Articole

Războiul hibrid al lui Putin ameninţă Moldova, avertizează Pentagonul şi NATO

de Elena Dumitru – adevarul.ro

Planurile lui Vladimir Putin pentru Europa de Est nu sunt limitate la Ucraina, iar Rusia are deja privirea îndreptată spre Republica Moldova, crede Phillip Breedlove, generalul forţelor armate NATO din Europa.

Vestul nu are niciun motiv pentru a considera că Vladimir Putin îşi limitează planurile pentru Europa de Est la Ucraina, iar Republica Moldova este următorul punct pe lista Moscovei, au avertizat joi mai mulţi oficiali din cadrul Pentagonului şi NATO.

„Trebuie supravegheate locurile unde o campanie mediatică puternică susţinută de Rusia urmează să fie pusă în aplicare. Este ceea ce se întâmplă în Republica Moldova”, a subliniat generalul Breedlove, de asemenea şef al Comandamentului european al armatei SUA, în faţa Congresului American.

Marţi, preşedintele moldovean Nicolae Timofti a atins un punct sensibil în timpul conferinţei comune de presă cu Klaus Iohannis, când a cerut mai multe investiţii româneşti în audiovizualul de peste Prut. Afirmaţiile lui Timofti vin în contextul în care influenţa grupurilor ruse asupra massmedia din Moldova este de notorietate.

„În Transnistria se află trupe ruseşti tocmai pentru a împiedica R. Moldova să se îndrepte spre Vest”, a reamintit comandantul NATO. Un astfel de focar separatist se poate închega oricând şi în regiunea Bugeac, parte a Basarabiei istorice care acum aparţine Ucrainei, scriu jurnaliştii „Moscow Times”. Pentru Kremlin, zona dintre Bugeac şi Odessa este de importanţă strategică, asigurând coridor între separatiştii din Transnistria, cei din Crimeea şi eventual către Doneţk şi Lugansk.

Un alt factor de risc semnalat de analişti sunt alegerile din regiunea autonomă Găgăuzia din Republica Moldova, unde mişcarea separatistă devine tot mai puternică.

În acest context, NATO şi UE trebuie să menţină sancţiunile economice aplicate Rusiei, în caz contrar existând posibilitatea ca Moscova să încerce să destabilizeze Republica Moldova şi ţările baltice, a atras atenţia recent David Cameron, premierul Marii Britanii. În cadrul aceloraşi audieri din Congresul de la Washington, mai mulţi oficiali din cadrul Departamentului pentru Apărare al SUA au atras atenţia că pericolul destabilizării este ridicat mai ales în statele est-europene care nu fac parte din NATO, dând drept exemple Republica Moldova şi Muntenegru.

Moldova ar putea fi următoarea victimă a Kremlinului, însă Uniunea Europeană nu se arată gata de a-i sări în apărare, încep analiştii Institutului Legatum un amplu raport despre Republica Moldova, preluat într-un articol de publicaţia americană „Foreign Policy” la sfârşitul anului trecut.

Încercând să afle care sunt motivele pentru care, în ciuda entuziasmului de acum câţiva ani, „Republica Moldova şi UE nu au trăit fericite împreună până la adânci bătrâneţe”, analiştii străini ajung la concluzia că moldovenii şi-au pierdut încrederea în Uniunea Europeană din cauza eşecului clasei politice interne de a promova cu adevărat valorile comunitare ci, în schimb, urmărindu-şi în continuare propriile interese. „Cea mai evidentă şi cea mai folositoare concluzie care se poate trage este că liderii moldoveni nu mai cred cu adevărat în valorile europene, în ciuda imaginii de loialitate afişată”, scriu analiştii.

Cititi mai mult pe http://adevarul.ro/international/europa/razboiul-hibrid-putin-ameninta-moldova-avertizeaza-pentagonul-nato-1_54ef49d5448e03c0fd03da5c/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=R%C4%83zboiul+hibrid+al+lui+Putin+amenin%C5%A3%C4%83+Moldova%2C+avertizeaz%C4%83+Pentagonul+%C5%9Fi+NATO&utm_content=Newsletter-184089-20150226

Putin: Nicio ţară nu poate depăşi Rusia din punct de vedere militar. Rusia va avea “reacţii adecvate”

foto antercom.ro
articol de Mihai Draghici – Mediafax

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că nicio altă ţară nu trebuie să îşi facă iluzii că poate atinge un nivel de superioritate militară comparativ cu Rusia, avertizând că Moscova va avea “reacţii adecvate” la orice “presiuni”, relatează agenţia Interfax, citată de NBC News.

“Nimeni nu trebuie să aibă iluzia că poate obţine superioritate militară comparativ cu Rusia”, a spus Putin.

“Nimeni nu poate exercita presiuni asupra Rusiei. Vom avea mereu reacţii adecvate la astfel de aventuri”, a declarat Putin.

Afirmaţiile lui Vladimir Putin par a fi o reacţie la declaraţiile ministrului britanic al Apărării, Michael Fallon, care a atras atenţia joi că există riscul ca Rusia să încerce să destabilizeze ţările baltice. “Sunt îngrijorat în legătură cu acţiunile (preşedintelui rus) Vladimir Putin. Sunt preocupat de presiunile asupra ţărilor baltice, de modul în care testează capacităţile NATO”, a spus Fallon. Oficialul britanic a subliniat că Alianţa Nord Atlantică trebuie să fie pregătită pentru o agresiune din partea Rusiei “indiferent ce formă va lua aceasta”. La rândul său, ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevicius, a avertizat că Rusia reprezintă o ameninţare pentru Republica Moldova şi pentru statele baltice.

Alianţa Nord-Atlantică a anunţat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiinţarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea 5.000 de militari şi o capacitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Miting de protest la Budapesta faţă de vizita lui Vladimir Putin: “Putin, Niet! Europe, Yes!”

de Mihai Draghici – Mediafax

Sute de oameni au participat, luni seară, la un miting de protest, în centrul Budapestei, faţă de vizita în Ungaria, programată marţi, a preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, relatează MTI.

În cursul mitingului protestatarii au denunţat şi politicile premierului ungar Viktor Orban.

Protestele au avut loc în zona Rakoczi, în apropierea Gării Keleti din Budapesta.

“Putin, Niet! Europe, Yes!”, au scandat manifestanţii.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, este aşteptat marţi la Budapesta, în cursul unei vizite oficiale.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Putin a convocat Consiliul rus de Securitate

independent.md

Preşedintele rus Vladimir Putin a avut vineri o reuniune cu membrii Consiliului rus de Securitate pentru a discuta situaţia din estul Ucrainei, care s-a agravat în ultimele zile, a anunţat Dmitri Peskov, transmite Agerpres.

„Au avut loc discuții intense în legătură situația din sud-estul Ucrainei, care continuă să se agraveze”, a precizat Peskov.

În cadrul întâlnirii au fost discutate și probleme legate de situația social-economică din țară, a menționat reprezentantul de la Kremlin.

Confruntările dintre forţele Kievului şi cele ale separatiştilor au crescut în intensitate în ultimele zile şi pe acest fond noi negocieri de pace ar urma să aibă loc vineri la Minsk între reprezentanţii Ucrainei, Rusiei, OSCE şi cei ai separatiştilor proruşi, după ce preşedintele Petro Poroşenko a făcut apel la o întâlnire ‘de urgenţă’ în acest format în încercarea de a obţine un nou armistiţiu.

articol preluat de pe http://independent.md

Grecii, noii prieteni ai lui Putin; Rusia le va da bani, dacă vor cere

Independent.md

Ministrul rus al finanțelor Anton Siluanov a declarat că Rusia va lua în considerare acordarea de asistență financiară pentru Grecia, dacă guvernul elen va solicita acest lucru. „Ne putem imagina o situație în care, dacă o astfel de cerere va veni la Guvernul Federației Ruse, va fi luată în considerare”, afirmă ministrul, citat de BBC.

„La acordarea ajutorului vom lua în considerare toți factorii legați de relațiile noastre bilaterale cu Grecia. Asta e tot ce pot spune”, a declarat Siluanov într-un interviu pentru CNBC.

Declarațiile privind un posibil ajutor financiar pentru Grecia vin la doar două zile după ce Atena a anunțat disponibilitatea de a bloca aprobarea de noi sancțiuni anti-ruse ale UE.

În ajunul reuniunii șefilor de externe ale UE, șeful diplomației elene Nikos Kotzias a insistat ca fraza privind impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei sa fie eliminată din textul comunicatului oficial.

De asemenea, noul prim-ministru grec, Alexis Tsipras, s-a plâns marți șefei diplomației Uniunii Europene Federica Mogherini că guvernul său nu a fost consultat înainte ca UE să anunțe posibile noi sancțiuni contra Rusiei asupra chestiunii ucrainene.

articol preluat de pe http://independent.md

Petro Poroşenko a convocat Statul Major militar pentru a riposta “agresiunii” ruse

Mediafax

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a convocat o reuniune de urgenţă a comandanţilor Statului Major militar, pentru a organiza o ripostă la “agresiunea” rusă.

“Preşedintele şi comandanţii militari vor discuta despre mijloacele de regrupare a forţelor armate şi de încetare a agresiunii ruse”, potrivit unui comunicat oficial.

Peste 9.000 de militari ruşi se află pe teritoriul Ucrainei, unde are loc un conflict separatist, a declarat miercuri Petro Poroşenko. “Avem peste 9.000 de militari ai Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, cu peste 500 de tancuri, piese de artilerie grea şi transportoare de trupe”, a declarat Poroşenko la Forumul economic mondial, desfăşurat în oraşul elveţian Davos.

Armata ucraineană a anunţat marţi că a fost atacată direct de militari ruşi care ajută insurgenţii separatişti din sud-estul Ucrainei.

Administraţia prooccidentală de la Kiev a anunţat luni că aproximativ 700 de militari ruşi au pătruns pe teritoriul Ucrainei. Kievul şi NATO au acuzat Rusia de multe ori că a trimis militari pentru susţinerea insurgenţilor separatişti din estul Ucrainei. Moscova a dat asigurări că nu a trimis militari în Ucraina.

Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat cu cel puţin 4.800 de morţi.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Mii de ultranaționaliști au defilat cu torțe la Kiev

AGERPRES/(AS — editor: Alic Mîrza)

Mai multe mii de suporteri ai extremei dreapta ucrainene au defilat cu torțe joi seară la Kiev pentru a cinsti memoria unuia dintre liderii naționaliști ucraineni, Stepan Bandera, denunțat de Moscova și de rebelii proruși din estul Ucrainei ca fiind colaborator nazist, transmite AFP.

Foto: (c) Valentyn Ogirenko / REUTERS

Manifestanții, reuniți la apelul partidelor de extremă dreapta Svoboda și Pravîi Sektor, dar și luptători din regimentul Azov alcătuit din voluntari naționaliști, au defilat prin centrul orașului până la Maidan, piața centrală din Kiev unde au avut loc protestele care au condus la răsturnarea de la putere a președintelui prorus Viktor Ianukovici, în februarie 2014.
Foto: (c) Valentyn Ogirenko / REUTERS

“Slavă Ucrainei! Slavă eroilor! Slavă națiunii! Moarte dușmanilor! Rusia este închisoarea popoarelor”, au scandat participanții care au fluturat drapele naționale în culorile albastru cu galben, naționaliste roșu cu negru și un mare portret al lui Stepan Bandera, născut în urmă cu 106 ani.

Bandera, unul dintre liderii naționaliști ucraineni din anii 1930-1950, rămâne un personaj controversat în Ucraina unde multă lume îl consideră ca un erou național și simbol al luptei pentru independență a acestei foste republici sovietice și parte a Imperiului Țarist, pe când alte persoane îl acuză că a colaborat cu naziștii.
Foto: (c) Valentyn Ogirenko / REUTERS

“Bandera și-a dat viața pentru Ucraina (…) Încearcă să îi denigreze numele, acuzându-l că a colaborat cu naziștii”, a declarat Kvazar, unul dintre manifestanți, luptător voluntar care s-a prezentat cu numele de război.

“Kremlinul se teme de Bandera, pentru că el simbolizează independența totală a Ucrainei” față de Rusia, a adăugat Lidia Ușii.
Foto: (c) Valentyn Ogirenko / REUTERS

Stepan Bandera a fost șeful ideologic al luptătorilor antisovietici, care au înfruntat Armata Roșie și au masacrat polonezi în vestul Ucrainei. O parte a mișcării naționaliste ucrainene a colaborat cu naziștii, înainte de a lupta împotriva lor.

Doi frați ai lui Bandera au fost uciși la Auschwitz în 1942 și el însuși a fost închis între 1941 și 1944 într-un lagăr de concentrare nazist, după ce a încercat să instaleze un guvern ucrainean independent în timpul ocupației hitleriste a Ucrainei, la acea dată parte a URSS.

Otrăvit de un agent KGB în 1959 la Munchen, el este detestat în Rusia. În martie, președintele Vladimir Putin a spus despre membrii guvernului ucrainean care a urmat regimului Ianukovici că sunt “moștenitori ideologici ai lui Bandera, complicele lui Hitler în cel de-Al Doilea Război mondial”.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Putin cere preţuri mai mici la vodcă, în timp ce economia Rusiei se prăbuşeşte

independent.md

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut miercuri Guvernului să ţină în frâu creşterea preţurilor la vodcă, luptându-se să îşi păstreze popularitatea afectată de criza economică, informează Reuters.

Liderul de la Kremlin a declarat într-o întâlnire cu oficiali guvernamentali şi guvernatori regionali că preţurile ridicate la vodcă încurajează producţia de alcool de contrabandă, cu riscuri implicite pentru sănătatea populaţiei.

Rusia se confruntă cu cea mai grea criză economică ce după 1998. Popularitatea lui Putin se bazează parţial pe reputaţia sa de a crea prosperitate şi stabilitate.

„Creşterea preţurilor la vodcă duce doar la creşterea consumului de alcool de contrabandă”, a declarat Putin. „Cred că structurile relevante ar trebui să se gândească la asta”, a adăugat preşedintele rus.

În ultimele zile, Kremlinul a fost nevoit să acorde peste 500 de milioane de dolari pentru a salva o bancă de la faliment și să acorde subvenții și garanții pentru a doua și a treia companie aeriană din țară, care erau gata să renunțe la a mai efectua zboruri.

artiol preluat de pe http://independent.md

Putin promite amnistie fiscală pentru rușii care-și repatriază averile

Președintele Rusiei Vladimir Putin a promis joi, în cadrul unui discurs în fața camerelor reunite ale Parlamentului, amnistie fiscală tuturor cetățenilor ruși care-și repatriază averile, în condițiile în care doar în 2014 capital în valoare de peste 125 de miliarde de dolari americani a fost scos din țară.

„Propun o amnistie totală pentru capitalurile care revin în Rusia. O să o facem acum, o singură dată. Cei care doresc trebuie să profite”, a declarat Vladimir Putin.

El a dat asigurări că toți cei care își vor repatria averile „se vor bucura de garanții juridice solide”, că „nu vor fi întrebați de unde provin capitalurile” și că „nu vor face obiectul unor anchete administrative”.

Criza economică în care a intrat Federația Rusă în 2014 din cauza conflictului din estul Ucrainei și a tensiunilor cu Occidentul îi determină pe cetățeni să-și scoată capitalul din această țară, transferându-l în state din Vest, mai stabile din punct de vedere economic.

Astfel, doar în 2014 din Federația Rusă a fost scos capital în valoare de aproximativ 125 de miliarde de dolari, potrivit ministrului rus al Economiei, Alexei Uliukaev. Acesta estimează că trendul va continua și în 2015, când peste 90 de miliarde de dolari ar urma să fie transferate în alte țări.
articol preluat de pe http://independent.md/

DOCUMENTAR Români în războiul din Ucraina

Emisiunea „Adevărul despre România“, realizată de reporterii ziarului „Adevărul“, prezintă un documentar în premieră despre traumele românilor care luptă în estul Ucrainei. Comunitatea românilor din Bucovina de Nord a fost atinsă de conflictul dintre separatiştii pro-ruşi şi armata ucraineană. E bine să ştii că la doi paşi de tine are loc un război în care se trăieşte şi se moare în limba română.