Calendar Ortodox 16 aprilie: Joia din Săptămâna Luminată și jertfa Sfintelor Mucenițe Agapia, Irina și Hionia
16 aprilie 2026
Calendar Ortodox 16 aprilie: Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina și Hionia
Joia din Săptămâna Luminată ne găsește astăzi, 16 aprilie, cufundați în bucuria pascală, amintindu-ne că lumina Învierii strălucește cel mai puternic prin cei care și-au păstrat sufletele curate. În Calendarul Ortodox, această zi este marcată de cinstirea Sfintelor Mucenițe fecioare Agapia, Irina și Hionia, trei surori din Tesalonic care au ales moartea martirică în locul lepădării de Hristos, în timpul persecuțiilor lui Dioclețian.
Sub pilonul Verticalitate, privim spre jertfa lor ca spre o dovadă supremă de demnitate umană și spirituală. Într-o lume a compromisului, curajul lor de a rămâne fidele Adevărului ne oferă o lecție vie despre ceea ce înseamnă să fii „purtător de lumină”. Prin Memoria Timpului, recuperăm astăzi istoria acestor fecioare care, sub pilonul Identitate, ne reamintesc că rădăcinile noastre creștine s-au hrănit din statornicia martirilor. Pe platforma Uniți Schimbăm, celebrăm această zi din Săptămâna Luminată ca pe o chemare la puritate și neclintire în fața încercărilor vremii.
Sinaxar 16 Aprilie
În această lună, în ziua a şaisprezecea pomenirea sfintelor muceniţe fecioare Irina, Agapi şi Hionia.

Sfintele Mucenițe fecioare Agapia, Irina și Hionia – Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto preluat de pe basilica.ro
Irina, Agapi şi Hionia erau trei surori, provenind dintr-o familie bogată şi influentă din Tesalonic. Pe vremea în care s-a tăiat capul mucenicului Hrisogon de către Diocleţian pentru mărturisirea în Hristos, aproape de iezerul unde locuiau aceste trei surori: Agapi, Irina şi Hionia cu un oarecare Zoil, rob al lui Dumnezeu, arătatu-s-a Hrisogon lui Zoil în vis, zicîndu-i că sfânta Anastasia va să ia parte la luptă cu acele trei surori, şi cu dânsul să-şi săvârşească nevoinţa muceniciei. Dacă a aflat acestea, a urmat sfânta după Zoil, şi a intrat la sfinte, şi le-a sărutat; şi le slujea apoi. Aflând aceasta Diocleţian a trimis de le-a adus şi le-a dat pe seama domnului ţării de le-a chinuit şi iarăşi au fost date pe seama altui domn, anume Sisinic, care pe Agapi şi pe Hionia le-a ars în foc, iar sfintei Irina, unul din slujitori întinzându-şi arcul şi săgetând-o, i-a adus sfârşitul.
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor Felix episcopul, Ianuarie preotul, Furtunat şi Septemiu.
În al optulea an al împărăţiei lui Dioeleţian şi Maximian, a ieşit poruncă pe la toate locurile ca să se ardă toate cărţile creştinilor. De aceea a fost trimis în cetatea Tibiuca un oarecare Marian, bărbat prea spurcat, care a adus înaintea sa pe Felix episcopul, pe Ianuarie preotul, pe Furtunat şi pe Septemiu, şi citindu-le porunca împărătească, cerea numaidecât cărţile ce erau la ei. Iar preasfântul episcop a zis către ei: “Scris este guvernatorule: nu daţi cele sfinte câinilor, nici aruncaţi mărgăritarele înaintea porcilor. În zadar te nevoieşti, deşi ai cu tine poruncile împărăteşti.” Guvernatorul a zis: “Lasă vorbele nebuneşti, şi fă voia împăratului, căci altfel te voi trimite legat la proconsul.” Şi sfântul i-a zis: “Precum mă aflu către tine, asemenea şi către toţi, şi către însuşi împăratul tău mă voi afla.” Atunci închizându-l în temniţă, fără de nici o îngrijire l-a lăsat trei zile, apoi scoţându-l, l-a mai cercetat; şi legându-l pe el şi pe cei împreună cu el, i-a trimis la proconsul. Acela iarăşi cercetându-i, i-a pus la închisoare. Şi după şase zile scoţându-i, i-a trimis legaţi la prefectul pretorilor, care, după ce i-a primit şi i-a îngrozit foarte mult, i-a aruncat într-o cumplită temniţă cu multă pază şi după paisprezece zile, scoţându-i de acolo, şi încă cercetându-i, i-a băgat pe ei într-o corabie la un loc cu cai, legaţi de picioarele cailor; iar sfinţii tăvălindu-se printre picioarele cailor fără să guste hrană sau apă patru zile, mulţumeau lui Dumnczeu. Şi ajungând la limanul unei cetăţi, au fost cercetaţi pe ascuns de cărtre creştini. Şi de acolo mergând la cetatea numită Tavromeni, şi plutind încă pe la Licaonia, au venit la cetatea Eluron. Atunci ticălosul prefect, dezlegând pe sfinţi din legături, cu glas lin le făcea întrebările; iar sfinţii grăind dimpotrivă, că nici cărţile nu le dau, nici idolilor nu jertfesc, a poruncit el ca ei să fie tăiaţi de sabie; şi aflând ei hotărârea, au făcut rugăciune şi, tăindu-li-se capetele, au primit cununile din mâna Domnului.
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor mucenici Leonid, Harisa, Nichi, Galini, Calida, Nunehia, Vasilisa şi Teodora.
Aceşti sfinţi mucenici erau din Grecia. Leonid a fost prins în Trizina, începător fiind duhovniceştei cete în zilele de prăznuire a sfintei Învieri a lui Hristos, şi a fost adus la Corint. Iar Harisa, Nunehia şi maica Nunehiei, Vasilisa, Nichi, Galini, Calida şi Teodora, fiind şi acestea din Grecia, adusu-s-au şi ele la Corint, către guvernator. Acesta aflând că sfântul Leonid avea neclintită credinţa în Hristos, a poruncit să-l spânzure şi să-l strujească fără milă, şi apoi să fie aruncat în adâncul mării cu cei ce erau împreună cu el. Atunci se zice că fericita Harisa cânta strigând, ca oarecând Mariam, când s-au înecat în mare egiptenii: “O milă am alergat, Doamne, şi oaste m-a gonit, Doamne, şi nu m-am lepădat de Tine. Doamne, mântuieşte sufletul meu.” Iar ceilalţi care împreună ascultau şi cântau, au ajuns până la mare; şi intrând în corabie, îndelungând cântarea, au înotat până la treizeci de stadii; apoi fiind legaţi cu pietre, i-au scos afară şi i-au aruncat în mare; şi a fost mucenicia lor cu o zi înainte de Paşti.
Tot în această zi, pomenirea sfintei muceniţe Irina.
Această sfântă era de loc din Grecia. În timpul Paştilor, când şi sfântul Leonid a mărturisit cu cei împreună cu el în aceeaşi casă de rugăciune slăvind pe Dumnezeu, era acolo şi sfânta Irina împreună cu creştinii din acea vreme. Pârâtă fiind, guvernatorul a pus-o la închisoare, din care scoţând-o, i-a tăiat limba, i-a scos dinţii, şi i s-a tăiat şi capul.
Tot în această zi, sfântul mucenic Mihail Vurliotul, care a suferit mucenicia în Smirna, la anul 1772, şi care de sabie s-a săvârşit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Lumina care nu apune
Prăznuirea Sfintelor Mucenițe Agapia, Irina și Hionia în această Joie a Săptămânii Luminate ne reamintește că victoria Învierii se manifestă prin curajul de a nu trăda valorile fundamentale. Jertfa lor, păstrată vie în Memoria Timpului, este o dovadă că adevărata verticalitate nu se teme de trecerea anilor sau de asprimea încercărilor. Sub pilonul Identitate, ne asumăm astăzi moștenirea acestor fecioare mărturisitoare, înțelegând că demnitatea și credința sunt singurele repere care pot ghida o societate spre lumină. Pe platforma Uniți Schimbăm, rămânem dedicați promovării acestor modele de neclintit, care ne învață că, alături de Hristos, viața învinge întotdeauna moartea. Hristos a Înviat!
Nota Editorială:
Documentarea acestui material s-a realizat prin consultarea platformei oficiale calendar.patriarhia.ro. Conținutul efectiv al articolului a fost preluat integral și păstrat în forma sa originală de pe site-ul www.calendar-ortodox.ro. Reeditarea acestui material pentru Uniți Schimbăm (2026), în contextul liturgic al Joii din Săptămâna Luminată, a fost realizată cu sprijinul inteligenței artificiale Gemini, sub îndrumarea echipei editoriale, pentru a integra pilonii de Identitate și Verticalitate.
Credit Foto: Imaginea reprezentativă a fost preluată de pe ziarullumina.ro.



