Articole

Morţii ţarului Putin. Lista celor care l-au criticat şi au fost ucişi

de Andrei Aştefănesei – adevarul.ro

(…)

Boris Nemţov este doar ultimul din lista lungă cu ruşi vocali la adresa regimului. Politicianul rus a fost asasinat în apropiere de Kremlin, în noaptea de vineri spre sâmbătă. cititi mai mult pe https://www.unitischimbam.ro/?p=10289

(…)

Jurnalista Anna Politkovskaia era printre puţinii reprezentanţi mass media care îndrăzneau să vorbească despre abuzurile din timpul şi de după războiul din Cecenia. Jurnalista lucra la Novaia Gazeta. Pe 7 octombrie 2006, ea a fost ucisă la Moscova, în holul clădirii în care locuia.

Pedepse de la 15 ani de detenţie până la închisoare pe viaţă pentru vinovaţii de moartea Annei Politkovskaia

O lună mai târziu, în noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko, a murit la Londra, otrăvit cu poloniu-210, o substanţă radioactivă toxică şi aproape nedectabilă. Litvinenko a fost ofiţer în serviciile secrete ruse, refugiat însă la Londra din cauza lui Vladimir Putin. Pe patul de moarte, el le-a dictat câteva rânduri poliţiştilor care îl audiau: „Puteţi reuşi să reduceţi la tăcere un om, dar nemulţumirea protestelor din întreaga lume vă va răsuna în urechi tot restul vieţii, domnule Putin”, le-a spus poliţiştilor.

Medicii care i-au făcut autopsia spionului rus Aleksandr Litvinenko susţin că a fost una dintre cele mai periculoase din istorie

Jurnalistul rus Mihail Beketov a scăpat cu viaţă după ce a fost bătut cumplit în 2008. A rămas însă cu mari sechele, devenind hemiplegic. Beketov a fost incapabil să vorbească în urma încercării de asasinat. Beketov dezvăluise mai multe fapte de corupţie legate de construirea a unei autostrăzi. A murit, în cele din urmă, în 2013.

Recompensa de 50 de milioane de dolari pe capul lui Putin

Alte două persoane, opozante regimului Putin, au murit în 2009. Avocatul Stanislav Markelov şi jurnalista Anastasia Baburova (Novaia Gazeta), au fost împuşcaţi mortal în centrul capitalei ruse. Stanislav Markelov tocmai denunţase într-o conferinţă de presă eliberarea fostului colonel rus Iuri Budanov, condamnat la zece ani de închisoare, în 2003, pentru crimă. Jurnalista a fost rănită în timp ce încerca să îl oprească pe agresor şi a murit la spital.

Tot în 2009, reprezentanta unui ONG care lupta împotriva abuzurilor comise de ruşi în Caucaz a fost răpită şi ucisă. Trupul Nataliei Estemirova a fost găsit ciuruit de gloanţe într-o pădure din Inguşetia

Oligarhul rus Boris Berezovski, un cunoscut opozant al lui Vladimir Putin, s-a refugiat la Londra. El era un apropiat al fostului preşedinte Boris Elţîn, dar după preluarea puterii de către Putin a fugit din ţară. A fost găsit mort în apartamentul său.

(…)

Berezovski a promis o recompensă de 50 de milioane de dolari pentrucei care “îl vor aresta pe periculosul criminal Putin”.

Actorul rus Alexei Devotcenko, cunoscut drept un opozant public al regimului lui Vladimir Putin, a fost găsit mort într-o casă din nordul Moscovei în toamna anului trecut.

(…)

Opozantul pe care Putin l-a iertat şi l-a lăsat să fugă Fostul magnat rus Mihail Hodorkovski este singurul opozant de calibru lăsat în viaţă. După ce a stat zece ani în închisoare, fiind acuzat de evaziune fiscală, Mihail Hodorkovski, în vârstă de 51 de ani, a fost graţiat în 2013 de preşedintele Vladimir Putin, iar în prezent trăieşte în Elveţia. Cea mai mare parte din averea lui i-a fost confiscată.

Un discurs al lui Hodorkovski, difuzat într-un hotel din St. Petersburg, în ciuda haosului creat de poliţie: Actualul regim se va prăbuşi, este inevitabil

Citeste mai mult: adev.ro/nkhr91

 

Opozantul rus Boris Nemțov ucis de gloanțe la Moscova. Vladimir Putin: Asasinarea este un “omor la comandă” și o “provocare”. Barack Obama condamnă “uciderea brutală”

Foto coperta: epochtimes-romania.com
articol: AGERPRES/(AS — editor: Sorin Calciu)

Opozantul rus Boris Nemțov a fost ucis de gloanțe în plin centrul Moscovei, în noaptea de vineri spre sâmbătă, a anunțat poliția capitalei ruse, informează agențiile Tass, Associated Press, Reuters și AFP.

Poliția, citată de agențiile de presă ruse, a raportat că mai multe persoane au asistat la asasinat.

“În fața mea, văd corpul lui Boris. Erau o mulțime de polițiști în jur”, a declarat un apropiat al lui Nemțov, opozantul Ilia Iașin.

Potrivit poliției, un bărbat necunoscut a tras dintr-o mașină 7-8 focuri de armă asupra lui Boris Nemțov când acesta se plimba cu o tânără pe podul Bolșoi Moskvorețki (Marele pod de piatră) din imediata apropiere a Kremlinului.

Boris Nemțov, 55 de ani, politician rus de opoziție și fost viceprim-ministru carismatic, era un critic vehement al președintelui Vladimir Putin. El urma să ia parte duminică la primul mare protest al opoziției împotriva conducerii președintelui Vladimir Putin după luni de zile în capitala rusă, amintesc AP și Reuters.

Nemțov critica ineficiența guvernului, corupția larg răspândită și politica Kremlinului asupra Ucrainei, care a tensionat relațiile Rusia-Occident până la un nivel nemaivăzut din perioada Războiului Rece.

Kremlinul a anunțat că Putin va supraveghea personal ancheta.

“Acest asasinat brutal poartă semnele unui omor la comandă și este în mod clar o provocare”, a declarat președintele Vladimir Putin citat de purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov.

Mașini de poliție au blocat strada unde el a fost împușcat. O ambulanță era de asemenea în apropiere.

“Nemțov B.E. a murit la ora 23.40 ca urmare a patru focuri de armă trase în spate”, a anunțat o purtătoare de cuvânt a Ministerului de Interne contactată prin telefon.

Nemțov a servit ca viceprim-ministru în anii 1990 și a fost văzut odată ca un posibil succesor al lui Boris Elțîn, primul președinte ales al Rusiei. După ce Vladimir Putin a fost ales pentru prima dată în 2000, Nemțov a devenit unul dintre criticii cei mai vocali ai conducerii acestuia. El a ajutat la organizarea unor proteste de stradă și a scris pe larg despre corupția oficială, amintește AP.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Asasinarea opozantului Nemțov este un “omor la comandă” și o “provocare” (Kremlin)

AGERPRES/(AS — editor: Sorin Calciu)

“Putin a declarat că acest asasinat brutal poartă semnele unui omor la comandă și este în mod clar o provocare”, a declarat purtătorul său de cuvânt, adăugând că președintele a cerut Comitetului de anchetă, Ministerului de Interne și FSB (fost KGB) să ancheteze asupra acestui asasinat.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Casa Albă condamnă “uciderea brutală” a lui Boris Nemțov

AGERPRES/(AS — editor: Sorin Calciu)

Președintele Statelor Unite Barack Obama a condamnat “uciderea brutală” a politicianului rus de opoziției Boris Nemțov, a declarat vineri pe Twitter Consiliul de Securitate Națională al Casei Albe, informează Reuters.

Casa Albă cere guvernului rus să efectueze o “anchetă promptă, imparțială și transparentă” și “să asigure că cei responsabili sunt aduși în fața justiției”.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

 

Cine a fost Boris Nemţov, criticul înverşunat al lui Putin împuşcat mortal vineri la Moscova
de Iuliana Enache – Mediafax

Boris Nemţov, care a fost împuşcat mortal la Moscova la vârsta de 55 de ani, a fost o figură carismatică a politicii ruse, un reformator liberator care s-a remarcat în timpul lui Boris Elţîn şi care a devenit un critic înverşunat al preşedintelui Vladimir Putin, relatează BBC News Online.

El era, de asemenea, cercetător domeniul nuclear, un ecologist şi tatăl a patru copii.

Nemţov a fondat numeroase mişcări de opoziţie după ce a părăsit Parlamentul rus în 2003 şi a fost copreşedintele Partidului Republican – Partidul Libertăţii Poporului din 2012.

El a fost un critic vocal şi proeminent al lui Putin, denunţându-l pentru participarea Rusiei la criza din Ucraina, pentru deteriorarea situaţiei economice şi pentru corupţia care a înconjurat pregătirea Jocurilor Olimpice de la Soci din 2014.

Nemţov era un membru de seamă al mişcării liberale Solidarnost.

Alături de alte figuri de opoziţie, Aleksei Navalnîi şi Gary Kasparov (fost campion la şah), Nemţov a jucat un rol proeminent în marşurile opoziţiei din Moscova după alegerile controversate din 2011. El a fost arestat pentru participarea la aceste proteste şi a fost deţinut în 2011 timp de 15 zile.

În pofida faptului că era un membru proeminent al opoziţiei, el nu era mereu de acord cu opoziţia liberală fracturată a Rusiei. În 2011, potrivit unor înregistrări, el îi numea pe susţinătorii opoziţiei “hamsteri” şi “pinguini speriaţi”, dar aceste afirmaţii ale sale nu au provocat scindări masive.

Nemţov a candidat pentru prima dată în 1989, fără succes, înainte de a fi ales în Parlamentul rus în 1990. El i-a fost alături lui Boris Elţîn atunci când preşedinţia acestuia era vizată de critici în 1991, iar Elţîn l-a recompensat pentru loialitatea lui cu un post de guvernator regional la Nijnîi Novgorod. Nemţov era tânăr şi elocvent, vorbea fluent engleza şi ştia cum să se descurce în faţa presei, iar Nijnîi Novgorod a devenit un model pentru investitorii străini în Rusia.

Nemţov a devenit rapid unul dintre cei mai proeminenţi politicieni din Rusia şi observatorii speculau că Elţîn îl vede drept succesorul său. În 1997, Elţîn l-a numit vicepremier pentru reforma economică, dar Nemţov a ajuns să regrete numirea, pentru că aceasta prevestea începutul declinului său politic.

Orice ambiţii prezidenţiale pe care le avea au fost subminate de criza economică din august 1998, care l-a costat postul în Guvern.

În 1999, Nemţov a fondat Uniunea Forţelor de Dreapta (SPS), alături de câţiva liberali ca Anatoli Ciubais şi Igor Gaidar. Iniţial, partidul părea să aibă un succes moderat, obţinând aproximativ 10 la sută din voturi la alegerile din decembrie şi formând o facţiune influentă în Parlamentul rus. Dar în următorii ani, atitudinea SPS faţă de noul preşedinte al Rusiei, Vladimir Putin, a evoluat de la sprijinul condiţionat la opoziţie deschisă, iar partidul şi-a pierdut susţinătorii.

În alegerile din 2003, SPS nu a mai reuşit să obţină 5 la sută din voturi pentru a intra în Parlament. Nemţov a demisionat din funcţia de lider al SPS şi a urmat o carieră în afaceri, încercând zadarnic să reunească liberalii ruşi, dezorganizaţi total după catastrofa din alegeri.

El a devenit o figură proeminentă a opoziţie încă o dată în 2011, dar a ieşit din luminile reflectoarelor în ultimii ani. Cu toate acestea, deşi nu mai este considerat o parte a politicii de prim-plan a Rusiei, uciderea lui a şocat multe persoane în ţară.

Un miting al opoziţiei planificat pentru duminică va avea loc, dar moartea lui Nemţov este văzută în mod indubitabil drept o avertizare de către criticii lui Putin.

Kasparov a declarat că vărsarea de sânge era inevitabilă în “atmosfera de ură şi violenţă” creată de preşedintele Putin. Mesajul este clar, a adăugat el: “Opune-i-te lui Putin şi viaţa ta valoarează mult prea puţin”.

articol preluat de pe http://www.gandul.info/

(Mihai Draghici) Întrevederea lui Viktor Orban cu Vladimir Putin a durat mai mult de două ore. Delegaţiile Ungariei şi Rusiei au semnat o serie de acorduri bilaterale

de Mihai Draghici – Mediafax

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a avut o întrevedere de peste două ore cu premierul Ungariei, Viktor Orban, la Budapesta, anunţă surse guvernamentale ungare citate de MTI.

Întâlnirea lui Viktor Orban cu Vladimir Putin s-a desfăşurat marţi într-o sală a Parlamentului Ungariei.

Delegaţiile Ungariei şi Rusiei, conduse de premierul Viktor Orban şi de preşedintele Vladimir Putin, au semnat o serie de acorduri marţi, la Budapesta, inclusiv unul în domeniul gazelor, anunţă surse citate de MTI.

Cele două ţări au semnat un acord privind pregătirea în Rusia a experţilor unguri în domeniul nuclear şi privind deschiderea unui consulat al Ungariei în Kazan (Republica Tatarstan).

De asemenea, au fost semnate acorduri privind sistemele medicale, studiile superioare şi cooperarea regională.

Potrivit MTI, cele două delegaţii au semnat şi un acord în domeniul gazelor care prevede ca Ungaria să plătească doar cantităţile pe care le consumă.

“Relaţiile între Uniunea Europeană şi Rusia trebuie să fie gestionate în mod rezonabil. Excluderea Rusiei din Europa nu este rezonabilă”, a declarat premierul Viktor Orban după întrevederea de peste două ore pe care a avut-o cu Vladimir Putin. “Securitatea regională nu poate fi garantată prin măsuri împotriva Rusiei. Pacea şi cooperarea economică în regiunea eurasiatică pot fi o soluţie”, a adăugat Orban, salutând Acordul de la Minsk, privind conflictul ucrainean.

Aproximativ 2.000 de persoane au protestat luni seară, la Budapesta, faţă de vizita lui Vladimir Putin şi faţă de politicile Cabinetului Viktor Orban.

Autorităţile ungare au luat măsuri stricte de securitate, marţi, pentru evitarea protestelor.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Miting de protest la Budapesta faţă de vizita lui Vladimir Putin: “Putin, Niet! Europe, Yes!”

de Mihai Draghici – Mediafax

Sute de oameni au participat, luni seară, la un miting de protest, în centrul Budapestei, faţă de vizita în Ungaria, programată marţi, a preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, relatează MTI.

În cursul mitingului protestatarii au denunţat şi politicile premierului ungar Viktor Orban.

Protestele au avut loc în zona Rakoczi, în apropierea Gării Keleti din Budapesta.

“Putin, Niet! Europe, Yes!”, au scandat manifestanţii.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, este aşteptat marţi la Budapesta, în cursul unei vizite oficiale.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Vladimir Putin i-a anunţat pe membrii Guvernului că le-a anulat vacanţa de Crăciun

de Ioana Bojan – Mediafax

Preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a anunţat pe membrii Guvernului că le-a anulat vacanţa de Crăciun, motivând că anul acesta nu îşi pot permite atât de multe zile libere, într-o aluzie la situaţia economică dificilă din Rusia, relatează CNN.

Preşedintele rus a făcut acest anunţ joi, în timpul unei reuniuni a Guvernului, în condiţiile în care Rusia sărbătoreşte Crăciunul pe rit vechi, la 7 ianuarie.

“Guvernul şi diferitele sale structuri nu îşi pot permite vacanţe extinse, cel puţin nu anul acesta”, le-a spus Putin miniştrilor, într-un discurs difuzat de televiziunea de stat. “Ştiţi despre ce vorbesc”, a continuat el, referindu-se la situaţia economică dificilă din ţară.

“Am făcut eforturi pentru a schimba structura economiei noastre (…), dar evenimentele recente arată că nu a fost suficient”, a adăugat preşedintele, într-o aparentă schimbare de ton faţă de săptămâna trecută, când a acuzat Occidentul pentru problemele economice ale Rusiei, sugerând chiar că Statele Unite şi Arabia Saudită au conspirat pentru a reduce preţul petrolului.

“Dificultăţile pe care le avem nu sunt doar de natură externă. Nu sunt doar din cauza unor sancţiuni sau limitări cauzate de situaţia globală, ele sunt şi rezultatul propriilor neajunsuri care s-au adunat în ultimii ani”, a admis liderul de la Kremlin.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Vladimir Putin s-a întâlnit cu oligarhii și le-a cerut să contribuie la diversificarea economiei Rusiei

AGERPRES/(AS — autor: Sorin Popescu, editor: Ionuț Mareș)

Foto: (c) SRDJAN ILIC / TANJUG ARHIVA

Președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit vineri cu principalii oligarhi ai Rusiei, inclusiv cu Oleg Deripaska, Roman Abramovici și Vladimir Evtușenkov (recent eliberat din arest la domiciliu), cărora le-a cerut să contribuie la diversificarea economiei țării lor, care se așteaptă să intre anul viitor în recesiune din cauza sancțiunilor occidentale și a scăderii prețului petrolului, transmite agenția EFE.

Liderul de la Kremlin le-a spus oligarhilor ‘să profite de situație pentru a îndeplini obiectivul pe care economia rusă nu a reușit să-l realizeze în ultimii 15-20 de ani, și anume diversificarea’. El i-a asigurat totodată că societățile lor comerciale se vor putea baza pe sprijinului guvernului de la Moscova în acest demers. De asemenea, Putin le-a promis că în viitor nu va fi adoptată nicio decizie crucială pentru economia națională fără o consultare prealabilă cu mediul de afaceri.

În ce privește propunerea sa de acordare a amnistiei fiscale în cazul celor care-și repatriază capitalurile în Rusia, Putin a precizat că obiectivul inițiativei sale nu este doar de a readuce în țară banii ascunși prin paradisurile fiscale, ci și de a scoate la suprafață capitalurile înregistrate în Rusia pe societăți fictive sau pe numele unor terți. ‘Trebuie să uităm cu toții cui aparțin acești bani, să întoarcem pagina și să mergem mai departe’, astfel și-a sintetizat președintele rus propunerea de amnistie fiscală.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

 

Discursul anual al lui Vladimir Putin: „SUA creează ameninţări în România şi Polonia”

adevarul.md

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a susţinut, joi, tradiţionala sa conferinţă de presă anuală. La eveniment au participat peste 1.200 de jurnalişti din Rusia şi din străinătate, discursul fiind transmis în direct de canalele de televiziune ruse Rossia 1, Rossia 24 şi Pervîi Canal.

Vladimir Putin şi-a încheiat conferinţa anuală care a durat peste trei ore. Preşedintele Federaţiei Ruse a răspuns la întrebările jurnaliştilor din aproximativ 17 ţări ale lumii.

Întrebare: „Aţi vorbit despre faptul că rubla cade, şi problemele economice sunt din cauza căderii preţului la petrol. Dar rublia a început să cadă şi mai devreme. Despre probleme a început să se vorbească înaintea devalorizării rublei. Nu consideraţi că problemele sunt legate de măsurile legate de cadre? Nu consideraţi că sunteţi responsabil de asta? Ultima întrebare: aţi rezolvat problema în aintării candidaturii la următoarele alegeri prezidenţiale şi va fi influenţată această decizie de cursul rublei şi alţi factori similari?”

VLADIMIR PUTIN: „Aceasta depinde de rezultatele comune ale muncii din ţară. Decizia cu privire la alegerile prezidenţiale din 2018 este încă devreme de luat pentru oricine. Trebuie să lucrăm în interesul cetăţenilor Federaţiei Ruse, iar după rezultatele şi dispoziţiile din societate se va putea lua o decizie. Responsabilitatea pentru ce se întâmplă în ţară e întotdeauna a şefului statului. Eu nu m-am îndepărtat de ea şi nu am de gând să mă îndepărtez. Greşeli există întotdeauna. Trebuie să ridicăm nivelul responsabilităţii colaboratorilor Băncii Centrale şi a guvernului pentru lucrul în sectoarele lor de responsabilitate. Consider că structurile administrative şi guvernamentale fac faţă cerinţelor care stau în faţa ţării. Am spus la început şi vreau să termin cu asta. Da, vremurile nu sunt simple. Ele sunt legate de împrejurări obiective şi parţial subiective. Da, undeva a fost necesar de acţionat mai la timp. Dar în general deciziile Băncii Centrale le consider corecte. Şi, bazându-ne pe rezervele pe care le avem, putem ieşi din situaţia care s-a creat în acest moment. Deoarece economia se va adapta situaţiei de pe piaţă. Chiar dacă ne bazăm pe faptul că preţurile mici la resursele energetice se vor păstra, momentul creşterii lor va veni neapărat în legătură cu creşterea economiei mondiale. Vom vedea cum vor lucra autorităţile. Traversăm o perioadă dificilă şi vom ieşi din ea fortificând poziţiile ţării. Am în vedere că toate resursele care ne-au fost necesare pentru a îndeplini obligaţiile sociale, dezvoltarea sferei de apărare, modernizarea armatei şi flotei, toate sunt asigurate şi se vor realiza. Cel mai important este să-i asigurăm pe oameni, să indexăm pensiile. Vom putea face asta ori nu? Vom putea. Şi vom indexa pensiile nu după prognoze, ci după inflaţia existentă. Vom acorda o importanţă deosebită chestiunilor sociale în anul care vine. Şi toate aceste probleme se vor rezolva. Vă mulţumesc pentru atenţie, vă felicit cu ocazia Anului Nou.”

Olga Panina, revista „Otkrîtaia Rossia”: „Recent, în mass-media a apărut informaţia că Duma examinează un proiect de lege cu privire la renaşterea titlului de „Mamă-Eroină”. Susţineţi posibilitatea renaşterii acestui titlu? Aţi putea să contribuiţi la adoptarea acestei legi?”

VLADIMIR PUTIN: „Ştiţi care este atitudinea mea în tot ceea ce ţine de demografie. Aici e vorba de susţinerea familiilor, familiilor cu mulţi copii, susţinerea femeilor care au decis să nască. E vorba şi de componenta materială, şi de cea morală. De aceea, voi susţine tot ce are legătură cu asta. Când au introdus capitalul matern, am spus că asta se face cu scopul susţinerii femeilor. Şi văd că această decizie se bucură nu doar de susţinerea femeilor, dar şi de cea a bărbaţilor. Vom ajuta şi mai departe. Nu văd impedimente pentru adoptarea acestei legi.”

Natalia Seldemirova, Avtoradio: „Când s-au introdus sancţiunile, în Federaţia Rusă au circulat zvonuri despre interzicerea maşinilor de import. E posibilă interzicerea maşinilor de import? Încă o întrebare. Probabil nu sunteţi la curent, dar în popor reprezentanţii serviciului de evacuare a automobilelor au fost numiţi “crocodili”. Oamenii nu fac faţă amenzilor, mai ales că nu întotdeauna ele sunt acordate în mod drept. Este drept un asemenea tratament aplicat oamenilor?”

VLADIMIR PUTIN: Despre importarea automobilelor. Când ne-am ciocnit cu acutizarea corupţiei, ne-am pus întrebarea cum să luptăm cu asta. Unul din aceste întrebări a fost interzicerea aducerii maşinilor noi şi la mâna a doua. Deoarece în Rusia sunt reprezentate toate mărcile mari din afară. Ele sunt capabile să asigure piaţa. În privinţa evacuării – totul trebuie să fie cu măsură. Sunt şi pietoni nemulţumiţi de faptul că în centrul Moscovei nu poţi trece din cauza maşinilor parcate. Dar totul trebuie să se facă cu măsură şi în limitele regulilor. Regulile trebuie să fie respectate de toţi. Sper că bunul simţ va fi prezent.

Tamara Goţiridze: TV „Maestro”, Georgia: „Cum apreciaţi actualele relaţii dintre Rusia şi Georgia, consideraţi în continuare că Georgia e o „bucată tăiată”? Cum influenţează acest fapt colaborarea mai strânsă a Georgiei cu Uniunea Europeană, decât cu Rusia? Nu a venit timpul pentru o întâlnire între preşedinţii Georgiei şi Rusiei? Şi despre participarea Rusiei în conflicte, recunoscând Abhazia şi Osetia de Sud, Rusia nu a rezolvat conflictul, acesta a rămas. Ce veţi spune despre asta?”

VLADIMIR PUTIN: „Chestiunea constă în faptul că e nevoie de o înţelegere între cei care trăiesc pe un teritoriu. Saakaşvili e pe fugă, el e urmărit, nu primeşte nici măcar viză de lucru în Statele Unite, din câte ştiu. Dar noi nu suntem de vină. La timpul potrivit, i-am cerut să nu înceapă acţiunile militare, el le-a început. Nu noi am inventat confruntările militare din Abhazia după căderea URSS. Trebuie să restabilim relaţiile, dialogul politic. Dacă ne va reuşi asta, vom acorda asistenţă. În Georgia avem puţine contacte, din păcate. Acolo nu încetează lupta politică internă, noi vedem asta. Dar ca răspuns la decizia Georgiei de a nu împiedica intrarea Rusiei în OMC, dincolo de disensiunile noastre politice, am legalizat prezenţa mărfurilor georgiene pe piaţa rusă. Am salutat acest gest prietenesc. Suntem gata să ne mişcăm în această direcţie, de aceea întâlnirea este posibilă.”

Courtney Weaver, Financial Times, Marea Britanie: O întrebare în legătură cu Evtuşenkov. El a ieşit de la închisoare ieri (miercuri, n.r.). Dacă împotriva lui există o învinuire reală, de ce s-a întâmplat asta? Şi nu înseamnă asta o schimbare de reguli pentru oamenii de afaceri?

VLADIMIR PUTIN: „Cazul Başneft nu are nicio legătură cu reconsiderarea rezultatelor privatizării. Judecata nu a avut dubii asupra legalităţii privatizării, ci asupra transferării de bunuri din proprietatea federală în proprietatea regională. Evtuşenkov a fost acuzat pentru că, ştiind preţul ridicat al activului, l-a cumpărat la preţ redus. În acest fel el a contribuit la legalizarea proprietăţii de către proprietari ilegitimi. Dar asta nu a fost demonstrat. Sper că „sistemul” care a făcut multe pentru dezvoltarea din diferite sfere ale economiei, îşi va restabili poziţiile pe piaţă. Vreau să mă întâlnesc cu oamenii de afaceri înainte de Anul Nou, iar domnul Evtuşenkov va fi invitat acolo.”

Xinhua, China: „Cum comentaţi relaţiile ruso-chineze în acest an? Cum vedeţi perspectivele acestor relaţii? Anul viitor va avea loc o întâlnire la Ufa, unde se va discuta colaborarea în cadrul Organizaţiei de la Shanghai. Care sunt prognozele dumneavoastră?”

VLADIMIR PUTIN: „Voi începe cu sfârşitul, Organizaţia de Cooperare de la Shanghai s-a înfiinţat ca o structură pentru rezolvarea chestiunilor de frontieră între republicile din fosta URSS şi China. În această sferă, organizaţia a lucrat bine şi şi-a atins scopurile. Însă structura a ieşit din cadrul limitelor şi al sarcinilor iniţiale. Deoarece ea este solicitată. Acum interesul pentru lucrul în cadrul organizaţiei de cooperare de la Shanghai este manifestat şi de Iran, şi de India, şi de Pakistan. Cu Republica Populară Chineză relaţiile noastre se desfăşoară foarte dinamic. Avem schimburi comerciale de 90 de miliarde de dolari, în ciuda tuturor dificultăţilor de pe piaţa internaţională, în ciuda tuturor greutăţilor economice. Iar schimburile vor creşte, sunt sigur. Sarcina noastră principală este diversificarea legăturilor comerciale şi economice. Şi ne mişcăm cu succes în această direcţie. Lucrăm împreună în cosmos, în construcţia de avioane şi în alte domenii. Avem multe interese comune, colaborăm pe arena internaţională.”

John Simpson, BBC: „Ţările occidentale sunt aproape unanime afirmând că a început un nou „război rece”. Aproape în fiecare zi avioanele ruseşti fac manevre la frontierele spaţiului aerian, mulţi consideră că asta are loc la ordinul dumneavoastră, fiind conducătorul suprem al forţelor armate ale Rusiei. Acum vă confruntaţi cu probleme în sfera valutei. Pe acest fond vă este necesară susţinerea ţărilor occidentale, nu aţi dori acum să afirmaţi că sunteţi gata de rezolvarea constructivă a problemelor din Ucraina?”

VLADIMIR PUTIN: „Vă mulţumesc mult pentru întrebare. În legătură cu exerciţiile noastre, cu manevrele, cu dezvoltarea forţelor armate. Aţi spus că Rusia şi-a adus aportul la creşterea tensiunilor în relaţiile internaţionale. Aşa este, dar în sensul că a început să reacţioneze mai dur la încălcarea intereselor ei. Nu atacăm pe nimeni, în sens politic.

Avem două baze în străinătate, în regiuni cu probleme din punctul de vedere al activităţii teroriste, Kârgâzstan şi Tadjikistan. Bazele americane sunt în toată lumea, şi consideraţi că noi ne comportăm agresiv?

Am crescut bugetul apărării, dar cheltuielile Pentagonului le depăşesc pe ale noastre. Avem dreptul să alegem căile de apărare a securităţii noastre, la fel ca alte state. Acum, în legătură cu acordul pentru scutul anti-rachetă. Cine a ieşit din înţelegere? Noi? Nu, au făcut-o Statele Unite. În mod unilateral. Ne creează ameninţări. Nu doar în Alaska, dar şi în Europa – în Polonia, în România. Cine dintre noi se comportă agresiv? Nu voi vorbi acum cine are dreptate în problema ucraineană. Ei sau noi. Eu consider că noi avem dreptate. Dar să lăsăm asta momentan. Dorim relaţii echivalente, dar doar în condiţiile respectării intereselor noastre naţionale.”

„Consider că poziţiile noastre sunt obiective. În privinţa elitelor: există vinuri de elită, dar nu există oameni de elită. Pe umerii reprezentanţilor puterii se ţine ţara. Toţi oamenii sunt egali. Sunt şi oameni bogaţi, cu dispoziţii patriotice. Da, mulţi sunt nemulţumiţi, dar pentru ce să se bucure? Cum să iasă din asemenea situaţii? Nu poţi să fii dependent la nesfârşit. O companie din off-shore a luat decizia cu privire la dividende. Ştiţi ce s-a întâmplat ulterior? Directorii locali au spus: nu putem să vă transferăm bani. Noi le-am spus: sunteţi obligaţi conform legii. Ei au spus: „Da, suntem, dar nu o vom face”. Ştiţi ce s-a întâmplat? Şi-au dat demisia. Principalul apărător al intereselor cetăţenilor ruşi poate fi doar un stat puternic.”

646x404 (6)
Vladimir Putin, în sala de conferinţă, în timpul discursului său anual FOTO AP

Reuters: „Rusia a fost implicată în una dintre cele mai profunde crize din istoria ei. Există şi evenimentele din Ucraina, şi sancţiunile, şi situaţia de pe piaţa valutară. Unii reprezentanţi ai elitelor, dincolo de opinia publică, vă acuză de asta. Nu pot să-i nominalizez. Cât de sigur sunteţi de anturajul dumneavoastră? Cum estimaţi riscurile unei lovituri de stat?”

VLADIMIR PUTIN: „Liniştiţi-vă, nu avem palate. De aceea nu putem avea „lovituri de palat”. Avem o reşedinţă oficială – Kremlinul. El este bine apărat. Dar baza securităţii nu este asta, ci susţinerea poporului rus. Ca oamenii să simtă cu inima, acţionăm în direcţia intereselor noastre naţionale. Am vorbit de multe ori: lovitura de stat din Ucraina este o mare greşeală. Ucraina nu este o republică bananieră. Voi vorbi despre discuţiile pe această temă. Cu toţii cunosc înţelegerea dintre opoziţie şi putere de pe 21 februarie, semnată şi de reprezentanţi internaţionali. Ni s-a spus: este important ca Ianukovici să nu aplice forţa. Nu a aplicat-o şi a primit în rezultat lovitura de stat. Ni se spune: Ce e de făcut acum, când a avut loc lovitura de stat. Ar trebui să-i fi oprit pe aceşti radicali, să le spuneţi: vrem să vă vedem în Europa, vrem să semnaţi Acordul de Asociere, dar nu prin asemenea metode, întoarceţi-vă la înţelegerile din 21 februarie. Sunt convins, dacă aşa s-ar fi vorbit, rezultatele ar fi fost altele. Dar asta nu s-a făcut.”

Jurnalist din regiunea Kirov-Viatka: „Cum poate fi vândut pe piaţa internaţională cvasul din regiunea Kirov?”

VLADIMIR PUTIN: „Ne vom strădui să vă ajutăm să recuperaţi piaţa din Rusia, în primul rând.”

Evghenii Rojkov, Rossia1: „Cu Crimeea totul e clar, întrebarea e doar cât va costa dezvoltarea ei. Vreau să vă întreb despre evenimentele din sud-estul Ucrainei. Cum vedeţi soarta Novorossiei? Credeţi în succesul înţelegerilor de la Minsk? Cum vom ajuta mai departe Donbassul?”

VLADIMIR PUTIN: „Am răspuns parţial la întrebarea dumneavoastră răspunzând la întrebarea dată anterior. Ne bazăm pe faptul că această criză trebuie rezolvată. Şi ea trebuie rezolvată în mod politic. Desigur, vom ajuta oamenii, aşa cum o facem şi acum. Trebuie să ne bazăm pe principiile de bază ale dreptului internaţional şi al dreptului popoarelor la alegere. Ne bazăm pe faptul că un spaţiu politic comun trebuie restabilit. Trebuie să-i respectăm pe oamenii care trăiesc în sud-estul Ucrainei. Trebuie să ne ocupăm de restabilirea legăturilor economice. E cunoscut faptul că întreprinderile energetice ucrainene lucrează pe cărbune din Donbass, dar el nu se cumpără acum. Au închis toate băncile. Aşa în legătură cu fiecare întrebare. Dar altă cale, în afară de rezolvarea paşnică, nu există. În legătură cu înţelegerile de la Minsk. E o chestiune foarte importantă. Suntem pentru implementarea acestora. Am fost unul dintre iniţiatorii acestor înţelegeri. Şi preşedintele Poroşenko doreşte rezolvarea paşnică. Dar el nu e singur acolo. Auzim şi alte chemări din Ucraina.”

Anton Verniţkii, Pervîi Kanal: „Situaţia economică a Rusiei nu este plata pentru acţiunile din Crimeea?”

VLADIMIR PUTIN: „Nu, situaţia economică nu este plata pentru Crimeea, ci pentru dorinţa noastră naturală de a ne autoconserva.

După căderea zidului Berlinului, ne-am deschis în faţa partenerilor noştri. Ce am primit pentru asta? Susţinerea directă a terorismului în Caucazul de Nord.

Să ne amintim cum s-a pregătit ţara pentru Olimpiadă. Am vrut să organizăm o sărbătoare pentru amatorii sportului din întreaga lume. Dar s-au făcut încercări de a discredita atât pregătirile pentru Olimpiadă, cât şi Olimpiada însăşi, sunt lucruri cunoscute. Pe „ursuleţul” nostru întotdeauna au încercat să-l tragă în ţeapă. Vor să-l transforme într-o păpuşă. Chestiunea nu este în Crimeea. Chestiunea este în faptul că noi ne apărăm dreptul la suveranitate şi existenţă. În asta e toată problema. Situaţia economică nu e simplă. E o influenţă de 25-30% asupra economiei noastre. A fost alegerea noastră. Nu are legătură cu Crimeea.”

VLADIMIR PUTIN, despre conflictul din Ucraina: „Nu voluntarii au mers la Kiev, ci autorităţile ucrainene au trimis armata în Donbass. În Kiev a fost comisă o lovitură de stat, o parte din ţară nu a fost de acord, dar în locul unui dialog politic s-a utilizat întâi miliţia, apoi armata. Iar acum încearcă să rezolve problema printr-o blocadă economică. Consider că o asemenea cale e dăunătoare şi fără perspectivă pentru soarta poporului ucrainean. Suntem gata să acţionăm ca intermediari pentru restabilirea păcii şi a unui spaţiu politic unic.”

Jurnalist UNIAN: Am o scurtă întrebare în legătură cu operaţiunea militară pe care aţi organizat-o în estul Ucrainei. În primul rând, împotriva populaţiei civile din estul Ucrainei. Ce le-aţi spus militarilor, trimiţându-i în estul Ucrainei? Ce le-aţi spus mamelor ofiţerilor ruşi ucişi, care au murit în Ucraina? Încă o întrebare. Fostul preşedinte al Ucrainei Victor Ianukovici, care se ascunde în Rusia, a închis-o pe Iulia Timoşenko. Acum candidatul cu nr. 1 de pe lista lui Ianukovici, Nadia Savcenko, se află în detenţie în Rusia. Când va fi eliberată? Pilotul Savcenko, Oleg Senţov şi alţi 30, cel puţin, prizonieri militari ucraineni, care se află în Rusia.

VLADIMIR PUTIN: „În chestiunea Savcenko am o părere deschisă, concretă. În sală se află colegii jurnaliştilor care au murit în estul Ucrainei. Ei nu au participat la acţiuni de luptă şi nu aveau arme. Aceşti oameni au fost ucişi. După informaţiile cunoscute, îndrumătorul pentru uciderea lor a fost doamna Savcenko. Dacă se va dovedi că ea nu este vinovată, pe ea o vor elibera. În caz contrar, ea va executa un termen de închisoare. Vom vedea cum se va dezvolta situaţia şi la ce concluzie va ajunge instanţa de judecată. În ceea ce priveşte ceilalţi militari pe care i-aţi amintit, noi nu-i considerăm prizonieri de război. Îi verificăm pentru complicitate la activităţi teroriste. În privinţa a cine poartă responsabilitatea, la noi în Rusia, ca şi în alte republici prezidenţiale, preşedintele este responsabil pentru totul. Pentru militari răspunde comandantul suprem al armatei. În Rusia o singură persoană are ambele responsabilităţi. Toţi cei care, dintr-o pornire, îşi fac datoria sau participă benevol la acţiuni militare nu sunt mercenari, deoarece nu primesc bani pentru asta. În înţelegerea poporului nostru, operaţiunea de pedepsire în sud-estul Ucrainei este desfăşurată de forţele militare ucrainene.”

Konstantin Kalachev, analist politic: „Se cunoaşte că Putin nu foloseşte internetul. Prin conţinutul răspunsurilor nu e greu să-ţi dai seama ce canale şi programe TV preferă Putin. Se pare că televizorul îl influenţează şi pe el.”

Cred că poziţia noastră pe marginea Ucrainei şi altor situaţii de criză trebuie să le dea de înţeles partenerilor noştri că e timpul să ne oprim din construit ziduri şi să construim un spaţiu comun de securitate şi libertate economică. Vladimir Putin

Vladimir Kondratiev, NTV: „Cu puţin timp în urmă, am marcat 25 de ani de la căderea zidului Berlinului. S-au realizat multe lucruri, am fost foarte aproape de ridicarea regimului de vize cu UE. În ultimele luni se ridică din nou un zid al izolării şi învinuirilor reciproce. Unde ne poate duce această răcire a relaţiilor?„

VLADIMIR PUTIN: „Aţi spus că s-a prăbuşit zidul Berlinului şi acum se înalţă altul. Dar noi vedem asta nu doar începând de acum. După căderea zidului Berlinului nu ne-au spus că nu va avea loc o extindere a NATO către est? Dar ea a început. Acesta nu este un zid? Nimeni nu s-a oprit, înţelegeţi. Asta este principala problemă a relaţiilor internaţionale de astăzi. Partenerii noştri occidentali nu s-au oprit. Ei au considerat că sunt un imperiu, iar ceilalţi sunt vasali.

Andrei Kolesnikov: „Caracterizând situaţia actuală, l-aţi citat pe Aleksandr Gorciakov, “Rusia se concentrează”. Ce face acum Rusia? Se concentrează? Poate e timpul să ne oprim din concentrare? Sau să ne relaxăm?”

VLADIMIR PUTIN: „Trebuie să lucrăm. Condiţiile actuale ne împing la lucru. Condiţiile ne obligă să fim mai eficienţi. Pentru viitorul economiei trebuie să creăm condiţii propice pentru funcţionarea mediului de afaceri, să asigurăm libertatea de a face afaceri, să garantăm dreptul la proprietate. Trebuie să fortificăm regiunile.Am expus programul. Am avut în vedere, de asemenea vacanţele fiscale, facilităţi pentru micul business. Trebuie să întărim asta prin muncă concretă. Este greu să cream mai multe posibilităţi pentru producţia reală, deoarece poate ieşi un avantaj mare din investiţiile în energetică. Dar dacă conjunctura se schimbă, viaţa ne împinge spre dezvoltarea altor ramuri ale economiei. Sper că actuala conjunctură ne va ajuta s-o facem.

Aleksandr Gamov, Komsomolskaia Pravda: „Cred că astăzi mulţi se întrebau în ce dispoziţie veţi fi. Întrebările sunt următoarele: din 2008 vorbim că trebuie să scăpăm de dependenţa de exportul de petrol. Dar încă mai există această dependenţă, şi nu se ştie cât va mai continua. Vom putea utiliza criza în scopuri benefice? În adresarea dumneavoastră către Adunarea Federală aţi vorbit despre o serie de înlesniri pentru mediul de afaceri, care erau demult necesare. Dar cea mai mare problemă e birocratizarea deciziilor importante, inclusiv cele prezidenţiale. Există siguranţa că indicaţiile dumneavoastră vor fi executate?”

VLADIMIR PUTIN: „Siguranţa vine din poliţa de asigurare. Siguranţa este importantă. În privinţa birocraţiei: avem aici colegi din Europa, să vă povestească despre birocraţia din Bruxelles – nu se compară cu birocraţia noastră. Dar problema nu e în birocraţie. Ci în conjunctura economică. Oricât s-ar strădui guvernul să ia măsurile necesare, procesul rămâne foarte dificil. Ne străduim să creăm mai multe posibilităţi pentru producţia reală.”

Un jurnalist întreabă: „În ţară e criză monetară. Cum credeţi, în următorii 2 ani vom avea o criză financiară şi economică?”

VLADIMIR PUTIN: „Nimeni nu poate prevede ce se va întâmpla, e posibil să nu avem o criză, poate că situaţia se va rezolva chiar în următoarele luni. Guvernul şi Banca Centrală trebuie să acţioneze. Dobânda a fost majorată de la 10 la 17%, economia se va adapta la această situaţie.Se va produce structurarea economiei. Asta se va produce inevitabil. Mai trebuie, pentru a se stabiliza valuta, să se restrângă volumul de ruble.Nu trebuie să se umble la rezervele de aur.”

VLADIMIR PUTIN: „S-a atins şi s-a depăşit ţinta creşterii salariale pentru zece categorii de angajaţi: profesori, medici, lucrători din cultură. Principala chestiune la ordinea de zi: cum va evolua economia, valuta naţională. Produsul Intern Brut Rusiei a crescut cu 0,7% în 2014, iar producţia industrială cu1,7%. Volumul rezervelor monetare ale guvernului valorează 8 trilioane de ruble.

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a ţinut cea de-a zecea conferinţă anuală în faţa presei, începând cu ora 12.00, ora Moscovei, fără limită de timp sau restricţii tematice. Cea mai lungă conferinţă de acest tip a preşedintelui rus a fost în anul 2008 şi a durat patru ore şi partruzeci de minute. Anul trecut conferinţa lui Putin a durat patru ore şi zece minute. La conferinţă sunt acreditaţi 1259 de jurnalişti. Cu toţii au dreptul să-I pună o întrebare preşedintelui Putin. Reporterii provin din ţări precum Japonia, SUA, Iran, Germania, Franţa, România, Belarus, Suedia, Israel, China, Danemarca, Spania, Abhazia, Polonia, Azerbaidjan, Vietnam şi Marea Britanie.

Rusia se confruntă în acest moment cu o criză economică majoră provocată de căderea cursului rublei şi de reducerea preţului petrolului pe pieţele internaţionale. În paralel continuă criza din Ucraina, Rusia fiind acuzată că a intervenit militar în confruntările dintre armata ucraineană şi separatiştii din Doneţk. Aceasta este cea de-a zecea conferinţă de presă anuală susţinută de Vladimir Putin în calitate de preşedinte al Federaţiei Ruse, prima fiind susţinută în anul 2001. În timpul acestor conferinţe de presă Putin răspunde în direct întrebărilor puse de jurnaliştii acreditaţi. Oficial nu există restricţii privind întrebările ce pot fi adresate şi nici pentru perioada de timp a conferinţei. Oricum, Putin acordă de obicei prioritate organelor de media ruseşti.

articol preluat de pe http://adevarul.ro

Apelul intelectualilor ruşi: „Opriţi agresiunea rusească“ în Ucraina

Un grup de 126 de intelectuali de marcă din Federaţia Rusia a făcut, la sfârşitul săptămânii trecute, un apel public împotriva războiului în Ucraina, a autoizolării Rusiei şi restaurării totalitarismului. Declaraţia, intitulată „Opriţi agresiunea rusească“, a fost făcută publică de „Novaia Gazeta“.

„Trebuie să facem tot ce este posibil pentru a opri al treilea război mondial, al cărui prolog, probabil, se joacă astăzi în Ucraina“, se arată în apelul intelectualilor ruşi. Ei cer preşedintelui Rusiei să oprească imediat agresiunea împotriva Ucrainei, iar autorităţile ruse să  investigheze cazurile de violenţă şi intimidare la care au fost supuşi membri ai mişcărilor anti-război şi rudele soldaţilor morţi şi dispăruţi.

Ei mai cer posturilor de televiziune federale să oprească răspândirea urii prin propaganda pe care o fac împotriva Ucraniei şi Occidentului. Intelectualitatea rusă face apel la cetăţenii ruşi să sprijine acţiunile anti-război şi iniţiativele pentru a se uni într-o amplă mişcare anti-război.

Printre cei care au semnat această declaraţi se numără şi cunoscutul regizor rus, Vladimir Mirzoev. Într-un interviu acordat postului de radio Svoboda, Mirzoev spune că nu înţelege de ce trebuie să moară oameni în Ucraina şi Rusia.

„ Este o idee absolut himerică – cea de crearea a unui nou imperiu, a <>. Probabil acest concept a trăit mult timp în capetele responsabililor de sectoarele de forţe din Rusia şi iată că acum aceşti demoni au pornit să-şi realizeze planul lor dement. Şi acest lucru mi se pare extrem de îngrijorător, periculos şi absolut suprarealist. Când aud politicienii operând cu termeni de genul geopolitica, confruntarea dintre SUA şi Rusia, mi se pare că această terminologie, această ideologie este una din secolul trecut, chiar de pe vremurile de dinainte de cel de al doilea război mondial“, susţine regizorul rus.

„Este o neînţelegere totală a felului în care s-a schimbat lumea în ultima jumătate de secol – sunt nişte scheme vechi, băgate în capetele oamenilor care au terminat şcolile KGB şi FSB şi academii militare. Ei realizează în practică viziunile lor interne asupra lumii, aşa cum le au structurate în calitate de militari şi securişti – ei simt nevoia să deconspire duşmanul, să lupte cu duşmanul. Probabil să în lipsa duşmanului ei se simt neîmpliniţi profesional. Iar acum practic toată conducerea Rusiei a devenit una militar-securistă. Iată de ce s-a întâmplat aşa că această himeră a devenit un plan de viaţă pentru Rusia – unul absolut dement şi lipsit de sens”, este de părere Vladimir Mirzoev.

articol preluat de pe http://adevarul.ro/