Franţa: o dramǎ umanǎ pe fond de contestaţie ecologistǎ devine o crizǎ politicǎ

2014-10-27t185445z_344922293_gm1eaas080j01_rtrmadp_3_france-barrage_0

In Franţa, moartea accidentalǎ a unui student care manifesta împotriva construirii unui baraj în regiunea Tarn din sud-vestul ţǎrii a provocat un veritabil seism politic. O dramǎ care a suscitat enorm de multe comentarii, critici, polemici, şi marcheazǎ acum, printre altele, un veritabil divorţ între ecologişti şi majoritatea prezidenţialǎ

In vîrstǎ de 21 de ani, Rémi Fraisse, student la botanicǎ, nu avea nimic dintr-un militant violent. Din ce spune acum presa, sîmbǎtǎ 25 octombrie el se afla pentru prima oarǎ în zona barajului Sivens unde atmosfera era deja tensionatǎ de mai multe zile. Printr-o înlǎnţuire de evenimente greu de decantat în prezent, Rémi Fraisse s-a regasit la un moment dat în mijlocul unui grup de manifestanţi extrem de motivaţi, chiar agresivi, avansînd spre un detaşament de poliţişti. O grenadǎ ofensivǎ trasǎ de poliţişti a explodat în spatele tînǎrului provocînd un şoc care i-a fost mortal.

Intre timp ministrul de interne a interzis utilizarea acestui tip de muniţie, dar rǎul comis rǎmîne ireparabil şi ireversibil. Despre Rémi Fraisse se ştie astǎzi cǎ fǎcea parte dintr-o organizaţie, “France Nature Environement” (Franţa Naturǎ Mediu înconjurǎtor) care condamnǎ violenţa şi promoveazǎ dialogul cu autoritǎţile.

Din pǎcate, dialogul în jurul respectivului proiect de baraj era de mai multǎ vreme întrerupt. Iar jandarmii trimişi sǎ protejeze şantierul de la Sivens erau hǎrţuiţi de multe zile de manifestanţi agresivi care nu au ezitat sǎ recurgǎ, printre alte proiectile, la cocktail-uri Molotov. Intr-un editorial publicat de cotidianul Libération se aratǎ cǎ vinovǎţia moralǎ pentru aceastǎ moarte accidentalǎ le revine grupurilor care se dedau sistematic la violenţǎ în contextul manifestaţiilor de protest.

Centristul François Bayrou deplînge faptul cǎ în Franţa, ori de cîte ori este contestat cîte un proiect naţional sau local, violenţa este imediat prezentǎ. Iar de la aceastǎ constatare nu mai este decît un pas pînǎ la concluzia cǎ democraţia francezǎ ar fi confruntatǎ cu o problemǎ gravǎ, legatǎ de violenţe sistematice şi radicalizǎri militante. Pe de altǎ parte, alţi analişti considerǎ cǎ afacerea barajului de la Sivens este şi un simptom al eşecului descentralizǎrii.

Ideea construirii respectivului baraj, pentru formarea unui lac de acumulare, venea de la nivel local, cu scopul asigurǎrii unor resurse de apǎ pentru irigaţii. Examinat însǎ cu mai mare atenţie, proiectul apare acum ca unui lansat în grabǎ, fǎrǎ o utilitate sutǎ la sutǎ demonstratǎ. De altfel autoritǎţile locale au şi anunţat suspendarea lucrǎrilor, pentru reexaminarea proiectului.

Intre timp incidentul şi moartea accidentalǎ a tînǎrului de 21 de ani a fost instrumentalizatǎ politic. Executivul francez a fost acuzat de opoziţie cǎ a reacţionat foarte tîrziu în faţa dramei şi cǎ a avut nevoie de douǎ zile înainte de a pronunţa primele cuvinte de compasiune. Fostul preşedinte Nicolas Sarkozy a ţinut sǎ precizeze cǎ în perioada cît a fost el în fruntea statului nu s-au produs drame de acest gen. Din diverse direcţii, au venit apeluri pentru ca ministrul de interne Bernard Cazeneuve sǎ-şi dea demisia.

Pe un cu totul alt plan, comentatorii constatǎ cǎ din ce în ce mai des marile proiecte de infrastructurǎ sunt contestate de o minoritate de ecologişti, care apoi coaguleazǎ în jurul lor forţe eterogene: alţi militanţi pentru apǎrarea mediului înconjurǎtor dar şi anarhişti şi extremişti de tot felul, dornici deseori, cu orice preţ, sǎ intre într-un raport conflictual cu reprezentanţii ordinii publice.

Barajul de la Sivens avea o amploare modestǎ: o investiţie de opt milioane cinci sute de mii de euro pentru crearea unui lac de acumulare. A trebuit însǎ, iatǎ, sǎ moarǎ un tînǎr de 21 de ani, care iubea natura şi îşi cǎuta drumul în viaţǎ, pentru ca toatǎ lumea sǎ realizeze acum cǎ undeva democraţia, într-o ţarǎ ca Franţa, cu mare tradiţie la acest capitol, nu a funcţionat cum trebuie.

Cotidianul Le Monde considerǎ cǎ imaginea guvernului, deja confruntat cu o mare impopularitate, are de suferit în acest context. Drama a provocat o crizǎ în sînul majoritǎţii şi ar putea avea consecinţe imprevizibile, începînd cu o frondǎ tot mai pronunţatǎ a ecologiştilor.
articol preluat de pe http://www.rfi.ro/

Gabriel Sandu, Dorin Cocoş, Nicolae Dumitru şi Gheorghe Ştefan, ARESTAŢI în dosarul Microsoft

Fostul ministru Gabriel Sandu, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan au fost arestaţi în dosarul licenţelor Microsoft, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
Decizia poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

Cei patru inculpaţi din dosarul Microsoft urmează să fie încarceraţi, conform deciziei de miercuri a magistraţilor. Gabriel Sandu, Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru au plecat de la sediul ICCJ după ce le-au expirat ordonanţele de reţinere.

Toţi patru au fost reţinuţi în cursul nopţii de luni spre marţi de procurorii DNA, după ce au fost audiaţi întreaga zi.
Oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru luare de mită în formă continuată şi spălare de bani.

Potrivit DNA, Dorin Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro au ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

Omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, a cerut şi primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Şerban Mihăilescu şi Dan Nica, membri ai Guvernului la data faptelor, pentru a obţine încheierea contractului de închiriere a licenţelor Microsoft, mai spun anchetatorii.

Potrivit anchetatorilor, contractul cadru de închiriere de licenţe Microsoft, din 15 aprilie 2004, ar fi fost încheiat în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47 la sută acordat de Microsoft în considerarea Guvernului şi, implicit, permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate.

Contractul cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, invocându-se, în mod nereal, calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40 la sută mai mare faţă de cel real, având la bază un necesar nefundamentat, susţin procurorii.

În 16 octombrie, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii la locuinţele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidenţial Dorin Marian, fostului şef al Serviciului de Informaţii Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, Remus Truică şi Nicolae Dumitru, la tatăl preşedintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum şi la Fundaţia Dinu Pescariu, în dosarul Microsoft.

În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.

Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.

Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.
Preşedintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu.

Săptămâna trecută, procurorii anticorupţie le-au adus la cunoştinţă Adrianei Ţicău şi lui Daniel Funeriu acuzaţiile şi faptele de care s-ar face vinovaţi în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare.
articol prelat de pe http://m.mediafax.ro

Viorel Hrebenciuc, reţinut în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri. Fostul deputat PSD, scos cu cătuşe la mâini din sediul DNA Braşov. DNA: Deputatul a fost reţinut pentru a nu se sustrage urmăririi penale

descărcare

UPDATE – DNA: Viorel Hrebenciuc, acuzat de şase infracţiuni, reţinut pentru a nu se sustrage urmăririi penale

Fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost reţinut pentru a nu se sustrage de la urmărirea penală şi pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, în dosarul privind retrocedarea ilegală a peste 43.000 de hectare de pădure, în care este acuzat de şase infracţiuni, potrivit DNA.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Braşov au dispus, marţi, punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a lui Viorel Hrebenciuc, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, spălare a banilor, cumpărare de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite, în dosarul privind retrocedarea ilegală a peste 43.000 de hectare de păduri.

Potrivit procurorilor, reţinerea lui Viorel Hrebenciuc se impunea întrucât există probe din care rezultă că a săvârşit faptele de care este acuzat, iar măsura este proporţională cu gravitatea infracţiunilor care ar fi fost comise de acesta.

De asemenea, reţinerea lui Viorel Hrebenciuc este necesară pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal şi a împiedica sustragerea acestuia de la urmărirea penală.

 

Fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc a fost scos cu cătuşe la mâini din sediul DNA Braşov, marţi, după aproape cinci ore de audieri, şi va fi dus la instanţa supremă pentru judecarea propunerii de arestare preventivă, în condiţiile în care pe numele său a fost emisă ordonanţă de reţinere.

Viorel Hrebenciuc a fost scos din sediul DNA Braşoiv în jurul orei 13.40.

Fostul parlamentar PSD, care avea cătuşe la mâini, a fost urcat de anchetatori într-o maşină, urmând să fie dus în Capitală, la instanţa supremă, pentrru judecarea propunerii de arestare preventivă, după ce procurorii DNA Braşov au emis pe numele său ordonanţă de reţinere.

Viorel Hrebenciuc a fost citat să se prezinte marţi dimineaţă la DNA Braşov după ce, luni, Camera Deputaţilor a luat act de demisia deputatului.

Camera Deputaţilor a trimis la Ministerul Justiţiei un document prin care a informat că Viorel Hrebenciuc nu mai este deputat şi că nu se mai impune avizul Parlamentului pentru reţinerea şi arestarea acestuia. Actul a fost trimis Parchetului instanţei supreme, iar de aici la DNA, care solicitase avizul de la Parlament în cazul lui Hrebenciuc.

La intrarea în sediul DNA Braşov, Hrebenciuc a fost întrebat dacă este pregătit pentru ce e mai rău şi a răspuns afirmativ, menţionând însă că nu îi este frică pentru că ştie ce a făcut.

“Da, da sunt pregătit. Peste două-trei luni de zile o să râdeţi de el (dosar – n.r). Un singur lucru vreau să vă zic: de ani de zile frica domină în România. Toate acţiunile noastre sunt paralizate de frică, nimeni nu semnează o hârtie, nimeni nu are o iniţiativă, toată lumea are o spaimă celebră devenită de acum. Eu am demonstrat prin gestul meu că nu-mi este frică pentru că ştiu ce am făcut. Nu am niciun motiv să nu mă prezint cu inima deschisă în faţa procurorilor de la DNA”, a spus Hrebenciuc.

Viorel Hrebenciuc a mai afirmat că “DNA nu este sperietoare pentru cei care nu au greşit prea mult”.

Întrebat dacă se aşteaptă să fie reţinut, Hrebenciuc a răspuns: “Bineînţeles”.

De asemenea, întrebat dacă se simte trădat de PSD, Hrebenciuc a răspuns: “Sunt coincidenţe care s-au întâmplat, dar în niciun caz nu m-a trădat partidul şi nici eu nu l-am trădat niciodată””.

Camera Deputaţilor a luat act, luni, de demisia lui Viorel Hrebenciuc din Parlament. Hrebenciuc, pentru care DNA a cerut încuviinţarea arestării preventive în două dosare, şi-a depus în 21 octombrie demisia din Parlament.

DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru arestarea preventivă a lui Viorel Hrebenciuc în dosarul privind retrocedările ilegale de păduri, precum şi în dosarul în care este acuzat de instigare la infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, trafic de influenţă, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi cumpărare de influenţă. În acelaşi dosar, Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă.

Potrivit DNA, Hrebenciuc ar fi aflat informaţii din interiorul DNA cu ajutorul fostului şef al Serviciului Protecţie şi Pază (SPP) Dumitru Iliescu, acesta cerând şi obţinând de la un angajat al Direcţiei informaţii despre interceptarea deputatului.

În dosarul retrocedărilor ilegale, Hrebenciuc este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. În acest dosar, fiul său, Andrei Hrebenciuc, a fost arestat preventiv, în 24 octombrie, pentru 30 de zile.

Procurorii susţin că, în 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Strudza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

Imediat după decizia din 17 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna, Sturdza, împreună cu Ioan Adam, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Gheorghe Varga, Dan Costin Bengescu şi Viorel Hrebenciuc, a constituit şi coordonat un grup pentru a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit.

Pentru a pune în aplicare decizia instanţei, obţinută fraudulos, Sturdza şi Adam le-ar fi promis lui Viorel Hrebenciuc, Călugăr, Varga şi Bengescu bani sau alte foloase. În schimbul banilor, aceştia ar fi promis că vor determina funcţionarii de la Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, comisiile locale de fond funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău şi ITRSV Suceava să urgenteze îndeplinirea actelor pentru punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate pentru terenul de peste 43.000 de hectare de pădure.

Procurorii mai arată că Andrei Hrebenciuc l-a ajutat pe tatăl său, deputatul Viorel Hrebenciuc, să comită infracţiunea de trafic de influenţă.

Anchetatorii susţin că Andrei Hrebenciuc, în baza unei înţelegeri cu Dan Costin Bengescu, Viorel Hrebenciuc şi cu avocaţii Victor Adrian Prodan şi Nicolae Mergeani, ar fi determinat-o pe Carmen Elisabeta Drăgoi, administrator al SC Reşedinţa Vârstnicilor SRL, să încheie un contract cu Paltin Gheorghe Sturdza, prin care societatea a dobândit calitatea de promitent cumpărător, alături de Bengescu, pentru suprafaţa de 43.277 de hectare de teren forestier.

Preţul tranzacţiei a fost stabilit la 2.500 de euro pe hectar, acesta fiind de aproximativ trei ori mai mic decât valoarea de piaţă, “întrucât contractul masca, în cuprinsul său, şi cumpărarea de influenţă de la autorităţile din judeţul Bacău”, a arătat DNA.

Potrivit anchetatorilor, toate persoanele implicate, respectiv Andrei Hrebenciuc, Viorel Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza, Dan Costin Bengescu şi Ioan Adam, cunoşteau faptul că s-a stabilit un preţ mult mai mic decât cel real, deoarece diferenţa de preţ ce urma să fie obţinută din vânzarea pădurii reprezenta folosul lui Viorel Hrebenciuc şi al lui Dan Bengescu în schimbul exercitării de influenţe faţă de funcţionarii cu atribuţii privind punerea în executare a deciziei din 2012 a Tribunalului Covasna.

În acest dosar, au mai fost arestaţi preventiv Dan Bengescu şi Paltin Gheorghe Sturdza. Judecătorii Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă sunt cercetaţi sub control judiciar.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/