PRIVIŢI CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN UNGARIA

000-dv1896628

Aproximativ 100.000 de maghiari au ieşit marţi seară în stradă, la Budapesta, în cel mai mare protest cu care s-a confruntat premierul Viktor Orban de la venirea la putere, în 2010. Scandând „Viktator” şi „Vrem Democraţie”, manifestanţii s-au adunat în centrul capitalei lor pentru a doua oară în ultimele zile în semn de protest faţă de un proiect de lege care ar urma să instituie din 2015 o „taxă pe Internet”. Odată ieşiţi în stradă, oamenii şi-au amintit că au multe alte nemulţumiri faţă de „regimul Orban”, de la politicile economice, la cele pro-ruseşti şi anti-europene, a comentat pentru Gândul Aron Halasz, jurnalist maghiar. Importantă pentru înţelegerea protestelor este şi deteriorarea relaţiilor cu Statele Unite, după ce americanii au dispus interdicţie de intrare în SUA pentru oficiali ungari acuzaţi de corupţie. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Studii Politice al Academiei Române, crede că uriaşa mişcare de protest din Ungaria care se coagulează în aceste zile trebuie observată din prisma unei ruperi iminente a relaţiilor cu SUA şi a deteriorării alianţei cu UE şi NATO în favoarea axei Budapesta-Moscova. „Este mai mult decât evident că Orban nu poate câştiga acest război”, comentează expertul român, care atrage atenţia că „nu ne va prinde iarna până ce guvernul Orban va trebui să ia o decizie fundamentală”. Citiţi în continuare o analiză a evenimentelor din Ungaria:

A început sfârşitul pentru regimul Viktor Orban? Aceasta este întrebarea momentului în Europa. De duminică, ziua în care vecinii unguri au ieşit pentru prima dată în stradă pentru a protesta faţă de un proiect de lege care ar impune o taxă pentru transferul de date (în actuala versiune, de 150 de forinţi/50 de eurocenţi per gigabyte), bulgărele nemulţumirii sociale s-a rostogolit întruna şi a împins, marţi seară, 100.000 (estimare Reuters) de oameni în cel mai mare protest antiguvernamental pe care l-a văzut Budapesta de la venirea lui Orban la putere, în 2010.

Pentru Dan Dungaciu, director al Institutului de Studii Politice al Academiei Române, taxa pe Internet este doar picătura care a umplut paharul pentru poporul maghiar.

Odată răsturnat paharul nemulţumirii sociale, vom asista, în viitorul foarte apropiat, la o schimbare fundamentală în Ungaria, crede Dungaciu: „Nu ne va prinde iarna până ce guvernul Orban va trebui să ia o decizie fundamentală”. Această schimbare poate însemna o transformare a cursului guvernării Orban (puţin probabilă dat fiind profilul politic al premierului ungar) pentru a linişti populaţia şi aliaţii occidentali care sunt pe picior de plecare. Schimbarea se poate concretiza, însă, şi prin căderea guvernului Orban, într-o revoluţie de tipul Euromaidanului ucrainean.

În ochii analiştilor, dar şi ai protestatarilor intervievaţi de presa occidentală, foarte relevant pentru a înţelege amploarea protestului este conflictul cu SUA, concretizat, cel mai recent, în interdicţia de călătorie în SUA impusă de americani unor apropiaţi de-ai lui Orban acuzaţi de corupţie. Orban nu numai că s-a apropiat tot mai mult de Moscova, chiar şi în timpul războiului din Ucraina, dar a făcut-o îndepărtându-se voit de UE, NATO şi SUA, iar Washingtonul sancţionează în acest moment axa Budapesta-Moscova. „Este mai mult decât evident că Orban nu poate câştiga acest război. În acest moment, în Fidesz e o mare tensiune, pentru că au simţit că nu doar guvernul, ci şi partidul ca atare se va prăbuşi”, spune Dan Dungaciu, pentru gândul.

7102729-afp-mediafax-foto-attila-kisbenedek
FOTO: Attila Kisbendek/AFP/Mediafax

10418965-1511617135747302-4477922507110667584-n

Sursa: Facebook

„Taxa pe Internet a creat un val uriaş de nemulţumire fără precedent în ultimii ani. Numeroşi protestatari cu care am vorbit şi-au exprimat nemulţumirea generală faţă de Guvern, revolta faţă de scandalurile de corupţie şi de problemele socio-economice. Alţii sunt nemulţumiţi de politicile pro-ruseşti şi anti-europene ale Fidesz”, a comentat pentru gândul Aron Halasz, video-jurnalist maghiar. „Nu ştiu dacă vor renunţa (Guvernul, n.red.) la această taxă – din câte am văzut în presă, ideea i-ar aparţine lui Orban însuşi şi ţine la ea”, ne-a mai spus jurnalistul. Din punctul lui de vedere, este foarte important că reacţia vehementă de contestare a proiectului de lege a reunit maghiari de toate vârstele şi din toate categoriile sociale, o mostră de unitate naţională care nu a existat în Ungaria ultimilor ani.

gândul vă prezintă în continuare de la ce au pornit protestele, ce s-a întâmplat la manifestaţii şi ce legături au SUA şi Rusia cu ceea ce se întâmplă în Ungaria.

Cum arată singura taxă pe Internet din lume

Un proiect de lege al Guvernului condus de Viktor Orban are în vedere stabilirea unei taxe de 150 de forinţi (echivalentul a aproximativ 50 de eurocenţi) pentru fiecare gigabyte de date transferate. Taxa – prima de acest fel din lume, conform Comisiei Europene – ar urma să fie plătită de furnizorii de Internet, dar ea se va regăsi în facturile abonaţilor.

După o perioadă deosebit de grea pentru presa din Ugaria, bulversată de numeroase măsuri restrictive venite din partea premierului Orban, internetul este considerat de mulţi maghiari drept singurul canal în care presa nu este încă sub pumnul Guvernului.

Mai mult, nici parlamentarii Fidesz nu sunt mai solidari cu proiectul „taxei pe Internet”. În formularea preşedintelui Parlamentului, Laszlo Kover (Fidesz), deputaţii au fost „profund răniţi” de decizia lui Orban de a nu îi informa măcar cu privire la proiect, relatează Politics.hu.

După primul protest, care a avut loc duminică, executivul ungar a promis un amendament, care să plafoneze taxa pentru persoane fizice la 700 de forinţi pe lună, respectiv echivalentul a circa 2,3 euro.

Parlamentul de la Budapesta ar urma să voteze legea în 17 noiembrie, când este anunţată o nouă manifestaţie de amploare.

1530549-1511654472410235-8692187092177680132-n

Sursa: Facebook

Primele reacţii de la Bruxelles: „O idee foarte proastă”, „o ruşine”

Comisia Europeană a criticat vehement, prin vocea mai multor oficiali, planul lui Orban privind taxa pe transferul de date. Comisarul European în exerciţiu pentru Agenda Digitală, Neelie Kroes, este foarte activă pe Twitter în a condamna ideea guvernului ungar, pe care o consideră „foarte proastă” şi „o ruşine”. Ba mai mult, ea i-a şi îndemnat pe oameni, duminică, într-un mesaj de pe Twitter, să iasă în stradă.

„Nu este bine ca oamenii să fie îndepărtaţi de Internet prin intermediul unor taxe (…), iar acest lucru nu va funcţiona”, a comentat Ryan Heath, purtătorul de cuvânt al lui Kroes. „Partea digitală a economiei este probabil ceea ce împiedică Europa să se prăbuşească în recesiune. Deci, taxarea acesteia într-o ţară care se află deja sub media indicatorilor din Europa este o idee deosebit de proastă”, a continuat Heath, atrăgând atenţia asupra problemei pe care ar presupune-o crearea unui asemenea precedent în UE.

Heath a descris proiectul legislativ drept „ultima dintr-o serie de acţiuni tulburătoare (…) care caută să limiteze libertatea (…), fără să atingă obiective sociale şi economice”.

Preşedintele Parlamentului ungar: UE poartă un „război rece verbal” împotriva Ungariei

În replică la criticile venite de la Bruxelles, Laszlo Kover, preşedintele Parlamentului de la Budapesta, a acuzat instituţiile europene că poartă un „război rece verbal” împotriva ţării lui: „Dacă cineva de la vest de noi ia în serios democraţia, atunci trebuie să înceteze războiul rece verba, pentru că ar putea afecta imaginea pozitivă pe care ungurii o au în Occident (…). Bruxelles-ul nu trebuie să se comporte aşa cum făcea Moscova (…). Nu are nimeni în Europa occidentală superioritatea morală de a ne explica nouă cum să ne comportăm ca democraţi”.

Balazs Gulyas, autorul paginii de Facebook „Sute de mii împotriva taxei pe Internet”, care a organizat manifestaţiile, a „Taxa pe Internet a creat un val uriaş de nemulţumire fără precedent în ultimii ani. Numeroşi protestatari cu care am vorbit şi-au exprimat nemulţumirea generală faţă de Guvern, revolta faţă de scandalurile de corupţie şi de problemele socio-economice. Alţii sunt nemulţumiţi de politicile pro-ruseşti şi anti-europene ale Fidesz”, a comentat pentru gândul Aron Halasz, video-jurnalist maghiar. „Nu ştiu dacă vor renunţa (Guvernul, n.red.) la această taxă – din câte am văzut în presă, ideea i-ar aparţine lui Orban însuşi şi ţine la ea”, ne-a mai spus jurnalistul. Din punctul lui de vedere, este foarte important că reacţia vehementă de contestare a proiectului de lege a reunit maghiari de toate vârstele şi din toate categoriile sociale, o mostră de unitate naţională care nu a existat în Ungaria ultimilor ani.

gândul vă prezintă în continuare de la ce au pornit protestele, ce s-a întâmplat la manifestaţii şi ce legături au SUA şi Rusia cu ceea ce se întâmplă în Ungaria.

Cum arată singura taxă pe Internet din lume

Un proiect de lege al Guvernului condus de Viktor Orban are în vedere stabilirea unei taxe de 150 de forinţi (echivalentul a aproximativ 50 de eurocenţi) pentru fiecare gigabyte de date transferate. Taxa – prima de acest fel din lume, conform Comisiei Europene – ar urma să fie plătită de furnizorii de Internet, dar ea se va regăsi în facturile abonaţilor.

După o perioadă deosebit de grea pentru presa din Ugaria, bulversată de numeroase măsuri restrictive venite din partea premierului Orban, internetul este considerat de mulţi maghiari drept singurul canal în care presa nu este încă sub pumnul Guvernului.

Mai mult, nici parlamentarii Fidesz nu sunt mai solidari cu proiectul „taxei pe Internet”. În formularea preşedintelui Parlamentului, Laszlo Kover (Fidesz), deputaţii au fost „profund răniţi” de decizia lui Orban de a nu îi informa măcar cu privire la proiect, relatează Politics.hu.

După primul protest, care a avut loc duminică, executivul ungar a promis un amendament, care să plafoneze taxa pentru persoane fizice la 700 de forinţi pe lună, respectiv echivalentul a circa 2,3 euro.

Parlamentul de la Budapesta ar urma să voteze legea în 17 noiembrie, când este anunţată o nouă manifestaţie de amploare.

Preşedintele Parlamentului ungar: UE poartă un „război rece verbal” împotriva Ungariei

În replică la criticile venite de la Bruxelles, Laszlo Kover, preşedintele Parlamentului de la Budapesta, a acuzat instituţiile europene că poartă un „război rece verbal” împotriva ţării lui: „Dacă cineva de la vest de noi ia în serios democraţia, atunci trebuie să înceteze războiul rece verba, pentru că ar putea afecta imaginea pozitivă pe care ungurii o au în Occident (…). Bruxelles-ul nu trebuie să se comporte aşa cum făcea Moscova (…). Nu are nimeni în Europa occidentală superioritatea morală de a ne explica nouă cum să ne comportăm ca democraţi”.

Balazs Gulyas, autorul paginii de Facebook „Sute de mii împotriva taxei pe Internet”, care a organizat manifestaţiile, a susţinut, în faţa protestatarilor, că taxa lui Orban „va rupe Ungaria de restul lumii”. Cetăţenii „nu trebuie să plătească o taxă pentru folosirea Internetului autorităţilor fiscale corupte şi premierului Viktor Orban”, a spus Gulyas, citat de Mediafax. La fel ca oficialii europeni, Gulyas a avertizat şi asupra prejudiciului pe care legea l-ar crea asupra „dreptului la informare”.

La rândul lui, Zsolt Varady, şeful unei reţele de socializare din Ungaria, a comentat: „taxa pe Internet este un simbol al autocraţiei Guvernului”.

fb

Pagina de Facebook a protestatarilor

Protestele şi fotografia care a revoltat Fidesz

Primul protest faţă de taxa pe transferul de date a avut loc duminică, adunând între 10.000 şi 20.000 de participanţi. Totul a fost organizat pe o pagină de Facebook.

În mulţime se afla şi Însărcinatul cu Afaceri al Statelor Unite la Budapesta, Andre Goodfriend, care a explicat pe Twitter că a mers la protest pentru „a măsura atmosfera”. Fotografia cu Goodfriend în mijlocului protestului nu a fost bine primită de membrii Fidesz, care l-au acuzat că „este un agent CIA devenit agent provocator” (sursa: eurodeputatul Tamas Deutsch). „Goodfriend, eşti indezirabil în Ungaria”, a fost mesajul unui jurnalist maghiar pentru diplomatul american.

În jurul lui Goodfriend, manifestanţii au scandat „Viktator”, „Vrem democraţie” şi „Evazioniştii TVA”. Pe unele dintre pancarte era fotografia lui Orban împreună cu preşedintele rus Vladimir Putin, alături de inscripţia „nu vom plăti taxele criminalilor”.

Pe urmă, au început violenţele. Mai mulţi protestatari au ajuns la secţia de poliţie, unul dintre ei fiind arestat, după ce au spart mai multe ferestre ale sediului partidului Fidesz, conform Politics.hu. Mai mult, câţiva manifestanţi au reuşit să ajungă în balconul sediului, unde au amplasat două steaguri ale Uniunii Europene.

Manifestaţii similare au avut loc şi în Pecs, Miskolc şi Veszprem, fiind susţinute de partidele de opoziţie LMP, socialişti, E-PM, DK şi Jobbik, precum şi de Asociaţia Sindicatelor comerciale, Sindicatul profesorilor şi asociaţiile din industria de profil, conform Mediafax.

Marţi seară, aproximativ 100.000 de persoane de toate vârstele îndurau stoic gerul din capitala ungară şi cântau: „Nu vom permite aşa ceva”. În alte opt oraşe, oamenii protestau paşnic faţă de taxa de folosire a Internetului şi scandau, la fel ca manifestanţii din Budapesta, „Orban afară”.

Unghiul american şi umbra rusească

Ce se întâmplă acum în Ungaria trebuie citit într-o altă grilă decât cea a protestelor sociale, explică Dan Dungaciu pentru gândul. Directorul Institutului de Studii Politice al Academiei Române plasează protestele în contextul sancţiunilor anunţate în urmă cu mai bine de o săptămână de acelaşi Andre Goodfriend de la Ambasada SUA. Pe scurt, este vorba despre impunerea măsurii de interdicţie de intrare în Statele Unite pentru şase oficiali maghiari acuzaţi de corupţie. Tensiunile dintre cele două părţi sunt atât de puternice în acest moment, încât şi americanii, şi ungurii au ajuns să ameninţe că prietenia lor ar putea fi distrusă (GÂNDUL A PREZENTAT PE LARG SUBIECTUL AICI).

Astfel, evenimentele din ultimele zile pot fi corelate cu deteriorarea fără precedent a relaţiilor cu SUA, în contextul sancţiunilor impuse unui număr de şase oficiali maghiari apropiaţi puterii care sunt acuzaţi de corupţie. „Am senzaţia că sentimentul protestatarilor este că guvernul Orban a mers mult prea departe” distrugând relaţiile cu aliaţii americani, cu UE şi, mai ales, creând axa Budapesta-Moscova în detrimentul celorlalte parteneriate ca membră UE şi NATO, spune Dungaciu. Expertul subliniază că, încă din 2010, Orban a vrut „să joace la două capete”: cu Rusia şi aliaţii occidentali.

Patru ani mai târziu, există de fapt doar „capătul” rusesc al jocului geopolitic maghiar, ceea ce s-a văzut când Ungaria a susţinut parteneriatul cu Rusia, chiar şi în timpul conflictului din Ucraina.

„Americanii şi-au luat mâna de pe guvernul Orban. Nu mai e loc de negocieri”

Regimul Orban a făcut multe lucruri care trebuie sancţionate, comentează Dungaciu, iar taxa pe internet şi recentele avertismente de tipul „schimbare sau plecăm” venite din partea americanilor sunt declicul pentru o mişcare antiguvernamentală mult mai amplă.

Sprijinul tacit al americanilor pentru o revoluţie în Ungaria este evident. Dacă cineva mai avea vreun dubiu în acest sens, a fost clarificat de prezenţa însărcinatului cu afaceri al SUA la proteste. Am văzut acelaşi model de reacţie din partea americanilor şi la începutul Euromaidanului. Când UE eşuase în gestionarea crizei din Ucraina, SUA au intervenit puternic.

„Acum, America şi-a luat mâna de pe guvernul Orban. Mesajul pe care l-au dat este: sau îşi modifică atitudinea, sau pleacă. În acest moment, nu mai e loc de negocieri”, subliniază expertul.

Think-tank londonez: Putin pregăteşte o „Primăvară rusească”. În planurile lui e şi România

Una dintre teoriile care încearcă să explice amploarea pe care a căpătat-o în doar trei zile protestul faţă de taxa pe Internet aparţine unui think-tank londonez, Center for Eurasian Strategic Intelligence. O analiză postată marţi pe site-ul instituţiei susţine că Rusia începe din Ungaria o operaţiune care se va întinde în 2015 în mai multe state din Europa Centrală. Scopul acestui plan rusesc: destabilizarea UE şi, inclusiv, a NATO.

Planul ar fi o „Primăvară rusească” şi vizează inclusiv destabilizarea României, susţin experţii citaţi. Că Rusia vrea şi încearcă să destabilizeze UE şi NATO nu este o noutate pentru analişti precum Dan Dungaciu: „Sigur că Federaţia Rusă îşi doreşte să destabilizeze UE şi NATO. Rusia caută cai troieni în ţări precum Ungaria şi Slovacia. Până la Primăvara rusească, mă tem de o iarnă rusească”, comentează analistul intervievat de gândul, făcând referire la un nou conflict al gazelor.

CONTEXT – Disputa cu SUA: „Prietenia ungaro-americană ar putea fi distrusă”

La câteva săptămâni de la discursul extrem de critic al oficialului american Victoria Nuland despre abuzurile unor lideri din ţările central-europene membre UE şi NATO, însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA din Budapesta, Andre Goodfriend, a anunţat în 15 octombrie că mai mulţi oficiali maghiari suspectaţi de corupţie au primit interdicţii de intrare în SUA.

Decizia are o miză evident politică (oficialii nefiind condamnaţi) şi a tensionat şi mai mult relaţiile bilaterale dintre Ungaria şi SUA. Măsura este similară interdicţiilor de călătorie de care au fost vizaţi, în ultimele luni, oficiali ruşi şi apropiaţi din cercul lui Vladimir Putin, în contextul conflictului ruso-ucrainean. Cel mai cunoscut caz din România în care a fost aplicat o asemenea măsură este cel al lui Adrian Năstase, căruia i s-a revocat viza pentru SUA în 2012, după condamnarea în primă instanţă în Trofeul Calităţii. Motivul pentru care acest subiect este deosebit de relevant şi în România este că, date fiind numeroasele scandaluri de corupţie la nivel înalt dezvăluite în ultimele luni, nu este exclus să ajungă şi la Bucureşti astfel de „mesaje” din partea SUA.

În primă fază, Goodfriend s-a arătat foarte rezervat în a oferi detalii precum numele persoanelor de pe lista interdicţiilor de călătorie în SUA. El s-a rezumat la a spune că este vorba de până la zece funcţionari guvernamentali, membri ai Guvernului sau oameni de afaceri apropiaţi Guvernului FIDESZ (ulterior, avea să precizeze că sunt şase oficiali).

Motivul interdicţiilor de călătorie: suspiciunea de corupţie şi fapte asimilate corupţiei, precum şi de atingere adusă intereselor americane, potrivit presei maghiare. Concret, ambasada SUA a comunicat că „anumite persoane fizice din Ungaria” nu pot pătrunde pe teritoriul american pentru că există „informaţii credibile că ar fi obţinut beneficii din acte de corupţie”, informează Mediafax.

Ca o regulă generală, orice persoană cu cazier are interdicţie de intrare în SUA.

În replică, ministerul ungar de Externe l-a convocat de urgenţă pe diplomatul american, pentru a oferi explicaţii. Ministrul de Externe, Peter Szijjarto, a cerut SUA „transparenţă” în acest dosar, în vreme ce unul dintre liderii opoziţiei socialiste, Tamas Harangozo, a solicitat efectuarea de urgenţă a unei investigaţii speciale pe tema sancţiunilor impuse de Statele Unite.

„Guvernul Ungariei nu are nicio informaţie despre această situaţie. Nu a fost informat niciun oficial despre interdicţii de intrare pe teritoriul american”, se arată într-un comunicat oficial al Biroului premierului Viktor Orban, citat de Mediafax.

Totuşi, trebuie precizat că spunând că nu a fost înştiinţat pe un canal oficial de măsura interdicţiei de călătorie, Guvernul lui Viktor Orban ignoră că autorităţile americane nu au, de fapt, voie să furnizeze asemenea informaţii decât persoanei vizate şi avocatului ei. Conform informaţiilor făcute publice la începutul acestei săptămâni de oficialul american, persoanele vizate nu au fost încă informate despre interdicţia de a călători în SUA.

Şi SUA, şi Ungaria ameninţă cu distrugerea relaţiilor bilaterale

Dacă mai exista vreun dubiu privind miza politică a acestui scandal, Andre Goodfriend a revenit, în urmă cu o săptămână, într-o conferinţă de presă în care, potrivit portalului de ştiri Politics.hu, a avertizat că SUA şi-ar putea înceta cooperarea cu Ungaria, din cauza corupţiei endemice. Cât despre identitatea persoanelor vizate, oficialul american a spus că fie lucrează în guvernul Orban, fie sunt apropiaţi ai executivului ungar.

Tot săptămâna trecută, a venit o nouă replică a guvernului maghiar. Şeful de cabinet al lui Orban a avertizat, în cadrul unei întruniri de urgenţă a Comisiei de Securitate Naţională a Parlamentului Ungariei, că dacă partea americană nu vine cu explicaţii pentru decizia anunţată de Andre Goodfriend, „prietenia ungaro-americană ar putea fi otrăvită sau distrusă”, relatează, într-un alt articol, acelaşi Politics.hu.
articol preluat de pe http://m.gandul.info/

În apărarea surselor și în atenția lui Victor Ponta

libertatea-presei

autor CĂTĂLIN TOLONTAN

”Pentru combaterea corupției, toți cetățenii trebuie să se implice. Ziariștii trebuie să rămînă și ei vigilenți pentru ca procurorii să implementeze legea transparent și eficient și pentru a ne asigura că nimeni nu e mai presus de lege”

Hoyt Yee, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA, București, 9 septembrie 2014
În timp ce Guvernul a avizat azi o schimbare de lege care incriminează sursele și pe jurnaliști, patru judecători și un avocat din România publică o carte în care arată cum nici un guvern din UE nu a cîștigat nici un caz la CEDO cînd a vrut să deconspire sursele ziariștilor!
Imaginile cu Hrebenciuc, Cocoș și ceilalți s-au întrerupt brusc acum cîteva clipe.

Pe ecrane apare Victor Ponta. E înțolit în tradiționalul costum închis la culoare. Lîngă el, ca un sfetnic aureolat de secrete sobre, se ghicește jumătate din figura lui Liviu Dragnea. Puțin mai în spate stă Gabi Firea. Și mai în spate, un ficus.

Reportera întinde microfonul. Premierul este întrebat cum comentează faptul că azi, 29 octombrie 2014, cabinetul a avizat pozitiv o schimbare de lege care pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani ”orice cetățean care dezvăluie informații care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare”.

”Păi dumneavoastră publicați lucruri din surse ilegale?”, întreabă Victor Ponta, zîmbind. Reportera tace.

Fostul procuror simte gustul sîngelui proaspăt. ”Dacă faceți lucruri ilegale nu puteți avea pretenția să nu plătiți”, zice prim-ministrul. ”Asta faceți?”, mustăcește el.

Nasol moment pentru noi, ziariștii! Sau poate că nu.

Pentru că da, asta facem! Publicăm lucruri care n-ar trebui să se afle în posesia noastră.

Folosim surse licite sau ilicite și, ghiciți ce, domnule Victor Ponta, ar trebui nu doar să nu ne băgați la închisoare pe noi sau pe surse, ci să acceptați că acest lucru e parte a unui bine mai mare decît oricare dintre noi.

Nu e nici o glumă. Ca șef al Guvernului și, mai ales în calitate de candidat la președinție, nu numai că e complet anapoda să vă ocupați cu vînătoarea de surse, dar e și împotriva legislației europene și împotriva jurisprudenței naționale și europene.

Cartea asta a venit pe șut, cum se zice în fotbal, că tot ați anunțat azi că veți introduce o oră de fotbal în școli. Fotbal și arestări în aceeași ședință de guvern.

Judecătorii Vasile Bozeșan, Dragoș Călin, Florin Mihăiță, Ionuț Militaru și avocatul Dorin Pană au publicat recent un volum intitulat ”Limitele libertății de exprimare. Politicieni, jurnaliști, magistrați”.

Capitolul ”Protejarea surselor jurnalistice” are 10 de cazuri. Pe siteul CEDO sînt multe altele. Indiferent de țară, de perioadă, de circumstanțele concrete, statele au pierdut în fața Curții ori de cîte ori au căutat să dezvăluie sursa ziariștilor.

Unele Parchete mai nervoase din fire le-au confiscat laptopurile reporterilor. Altele au acuzat un jurnalist neamț că a corupt un funcționar OLAF ca să primească documente confidențiale. Iar, în Belgia, un judecător de instrucție din Liege a pus să se scotocească mașinile ziariștilor care aveau drept sursă pe un procuror din cazul Curții de Apel.

Rezultatul? Au pierdut unii întîi în instanțele naționale și, fără excepție, la CEDO!
De ce?

”Arestarea unui jurnalist pentru a-l determina să-și dezvăluie identitatea sursei este disproporționată și descurajează persoanele care au informații despre ilegalități în a le împărtăși presei.”

”Consecințele se răsfrîng asupra ziaristului a cărui reputație poate fi afectată negativ în ochii viitoarelor potențiale surse, precum și asupra membrilor publicului, care au interes de a primi informațiile comunicate prin surse anonime și care sînt, ei înșiși, surse potențiale.”

”Curtea a apreciat că protecția surselor jurnalistice este una dintre condițiile fundamentale pentru libertatea presei.”

”Fără această protecție, sursele pot fi împiedicate să asiste presa în informarea publicului, putînd fi afectată abilitatea presei de a furniza date de încredere și precise.”
(Cazul Voskuil contra Olandei, 2007)

”Curtea a subliniat că dreptul jurnaliștilor de a-și tăinui sursele nu era un simplu privilegiu acordat sau retras în funcție de liceitatea surselor, ci un veritabil atribut al dreptului publicului la informare.”

”Protecția surselor jurnalistice este una dintre pietrele de bază ale libertății presei. Fără această protecție, sursele jurnalistice pot să fie descurajate să ajute presa să informeze publicul, iar rolul presei de cîine de pază ar scădea dramatic.”
(Cazul Ressiot și alții contra Franței, 2012)

”Curtea subliniază importanța reportajelor realizate despre procedurile penale pentru informarea publicului și ca să permită acestuia să-și exerseze dreptul de supraveghere cu privire la funcționarea justiției penale”
(Cazul Dupuis și alții contra Franței, 2007)

Putem continua pînă dimineață. Sînt zeci de astfel de cazuri și de motivații care par incredibile pentru mentalitatea românească. Ghinion pentru politicieni, sîntem în Europa!

Așa că mesajul, atît pentru Victor Ponta, dar și pentru Traian Băsescu, cel care bătea apropouri amenințătoare la TV în legătură cu discuțiile dintre un ziarist și procurori, este următorul: dacă aș putea să rostogolesc pe scările DNA un dulap plin cu dosare, mai ales din alea care întîrzie de ani de zile, ca să-l mut în redacție, aș face-o!

Și apoi aș aștepta, împreună cu avocați, să ne ridicați și să vedem ce spune judecătorul. Este secretul cercetării penale mai puternic decît interesul public de a monitoriza cercetarea penală? E normal să se incrimineze ceea ce articolul 10 din Convenția Europeană numește ”libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice”?

După cum scriu în carte și cei cinci autori, ”protecția surselor nu este, desigur, una absolută”. Statul are dreptul de a-și apăra secretele.

Dar, nicăieri în Europa, în interval de cîteva săptămîni, președintele în exercițiu și principalul candidat creditat să-i fie succesor nu s-au ocupat de sursele jurnaliștilor cu atîta ostilitate. Sînt ei adversari politici, dar, cînd e vorba de presă, se enervează cam la fel.

”Curtea hotărăște că nu poate prevala asupra dreptului jurnaliștilor de a-și proteja sursele nici măcar scopul autorităților de a e elimina pericolul unei noi viitoare dezvăluiri a informațiilor confidențiale”… Singura certitudine după seara de duminică… A doua zi vom rămîne tot europeni.

După aceea depinde de noi.

articol preluat de pe http://www.tolo.ro/
foto coperta http://www.nasul.tv/

Ministra francezǎ a culturii: “fǎrǎ cǎrţi viaţa ar fi o eroare”

091213-pellerin-sexisme-m

In Franţa ministra culturii şi-a atras unele critici întrucît, în cursul unui interviu televizat acordat duminicǎ, nu a ştiut sǎ citeze nici un titlu de roman din bogata producţie literarǎ a lui Patrick Modiano, laureatul de anul acesta al Premiului Nobel pentru literaturǎ. Intre timp romanele scriitorului francez Patrick Modiano se situeazǎ în topul vînzǎrilor, efect al prestigiosului premiu.

Doamna Fleur Pellerin, care a fost numitǎ la culturǎ la sfîrşitul lunii august dupǎ plecarea lui Aurélie Filippetti, s-a justificat în felul urmǎtor: “mǎrturisesc cǎ în ultimii doi ani nu am avut de loc timp pentru lecturi literare, citesc doar note, numeroase texte de lege, ştirile, depeşele Agenţiei France Presse, dar foarte puţinǎ literaturǎ”. Dupǎ cum spunea şi preşedintele juriului Goncourt, Bernard Pivot, nu e nimic condamnabil în faptul cǎ ministra culturii nu l-a citit pe Modiano, aceasta nu înseamnǎ cǎ nu ar fi aptǎ sǎ conducǎ respectivul minister. Agenţia France Presse noteazǎ în context cǎ Fleur Pellerin a absolvit celebra Scoalǎ de Administraţie Publicǎ unde sunt formate de fapt elitele franceze.

Nimic grav şi nimic condamnabil deci, dar în culise şi pe reţelele de socializare comentariile au fost numeroase. Unii o comparǎ pe Fleur Pellerin cu alţi miniştri ai culturii pe care i-a avut Franţa, şi care erau în acelaşi timp mari personalitǎţi artistice sau oameni cu o vastǎ culturǎ artisticǎ. Ministerul culturii este, în Franţa, unul extrem de “vizibil” şi important, dotat cu un buget substanţial, şi care a fost condus de nume sonore precum André Malraux, Maurice Druon (devenit ulterior membru al Academiei Franceze), Jack Lang, Fréderic Mitterrand…

Sigur, nu toţi miniştrii numiţi la culturǎ au fost şi scriitori sau creatori consacraţi, dar Franţa a pus întotdeauna un anumit accent pe acest minister, precum şi pe promovarea culturii ca un domeniu de “excepţie”, care nu poate fi supus regulilor ordinare ale economiei de piaţǎ. Scriitorul marocan de limbǎ francezǎ Tahar Ben Jelloun, membru al juriului Goncourt, a reacţionat cu urmǎtoarea declaraţie dupǎ ce Fleur Pellerin s-a poticnit în privinţa romanelor lui Modiano: “Este trist, sufǎr pentru ea… un ministru al culturii trebuie sǎ plonjeze în literaturǎ, chiar şi din datorie politicǎ”. Interesant în acest context este faptul cǎ intelectuali sau artişti strǎini par sǎ fie mai ataşaţi de o anumitǎ imagine a Franţei ca ţarǎ profund culturalǎ decît francezii înşişi.

Sǎ reţinem însǎ cǎ ministra culturii, doamna Fleur Pellerin, deşi nu şi-a amintit nici un titlu de roman scris de Patrick Modiano, l-a citat în interviul ei pe filozoful Fridrich Nietsche cu fraza: “fǎrǎ cǎrţi, viaţa ar fi o eroare”.
articol preluat de pe http://www.rfi.ro/