedia.org

 

Animaţie cu schimbările graniţelor României între 1859-2010 – foto: ro.wikipedia.org

 

articol preluat de pe: ro.wikipedia.org

Marsul Unirii – Chișinău (2 decembrie 2017)

Marsul Unirii – Chișinău (2 decembrie 2017)

foto preluat de pe facebook.com/basarabiapamantromanesc

 

Marsul Unirii – Chișinău (2 decembrie 2017)

Marsul Unirii - Chișinău (2 decembrie 2017) - foto preluat de pe facebook.com

Marsul Unirii – Chișinău (2 decembrie 2017) – foto preluat de pe facebook.com

 

Marșul Unirii din Chișinău. „Să facem din 2018 anul Marii Reuniri”

articol de Liviu G, Stan – infoprut.ro

2018 este despre Basarabia, iar Centenarul Marii Uniri nu poate fi sărbătorit fără a stabili următorul proiect de țară al tuturor românilor: unirea României cu Republica Moldova. Acesta este mesajul celor peste 3000 de persoane care au participat duminică la Marșul Unirii din Chișinău, cu prilejul Zilei Naționale a României.

Anul 2018 este o ocazie de neratat pentru România. După aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, Bucureștiul trebuie să își stabilească următorul proiect de țară: unirea cu Republica Moldova. Dacă 1918 este anul Marii Uniri, să facem din 2018 anul Marii Reuniri”, a declarat George Simion, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, una dintre organizațiile din cadrul Alianței pentru Centenar.

Marsul Unirii - Chișinău (2 decembrie 2017) - foto preluat de pe facebook.com

Marsul Unirii – Chișinău (2 decembrie 2017) – foto preluat de pe facebook.com

„România n-a avut graniță la Prut!”, „Unire!”, „Basarabia e România!”, „Unitate națională!” sunt câteva dintre scandările care s-au făcut auzite pe traseul marșului, de la monumentul lui Ștefan cel Mare la clădirea în care Sfatul Țării a votat Unirea și până în Scuarul Europei.

cititi mai mult pe infoprut.ro

 

 

Marsul Unirii – Chișinău (2 decembrie 2017)

 

Marsul Unirii – Chișinău (2 decembrie 2017)

 

Marşul Unirii, omagiu pentru Ziua României, la Chişinău

Un Marş al Unirii a fost organizat astăzi la Chișinău, de mai multe organizaţii unioniste de pe ambele maluri ale Prutului. Acţiunea, la care au participat peste 3 mii de oameni, a marcat Ziua Unităţii Naţionale a tuturor românilor şi a dat startul reîntregirii celor două state româneşti.

De la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare, aflat în centrul Chisinaului, coloana a pornit în marş pe străzile orașului spre Academia de Teatru și Arte Plastice, acolo unde se află clădirea în care a funcționat Sfatului Ţării, primul Parlament al Basarabiei.

Anul viitor se împlinesc 100 de ani de la de la reîntregirea neamului românesc prin făurirea României Mari, pe 1 decembrie, la Alba Iulia.

cititi mai mult pe stiri.tvr.ro

 

Marsul Unirii – Chișinău (2 decembrie 2017)

 

Marsul Unirii – Chișinău (2 decembrie 2017)

 

Mii de basarabeni au strigat Unire la Chişinău! România este văzută ca unica soluţie

articol de Lulea Marius Dorin (adevarul.ro)

 

Mii de basarabeni au cerut la Chişinău Unirea cu România. În Republica Moldova singura soluţie pentru criza continuă în care se zbate statul este văzută ca fiind Unirea cu România. Acest lucru s-a întâmplat chiar astăzi, în prima zi a Anului Centenar.

Basarabenii au înfruntat ploaia şi au întâmpinat Anul Centenar printr-o manifestaţie stradală în care s-a cerut Unirea cu România.

Acum 100 de ani Basarabia avea să îşi declare independenţa de Imperiul Ţarist, fiind printre primele popoare care s-a folosit de principiul autodeterminării popoarelor enunţat de bolşevici pentru a slăbi autoritatea imperiului. Câteva luni mai târziu, pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării avea să voteze unirea cu regatul României.

Oficial s-a declarat că la manifestaţie au participat peste 3 000 de persoane. Evenimentul nu a fost unul politic, el fiind organizat de societatea civilă. S-au purtat veşminte populare, steaguri tricolore şi s-au scandat lozinci unioniste.

Evenimentul a început de la statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Pe parcursul deplasării şi alţi participanţi s-au alăturat, ajungându-se la un moment dat ca câteva mii de basarabeni să ceară Unirea cu România.

Organizatorii au anunţat că pe 25 martie 2017 va avea loc o mare manifestaţie stradală. Peste 100 000 de basarabeni vor fi aşteptaţi la Chişinău.

Nu este prima oară când acest lucru se întâmplă. Un sondaj recent a arătat că 34% dintre moldoveni nu s-ar opune Unirii, procent ce reprezintă o creştere semnificativă faţă de anii precedenţi. Acest lucru pe fondul creşterii investiţiilor realizate de România dar şi a unei agende publice mai clare cu privire la dezideratul Unirii.

Sondajul LRP-IMAS arată că percepţia faţă de Unire dar şi faţă de NATO câştigă un teren important în Republica Moldova. Sondajul a fost comandat de Partidul Democrat din Republica Moldova, partid care până la acest moment avea o orientare statalistă(deci realitatea ar putea arăta cu mult mai bine; să nu uităm că Voronin dădea românismul la 2%).

cititi mai mult pe adevarul.ro

 

Marsul Unirii – Chișinău (2 decembrie 2017)

 

Marsul Unirii – Chișinău (2 decembrie 2017)

(Ştefan Sârbu) Parlamentul de la Chişinău votează schimbarea sistemului de vot. Societatea civilă, PAS şi DA protestează

Protest în faţa Parlamentului de la Chişinău împotriva modificării sistemului electoral 05.05.2017

foto: The Epoch Times Romania
articol: Ştefan Sârbu (The Epoch Times Romania

5 mai 2017

Parlamentul de la Chişinău votează schimbarea sistemului de vot. Societatea civilă, PAS şi DA protestează

În pofida lipsei unui consens naţional, dar şi a criticilor lansate de partenerii externi, deputaţii de la Chişinău au inclus subit pe agenda Legislativului proiectele privind schimbarea sistemului electoral al R. Moldova. Parlamentul este pichetat de protestatari.

UPDATE: Proiectul PD privind modificarea sistemului electoral şi introducerea votului uninominal a fost votat în prima lectură de către Parlamentul RM cu 52 voturi pentru. Printre deputaţii care au votat s-au numărat şi cei din Grupul Popular European al lui Iurie Leancă, care anterior declarase că nu vor susţine initiativa democraţilor.

Proiectul socialiştilor privind sistemul electoral mixt urmează să fie pus la vot, în plenul Parlamentului, la ora 17:30.

Protestatarii nu sunt lăsaţi să se apropie de clădirea Parlamentului fiind înconjuraţi de către poliţişti. Ei continuă să scandeze: “Jos regimul criminal!”, „Nu minţiţi poporul cu televizorul!”, “Jos dictatura!”, “Jos schimbarea regulilor jocului în timpul jocului!” etc.

Analistul român Sorin Ioniţă scrie pe pagina sa de Facebook că la Chişinău în momentul ăsta au iesit oamenii în piaţă, ca la noi acum 2 zile, ca să oprească porcăria de lege electorală. “Se vede că la ei nu dă Soros perdiem pentru câini, nu văd niciunul. Dar pe bune, acolo situaţia e mai dură, riscul mai mare, poliţia mai fără mănuşi.”

* * * * * * *

Maia Sandu, preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) anunţă că Partidul Democrat din Moldova (PDM) forţează votarea în prima lectură a modificărilor sistemului electoral, prin aceasta arătând că îi este absolut indiferent de părerea partenerilor străini, care au sunat alarma cu privire la pericolul instaurării unei dictaturi, a ignorat Comisia de la Veneţia, fără a aştepta raportul sau vizita de documentare a membrilor acesteia, a sfidat apelurile repetate ale instituţiilor europene, ale partidelor de opoziţie şi ale societăţii civile, liderul PAS concluzionând că “cele mai sumbre aşteptări s-au adeverit. PD-ul vrea să ne pună în faţa faptului împlinit.”

“Facem apel către societatea civilă, către forţele sănătoase ale societăţii să ne opunem şi să contracarăm acest act de batjocură. Doar împreună putem să oprim instaurarea dictaturii în Republica Moldova!”, scrie Maia Sandu pe pagina sa de socializare.

În contextul introducerii pe ordinea de zi a şedinţei de vineri a Parlamentului R. Moldova a proiectelor de lege privind votul uninominal, cât şi cel mixt, preşedintele Platformei DA, Andrei Năstase, a făcut apel la societate să se pregătească de eventuale proteste. „Pentru a salva ţara şi regiunea de dezmăţul regimului hibrid bazat pe corupţie şi geopolitică, e nevoie ca eforturile noastre politice interne şi externe să fie susţinute de societate, prin protest.”

Deputatul Partidului Liberal, Lilian Carp în cadrul unui briefing de presă susţinut în timpul şedinţei Parlamentului a declarat că din nou au fost introduse, pe ascuns, pe ordinea de zi proiectul ce prevede modificarea sistemului electoral din R. Moldova, fără ca acesta să fie dezbătut în comisii. “În asemenea condiţii nu poate fi pus pe ordinea de zi fiindcă s-a încălcat procedura. Putem spune, mai în glumă că balena uninominală a intrat şi în Parlamentul de la Chişinău, care vine să ucidă democraţia din Moldova.”

Analiştii politici presupun că cele două proiecte vor fi comasate, iar în final Moldova se va alege cu un sistem electoral mixt, aceasta fiind şi prima iniţiativă, enunţată doar verbal în cadrul unui interviu pentru tribuna.md, de către Vlad Plahotniuc.

Odată cu depunerea în Parlament a proiectului de lege privind modificarea Codului Electoral al RM, atât partidele de opoziţie, cât şi societatea civilă din Moldova s-au declarat împotrivă. Şi unii deputaţi europeni au declarat că modificarea sistemului electoral nu este o prioritate pentru Republica Moldova, iar puterea de la Chişinău ar trebui să se axeze pe problemele reale ale cetăţenilor. La 4 mai şi liderii partidelor europene PPE şi ALDE au atenţionat, potrivit unei declaraţii comune, că vor solicita stoparea finanţărilor din partea UE, dacă PDM va modifica sistemul electoral din Moldova fără susţinerea opoziţiei şi a societăţii civile, uninominalul fiind doar o încercare disperată de menţinere a democraţilor la putere.

Menţionăm că internauţii deja s-au mobilizat pe reţelele de socializare, o parte dintre ei pichetând Parlamentul de la Chişinău începând cu ora 15.00.

articol preluat de pe: epochtimes-romania.com

(Maria Maevschi) Ziua Mondială a Libertăţii Presei „sărbătorită” la Chişinău prin pichetarea Parlamentului

Jurnalistul Vitalie Călugăreanu şi preşedintele Parlamentului Andrian Candu

foto: facebook.com / Vitalie Calugăreanu
articol: Maria Maevschi – epochtimes-romania.com

3 mai 2017

 

Ziua Mondială a Libertăţii Presei „sărbătorită” la Chişinău prin pichetarea Parlamentului

Numeroase organizaţii nonguvernamentale de media din Moldova au pichetat sediul Parlamentului, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, în semn de protest faţă de îngrădirea accesului la informaţie, jurnalişti fiind nevoiţi să scrie sute de scrisori către instituţiile statului.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, mai multe organizaţii neguvernamentale de media din Republica Molodva au făcut, miercuri 3 mai, o nouă evaluare a situaţiei presei din ţară. Potrivit ONG-urilor media, actuala situaţie, după cum arată şi rapoartene naţionale şi cele internaţionale, este în ultimul timp în declin, începând cu 2013 încoace. „Riscăm să ajungem în grupul ţărilor în care presa nu este liberă”, a specificat directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Nadine Gogu.

Memoriul privind libertatea presei pentru perioada 3 mai 2016 – 3 mai 2017 constată că în ultimul an au fost perpetuate vechile probleme, cum ar fi concentrarea mass media, polarizarea politică, în special pe domeniul audiovizualului, cadrul legal defectuos, limitarea accesului la informaţie, ingerinţa factorului politic în activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) şi a mass media, condiţiile economice precare care nu permit mass mediei să se dezvolte şi să fie cu adevărat independente.

Pe lângă aceste probleme, în acest an au mai fost constatate cazuri de abuzuri verbale şi fizice împotriva jurnaliştilor. Au fost înregistrate cazuri când mass media a fost dată în judecată de primele persoane în stat, fiind acuzate de defăimare. Au fost cazuri de presiune şi intimidare a jurnaliştilor”, a declarat Nadine Gogu în cadrul unei conferinţe de presă.

Aceasta a ţinut să precizeze că pe segmentul legislaţiei au fost făcute mici progrese în ultimul an, însă acestea nu au permis ca situaţia presei să se schimbe în bine. Ce ţine de propaganda străină, îndeosebi cea a Kremlinului care în ultimul an marchează tot ce se întâmplă în Moldova, autorităile RM au venit de multe ori cu declaraţii că ar fi peocupaţi de această problemă, venind chiar cu anumite idei de reducere a propagandei şi de protejare a spaţiului informaţional, „dar din ceea ce vedem, de facto, CCA în ultimul an a oferit licenţe unor posturi de televiziune care vor retransmite conţinut de limbă rusă”.

Mai mult decât atât, directoarea CJI a mai menţionat că în prezent în Modlova ar exista un climat care nu este deloc prietenos cu mass media, de fapt, este unul ostil, fiind dificil să fii jurnalist, să rămâi independent în condiţiile actuale pe piaţa moldovenească.

În context, în faţa Parlamentului Republicii Moldova, a avut loc o acţiune de protest a jurnaliştilor prin care cei prezenţi au încercat să reamintească deputaţilor că presa se confruntă cu anumite probleme despre care se vorbeşte de mai mulţi ani. „Acum din păcate avem mai puţină presă independentă, dar avem presă dependentă de finanţele politicienilor, sau a oamenilor de afaceri”, a punctat Gogu, conform privesc.eu.

Această îngrădire semnifică jurnalistul întemniţat între cei patru pereţi şi înconjurat de rafturi de scrisori de la autorităţi. Jurnalistul din Republica Moldova, pentru a obţine informaţia de interes public este impus, practic, să scrie scrisori către autorităţi pentru a obţine acestă informaţie, pe când, cu mult mai simplu ar ca această informaţie să fie accesibilă online, tranparentă şi posibil de accesat pentru fiecare cetăţean din R. Moldova”, a subliniat jurnalistul de la Ziarul de Gardă, Sergiu Bejenari, din interiorul unei cuşti improvizate.

În faţa presei a ieşit preşedintele Parlamentului, Andrian Candu care a dat dreptate jurnaliştilor prezenţi, că „în Parlament se crează un grup de lucru, aa cărui menire este să vină cu propuneri mai ample de îmbunătăţire a legislaţiei, al noului cod al audiovizualului”.

articol preluat de pe: epochtimes-romania.com

1 Decembrie – 1 Kilometru de Tricolor

1 Decembrie – 1 Kilometru de Tricolor

foto si articol: facebook.com

 

Trei culori şi-o singură iubire – românească!“. Aceste versuri au stat la baza afirmării noastre naţionale şi ne vor călăuzi până la Marea Unire. 

Pe data de 1 decembrie 2016, la 98 de ani de la Marea Unire, toată suflarea românească este aşteptată la monumentul Ştefan cel Mare din Chişinău!

Vă aşteptăm joi, 1 decembrie 2016, ora 13:00, pentru a participa la un eveniment istoric – 1 kilometru de tricolor. 
Să scriem istoria împreună!

#1KMdeTRICOLOR - #1KMdeUNIRE

articol preluat de pe: facebook.com

(Iulia Modiga) Igor Dodon vs. Maia Sandu în turul II al alegerilor prezidențiale

Igor Dodon si Maia Sandu

foto: infoprut.ro
articol: Iulia Modiga

Iulia Modiga - foto: facebook.com

Iulia Modiga – foto: facebook.com

31 octombrie 2016

 

Rezultatele preliminare ale alegerilor prezidențiale de duminică, după numărarea a 99% dintre voturi, arată că marea ”bătălie” pentru fotoliul de președinte se va purta între socialistul Igor Dodon și liderul PAS Maia Sandu.

Situația după numărarea a 99,33% de procese-verbale indică faptul că Igor Dodon a obținut 48,26%, Maia Sandu – 38,42%, Dumitru Ciubașenco (PN) – 6,01%, Iurie Leancă (PPEM) – 3,11%, Mihai Ghimpu (PL) – 1,08%. Ceilalți 4 candidați – Ana Guțu din partea Partidului Dreapta și independenții Silvia Radu, Maia Laguta și Valeriu Ghilețchi, au obținut sub 1% din voturi.

1.433.000 de cetățeni și-au exprimat votul la alegerile de duminică, ceea ce constituie 48,96% din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Cele mai active au fost femeile, prezente în număr de 758.024, iar bărbații 672.047.

Doar 10,07% au fost tinerii care s-au prezentat la urne, adică 144.063. Aproximativ 376.900 persoane care s-au prezentat la secțiile de votare au o vârstă cuprinsă între 26 și 40 de ani, 372.167 de persoane cu vârstele cuprinse între 41 și 55 de ani, iar cei mai în vârstă au fost si cei mai active – 415.536 de persoane cu vârstele cuprinse între 56 și 70 de ani și-au exprimat dreptul la vot.

 

(Liviu G. Stan) Maia Sandu, câștigătoare în Chișinău și București

articol: Liviu G. Stan

Liviu G. Stan -  foto - facebook.com

Liviu G. Stan – foto – facebook.com

31 octombrie 2016

 

Barasabenii din Bucureşti, în special cei tineri şi studenţii, au votat într-o proporţie covârşitoare, de peste 90%, candidatul PAS, Maia Sandu, în primul tur al scrutinului prezidenţial din Republica Moldova.

În secţiile de vot din capitala României au fost înregistrate 3.656 de voturi. 90,80% dintre acestea au fost obţinute de Maia Sandu.

Candidatul socialist Igor Dodon a obţinut doar 2,21%, Mihai Ghimpu – 2,07%, iar Iurie Leancă – 1,96%.

Scrutinul s-a desfășurat la secțiile deschise la Ambasada și la consulatul Republicii Moldova la București.

La Ambasadă, din 2.382 de voturi înregistrate, Maia Sandu a obţinut 2.125, în timp ce Igor Dodon doar 57.

Din cele 1.274 de voturi înregistrate la Consulatul Republicii Moldova, 1.164 au ajuns în contul Maiei Sandu, în timp ce Igor Dodon abia a obţinut 24 de voturi.

În ceea ce priveşte situaţia din capitala Republicii Moldova, Maia Sandu a fost votată de 48,58 % dintre cetățenii din Chișinău, care s-au prezentat la urne, în timp ce socialistul Igor Dodon a obţinut 41,97% din sufragii.

 

articole preluate de pe: infoprut.ro

 

PENTRU CINE VOTĂM LA ALEGERI? MAIA SANDU: TEHNOCRATUL CARE A ALES SĂ ÎNVINGĂ POLITICIENII

articol: transparency.md

17 octombrie 2016

 

În preajma alegerilor prezidențiale, Ziarul NAȚIONAL a lansat un ciclu de articole din care vom afla mai multe despre candidaţii la Preşedinţia Republicii Moldova. Nu pretindem la adevăr în ultima instanță, dorim doar să le oferim cetățenilor mai multe surse de informații pentru ca aceștia să facă o alegere conștientă. Această inițiativă este parte a proiectului „Consolidarea statului de drept şi democratic: contribuţia societăţii civile”, susţinut financiar de Ambasada Olandei prin Programul Fondului de Responsabilitate.

 

Maia Sandu - foto: facebook.com

Maia Sandu – foto: facebook.com

Maia Sandu este candidatul „Partidului Acțiune și Solidaritate” (PAS) înregistrat de CEC cu nr. 7 în cursa prezidențială. Este economist de profesie. În 1994–1998, 2005–2006 activează în cadrul Ministerul Economiei, în 1998–2005 — economist, Oficiul Băncii Mondiale în Moldova, din 2007 — coordonator de program, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, în 2010–2012 — consilier al directorului executiv, Banca Mondială, Washington DC, SUA. În 2012–2015 — ministru al Educaţiei în guvernele Filat 2 şi Leancă. 2014–2015 — membră a PLDM. Din 2016 — preşedinte al PAS.

 

Candidat tehnocrat

Maia Sandu este un tehnocrat prin excelență. Maia Sandu și-a dat demisia din postul de consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale în Washington DC pe 20 iulie 2012, iar pe 24 iulie același an a fost numită la șefia Ministerului Educației. Declarația de avere pentru anul 2012 a Maiei Sandu arată diferența considerabilă dintre salariul de consilier în SUA și cel de ministru în Republica Moldova. În șapte luni, în SUA, Sandu a încasat 70 000 de dolari, pe când în cinci luni în Moldova – doar 33 877 de lei.

La Ministerul Educației, Maia Sandu s-a remarcat prin promovarea reformelor, apreciate pozitiv de unii și contestate vehement de alții. Noul Cod al Educației cu siguranță poate fi trecut la capitolul active. În ce privește optimizarea școlilor și instalarea camerelor de luat vederi la BAC (după care rata de promovare s-a înjumătățit!), opiniile sunt împărțite. Cei care critică aceste reforme – de pe poziții populiste, din punctul nostru de vedere, îi reproșează că lichidarea școlilor conduce la dispariția satelor. Doar că ei înșiși nu au răspunsuri la aceste întrebări – ce facem cu satele depopulate, cu școlile fără învățători și elevi? Or, criticii ce mai aprigi sunt din zona comuniștilor (iar acum și a socialiștilor), pe timpul guvernării cărora au și dispărut cca 400 de mii de locuri de muncă la sate.

 

Calitatea de lider politic

În iulie 2015, PLDM o desemnează pe Maia Sandu candidat la funcţia de prim-ministru. Dar „partenerii de alianță” – PD și PL – obstrucționează această desemnare. Drept rezultat, Maia Sandu s-a declarat „dezamăgită de clasa politică” și, pe 23 decembrie 2015, a anunțat că lansează „o mișcare pentru crearea unui nou partid politic”. Două săptămâni mai târziu, ea a anunțat public că toți cei care o susțin pot depune cerere de aderare la viitoarea formațiune politică – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Iar pe 26 mai curent, Ministerul Justiției a înregistrat oficial partidul.

 

Deși este un lider politic începător, Maia Sandu demonstrează că nu are prea multe iluzii referitoare la regulile jocului politic autohton, în care s-a antrenat: „Înțelegem foarte bine că, în această campanie, guvernarea nu vine cu un singur candidat. Ea are câțiva candidați declarați – Lupu, Ghimpu și Leancă, și unul nedeclarat – Dodon. Dar are și o serie de candidați „căpușă”, „clone”, scopul cărora nu este de a obține voturi pentru sine, ci de a „fura” voturi de la alții, astfel încât, într-un final, să fie avantajați candidații oficiali ai guvernării”.

Încearcă să construiască un partid de tip nou, ca antiteză celor care fac politica actuală. Unul bazat pe valori, cu oameni promovați pe principiul meritocrației, fără scheme obscure de finanțare. E o abordare salutabilă din mai multe puncte de vedere, deși unii ar numi-o naivă și fără mari șanse cu referire la politica de pe malul Bâcului. E ca și cum te-ai așeza să joci poker cu trișori profesioniști și ai vrea să câștigi.

Sloganul electoral al candidatei „Am ales să înving!” este unul atractiv. Dar specialiștii în campanii electorale ar remarca că acesta nu se pliază tocmai exact pe imaginea de tehnocrat și experiența anterioară a candidatului. Îl vom considera mai degrabă drept un avans.

 

cititi mai mult pe: transparency.md

 

 

(Vlad Cubreacov) Scrisoare deschisă domnului James Petttit, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al SUA la Chișinău

James Pettit

foto; facebook.com
articol: Vlad Cubreacov

 

Scrisoare deschisă domnului James Petttit, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al SUA la Chișinău

 

Vlad Cubreacov - foto: facebook.com

Vlad Cubreacov – foto: facebook.com

28 august 2016

 

Excelență,

Ați declarat textual, într-un interviu acordat recent (26 august 2016) postului public de televiziune, că: „Moldova trebuie să rămână un stat suveran și independent în cadrul unor granițe sigure. Alăturarea României de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau pentru orice alt motiv, nu este o alegere practică și nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici în Moldova. Ceea ce va face lucrurile mai bune aici în Moldova este cooperarea dintre clasa politică și oamenii din Moldova pentru ca ei toți să contribuie la realizarea unei țări mai bune pentru moldoveni. Moldova nu este România, Moldova își are propria sa istorie și propriile sale provocări, printre care este faptul că Moldova este o țară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite și desigur, mai este și problema transnistreană, care nici măcar nu este sub controlul guvernului central, dar care are nevoie de un statut special, dar un statut special în cadrul R. Moldova”.

foto: facebook.com

Am dori să considerăm că prin această declarație ați exprimat puncte de vedere strict personale, nu unele oficiale ale guvernului Statelor Unite ale Americii.

Declarația dumneavoastră abordează subiecte delicate, de mare sensibilitate culturală, istorică și politică pentru noi.

În opinia noastră aceste puncte de vedere sunt greșite, contrare evidențelor și adevărului.

În plus, considerăm asemenea puncte de vedere, exprimate fără acuratețea necesară, contrare intereselor Statelor Unite ale Americii în regiune. Ele sunt contrare și literei și spiritului Declarației de independență a Republicii Moldova, pe care, indiscutabil, le cunoașteți.

De asemenea, prin extrapolare, considerăm că, lansând declarația publică citată mai sus, ați reușit să aduceți atingere, prin ricoșeu, și intereselor legitime de unitate teritorială și suveranitate ale celor doi buni vecini ai Republicii Moldova – Ucraina și România.

foto: facebook.com

Federația Rusă a anexat Crimeea și ocupă teritorii vaste din estul Ucrainei prevalându-se tocmai de comunitatea istorică, etnolingvistică și culturală cu minoritarii ruși din aceste regiuni ale statului vecin. Comunitatea de limbă, cultură și istorie, de una singură, nu poate fi suficientă pentru dezmembrarea statelor și anexiunea lor teritorială, chiar dacă ea este fundamentală în cazul refacerii unității distruse a unor popoare multistatale, cum este și poporul român în ziua de astăzi, dacă modul de realizare a acestei unități este conform dreptului international și expresie a voinței populare, formulate într-un cadru liber și autentic democratic.

Folosind termenii istorici și geografici de ”Moldova” și ”moldoveni” și afirmând univoc că ”Moldova nu este România”, fără precizarea obligatorie că ar fi vorba despre ”Republica Moldova” și ”cetățenii Republicii Moldova”, dumneavoastră admiteți teoretic o posibilă dezmembrare a României, prin extragerea Moldovei istorice de vest din ansamblul statului român. Moldova, în sensul deplin, istoric și geografic, al termenului, este cu mult mai mare decât noul stat post-sovietic Republica Moldova, iar confuzia pe care ați admis-o voit într-o declarație publică sugerează o posibilă suprapunere a Republicii Moldova cu întreaga Moldovă istorică și geografică. Spre deosebire de noul stat post-sovietic Republica Moldova, România este succesor istoric și juridic direct al Principatului Moldova. România este un stat membru NATO și un aliat strategic al SUA în regiune, iar termenul ”Moldova” și infranimul românesc ”moldoveni” fac parte inseparabilă din patrimoniul istoric și cultural al României și al poporului român astăzi bistatal. După cum și termenul ”român” face parte inseparabilă din patrimonial istoric și cultural al Republicii Moldova. Denumirea corectă și oficială a statului în care sunteți acreditat începe cu litera R, nu cu litera M. Așa spune Declarația noastră de independență, așa spune Constituția și legislația noastră, așa este înregistrat statul la ONU. Moldova și Republica Moldova nu sunt unul și același lucru, iar confundarea lor voită ori, poate, dintr-o vinovată neglijență, generează întemeiat percepții și temeri pe care, suntem convinși, Statele Unite ale Americii nu și le doresc.

cititi continuarea pe: cubreacov.wordpress.com

Ion C. Inculeţ (1884 – 1940), preşedintele Sfatului Ţării a Republicii Democratice Moldoveneşti

Ion Constantin Inculeț (n. 5 aprilie 1884, Răzeni, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus, astăzi în Republica Moldova; d. 18 noiembrie 1940, București, România), om politic român, președintele Sfatului Țării al Republicii Democratice Moldovenești, ministru, membru titular (din 1918) al Academiei Române

foto si articol: istoria.md

Ion C. Inculeţ s-a născut la 5/18 aprilie 1884 în satul Răzeni, judeţul Chişinău, în familia lui Constantin şi a Mariei Inculeţ. A absolvit şcoala primară în satul natal, iar în anul 1894 a fost admis la Şcoala teologică din Chişinău, subordonată Seminarului teologic. A absolvit-o cu note foarte bune, obţinînând drepul de a se înscrie la Seminar.

A studiat în acelaşi an cu viitorii deputaţi şi demnitari de stat Vasile Bârcă şi Pantelimon Erhan. A optat pentru o facultate de ştiinţe exacte şi s-a înscris într-adevăr la facultatea de fizică şi matematică a Universităţii Dorpat, însă după un an de studii s-a transferat la Universitatea Imperială din Sakt Peterburg, facultatea de fizică şi matematică, pe care a aboslvit-o cu diplomă de gradul I.

A avut recomandare pentru profesorat. În anii de studenţie la Petersburg din iniţiativa sa este creată asociaţia studenţilor basarabeni din Petersburg “Bessarabskoe zemliachestvo“. După absolvirea universităţii concurează cu succes la postul de privat-docent, a lucrat la mai multe şcoli private din Petersburg, predând fizica, matematica şi astronomia.

A fost secretar de redacţie la revistele “Vestnik Znania” şi “Nauchnoe obozrenie“, editate de Wilhelm Bittner, în care a publicat mai multe articole de popularizare a ştiinţei, fără semnătură. În anul 1917 a fost deputat în Sovietul din Petrograd din partea eserilor.

La 2 aprilie 1917 s-a format Partidul Naţional Moldovenesc cu un program care prefigura o largă autonomie a Basarabiei şi cerea constituirea Sfatului Ţării, cu rol de conducere executivă.

În aprilie 1917, Ion Inculeţ a revenit în Basarabia, ca emisar al preşedintelui Guvernului Provizoriu Alexandr Kerenski, în fruntea unui grup de 40 de basarabeni, studenţi şi profesori din Petrograd, cu scopul de a adânci cuceririle revoluţiei din februarie.

Este ales deputat în primul parlament al Basarabiei  – “Sfatul Ţării” alături de Pantelimon Halipa, Boris Epure şi Ion Buzdugan, militând activ pentru reîntregirea neamului românesc.

Iniţial concepţia politică a lui Inculeţ era una de transformări politice în cadrul Imperiul Rus democratic şi înnoit. Însă, după preluarea puterii la Petrograd de către bolşevici prin putch-ul din Octombrie, Inculeţ a evoluat spre alianţa cu România.

Poza 2, Ion Inculeţ, preşedinte a Sfatului Ţării, Republica Democratica Moldovenească Poza 3, Actul Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti cu România la 27 martie 1918, semnat de Preşedintele Sfatului Ţării - Ion Inculeţ
Poza 2, Ion Inculeţ, preşedinte a Sfatului Ţării, Republica Democratica Moldovenească Poza 3, Actul Unirii Republicii Democratice Moldoveneşti cu România la 27 martie 1918, semnat de Preşedintele Sfatului Ţării – Ion Inculeţ

La 21 noiembrie 1917 Ion C. Inculeţ a fost ales Preşedinte al Sfatului Ţării.

La 6 ianuarie 1918 a avut loc tentativa de preluare a Puterii la Chişinău de către bolşevici.

La 24 ianuarie “Sfatul Ţării” a proclamat cu majoritate de voturi independenţa Basarabiei faţă de Imperiul Rus, iar la 27 martie 1918 a proclamat cu majoritate de voturi Unirea cu România, în condiţiile în care Frontotdel-ul şi alte fracţiuni minoritare îi cereau parlamentului insistent să păstreze legătura cu Imperiul Rus.

Gherman Pântea, fost ministru în Guvernul Republicii Democratice, caracterizează astfel activitatea lui Inculeţ:

La 21 noiembrie 1917 se deschide Sfatul Ţării, organ care avea să vorbească în numele Basarabiei şi să decidă soarta ei. Preşedinte al acestui parlament a fost ales în mod unanuim Ion Inculeţ. El întrunea toate calităţile pentru a ocupa această mare demnitate: era calm, abil, împăciuitor, şi mai cu seamă extrem de răbdător

cititi mai mult pe: istoria.md

Ion Constantin Inculeţ un erou ai unirii Basarabiei cu Tara Mama

(actiunea2012) Sfatul Ţării 2 şi marşul unionist „Dăm start Unirii”

Sfatul Ţării 2 şi marşul unionist „Dăm start Unirii”
foto: facebook.com/basarabiapamantromanesc
articol: actiunea2012.ro

Cu ocazia a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, la Chişinău au avut loc două evenimente de importanţă deosebită: constituirea Sfatului Ţării 2 şi cel mai mare marş unionist din istoria Republicii Moldova.

Sfatul Ţării 2 şi marşul unionist „Dăm start Unirii” - foto: Constantin Grigoriţă - actiunea2012.ro

Sfatul Ţării 2 şi marşul unionist „Dăm start Unirii” – foto: Constantin Grigoriţă – actiunea2012.ro

Sfatul Ţării 2, forul reprezentativ al unioniştilor, a fost ales din 1700 de delegaţi din toate raioanele Republicii Moldova, aparţinând tuturor categoriilor sociale, precum şi minorităţilor naţionale.

De asemenea, la congres, delegaţii au adoptat Foaia de parcurs a Reunificării, care include principiile Reunificării, modalităţile de finanţare a Unirii şi etapele calendaristice ale acesteia, cu obiectivul 2018.

Sfatul Ţării 2 şi marşul unionist „Dăm start Unirii” - foto: Constantin Grigoriţă - actiunea2012.ro

Sfatul Ţării 2 şi marşul unionist „Dăm start Unirii” – foto: Constantin Grigoriţă – actiunea2012.ro

Printre numele marcante ale Sfatului Ţării 2, compus din 101 membri, se regăsesc: Nicolae Dabija, Mircea Druc, Ion Ungureanu, Alexandru Moşanu, Alecu Reniţă, Mihai Cimpoi, Ion Negrei, Eugen Doga, Arcadie Suceveanu, Nicolae Botgros, Ion Varta, Petru Hadârcă, Iurie Colesnic, Gheorghe Mustea, Ninela Caranfil, Ion Iovcev, Octavian Ţîcu, Sandu Grecu, Vasile Iovu, Petru Bogatu, Silviu Tănase.

Ştim de unde am pornit şi unde vrem să ajungem. Strategia noastră se bazează pe o serie de paşi concreţi, care decurg din abordarea pragmatică a procesului de Reunificare”, a declarat Constantin Codreanu, coordonator al Blocului Unităţii Naţionale şi membru al grupului de iniţiativă pentru crearea Sfatului Ţării 2.

La finalul Congresului, delegaţii au votat, în mod simbolic, o declaraţie de Reunificare.

Sfatul Ţării 2 şi marşul unionist „Dăm start Unirii” - foto: Cristina Zelinschi - actiunea2012.ro

Sfatul Ţării 2 şi marşul unionist „Dăm start Unirii” – foto: Cristina Zelinschi – actiunea2012.ro

În aceeaşi zi, peste 50.000 de persoane au participat la cel mai amplu marş unionist, sub sloganul „Dăm start Unirii”.

Suntem din ce în ce mai mulţi, iar vocea noastră se aude tot mai puternic. În această zi de sărbătoare, la împlinirea a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, avem de transmis un mesaj: vom spori eforturile pentru ca centenarul Unirii să ne găsească întregi ca neam”, a declarat George Simion, preşedintele Platformei Unioniste Acţiunea 2012.

Sfatul Ţării 2 şi marşul unionist „Dăm start Unirii” - foto: Constantin Grigoriţă - actiunea2012.ro

Sfatul Ţării 2 şi marşul unionist „Dăm start Unirii” – foto: Constantin Grigoriţă – actiunea2012.ro

Unioniştii s-au strâns în faţa Teatrului de Operă şi Balet iar marşul, într-o coloană de mai multe sute de metri, s-a îndreptat spre Gara feroviară şi Monumentul în memoria deportărilor regimului comunist.

articol preluat de pe: actiunea2012.ro


Al doilea Congres al Diasporei Unioniste. Declaraţia adoptată

S-a constituit Sfatul Ţării 2, la 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Zeci de mii de oameni cer la Chişinău Unirea Rep. Moldova cu România

Unirea, în linie dreaptă // Cel mai amplu marş unionist organizat la Chişinău

BIZIDAY. Unirea înseamnă infrastructură

Anatol Ursu: “2018 este un termen foarte obiectiv şi foarte corect pentru realizarea Unirii”

Congresul Diasporei Unioniste, la Chişinău

Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor