Obiceiuri de Sfinții Împărați Constantin și Elena (21 mai): Constantin Graur sau Constandinu Puilor

Icoană pe sticlă cu tema „Sfinții Împărați Constatin și Elena”, datare sfârșitul secolului al XIX-lea, zonă Țara Bârsei, Transilvania – Colecția Muzeului Național al Țăranulu Român, categoria jurică Tezaur

foto preluat de pe www.facebook.com/MuzeulTaranului
articol preluat de pe azm.gov.ro

 

Obiceiuri de Sfinții Împărați Constantin și Elena: Constantin Graur sau Constandinu Puilor

Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constanțius Chlorus și al Elenei.

S-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi, Nis, în Serbia).

După moartea tatălui său din 304, a fost proclamat împărat.

Intră în conflict cu Maxențiu, fiul împăratului Maximian, pentru că acesta dorea să ocupe funcția pe care el o deținea.

În ziua premergătoare luptei cu Maxențiu, în anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și o inscripție: ”In hoc signum vinces” (prin acest semn vei birui).

Noaptea, în vis, i se descoperă Hristos și-l îndeamnă să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale.

Constantin va ieși biruitor din luptă.

În anul 313 va da un decret prin care va opri prigonirea creștinilor și astfel, creștinismul devine religie permisă în imperiu.

Religia creștină va deveni religie de stat, în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395).

Tot în vremea împăratului Constantin s-a ținut primul Sinod Ecumenic, la Niceea în anul 325, unde a fost înlăturată erezia lui Arie și s-au alcătuit primele articole din Crez.

Împăratul Constantin a murit în anul 337, la zece ani de la trecerea la cele veșnice a mamei sale.

Împărăteasa Elena, mama sfântului Constantin, este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost răstignit Hristos.

A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret și multe alte sfinte lăcașuri.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

Constantin Graur sau Constandinu Puilor

În ziua de 21 mai, la pomenirea Sfinților Împărați Constantin și Elena, în calendarul popular întâlnim o sărbătoare adresată păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur.

Se crede că în această zi, păsările își învață puii să zboare.

Ținând seama că o nouă generație amenință recoltele, era interzis să se muncească în această zi.

Prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări.

Ziua de Constandinu Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul și meiul.

În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi, se usucă.

Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele și pe cine vor angaja să le păzească pe timpul pășunatului.

Se măsoară și se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.