Vezi cum a devenit Hrebenciuc proprietarul a 500 mp de teren într-o stațiune, plătind cât pentru 5-6 pachete de țigări!
de Mihai Gotiu si Adrian Popescu
În 1992, Viorel Hrebenciuc a cumpărat 500 de metri pătrați de la cel care avea să devină cunoscut ca Regele Asfaltului Costel Cășuneanu în stațiunea Slănic Moldova. Cășuneanu fusese împroprietărit cu respectivul teren chiar de către Hrebenciuc, pe atunci, prefect de Bacău. Suma plătită a fost derizorie, echivalentul a jumătate din salariul mediu net/economie din acel an sau a două burse studențești. Astăzi, cu acei bani ai putea servi un prânz sau o cină în doi în oraș ori ți-ai putea cumpăra 5-6 pachete de țigări!
***
În toate declarațiile sale de avere, începând din 2004 până în prezent, deputatul Viorel Hrebenciuc menționează că e proprietarul unei parcele de teren de 500 mp în stațiunea montană Slănic Moldova (Slănic Moldova este și colegiul său electoral – n.r.), dobândit în 1991. După cum se poate vedea din documentele prezentate mai jos, proprietar al respectivului teren este, de fapt, din 1992. Să fie o scăpare a lui Viorel Hrebenciuc sau doar o încercare de masca modul mai mult decât controversat prin care a devenit proprietar? Și faptul că a plătit pentru acest teren suma de aproximativ 25 (douăzecișicinci) de dolari!? Să reconstituim faptele.
În anul 2000, Costel Cășuneanu (cunoscut și ca Regele Asfaltului) a devenit vecin cu Traian Băsescu în zona Băneasa din Capitală. La acea dată, Cășuneanu avea deja un alt vecin celebru în stațiunea Slănic Moldova, Viorel Hrebenciuc. Iar contextul în care cei doi au devenit vecini e mai complicat și mai greu de justificat de către cei doi, decât coincidența tranzacțiilor cu terenuri făcute de Cășuneanu transportatorul (care avea nevoie de licențe de la Ministerul Transporturilor) și Traian Băsescu, Ministrul Transporturilor la acea vreme.
1. Hebrenciuc îl împroprietărește pe Cășuneanu
În 1992 pe baza Legii 18/1991, lui Costel Cășuneanu i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pe o suprafață de 2.500 mp de teren (pădure) în stațiunea Slănic Moldova. Lucru de mirare, în condițiile în care Cășuneanu era de loc din altă localitate a județului, comuna Oituz. Terenul este extrem de bine poziționat: cu front (deschidere) la Drumul Județean Slănic Moldova – Poiana Sărată și cu pădurea în spate, adică cum nu se poate mai bine pentru o stațiune montană. Cel care a semnat Titlul de Proprietate în iulie 1992 a fost Prefectul Județului Bacău. Iar în acel moment prefect era Viorel Hrebenciuc (între 1990-1992), semnătura lui regăsindu-se în colțul din stânga jos (vezi foto-copia).
Cășuneanu îi vinde lui Hrebenciuc
Rețineți data: Certificatul de Proprietate a fost semnat pe 7 iulie 1992. La mai puțin de o lună, pe 3 august 1992, 20% din această suprafață, mai exact 500 mp au fost vânduți familiei Hrebenciuc. Pentru a nu trezi suspiciuni, operațiunile de vânzare-cumpărare au fost realizate de către Arhip Costică, mandatat în acest sens Viorel Hrebenciuc pe data de 29 iulie 1992.Suma contractului: 10.000 de lei.
Valoarea a 500 de metri pătrați? Azi, o cină în oraș, ieri, două burse studențești!
Conform Arhivei BNR, cursul mediu de schimb al dolarului în august 1992 a fost de aproximativ 375 de lei pentru un dolar american. Ceea ce înseamnă că Viorel Hrebenciuc a plătit aproximativ 25 (douăzecișicinci) de dolari pentru un teren de 500 de metri pătrați, teren aflat într-o stațiune, cu deschidere la drum și cu pădurea în spate!
Conform Institutul Național de Statistică (INS), în 1992, salariul mediu (net) pe economie a fost de 20.000 de lei. Un salariu peste medie (fără a fi însă vorba de salarii de top) trecea de dublul acestei sume. Un șef de serviciu într-o bancă comercială avea în august 1992 o remunerație de 42.000 de lei, iar câteva luni mai târziu (inflația fiind galopantă în acea perioadă) de 70.000 de lei. Conform Hotărârii de Guvern nr.150 din martie 1992, bursa de studiu categoria I pentru studenți era de 6.120 de lei, iar categoria II de 5.290 de lei.
Raportat la salariul mediu/economie din 1992, achiziția lui Viorel Hrebenciuc valora mai puțin de jumătate. Raportat la un salariu bun (fără a fi de top), cei 500 de metri pătrați puteau fi cumpărați cu un sfert sau și mai puțin de salariu sau din două burse studențești! La ora actuală, cei 25 de dolari plătiți de Hrebenciuc pe teren echivalează cu un prânz sau o cină de două persoane la restaurant sau cu 5-6 pachete de țigări sau cu două tricouri ori cu o pereche de ghete și comparațiile pot continua!
Remarcat de Iliescu
Astfel și-a început Viorel Hrebenciuc ascensiunea. În 1992, Ion Iliescu a remarcat capacitatea organizațională a prefectului de Bacău și l-a ”transferat” la București, ca Secretar General al Guvernului. ”Legenda” spune că Iliescu ar fi apreciat la Hrebenciuc modul în care s-a descurcat în timpul inundațiilor din acel an. Declarațiile pe care Viorel Hrebenciuc le dă acum în fața procurorilor și, în curând, și a judecătorilor, arată acum cum și în ce scop și-a folosit abilitățile organizaționale.
Șeful Romsilva, teren lângă Cășuneanu
Un alt vecin cu parcela lui Cășuneanu în 1992 era Gheorghe Gavrilescu. Acesta, conformAsociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România, apare în 1996 ca fiind unul din membrii de onoare ai asociației, președintele de onoare era fiind Adrian Năstase. De acolo aflăm că Gheorghe Gavrilescu, vecinul din Slănic Moldova al lui Costel Cășuneanu, a ocupat funcția de director general al Romsilva în intervalul 1991-1997. Asta înseamnă că Gavrilescu ocupa respectiva funcție și în momentul împroprietăririi lui Cășuneanu cu cei 2.500 mp care oficial aveau statutul de pădure, din cadrul cantonului silvic Poiana Sărată. Și faptul că însuși șeful Romsilva își avea parcela lui la Slănic Moldova, e o atestare în plus a locației excelente a terenului: între cantonul silvic și cabana Salvamont și vis a vis de izvoarele stațiunii.
O altă persoană căreia i-a vândut Cășuneanu 500 mp în aceleași condiții cu parcela dată lui Viorel Hrebenciuc este o anume Ligia Voican, din București, rudă cu Voican Petreși Voican Elena, pentru care n-am găsit elemente de asociere cu vreo funcție publică până în prezent. În cazul în care cititorii pot asocia, la nivelul anului 1992, numele Ligiei Voican cu vreo funcție publică, îi rugăm să ne semnaleze la secțiunea comentarii.
articol preluat de pe http://romaniacurata.ro/
foto coperta image.stirileprotv.ro/
Conferință AGROstandard, joi, 30 octombrie: “România – agricultură sau gaze de șist?”
de Marius Lazar
COMUNICAT DE PRESĂ,
Conferință AGROstandard: “România – agricultură sau gaze de șist?”
Joi, 30 octombrie 2014
AGROstandard (www.agrostandard.ro) organizează cea de-a V-a ediție a „Conferințelor AGROstandard”. Evenimentul va avea loc în cadrul evenimentului de lansare oficială a televiziunii Agro TV, prima televiziune din România destinată agriculturii și agricultorilor, care va deschide evenimentul. Primul panel va dezbate tema impactului media asupra dezvoltării agriculturii din România, dar și a fondurilor europene.
Evenimentul de lansare a Agro TV și conferința AGROstandard vor avea loc în cadrul INDAGRA 2014, joi, 30 octombrie, începând cu orele 13.00, respectiv 15.00 (cu o pauză de cafea între 14.30 și 15.00), în Sala Evantai din Pavilionul Central al ROMEXPO.
Cea de-a V-a editie a „Conferințelor AGROstandard”, intitulată “România – agricultură sau gaze de șist?”, va aborda un subiect extrem de important pentru viitorul agriculturii din România, care devine din ce în ce mai relevant, pe măsură ce Guvernul României discută din ce în ce mai serios despre transformarea României într-un important centru de producție a petrolului și gazelor, în special neconvenționale (de șist, gaz din cărbune de mină etc.).
Dincolo de dezbaterea despre impactul fracturării hidraulice asupra mediului, un fapt nu poate fi negat de către industria de petrol și de gaze, și anume: fracturarea hidraulică necesită cantități enorme de resurse vitale pentru agricultură: apă (la o singură fracturare hidraulică, se folosesc între 10 si 30 milioane de litri de apă, iar o sondă poate fi fracturată de până la 18 ori), precum și terenuri foarte mari, care sunt retrase permanent din circuitul agricol. Datorită naturii tehnologiei folosite, este nevoie de multe sonde grupate pe o suprafață de 1 ha, respectiv până la 6 sonde.
Împreună cu invitații acestui panel, vom încerca să vedem în ce măsură exploatarea hidrocarburilor, în special a gazelor de șist este compatibilă cu agricultura și cum pot coexista cele două ramuri ale economiei.
De asemenea, agricultori din țară care s-au confruntat cu problema explorării de petrol și gaze de șist (faza prospecțiunilor geologice) vor povesti experiențele prin care au trecut și vor trece mulți săteni din România datorită prospecțiunile geologice, precum și modul în care aceștia se organizează pentru a își apăra dreptul la proprietate, un drept amenințat de exploatarea gazelor de șist.
Conferințele AGROstandard reunesc o serie de paneluri de discuții tehnice, desfășurate sub patronajul Academiei de Știinte Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Sisești (ASAS) din Bucuresti, în parteneriat cu principalele confederații de fermieri din România.
La eveniment vor participa 250-300 de fermieri din toate sectoarele agricole, membri ai principalelor confederații de agricultori din România, președinți de asociații, oficiali ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ai instituțiilor subordonate, companii, bănci, firme de leasing, companii de asigurări, avocați, consultanți, reprezentanți ai ambasadelor, presa generalistă și de specialitate etc., precum și activiști de mediu.
Parteneri media ai Conferintelor AGROstandard sunt: Lumea Satului, Agro TV, Radio Antena Satelor, Lumea Satului TV, The Money Channel, Money.ro, RNews, Money Magazine, Business 24, Ziare.com
Eveniment organizat în colaborare cu Grupul ”Fără Fracturare”, București.
Mai multe despre “Conferințele AGROstandard”, aici:
http://www.agrostandard.ro/category/dezbateri/
R.S.V.P.
Marius Lerban
redactor-șef AGROstandard
office@agrostandard.ro
0729 699 490
articol preluat de pe http://farafracturare.ro
“Nu betoniadei şi construcţiilor în parc” – Protest împotriva planurilor lui Robert Negoiţă de a construi în parcul IOR
Câteva zeci de bucureşteni au înfruntat sâmbătă frigul şi au ieşit din case pentru a protesta împotriva iniţiativei primarului sectorului 3, Robert Negoiţă, de a construi o sală polivalentă în Parcul IOR, una din ultimele oaze de verdeaţă din cel mai populat cartier al Capitalei.
Reamintim că, potrivit unei Hotărâri luate de Consiliul Local al Sectorului 3, pe 3.000 mp din Parcul IOR urmează să se ridice o sală de spectacole multifuncţională. Pe lângă faptul că proiectul ar urma să consume 10,5 milioane de euro, acesta presupune tăieri de copaci, asfaltări, pe scurt sacrificarea spaţiului verde, în condiţiile în care Bucureştiul este unul din cele mai poluate oraşe din UE.
Organizatorii protestului, grupul de iniţiativă Prietenii Parcului IOR, atrag atenţia că la câteva sute de metri de parc se află Casa Artelor şi Cinema Gloria, unde se pot desfăşura diferite spectacole, fără ca primăria să cheltuiască peste 10 milioane de euro din banul public şi să distrugă trei hectare de parc.
Totodată, locuitorii din zonă şi-au exprimat nemulţumirea faţă de faptul că primarul Robert Negoiţă şi consilierii sectorului 3 au ignorat constant în ultimii doi ani Legea 70/2013 ce interzice diminuarea spaţiilor verzi, sute de metri pătraţi din parc fiind betonaţi sau acoperiţi cu proiectele aprobate de primărie. “Aleile pietruite de Liviu Negoiţă sunt acum asfaltate de Robert Negoiţă”, atrage atenţia Răzvan, unul dintre organizatorii protestului de sâmbătă.
Cu ocazia mitingului de sâmbătă, a fost citită şi semnată o scrisoare deschisă prin care comunitatea locală îi transmite primarului Negoiţă dezacordul faţă de “betoniadele” şi construcţiile din parc.
Reamintim că spaţiile verzi din sectorul 3 au fost una din principalele ţinte ale mafiei imobiliare din Bucureşti. Hectare întregi de teren au fost retrocedate unor samsari imobiliari care au cumpărat drepturi litigioase de la varii moştenitori. Suprafeţele devenite private sunt valorificate de investitori privaţi, prin construcţia a diverse stabilimente – de la vile până la un mall pe baza Spartac – în timp ce parcurile, sunt valorificate de edilii sectorului 3. În spaţiile de interes public se asfaltează şi se betonează frecvent, se pun borduri, se construiesc poduri şi foişoare, mai toate la preţuri obscen de mari.
articol prelate de pe http://epochtimes-romania.com, unde se poate urmării si un material video