Franţa: o dramǎ umanǎ pe fond de contestaţie ecologistǎ devine o crizǎ politicǎ

2014-10-27t185445z_344922293_gm1eaas080j01_rtrmadp_3_france-barrage_0

In Franţa, moartea accidentalǎ a unui student care manifesta împotriva construirii unui baraj în regiunea Tarn din sud-vestul ţǎrii a provocat un veritabil seism politic. O dramǎ care a suscitat enorm de multe comentarii, critici, polemici, şi marcheazǎ acum, printre altele, un veritabil divorţ între ecologişti şi majoritatea prezidenţialǎ

In vîrstǎ de 21 de ani, Rémi Fraisse, student la botanicǎ, nu avea nimic dintr-un militant violent. Din ce spune acum presa, sîmbǎtǎ 25 octombrie el se afla pentru prima oarǎ în zona barajului Sivens unde atmosfera era deja tensionatǎ de mai multe zile. Printr-o înlǎnţuire de evenimente greu de decantat în prezent, Rémi Fraisse s-a regasit la un moment dat în mijlocul unui grup de manifestanţi extrem de motivaţi, chiar agresivi, avansînd spre un detaşament de poliţişti. O grenadǎ ofensivǎ trasǎ de poliţişti a explodat în spatele tînǎrului provocînd un şoc care i-a fost mortal.

Intre timp ministrul de interne a interzis utilizarea acestui tip de muniţie, dar rǎul comis rǎmîne ireparabil şi ireversibil. Despre Rémi Fraisse se ştie astǎzi cǎ fǎcea parte dintr-o organizaţie, “France Nature Environement” (Franţa Naturǎ Mediu înconjurǎtor) care condamnǎ violenţa şi promoveazǎ dialogul cu autoritǎţile.

Din pǎcate, dialogul în jurul respectivului proiect de baraj era de mai multǎ vreme întrerupt. Iar jandarmii trimişi sǎ protejeze şantierul de la Sivens erau hǎrţuiţi de multe zile de manifestanţi agresivi care nu au ezitat sǎ recurgǎ, printre alte proiectile, la cocktail-uri Molotov. Intr-un editorial publicat de cotidianul Libération se aratǎ cǎ vinovǎţia moralǎ pentru aceastǎ moarte accidentalǎ le revine grupurilor care se dedau sistematic la violenţǎ în contextul manifestaţiilor de protest.

Centristul François Bayrou deplînge faptul cǎ în Franţa, ori de cîte ori este contestat cîte un proiect naţional sau local, violenţa este imediat prezentǎ. Iar de la aceastǎ constatare nu mai este decît un pas pînǎ la concluzia cǎ democraţia francezǎ ar fi confruntatǎ cu o problemǎ gravǎ, legatǎ de violenţe sistematice şi radicalizǎri militante. Pe de altǎ parte, alţi analişti considerǎ cǎ afacerea barajului de la Sivens este şi un simptom al eşecului descentralizǎrii.

Ideea construirii respectivului baraj, pentru formarea unui lac de acumulare, venea de la nivel local, cu scopul asigurǎrii unor resurse de apǎ pentru irigaţii. Examinat însǎ cu mai mare atenţie, proiectul apare acum ca unui lansat în grabǎ, fǎrǎ o utilitate sutǎ la sutǎ demonstratǎ. De altfel autoritǎţile locale au şi anunţat suspendarea lucrǎrilor, pentru reexaminarea proiectului.

Intre timp incidentul şi moartea accidentalǎ a tînǎrului de 21 de ani a fost instrumentalizatǎ politic. Executivul francez a fost acuzat de opoziţie cǎ a reacţionat foarte tîrziu în faţa dramei şi cǎ a avut nevoie de douǎ zile înainte de a pronunţa primele cuvinte de compasiune. Fostul preşedinte Nicolas Sarkozy a ţinut sǎ precizeze cǎ în perioada cît a fost el în fruntea statului nu s-au produs drame de acest gen. Din diverse direcţii, au venit apeluri pentru ca ministrul de interne Bernard Cazeneuve sǎ-şi dea demisia.

Pe un cu totul alt plan, comentatorii constatǎ cǎ din ce în ce mai des marile proiecte de infrastructurǎ sunt contestate de o minoritate de ecologişti, care apoi coaguleazǎ în jurul lor forţe eterogene: alţi militanţi pentru apǎrarea mediului înconjurǎtor dar şi anarhişti şi extremişti de tot felul, dornici deseori, cu orice preţ, sǎ intre într-un raport conflictual cu reprezentanţii ordinii publice.

Barajul de la Sivens avea o amploare modestǎ: o investiţie de opt milioane cinci sute de mii de euro pentru crearea unui lac de acumulare. A trebuit însǎ, iatǎ, sǎ moarǎ un tînǎr de 21 de ani, care iubea natura şi îşi cǎuta drumul în viaţǎ, pentru ca toatǎ lumea sǎ realizeze acum cǎ undeva democraţia, într-o ţarǎ ca Franţa, cu mare tradiţie la acest capitol, nu a funcţionat cum trebuie.

Cotidianul Le Monde considerǎ cǎ imaginea guvernului, deja confruntat cu o mare impopularitate, are de suferit în acest context. Drama a provocat o crizǎ în sînul majoritǎţii şi ar putea avea consecinţe imprevizibile, începînd cu o frondǎ tot mai pronunţatǎ a ecologiştilor.
articol preluat de pe http://www.rfi.ro/