Dosarul Microsoft: Dorin Cocoş, Gabriel Sandu, Nicolae Dumitru şi Gheorghe Ştefan, reţinuţi de procurorii DNA
Omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro şi Gheorghe Ştefan, primarul din Piatra Neamţ, au fost reţinuţi în dosarul Microsoft.
Primarul din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan, a fost reţinut, marţi dimineaţă, de procurorii anticorupţie, în dosarul licenţelor Microsoft.
Procurorii DNA i-au mai reţinut, luni noapte, şi pe fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu, omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, şi omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro.
Toţi vor fi prezentaţi marţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) cu propunere de arestare preventivă.
Cocoş, Dumitru şi Ştefan au fost aduşi la DNA, luni, în cursul dimineţii fiind audiaţi timp de peste 12 ore, în timp ce Gabriel Sandu a fost adus în jurul prânzului.
“Am fost adus degeaba”, a spus primarul municipiului Piatra Neamţ, înainte să fie dus de poliţişti în sediul DNA.
Gheorghe Ştefan şi Nicolae Dumitru au cerut să fie confruntaţi, după care a dat fiecare declaraţii în faţa procurorilor DNA, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Timp de mai multe ore a fost la DNA şi Claudiu Florică, denunţătorul principal în acest caz. Acesta a părăsit instituţia în jurul orei 00.30. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că acesta nu a fost confruntat cu niciunul din cei patru suspecţi aduşi luni la DNA.
În 16 octombrie, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii la locuinţele fostului ministru Gabriel Sandu, fostului consilier prezidenţial Dorin Marian, fostului şef al Serviciului de Informaţii Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, Remus Truică şi Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, la tatăl preşedintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum şi la Fundaţia Dinu Pescariu, în dosarul Microsoft.
În acest dosar, DNA a cerut avize pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri – senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Adriana Ţicău.
Potrivit DNA, persoanele din Guvern, ministere şi din societăţile implicate în derularea proiectului privind licenţele Microsoft pentru şcoli ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 de milioane achitate de Executiv în cadrul contractului.
“Direcţia Naţională Anticorupţie a fost sesizată la data de 5 iunie 2013 de către Corpul de Control al Primului-Ministru, ca urmare a acţiunii de control efectuată la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale. Întrucât din Raportul de control rezultau indicii cu privire la încheierea, în condiţii nelegale, a contractului comercial de închiriere licenţe din 15.04.2004, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programul «Sistem Educaţional Informatizat» (SEI), Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi respectiv a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea acestor contracte”, a precizat DNA.
Procurorii susţin că foştii miniştri Dan Nica, Şerban Mihăilescu, Ţicău Adriana, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Sandu Gabriel “şi-au exercitat cu rea-credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate”.
Totodată, anchetatorii au indicii că cei şase foşti miniştri au pretins şi primit sume de bani pentru a-şi exercita în mod defectuos atribuţiile de serviciu şi pentru a-şi exercita influenţa asupra altor persoane, pentru a fi favorizată firma Fujitsu Siemens Computers la încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft.
Camera Deputaţilor a aprobat, în 13 octombrie, cererea de începere a urmăririi penale a deputatului Valerian Vreme.
Preşedintele Traian Băsescu a avizat, în 3 octombrie, cererea DNA, pentru foştii miniştri Adriana Ţicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu şi Daniel Funeriu.
Săptămâna trecută, procurorii anticorupţie le-au adus la cunoştinţă Adrianei Ţicău şi lui Daniel Funeriu acuzaţiile şi faptele de care s-ar face vinovaţi în dosarul Microsoft, potrivit unor surse judicare.
Numele lui Dorin Cocoş şi cel al lui Nicolae Dumitru sunt menţionate în declaraţiile unor martori audiaţi în dosarul Microsoft, prezentate în documente ale procurorilor anticorupţie aflate printre cele prin care s-a cerut aviz pentru începerea urmării penale a celor nouă foşti miniştri. Un alt martor le-a spus procurorilor despre relaţiile dintre fostul şef al Fujitsu România, Claudiu Florică, şi Dorin Cocoş, respectiv Gheorghe Ştefan.
Nicolae Dumitru a primit 7,65 milioane de dolari pentru a interveni la Mihăilescu şi Nica. Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu
Omul de afaceri Nicolae Dumitru a cerut şi primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Şerban Mihăilescu şi Dan Nica, în contractul licenţelor Microsoft. Dorin Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu.
Dorin Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro au ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari, potrivit DNA.
articole preluate de pe http://m.mediafax.ro?
Înființare Grupuri Locale pe bază de Democrație Directă. Noi nu vă spunem ce să faceți, vă spunem ce s-a întâmplat în Spania. Voi decideți ce vreți să faceți și cum vreți să faceți! Podemos?
by Alex Imreh
Nu chemăm la o structură ierarhică pe tară, ci la înființarea a cât mai multe grupuri de acțiune locale independente, pe principiul Democratiei Directe. Invităm fiecare grup să se organizeze cum vrea, să își aleagă orice nume, oamenii să se selecteze între ei cum doresc. Când facem invitația nu stabilim reguli sau scopuri pentru nimeni, fiecare grup își poate face propriile reguli/scopuri. E un event(Facebook) doar pentru informare, nu vă spunem ce să faceți, doar vă spunem ce s-a întâmplat în Spania, voi decideți ce vreți să faceți și cum vreți să faceți.
Astfel de <cercuri> grupuri reale, se pot face în funcție de afinități, de proximitați, pe teme de interes, de exemplu pentru acțiuni antifrack. Ideea e sa fie grupuri reale în care să existe democrație reală. Un lucru e clar probleme sunt destule, indignați sunt destui, dacă nu se depășește faza de mișcare browniana, fiecare va muri pre limba sa, cei care astăzi sunt activi mâine vor obosi, asta e sport de echipă, nimeni nu poate face nimic singur. Activismul civic e baza, dar în final toate problemele mari se tranșează acolo unde se iau deciziile, în consilii locale, prefecturi, parlament, guvern, acolo trebuie dus războiul adevărat, iar războiul se duce cu armate nu prin haiducie.
Aici doar vă informăm că Democratia Directa a avut succes în Spania și alte țări. Primele care s-au organizat așa, au fost Partidele Pirat din Germania și Suedia, așa au ajuns la procente semnificative. Acest event de informare nu invită pe nimeni într-un grup anume, nu își asumă nimeni nici o organizare pe plan national. Invităm alte persoane sa facă chemări similare tot asa pentru înființare de grupuri locale pe baza de democratie directă, sau participativă, în care să apară alții ca inițiatori/organizatori. Important este ca ideea să fie popularizată, să apară cât mai multe grupuri reale cu democrație reală, apoi aceste grupuri pot interactiona, pot fi cărămizi pentru grupuri de grupuri, sau pot fi folosite pentru a organiza actiuni civice, proteste.
Platforme/software de Democratie Directă www.loomio.org/explore sau de democrație Lichida adhocracy.de. În grupurile mici e normal să se meargă pe Democratie Directă – un om un vot, lucrurile decise împreună egal, mai ales când e vorba de voluntariat. În grupurile mai mari se poate merge pe democrație directă amestecată cu democratie reprezentativă, dar în așa fel încât orice reprezentare să poată fi retrasă oricând și oricine dorește pe o anumita chestiune să voteze direct, să poată vota direct, nu prin reprezentanți. Acest amestec este numit de unii Democratie Lichida.
Exemple de grupuri civice care au deschis calea rezistenței în România – Alburnus Maior, o rezistența epică: 2002 – 2013, GISCB – Grupul de Iniţiativă al Societăţii Civile Bârlădene, Grupul Moților din Câmpeni, Asociatia “SALVAM CAMPIA DE VEST”, Grupul de Intervenție Civică – GIC Brașov, … Un partid gen Podemos poate exista doar dacă se bazează pe cât mai multe grupuri civice, multe apolitice, bref pe o societate civilă cât mai puternică. E bine sa rămina apolitice căt mai multe din aceste grupuri, nu e nici o contradictie aici, grupuri civice apolitice pot susține candidati independenți la alegerile locale din 2016.
Ce s-a întimplat în Spania: Newsweek – Pablo Iglesias declară război clasei politice.Conform sondajelor actuale, Iglesias ar putea deveni următorul prim ministru al Spaniei. Înființat în ianuarie 2014, Podemos a bulversat clasa politică spaniolă la alegerile europarlamentare din 2014, obținând 1.2 milioane voturi cu un buget de 150.000Euro. Cele două partide clasice din Spania au obținut împreună doar 49% din voturi, o cădere dură de la 81% în alegerile anterioare pentru PUE. Spune un susținător Podemos – “La casta/clasa politică este de vină pentru tot dezastrul țării. Ei trăiesc prin corupție și nu se vor schimba, nu vor fi pedepsiți până nu luăm puterea politică de la ei!” Podemos s-a bazat în mare masură pe grupurile grassroot, pe activiștii formați în marile proteste Indignados din 2011-2012. Au reușit să crească exponențial doar după ce au început să folosească Democrația Directă!
Succesul Podemos în 5 pași. Cum a reusit Podemos în doar 4 luni să se organizeze în așa fel încât să ocupe 5 locuri în Parlamentul European? Evoluția Podemos în 2014 – 25may: 7,93%, 24aug: 15,3%, 31aug: 22,1%
1*Implicarea in dezbaterile televizate. Pablo Iglesias începe să apară în dezbateri pe teme politice la televiziuni mai putin cunoscute înca din noiembrie 2010, ceea ce l-a ajutat să capete experientă după cum declara chiar el. În 2013 avea deja un nume, așa că l-au invitat primele televiziuni cunoscute, pentru a participa la emisiuni de analize și dezbateri pe teme politice. Audienta acestora a crescut o dată cu venirea lui in emisiune, așa că “inamicul” a continuat să-l invite. Moment în care televiziunile una dupa alta au dorit ca el să fie în platouri, alături de alți analiști politici cunoscuti. Confruntările de idei dintre el și analiștii politically correct au crescut audienta canalelor TV și de aici au ajuns în rețelele de socializare. Așa s-a făcut cunoscut, folosind mass-media.
2*Saltul către politică. “Vreau să vă spun că nu mă voi implica în politică, decât dacă voi avea ocazia sa o fac într-o formațiune pornită de cetateni, cu participarea lor directă ca protagoniști nu doar ca spectatori” a declarat pentru un ziar la un moment dat. Ideea era de a “transforma indignarea cetățenilor în schimbare politică” și când a cerut sprijin “indignaților” a reușit să strângă 50.000 de semnaturi în 24 de ore prin intermediul paginii web podemos.info. Acesta a fost primul pas către politică.
3*Cercurile. Următorul pas era extinderea. La sfârșitul lui februarie au început să pună în practică ideea așa numitelor “Cercuri Podemos”. Adunari populare, unde poate participa oricine dorește să se implice în realizarea acestui proiect. Citat – “Fiecare <cerc> este un spațiu deschis, unde societatea civilă poate să redacteze și să apere un program, cu ajutorul căruia să poată face față situației de urgență prin care trec țările din sudul Europei, este un spațiu unde cetățeanul de rând este protagonist în această campanie pentru alegeri parlamentare europene. În același timp fiecare <cerc> este un spațiu unde se construiește unitatea populară, unde cetățeanul nu doar ascultă discuții interminabile, ci ia decizii împreună cu ceilalți și lucrează împreună cu ei.”
4*Alegeri unde toată lumea poate candida. Au candidat 150 de persoane care au semnat o scrisoare angajament, din mai mult de 200 de <cercuri>. Votarea a avut loc în real dar și on-line. Prima fază a votării a decis câștigătorul, iar în cea de-a doua fază pe cei care urmau în listă. 33.156 de votanti au ales pe Pablo Iglesias și următorii în listă -Teresa Rodríguez, Carlos Jiménez Villarejo, Pablo Echenique y Lola Sánchez. Tot la sfărșitul lui martie, o dată cu alegerile interne, dupa multe dezbateri și votări ale cetațenilor. a fost conceput programul electoral – 40 de pagini în 6 capitole: recuperarea economiei, recâștigarea libertații, recuperarea fraternității, câstigarea independenței, recuperarea pământului, toate pe baza “reconstruirii democrației”.
5*Castigarea celor 5 locuri in parlamentul European. Podemos trimite la Bruxelles: doi profesori – Pablo Iglesias și Tereza Rodriguez, un om de știință – Pablo Echenique, un politilog în șomaj – Lola Sanchez și un fost sef al fiscului anticorupție – Carlos Jiménez Villarejo. Nu se declară însă mulțumiți, deoarece au ca obiectiv înfrângerea celor două partide lider din Spania, PP si PSOE.
articol preluat de pe http://atreiaforta.wordpress.com/
foto coperta http://www.greeneuropeanjournal.eu/
EXCLUSIV/DOCUMENTE. Super-combinația de 5 stele a lui Hrebenciuc. Cum a fost devalizată Perla Moldovei: afaceri cu firme de stat, offshore-uri, fii, fini și nași
Dosarul Retrocedării pădurilor este doar una dintre afacerile tenebroase în care a fost implicat Viorel Hrebenciuc. Mergând pe firul datelor prezentate de procurorii DNA în acest caz, România Curată a descoperit că firma (offshore) deținută de Andrei Hrebenciuc în Cipru ”locuiește” la aceeași adresă cu o firmă implicată în preluarea celui mai valoros activ al stațiunii Slănic Moldova. Nu e o coincidență. Reconstituind istoria devalizării stațiunii, regăsim personaje apropiate familiei Hrebenciuc, de la finul acestuia și primar al localității, Andrei Șerban, până la Iacobov și Necolaiciuc. România Curată vă prezintă astăzi date și documente ale unei afaceri incredibile, iar mâine va reveni cu prezentarea unor documente care prezintă sursa averii și a puterii lui Viorel Hrebenciuc de la începutul anilor 90.
***
C.P. 2046, Nicosia, Cipru. Cine mai e în aceeași ”cutie” cu Andrei Hrebenciuc
Andrei Hrebenciuc a fost arestat pentru 30 de zile în dosarul retrocedării frauduloase a celor 43.000 de hectare de pădure în județul Bacău. Procurorii și-au susținut cauza pe declarațiile directorului firmei Reședința Vârstnicilor, Carmen-Elisabeta Drăgoi, conform căreia deținătorul societății Reședința Vârstnicilor, offshore-ul Majura Ltd, din Cipru, îl are ca proprietar pe Andrei Hrebenciuc. Un offshore a cărui adresă este Strati Myrivilli 5, Strovolos, C.P. 2046, Nicosia, Cipru.
România Curată a descoperit că la aceeași adresă funcționează alte două offshore-uri care fac afaceri în țara noastră, unul dintre ele fiind legat de Viorel Hrebenciuc. Mai exact Sharp Advanced Solutions SRL din București fondată în 03.11. 2011 de Mergeani Nicolae (50%) și Prodan Victor Adrian (50%) și cu administrator Carmen-Elisabeta Drăgoi (adică persoanele nominalizate în dosarul retrocedării frauduloase).
În 26.03.2012, firma Sharp Advanced Solutions SRL a intrat în acționariatul SC Hotel Perla Moldovei SRL, cumpărând de la asociatul unic Șerban Maria, 0,03% din societate. Maria Șerban Maria este mama lui Andrei Șerban, finul lui Viorel Hrebenciuc. Totodată Andrei Șerban este și finul lui Corneliu Iacobov. În plus, nașul fiicei lui Andrei Șerban e Dumitru Sechelariu (decedat). Andrei Șerban e și primar PSD al orașului Slănic Moldova și unul din membrii grupării care a participat la devalizarea RAFO Onești. Pe 22.05.2012, cei doi asociați din Sharp Advanced Solutions SRL, au cedat 20% din părțile sociale către Lomarus Limited cu sediul social în Strati Myrivilli nr. 5, StrovoIos, P.C. 2046, Nicosia, Cipru, adică fix aceeași adresă cu a Majura Ltd., offshore-ul implicat în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri.
În 29.06.2012 mama finului lui Viorel Hrebenciuc a cedat 49,97% din SC Hotel Perla Moldovei SRL către Sharp Advanced Solutions SRL, care a ajuns să dețină astfel 50% din afacere. Practic, 10% din Hotelul Perla (cotat la 5 stele) din Slănic Moldova era deținut la acel moment, indirect, de un offshore cu aceeași adresă cu a offshore-ului controlat de Andrei Hrebenciuc implicat în retrocedarea frauduloasă a pădurilor, iar 50% de către mama finului lui Viorel Hrebenciuc.
Cum pe 01.06.2012, atât Prodan Victor Adrian cât și Mergeani Nicolae își cedaseră părțile lor sociale din Sharp Advanced Solutions SRL către Lomarus Limited s-a ajuns la situația în care mama finului lui Viorel Hrebenciuc deținea 50% din hotel, iar offshore-ul cipriot restul de 50%.
În 11.11.2013, Sharp Advanced Solutions SRL a intrat și într-o altă societate, Servorada SRL (fosta SC. Perla Moldovei Internațional SRL) din Slănic Moldova, deținută la acel moment de Lăcătușu Eugen și Mureșanu Alexandrina Cornelia. Cei doi au vândut 83,33% din părțile sociale către Sharp. Fiica lui Lăcătușu Eugen este proprietara uneia din cele trei vile din cadrul complexului rezidențial privat unde locuiește Andrei Șerban, finul lui Viorel Hrebenciuc. Același Eugen Lăcătușu a fost prezent și în acționariatul Hotel Perla SA (via Perla Turism SRL), după care s-a retras brusc, cedându-și partea mamei finului lui Hrebenciuc. Important, Servorada SRL este, printre altele și acționarul majoritar al SC Poiana Brașov SA.
În acest an, pe 12.05.2014, offshore-ul Lomarus Limited a vândut 64% din Sharp Advanced Solutions SRL către Gabriela Crăiniceanu, fosta șefă de cabinet a lui Viorel Hrebenciuc. Asta înseamnă că 32% din Hotelul Perla (5 stele) din stațiunea turistică Slănic Moldova îi aparține fostei șefe de cabinet a lui Viorel Hrebenciuc; 18% aparține offshore-ului care are aceeași adresă cu alt offshore deținut de Andrei Hrebenciuc, iar 50% e deținută de mama finului lui Andrei Hrebenciuc. În prezent asociatul unic al Sharp Advanced Solutions este Gabriela Crăiniceanu, iar împuternicit este Gabriel Dospinescu. Dospinescu e finul lui Andrei Șerban, care este finul lui Viorel Hrebenciuc.
Asta înseamnă că jumătate din Hotelul Perla din Slănic Moldova (5 stele) și pachetul majoritar de acțiuni la SC Poiana Brașov SA sunt deținute de ex-șefa de cabinet a lui Hrebenciuc, după ce au fost trecute mai înainte pe la mama finului lui Viorel Hrebenciuc, apoi pe la un offshore din Cipru care are același sediu social cu offhsore-ul Majura Limited, în spatele căruia procurorii afirmă că ar fi Andrei Hrebenciuc.
Recent, o echipă de prestări servicii foto-video cu ajutorul dronelor, a realizat un filmuleț de prezentare a stațiunii Slănic Moldova. În acel filmuleț, aparatul de filmat a trecut pe deasupra hotelului de 5 stele atât de strâns legat de familia Hrebenciuc. Pe terasa de la ultimul etaj sunt inscripționate stilizat inițialele hotelului HP (Hotel Perla), iar pe terasa de la etajul I, nu se mai respectă același mod de inscripționare, ci sunt trecute inițialele H.V. (Hrebenciuc Viorel?!). Terasa inscripționată HV e aferentă celui mai luxos apartament din hotelul de cinci stele. Filmulețul încă poate fi vizionat pe youtube la acest link (secvența cu terasa HV de la minutul 2.09).
Hotelul Perla a fost cea mai bună unitate de cazare a stațiunii în perioada comunistă, fiind locul unde erau găzduite cu preponderență grupurile de turiști străini. După cum veți vedea mai jos și restul hotelurilor și vilelor din stațiune (care au fost în administrarea Întreprinderii Balneo Climaterice) au ajuns la aceiași membri ai grupării Hrebenciuc (via Corneliu Iacobov).
La aceeași adresă din Cipru cu Lomarus Limited și Majura Limited, legate de familia Hrebenciuc, mai funcționează câteva offshore-uri ale Lukoil și alte două offshore-uri cu activitate în România. E vorba de Abeo Limited și Zamano Limited, partenere cu un alt offshore, Tennessee Investment Limited (cu adresa: Georgiou Seferi 4, Birou 4A, Agioi Omologites, C.P. 1076, Nicosia, Cipru) în firma Prime Property Advisers SRL.
Perla turistică a Moldovei, la mâna finului lui Hrebenciuc
“Avem viziuni diferite şi despre viaţă şi despre afaceri şi despre modul de a te comporta şi modul de a face politică. Avem viziuni diferite. Dumnealui este adeptul falimentului, e adeptul unor combinaţii. Mie nu-mi plac combinaţiile. Mie îmi plac oamenii care au angajaţi şi fac profit, nu oameni care au un laptop şi fac profit. După aia eu m-am retras din PSD”
Dumitru Sechelariu despre Viorel Hrebenciuc, într-un interviu acordat unui ziar central cu puțin timp înainte de a muri
Stațiunea Slănic Moldova a fost una din perlele turismului românesc, datorită apelor minerale cu efecte terapeutice, descoperite de la începutul secolului al XIX-lea. Ulterior acestei descoperiri, încet-încet, în jurul izvoarelor s-a dezvoltat o întreagă industrie turistică, care în comunism a atins apogeul, cu un patrimoniu format din numeroase vile și hoteluri, care până în 1998 au fost pline mereu de vizitatori. Apoi a urmat preluarea “la pachet” a majorității hotelurilor și vilelor de către gruparea Iacobov și prăbușirea stațiunii, care a generat exodul unei părți masive a populației rămasă fără locuri de muncă, fie peste hotare, fie în alte localități din țară.
Conform unei interpelări a deputatului Mircea Ciopraga din 2005, gruparea Iacobov a achiziționat în 1999 cu 20 miliarde de lei vechi, respectiv 2 milioane de lei noi, pachetul majoritar (75%) din Întreprinderea Balneo Climaterică Slănic Moldova, rebotezată după revoluție SC Perla Moldovei SA, cu sprijinul conducerii de la acea vreme a instituției. Prețul de achiziție a fost de aproximativ 1,1 milioane euro la cursul de referință al anului 1999(18.405 lei vechi/euro ) și a fost mult subevaluat, în contextul în care din portofoliul de active făceau parte Hotelul Perla, la care am făcut referire mai sus, Hotelul Dobru, o altă bijuterie (odinioară), Cazinoul din Parcul Stațiunii (monument istoric), un complex hotelier (Complexul Cerdac) și numeroase vile și terenuri. La asta se adaugă dreptul de administrare a izvoarelor naturale ale stațiunii, pe care li l-a acordat Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în virtutea faptului că societatea privată era continuatoarea activității societății de stat.
Ulterior acestei tranzacții, membrii grupării, coordonați la nivel local de finul lui Viorel Hrebenciuc, Andrei Șerban (acum primar) și Corneliu Iacobov și-au împărțit între ei o serie de active mai prețioase, ca la Monopoly, au mutat inclusiv sediul PSD-ul local în clădirea Cazinoului, evacuând pentru asta biblioteca orășenească, pe care au înghesuit-o într-un apartament de bloc în care nu a încăput nici jumătate din fondul de carte.
”Chilipirul” Cerdac. Cum a plătit Electrica pentru o nestemată din coroană mai mult decât prețul coroanei!
Fiindcă gruparea Iacobov plătise echivalentul a 2 milioane de lei (noi) pentru achiziționarea stațiunii, a trebuit să-și “recupereze cheltuiala”, vânzând la numai câteva luni distanță Complexul Turistic Cerdac unei societăți de stat, dispusă să plătească pe un singur activ cât au plătit ei pe întreaga stațiune, dar să le mai dea și ceva bani de buzunar în plus. Astfel, aceștia au vândut Complexul Turistic Cerdac (evaluat la 150.000 de lei în momentul cumpărării) către SC Electrica SA București, pentru 2,65 milioane de lei. Interpertând datele, înseamnă că afaceriștii băcăuani au reușit performanța să cumpere pe gratis o stațiune întreagă mai puțin un hotel (cel vândut către Electrica) și să mai și rămână cu un profit consistent. Contractul a fost semnat de directorul general adjunct al Electrica SA, Teodor Firican. Important de spus e faptul că înainte ca Complexul Cerdac să ajungă la Electrica SA, acesta fusese achiziționat de Vradicor Financiar Group, parte a grupării Iacobov, pentru suma de 460.000 de lei, Electrica plătind suma menționată mai sus către Vradicor. Astfel, SC Perla Moldovei, în care mai existau și acționari minoritari, a încasat doar un pic mai mult de 20% din suma plătită de Electrica.
Simplificat, schema a arătat astfel: gruparea a preluat “toată stațiunea” la un preț derizoriu. La scurt timp, a vândut doar „un activ” al acesteia (evaluat undeva în jur de 7,5% din activul total) cu un preț care depășea suma de achiziție a “întregii stațiuni”. Cum cumpărătorul final al activului în discuție, Electrica SA, era tot companie de stat, practic s-a ajuns la situația în care statul a ”răscumpărat” 7,5% din stațiune cu un preț mai mare decât vânduse întregul. Mai mult, din suma de răscumpărare doar 20% a ajuns la firma care administra stațiunea, ci direct în conturile unei firme intermediare. Astfel s-au evaporat banii care au fi putut fi folosiți pentru modernizarea și continuarea activității turistice în Slănic Moldova.
Multiplicarea schemei la CFR
Povestea devalizării Stațiunii Slănic Moldova nu s-a încheiat aici. După modelul tranzacției cu Electrica SA, a urmat vinderea altor active mai puțin interesante pentru membrii grupării, la preț supraevaluat, tot către o altă instituție a statului prietenoasă. Iar cine putea fi mai prietenos decât Mihai Necolaiciuc?
Surse din cadrul CFR au prezentat pentru România Curată, tranzacțiile încheiate în mandatul lui Miron Mitrea la Ministerul Transporturilor și a lui Mihai Necolaiciuc la șefia CFR:
în 4 aprilie 2011 contract de vânzare cumpărare (CVC) între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Pensiunea Căprioara în suprafață de 711.88 mp – în sumă de 980.000 lei
în 4 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Vila Zorile în sumă de 998.000 lei
în 6 aprilie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – teren aferent Vila Zorile, în suprafata de 449.24 mp, în sumă de 110.000 lei
în 6 aprilie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – teren aferent Pensiunii Căprioara în suprafață de 1298.5 mp în sumă de 388.000 lei
în 8 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Bază de tratament pentru proceduri specifice Corp B – în sumă de 290.000 lei
în 11 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Bază de tratament pentru proceduri generale Corp A – în suma de 538.000 lei
în 11 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA – Bază de tratament clădire spații cazare corp C – în sumă de 980.000 lei
în 12 iunie 2001 CVC între SC PERLA MOLDOVEI și CFR SA -teren aferent activului ” baza de tratament ” în suprafata de 3410.20 mp – în sumă de 834.000 lei
În total, doar aceste active ”balast” vândute la preț umflat CFR-ului lui Necolaiciuc, la mai puțin de doi ani de la achiziție (în contextul în care nu avusese loc o creștere a prețurilor, neexistând un boom imobiliar), au adus în buzunarele grupării care-l avea în față pe Corneliu Iacobov, suma de 5,124 milioane lei, adică o valoare de 250% mai mare decât suma de achiziție a tuturor activelor stațiunii!
La distanță de 13 ani de la acel moment, în care omul ministrului Mitrea dădea banii statului oamenilor lui Hrebenciuc, aflăm că Mitrea i-a vândut un apartament lui Hrebenciuc și că Hrebenciuc încerca să-l ajute pe vechiul lui prieten, prin intervenția pe lângă Dănuț Șova, ca să abroge articolul de lege care i-ar fi trimis și pe Mitrea și pe Hrebenciuc după gratii.
Sfârșitul Perlei
A urmat apoi achiziția tuturor întreprinderilor de utilități publice ale orașului Slănic Moldova, de la transport în comun, la apă-canalizare, la salubritate, la spațiile comerciale ale orașului de către membrii grupării. Stațiunea a fost, pur și simplu, sufocată Ulterior, activele mai importante rămase au fost trecute pe numele mamei finului lui Viorel Hrebenciuc (o bătrână multimilionară, care de fapt e doar un paravan, un fel de mătușa Tamara), iar societatea mamă, SC PERLA MOLDOVEI SA, golită de active, a acumulat datorii imense la stat, furnizori și bănci, numai către RAFO Onești, datoriile prezente fiind de 13,4 milioane lei.
Finul lui Viorel Hrebenciuc, Andrei Șerban, care e și primar al localității Slănic Moldova, printr-un sistem copiat de la nașii săi, și-a instituit la nivel local o rețea de cumetrii și angajări de rude în Primărie, prin care inclusiv terenuri din domeniul public au fost împărțite către diverși, din patrimoniul comunității înfruptându-se apropiații, inclusiv viceprimari.
Aceasta e povestea nespusă a stațiunii Slănic Moldova, colegiul electoral al lui Viorel Hrebenciuc, locul din care a fost ridicat de mascați pentru a fi dus cu forța la DNA pentru a afla învinuirile ce i se aduc în dosarul retrocedărilor frauduloase de păduri. E vorba de o întindere nesfârșită de codri, care încep de cealaltă parte a crestelor care străjuiesc valea Slănicului.
***
***
Anecdotic: Corneliu Iacobov i-a scris recent din carceră o scrisoare “de ajutor” lui Valeriu Zgonea (PSD), în care se mândrește în CV inclusiv cu una din firmele care au participat la căpușarea stațiunii Slănic Moldova (Vladicor SA). El se mai mândrește și că a fost cândva fruntaș pesedist la Bacău. Iacobov îi cere lui Zgonea dezlegare la averea acumulată în anii tulburi când grupul de la Bacău era pe cai mari. Scrisoarea către Vali Zgonea și CV-ul său îl puteți citi aici.
Conexiuni Hrebenciuc-Cocoș
Jurnaliștii de la Rise Project au descoperit că “Lipscani 30-34 Centre SRL” (spațiul unde funcționează magazinul H&M de pe Lipscani) e deținut în proporție de 50% de Alin Cocoș și 50% de offshore-ului cipriot, Ariliaco Trading Limited, deținut de alte două offshore-uri: Kklaw Nominees Limited și Ndolan Limited. Ultimele două sunt firmele care controlează Majura Limited (implicată în dosarul DNA al retrocedărilor ilegale în care a fost arestat Andrei Hrebenciuc).
Cât de bogată a fost stațiunea Slănic Moldova când aparținea statului român: Iată cum arăta portofoliul SC PERLA MOLDOVEI SA în 1995, înainte ca societatea de stat să intre în colimatorul grupării din jurul lui Viorel Hrebenciuc: Hotel Perla, Berărie Fundație, Popas Turistic, Vila Crinu, Vila Lăcrămioara, Vila Doina, Vila Ursulețul, Vila Rica, Vila Liliana, Restaurant Cernica, Vila Zorile, Vila Rodica, Vila Lia, Pavilionul Racoviță, Vila Cerbul, Vila Camelia, Vila Poiana, Vila Bradul, Vila Aluniș, Vila Violeta, Vila Vulturul, Vila Oituz, Vila Căprioara, Vila Gladiola, Vila Privighetorilor, Vila Pallas, Vila Flora, Clădire Popicărie, Complex Cazino, Gospodărie Anexă, Atelier Tâmplărie, Garaj Auto, Vila Dobru, Bază Tratament (Corp A, Corp B, Corp C), Izvoare.
***
Articol editat de Mihai Goțiu
articol preluat de pe http://romaniacurata.ro/