Evenimentele Zilei de 23 aprilie în Istorie

Şedinţă PMR din martie 1962: Ştefan Voitec şi Gheorghe Gheorghiu-Dej acordă medalii cu ocazia terminării colectivizării

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

23 aprilie este a 113-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 23 aprilie

(BOR) ✝) Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință; Sfantul Mucenic Valerie

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (greacă Άγιος Γεώργιος; Ágios Geó̱rgios) sau George versiuni: Georgiu, Georz, Giurgiu, Iorgu; din greacă Gheorghios «agricultor»; c. 275/280 – d. 23 aprilie 303) este un sfânt megalomartir, pomenit de aproape toate Bisericile tradiționale, de obicei pe data de 23 aprilie. Patron al unui număr de țări, regiuni și orașe printre care al Angliei.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe/George s-a născut în Cappadocia, într-o familie creștină, și a trăit în timpul domniei împăratului Dioclețian. Mai multe date nu se cunosc cu certitudine, neexistând niciun document al epocii, care să conțină date despre viața sa. Ceea ce se știe despre el a fost scris ulterior. S-a înrolat în armata romană și, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele.

În ciuda decretului împotriva creștinilor, emis de Dioclețian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința creștină. Din ordin imperial, sfântul a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința. Loviri cu sulița, lespezile de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou și toate celelalte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

(BRU) (†) Sf. Gheorghe, mare martir († 303)

 

(BRC) Sf. Gheorghe, martir; Sf. Adalbert, episcop, martir

 

Ziua internațională a cărții și a dreptului de autor (Copyright)

La 23 aprilie este sărbătorită Ziua Mondială a Cărții și a Dreptului de Autor, proclamată la cea de-a 28-a sesiune a Conferinței Generale a UNESCO, în 1995, prin Rezoluția 3.18, considerând evenimentul o oportunitate pentru recunoașterea puterii cărți în schimbarea în bine a vieții și, totodată, pentru a-i sprijini pe autorii de cărți.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

Ziua Internațională a Bibliotecarului și a Bibliotecilor Publice

România – Ziua feroviarilor, la sărbătoarea ortodoxă a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă.

 

România – Ziua forțelor terestre

În fiecare an, la 23 aprilie, militarii Armatei României sărbătoresc Ziua Forțelor Terestre, categorie de forțe ale armatei al cărei patron spiritual și ocrotitor este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Sfântul Gheorghe a fost ocrotitorul oștii lui Ștefan cel Mare. De aceea, pe steagurile de luptă ale slăvitului voievod al Moldovei se afla pictată sau cusută icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, care se lupta cu balaurul. Balaurul simboliza Imperiul Otoman, forțele răului, tot ceea ce este potrivnic voinței lui Dumnezeu și demnității umane.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

Ziua limbii engleze

Ziua limbii engleze la Națiunile Unite este marcată la 23 aprilie. Aceasta a rezultat în urma unei inițiative, din 2010, a Departamentul de Informare Publică, care a stabilit date cu valoare simbolică sau istorică pentru celebrarea fiecărei din cele șase limbi oficiale ale organizației. Scopul zilelor lingvistice ale ONU este de a sărbători multilingvismul și diversitatea culturală, precum și promovarea utilizării egală a tuturor celor șase limbi oficiale în întreaga organizație.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

Astăzi în istorie pentru 23 aprilie

 

Evenimentele Zilei de 23 aprilie în Istorie:

- 23 aprilie 1921 – Mica Antantă – România și Cehoslovacia semneaza Convenția de alianță defensivă româno-cehoslovacă;

- 23 aprilie 1962 – În România se încheie cooperativizarea agriculturii

 

23 aprilie 215 iIHR. - La Roma este construit pe Dealul Capitoliului un templu dedicat zeitei Venus, pentru a comemora înfrângerea romanilor de catre Hannibal, la Lacul Trasimene.

Hannibal (247 – 183/182/181 î.Hr.) om de stat și general cartaginez, considerat unul dintre cei mai străluciți comandanți militari din istorie și unul dintre cei mai mari dușmani ai Republicii Romane. Bătălia de la Lacul Trasimene (21 iunie 217 î.Hr. ), a fost o bătălie importantă în timpul celui de-al doilea razboi punic. Armata cartagineza condusa de Hannibal i-a învins pe romanii aflati sub comanda consululului Gaius Flamminius. Bătălia a fost considerata una dintre cele mai mari și mai de succes ambuscade din istoria militară.

 

23 aprilie 711 - Dagobert al III-lea a fost incoronat rege al francilor. A fost fiul si succesorul regelui Childebert al IV-lea si s-a nascut in anul 699, urcand pe tron la varsta de 12 ani si murind la 16 ani.Fiind minor, regatul a fost condus de maresalii palatului, Pepin de Herstal in Austrasia si Grimoald cel Tanar , fiul sau cel mic in Neustria.

In timpul dinastiei Meovingiene , Austrasia (teritoriile de rasarit) era un regat franc ce cuprindea nord-estul Frantei actuale, respectiv bazinele raurilor Meuse si Moselle, pana la bazinul mijlociu al fluviului Rin. Neustria a fost un stat franc apărut în 511, fiind format din teritoriile din Aquitania pana la Marea Manecii, acoperind cea mai mare parte a nordului Frantei de astăzi, Paris si Soissons fiind orașele sale principale. Astfel, Neustria a reprezentat partea vestică a regatului francilor sub stăpânirea Dinastiei merovingienil or, un stat care s-a format la moartea lui Clovis I (a domnit între 482 pana in 511 ).

 

23 aprilie 1014 - S-a desfasurat Bătălia de la Clontarf (irlandeză: Cath Chluain Tarbh), in aproapiere de Dublin, pe coasta de est a Irlandei. Forțele regelui irlandez Brian Boru, s-au opus împotriva unei alianțe Viking-irlandeze.

Batalia s-a încheiat cu victoria regelui Brian Boru. Se estimează că între 7.000 și 10.000 de oameni au fost uciși. Deși forțele lui Brian au fost victorioase, Brian însuși a fost ucis, impreuna cu fiul său Murchad și nepotul lui Toirdelbach. Regele irlandez al Leinsterului, Mael Mórda și conducatorii vikingi i Sigurd și Brodir au fost de asemenea uciși. Bătălia a fost un eveniment important în istoria irlandeză și a ajuns să fie văzută ca un eveniment care a eliberat irlandezii de sub dominația străină, iar Brian este celebrat ca un erou național.

 

23 aprilie 1348 - Regele Eduard al III-lea al Angliei fondează Ordinul Jaretierei, cel important ordin cavaleresc britanic.

Eduard al III-lea (13 noiembrie 1312 – 21 iunie 1377), unul dintre cei mai de succes monarhi ai Angliei din Evul Mediu. El a transformat Regatul Angliei într-o putere militară a Europei. A domnit pe tronul Angliei timp de 50 de ani; de la Henric al III-lea până la George al III-lea nici un alt monarh englez n-a avut o domnie atât de lungă.

Ordinul Jartierei, (în engleză Order of the Garter, iar titlul întreg în engleză The Most Noble Order of the Garter), este cel mai înalt ordin cavaleresc britanic. Se acordă de către rege / regină persoanei care a adus servicii deosebite statului britanic sau regelui / reginei si este alcatuit dintr-o broșă, reprezentând o jartieră, care amintește de „jartiera contesei de Salisbury”.Circular, pe marginea broșei (pe jartieră), se află gravată, cu litere de aur, deviza Ordinului Jartierei: HONI • SOIT • QUI • MAL • Y • PENSE. În centru, pe un scut alb, este reprezentată o cruce roșie. In principiu, nu este acordat decât suveranilor, şefilor de state şi membrilor familiei regale, numărul beneficiarilor fiind limitat la numai 25.

Se spune că, la un bal, la Calais , Catherine Montagu, contesă de Salisbury, amanta regelui Eduard al III-lea , a lăsat să-i cadă jartiera, în timp ce dansa. Regele a ridicat jartiera. Tăind elanul celor care făceau glume la adresa gestului său, regele a spus:

„Messieurs, honni soit qui mal y pense! Ceux qui rient maintenant seront un jour très honorés d’en porter une semblable, car ce ruban sera mis en tel honneur que les moqueurs, eux-mêmes le rechercheront avec empressement”, adica in limba romana: „Domnilor, nerușinat să fie [considerat] cel ce se gândește la rău! Cei care râd acum se vor simți, într-o zi, foarte onorați să poarte o panglică asemănătoare, întrucât această panglică va fi așezată într-o asemenea onoare încât zeflemiștii înșiși o vor căuta curtenitor”. Ordinul Jartierei a fost instituit pe la anul 1348 , iar după alte surse, în 1340 sau 1344.

 

23 aprilie 1399 - Alexandru cel Bun se proclamă domn al Ţării Moldovei, dar va domni efectiv din 29 iunie 1400.

Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I (decedat la 1 ianuarie 1432), domnul Moldovei între anii 1400 – 1432, succedându-i la tron lui Iuga Ologul, care a fost îndepărtat de către Mircea cel Bătrân. Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I Musatinul , reuşeşte să ia domnia Ţării Moldovei susţinut militar de Mircea cel Bătrîn (domn al Munteniei), care îşi dorea un aliat în scaunul de la Suceava.

Predecesorul său, la domnia Moldovei, Iuga, este luat ostatic în Muntenia de Mircea cel Bătrîn, unde probabil şi va muri ulterior fără a reveni în Moldova. Alexandru-Voievod a fost un domn paşnic, de unde şi porecla de „cel Bun„, un bun gospodar, continuînd politica de extindere dusă şi de Roman I Voievod.

Moldova lui Alexandru cel Bun se întindea pînă la Marea Neagră, icluzînd şi Cetatea Albă la Nistru, mare cetăţuie, veche de pe vremea bizantinilor, deţinută apoi de negustorii genovezi care acceptă suzeranitatea Moldovei. Potrivit celor scrise de Grigore Ureche Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă şi ecleziastică a Moldovei.

A încurajat comerţul, confirmînd negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat pentru prima oară şi oraşul Iaşi. Pe timpul lui Alexandru cel Bun Voievod, este înregistrată Mitropolia Moldovei, care va fi recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol în 1401.

 

23 aprilie 1564 - S-a născut dramaturgul şi poetul William Shakespeare, autor al pieselor de teatru „Furtuna”, „Visul unei nopţi de vară”, „A douăsprezecea noapte”, „Richard al III-lea”, „Henric al VIII-lea”, „Romeo şi Julieta”, „Hamlet” şi „Othello”; (m.23 aprilie 1616)

William Shakespeare (n. 23 aprilie 1564 – d. 23 aprilie 1616) a fost un dramaturg și poet englez, considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză. El este adesea numit poet național al Angliei și “Poet din Avon” (“Bard of Avon”) sau “Lebăda de pe Avon” (“The Swan of Avon”). Lucrările sale au supraviețuit, incluzând și unele realizate în colaborare, opera sa fiind alcătuită din aproape 38 de piese de teatru, 154 de sonete, 2 lungi poeme narative, precum și alte multe poezii.

 

23 aprilie 1597 - Piesa lui William Shakespeare, „Văduvele vesele din Windsor„ este jucată pentru prima dată, în prezența reginei Elisabeta a I-a a Angliei.

 

23 aprilie 1605 - A murit tarul Rusiei Boris Godunov ; (n. cca.1550 )

Boris Godunov (n. c. 1551 – 23 aprilie [S.V. 13 aprilie] 1605) a fost între anii 1584-1598 regentul țarului rus Fjodor I care era debil mintal, și a domnit apoi ca țar între anii 1598-1605.  Prin urcarea lui pe tron a luat sfârșit dinastia Riurik.

 

23 aprilie 1616 - A murit marele dramaturg englez William Shakespeare; (n. 1564).

 

23 aprilie 1655 - A inceput, în timpul războiului anglo-spaniol, asediul fortaretei Santo Domingo și se incheie șapte zile mai târziu. 2.400 spanioli condusi de guvernatorul Don Bernardino Meneses y Bracamonte, conte de Peñalba, a rezistat cu succes asediului trupelor engleze alcatuite din 13000 soldati si 34 nave de razboi, conduse de amiralul Sir William Penn.

 

23 aprilie 1661 - Regele Charles al II-lea al Angliei, Scotiei si Irlandei este este încoronat la la Westminster Abbey.

Carol al II-lea (engleză Charles II of England) (n. 29 mai 1630 — d. 6 februarie 1685) a fost rege al Angliei, Scoției și Irlandei de la 30 ianuarie 1649 (de jure) sau de la 29 mai 1660 (de facto), până la moarte.

 

23 aprilie 1715 - S-a nascut muzicianul german Johann Friedrich Doles, fost elev al compozitorului J.S.Bach;(d.8 februarie 1797).

 

23 aprilie 1805 - S-a nascut filosoful, teologul si eruditul german Karl Rosenkranz ( m.14 iulie 1879). A fost profesor în Königsberg în orasul filosofului Immanuel Kant, primul biograf al lui Hegel (1844) și autorul tratatului „Estetica urâtului” (1853).

 

23 aprilie 1823 - S-a nascut sultanul otoman Abdul-Medjid; (d. 1861).

Abdul-Medjid a fost al XXXI-lea sultan al Imperiului Otoman (1839-1861). A încercat să încheie alianțe cu marile puteri ale Europei occidentale, cum ar fi Marea Britanie, Franța, state care au fost aliate ale otomanilor împotriva Imperiului Țarist în Războiul Crimeii. În cadrul Tratatului de la Paris, Imperiul Otoman a fost inclus în familia națiunilor europene.

Dar marile realizări ale lui Abdul-Medjid sunt reformele (numite Tanzimat) cu caracter liberal pe care le-a promovat (reforme inițiate de tatăl său, Mahmud al II-lea), care au deschis drumul modernizării Turciei și au favorizat mișcări naționaliste de eliberare în cadrul popoarelor subjugate. Pentru reformele sale, a fost considerat un adevărat Atatürk al secolului al XIX-lea.

 

23 aprilie 1858 - S-a născut fizicianul Max Planck, întemeietorul Institutului de Fizică Teoretică, laureat al Premiului Nobel în 1918. Planck a pus bazele mecanicii cuantice; (m. 4 oct. 1947).

Max Karl Ernst Ludwig Planck (n. 23 aprilie, 1858, Kiel — d. 4 octombrie, 1947, Göttingen), fizician german, laureat al Premiul Nobel pentru Fizică în 1918. Motivația Juriului Nobel “Ca apreciere pentru serviciile oferite în avansarea Fizicii prin descoperirea “cuantelor” energiei.” Este considerat fondatorul mecanicii cuantice.A studiat la München și Berlin, avându-i ca profesori pe Helmholtz, Clausius și Kirchhoff iar ulterior a devenit el însuși profesor de fizică (1889-1926).

Activitatea sa în domeniul principiilor termodinamicii și a distribuției energetice a radiației unui corp perfect absorbant, pe care a descris-o exact printr-o formulă celebră, l-a condus la abandonarea unor principii clasice newtoniene și la introducerea teoriei cuantice (1900). Pentru aceasta a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1918.

În cadrul teoriei cuantice, se afirmă că energia nu e divizibilă la infinit, ci în ultimă instanță există sub formă de cantități mici pe care Planck le-a denumit “Lichtquante” (cuante de lumină, termenul quantaprovine din latină, însemnând “cât de mult”, cuante). Mai mult, energia transportată de o cuantă are o dependență liniară de frecvența radiației sursei emisive (v.si Constanta Planck).

 

23 aprilie 1858 - S-a nascut compozitorul italian Ruggiero Leoncavallo; (d.1919).

Ruggiero Leoncavallo (n. 8 martie 1857, Napoli – d. 9 august 1919, Montecatini Terme) compozitor, pianist și dirijor italian a fost, alături de Pietro Mascagni, un inițiator al verismului îndreptat împotriva romantismului din muzica italiană. Excelent versificator, și-a scris singur libretele.

 

23 aprilie 1874 - S-a nascut compozitorul, dirijorul și profesorul Alfonso Castaldi (d.1942 )

Alfonso Castaldi (n. 23 aprilie, 1874 Maddalone, Italia – d. 6 august 1942, București) a fost un compozitor, dirijor și profesor de muzică român de origine italiană, stabilit în România la vârsta de 20 de ani.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

23 aprilie 1880 - Guvernul României a hotărât înființarea Direcției Princiare a CFR cu sediul în București, care a preluat linia existentă, inclusiv Gara Târgoviștei.

 

23 aprilie 1887 - Sfințirea Catredalei mitropolitane de la Iasi.

 

23 aprilie 1891 - S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor rus (d. 1953)

Serghei Serghievici Prokofiev  (n. 23 aprilie 1891/s.v. 11 aprilie – d. 5 martie 1953) a fost un compozitor, pianist și dirijor rus care a stăpânit numeroase genuri muzicale și este adesea considerat unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului XX. A compus lucrări într-o varietate de genuri, inclusiv opere, balete, simfonii, concerte, muzică de cameră și muzică de film.

Absolvent al Conservatorului din Sankt Petersburg, Prokofiev și-a făcut un renume de compozitor-pianist avangardist, devenind cunoscut pentru o serie de lucrări disonante și virtuoze pentru instrumentul său și prin primele sale două concerte pentru pian. Primul succes al lui Prokofiev în afara arealului pianistic a fost lucrarea orchestrală Suita scită, ce cuprinde muzică inițial pentru un balet comandat de Serghei Diaghilev.

Diaghilev a comandat încă trei balete lui Prokofiev: Bufonul, Pasul de oțel și Fiul risipitor – care la vremea producțiilor originale aveau un succes răsunător. Totuși, cel mai mare interes al lui Prokofiev a fost opera și a compus câteva asemenea lucrări, inclusiv Jucătorul și Îngerul de foc. Un succes al lui Prokofiev în acest gen a fost Dragostea celor trei portocale, compusă pentru opera din Chicago, montată ulterior și în Europa și Rusia.

După Revoluția Rusă din 1917, Prokofiev a părăsit Rusia, având binecuvântarea oficială a ministrului sovietic Anatoli Lunacearski și s-a stabilit în Statele Unite, apoi în Germania și la Paris, perioadă în care s-a căsătorit cu cântăreața spaniolă Carolina Codina, cu care a avut doi copii. Datorită situației economice tot mai precare din Europa, Prokofiev a revenit în Rusia în 1936.

A avut un succes în această țară – în special cu Locotenentul Kijé, Petrică și lupul, Romeo și Julieta și, poate cel mai important, cu Alexandr Nevski. Invazia nazistă a Uniunii Sovietice l-a determinat să compună cea mai ambițioasă lucrare a sa, opera Război și pace, după romanul lui Lev Tolstoi.

În 1948 Prokofiev a fost acuzat de „formalism antidemocratic”, fapt ce l-a forțat să compună muzică stalinistă, cum ar fi oratoriul De strajă păcii. Totuși, s-a bucurat de sprijin personal și artistic din partea noii generații de interpreți ruși, inclusiv Sviatoslav Richter și Mstislav Rostropovici.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

23 aprilie 1894 - S-a născut scriitorul roman Gib Mihăescu: „Braţul Andromedei”, „Vedenia”, „Zilele şi nopţile unui student întârziat”; (d. 19 octombrie 1935).

Gib I. Mihăescu (n. 23 aprilie 1894, Drăgășani – d. 19 octombrie 1935, București), a fost un prozator, romancier și un dramaturg român interbelic. A fost decorat pentru acte de bravură în timpul primului război mondial.

 

23 aprilie 1899 - S-a nascut Vladimir Nabokov, scriitor american de origine rusă (d. 1977)

Vladimir Nabokov (n. 23 aprilie 1899, Sankt Petersburg, Rusia – d. 2 iulie 1977, Montreux, Elveția) a fost un scriitor american de origine rusă; familia sa aparținea aristocrației și a fost nevoită să emigreze în timpul revoluției bolșevice. „Lolita”, „Râsete în întuneric”, „Foc palid”.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

 

23 aprilie 1902 - S-a născut scriitorul Halldór Laxness, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1955; este autorul volumelor „Lumina lumii”, „Clopotul din Islanda” şi „Pârjol în Copenhaga”; (m. 8 feb. 1998).

 

23 aprilie 1910 - Are loc Congresul de constituire a Partidului Naționalist-Democrat, în frunte cu Nicolae Iorga si A.C.Cuza.

Nicolae Iorga (născut Nicu N. Iorga, n. 17 ianuarie sau 5 iunie 1871, Botoșani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român. Este cunoscut în lume ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor și filozof al istoriei. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”.

Alexandru C. Cuza, cunoscut ca și A. C. Cuza (n. 8 noiembrie 1857, Iași — d. 3 noiembrie 1947, Sibiu) a fost un profesor de economie politică la Universitatea din Iași, om politic, militant antisemit și membru titular al Academiei Române din 1936.

 

23 aprilie 1921 - Mica Antantă – România și Cehoslovacia semneaza Convenția de alianță defensivă româno-cehoslovacă.

Mica Antantă, numită și Mica Înțelegere a fost o alianță formată în 1920 și 1921 de Cehoslovacia, România și Iugoslavia (de fapt Regatul Sârbo-Croato-Sloven, denumit Iugoslavia abia din 1929) pentru a se apăra de revizionismul maghiar (în urma Tratatului de la Trianon care prevedea că partea de nord a Republicii Croația și Voivodinei intrau în cadrul Regatul Sârbilor, Slovacia și Rutenia – azi Regiunea Transcarpatia din Ucraina – era cedată Cehoslovaciei, iar Transilvania și partea răsăriteană a Banatului era recunoscută în cadrul României) și pentru a împiedica întoarcerea casei de Habsburg la putere.

Mica Înțelegere, inițiată de ministrul de externe al Cehoslovaciei, Edvard Beneš, ca organizație de securitate regională, a apărut prin semnarea succesivă de convenții bilaterale de alianțe între Cehoslovacia și Iugoslavia (14 august 1920), România și Cehoslovacia (Convenția de alianță defensivă româno-cehoslovacă, 23 aprilie 1921) și România-Iugoslavia (7 iunie 1921).
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

23 aprilie 1928 - S-a născut celebra actrita americana Shirley Temple; (d. 10 februarie 2014).

 

23 aprilie 1929 - Se constituie Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană cu sediul la Paris, Franţa. La 23 aprilie 1929 se constituie Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană cu sediul la Paris, Franţa şi primeşte pentru o perioadă de 20 ani concesiunea transportului aerian, mărfuri, călători, colete poştale pe rutele Bucureşti-Belgrad-Budapesta-Viena-Praga-Strasbourg-Paris şi Bucureşti-Istanbul. În 1933 fuzionează cu alte patru companii franceze sub denumirea de Air France, a cărei activitate se desfăşoară cu unele întreruperi pînă în 1962.

 

23 aprilie 1947 - S-a născut Iulius Filip, dizident anticomunist și fost deținut politic român.

Iulius Filip este un dizident anticomunist și fost deținut politic român. Primul act public de disidență manifestată de maistrul militar Iulius Filip, s-a petrecut atunci când s-a declarat net de partea minerilor participanți la Greva minerilor din Valea Jiului din 1977. Măsura luată a fost interdicția de a mai lucra cu armament.

În 1981 Iulius Filip a trimis pe adresa Comitetului Central al PCR un pamflet, adresat lui Nicolae Ceaușescu, intitulat „Vis și speranță” care se încheia cu versurile: „Laude, minciuni și vorbe, cu ele mereu ne-ați dus/ Dar acum sosit-a clipa pentru-al lor sfârșit și-apus!”. A fost arestat în 3-5 martie 1981 și anchetat, iar în 15 martie 1981, ministrul de atunci la Apărării, Constantin Olteanu, l-a trecut în rezervă prin Ordinul 51/ 1981 „pentru fapte incompatibile cu statutul de cadru militar”.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.g4media.ro

 

23-25 aprilie 1962 – La Plenara CC al PMR se anunţă încheierea procesului de colectivizare a agriculturii, proces început în martie 1949 și care, teoretic, trebuia să se realizeze pe baza liberului consimțământ al țăranilor, dar care s–a caracterizat prin abuzuri și violențe. Două zile mai târziu, la 27 aprilie, Gheorghiu-Dej anunţă în plenul MAN colectivizarea a 96% din suprafaţa arabilă a ţării.

În România, Partidul Comunist Român a desfășurat în perioada 1949–1962 procesul de colectivizare, ce a constat în confiscarea aproape a tuturor proprietăților agricole private din țară și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat. În România, colectivizarea a fost similară cu cea efectuată în URSS, prin aceea că a înglobat terenurile agricole ce puteau fi adunate într-o fermă colectivă.

Început întâi greoi și haotic, procesul de colectivizare a stagnat între 1953 și 1956, fiind apoi reluat cu agresivitate și dus la final în 1962. Numeroși țărani, atât săraci, cât și mai înstăriți, s-au opus acestei acțiuni, iar guvernul comunist a recurs uneori și la represiuni violente, ucideri, deportări, încarcerări și confiscări ale întregii averi a celor implicați.

În zo­nele montane au existat însă numeroase zone ne­co­operativizate. Sistemul de agricultură socialist astfel constituit a intrat treptat într-o criză ale cărei efecte s-au simțit și după ce regimul a fost înlăturat, timp în care s-au depus eforturi pentru reconstituirea proprietății private în agricultură.

Încă de la început, procesul de colectivizare a fost întâmpinat cu rezistență de țărani, care s-au răsculat în numeroase rânduri, încă din 1949, în nordul Moldovei și în Transilvania. Trupele de Securitate, Miliție și Grăniceri au răspuns trăgând în țăranii răsculați. Pe lângă cei care au murit atunci, alții au fost arestați și unii chiar executați sumar. Sute de persoane au fost anchetate penal și condamnate la pedepse grele, iar familiile lor deportate în Dobrogea.

Anul următor a adus asemenea răscoale și în sudul țării, mai ales în județul Vlașca, unde în unele cazuri chiar liderii comunităților locale, membri ai PMR s-au alăturat protestelor. Represiunea a continuat și spre sfârșitul anilor 1950, cele mai mari răscoale având loc în actualul județ Vrancea. Mii de țărani au fost condamnați la închisoare și averile lor au fost confiscate.

Peste 40.000 de persoane, mai ales țărani înstăriți, au fost deportate din Banat și din Dobrogea în Bărăgan, în două rânduri: o dată în 1949 și apoi din nou în 1951. Deportații au fost așezați într-o zonă geografică dificilă, fiind în continuare persecutați politic. Localitățile în care au fost aceștia mutați au fost denumite de Securitate „comune speciale”, și erau în număr de 18.

Cei deportați au fost lăsați să se întoarcă în localitățile lor în 1955 și 1956, găsindu-și casele confiscate. Ultimul mare episod sângeros al colectivizării forțate a avut loc pe 15 ianuarie 1961 în comuna Vâlcele, județul Olt. Atunci au fost împușcate de către milițieni 5 persoane și arestate alte 25, pedepsele lor cu închisoarea însumând peste 84 de ani.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

23 aprilie 1967 - A fost lansată nava cosmică sovietică „Soiuz–1„, pilotată de Vladimir Komarov.

Vladimir Komarov (n. 16 martie 1927 – 24 aprilie 1967) a fost un cosmonaut sovietic. A fost primul om care a zburat în spațiul cosmic mai mult de o dată, precum și primul om ce a murit în timpul unei misiuni spațiale (Soiuz 1). Pe lângă asta, el a fost, împreună cu Konstantin Feoktisov și Boris Yegorov, un membru al misiunii Voshod 1 (octombrie 1964), care a fost prima misiune spațială cu mai mulți oameni la bord.

 

23 aprilie 1968 - Are loc premiera filmului romanesc cu mare succes de public „Razbunarea haiducilor”.

Răzbunarea haiducilor este un film românesc din 1968, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriș și Dinu Cocea. El este cel de-al treilea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Emanoil Petruț, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Colea Răutu și Jean Constantin.

Acțiunea filmului se petrece în Muntenia de la începutul secolului al XIX-lea, în plină epocă fanariotă. După mazilirea soțului ei, Doamna Haricleea Hangerli vrea să ajungă la Stambul cu bijuteriile cumpărate cu banii furați de domnitor de la boieri pentru a unelti ca fiul ei să fie numit domnitor al țării. Ea se îmbarcă pe o corabie, dar este ucisă pe drum.

Între timp, pentru a reintra în grațiile sultanului, Pazvanoglu, Pașa din Vidin, decide să-i ducă acestuia copii răpiți din satele românești de pe malul Dunării. Corabia pașei este sabotată de haiduci, iar copiii sunt transbordați pe o altă corabie care fusese anterior furată de haiducii lui Amza. Pe corabie au loc lupte între turci și români, iar în final haiducii reușesc să readucă copiii în satele de unde fuseseră furați.

 

23-26 aprilie 1969 – Vizita lui Nicolae Ceaușescu în URSS unde participă la cea de-a 23 sesiune CAER.

 

23 aprilie 1971 - Rolling Stones lansează albumul „Sticky Fingers“.

The Rolling Stones este o trupă englezească de muzică rock care a devenit populară la începutul anilor 1960. Trupa a fost formată la Londra în 1962 de Brian Jones, Mick Jagger și Keith Richards. The Rolling Stones a lansat 55 de albume și compilații și au avut 37 de piese în top-10 singles. În 1989 trupa a intrat în Rock and Roll Hall of Fame iar în 2004, revista Rolling Stone i-a clasat pe locul 4 în 100 Greatest Artists of All Time. Au vândut peste 200 de milioane de albume în întreaga lume,

 

23 aprilie 1974 - Un Boeing 707 s-a prăbușit în Bali, Indonezia, omorând 107 oameni.

 

23-25 aprilie 1979 – Vizita oficială de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în RD Sudan.

 

23 aprilie 1985 - Compania Coca-Cola a anunțat schimbarea rețetei de producere a băuturii răcoritoare în cauză.

 

23 aprilie 1994 - Fizicienii descoperă particula sub atomica numita top-quark.

 

23 aprilie 1999 - Autoritățile române trimit FMI-ului o evaluare privind daunele provocate României de războiul din Iugoslavia, care se ridicau la aproximativ 730 milioane de dolari.

 

23 aprilie 1999 - Regele Spaniei înmânează Premiul Cervantes pe 1998 – considerat drept Premiul Nobel al Literaturii de limba spaniolă – poetului Jose Hierro, pentru poezia sa universală. Premiul este înmânat în ziua morții lui Cervantes, în aula Universității din Alcala de Henares (localitatea în care s–a născut creatorul lui „Don Quijote”).

 

23 aprilie 2000 - Pentru prima oară în lume, regizorul german Peter Stein a realizat o versiune integrală a celor 12.111 versuri din „Faust” de Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832), într-un spectacol de 21 de ore, special creat pentru Expoziţia universală Expo-2000 Hanovra.

 

23 aprilie 2001 - Intel introduce procesorul Pentium 4.

 

23 aprilie 2003 - La Beijing se închid toate școlile pentru două săptămâni din cauza virusului SARS.

 

23 aprilie 2007 - A decedat fostul preşedinte rus, Boris Elţîn;( n.1 februarie 1931).

Boris Nikolaievici Elțin (n. 1 februarie 1931 în Sverdlovsk [azi Ekaterinburg], Rusia, URSS – d. 23 aprilie 2007) în 1991, primul președinte al Rusiei, precum și primul conducător din istoria acestei țări ales în mod direct.

 

23 aprilie 2007 - A murit scriitorul şi jurnalistul american David Halberstam, celebru pentru cronicile sale consacrate războiului din Vietnam, laureat al premiului Pulitzer; (n. aprilie 1934).

 

23 aprilie 2008 - Naţionala de handbal feminin a Norvegiei a câştigat, pentru prima dată în istoria sa, finala Jocurilor Olimpice, în faţa campioanei mondiale Rusia, de care a dispus cu scorul de 34-27 (18-13).

 

23 aprilie 2018 - Un şofer a intrat cu o camionetă în mai mulţi pietoni, în Toronto şi a ucis 10 persoane şi a rănit grav alte 16. În momentul în care a fost oprit, atacatorul, Alek Minassian, un student în vârstă de 25 de ani originar din Richmond Hills le-a cerut poliţiştilor să-l împuşte. Procesul lui este încă în desfăşurare, el fiind acuzat de uciderea cu premeditare a celor zece victime, şi cu tentativă de omor a celor 16 răniţi. În timpul audierilor, tânărul a declarat că a pus la cale atacul din cauza frustrărilor acumulate ca urmare a respingerilor şi umilinţei primite de la cei din jur, mai ales a femeilor, notează nytimes.com.

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com