Articole

Un sfat de la Bruxelles care ne ajută să înţelegem refuzurile aderării la Schengen. UE cere cetăţenilor să îşi închidă conturile de Facebook

foto si articol – cotidianul.ro

Avocatul Comisiei Europene, Bernhard Schima, îi îndeamnă pe cetăţenii Uniunii Europene să ia foarte în serios ideea de a îşi închide conturile de Facebook pentru că, susţine acesta, există informaţii exacte care arată că datele noastre nu sunt bine protejate, iar platforma de socializare nu asigură intimitate, scrie ediţia online a publicaţiei The Guardian. “Ar trebui să-ţi închizi contul de Facebook, dacă ai unul”, a spus Schima. Discuţia a pornit în contextul acordului Safe Harbour, dintre Statele Unite şi Europa, prin care se stabilesc regulile pentru folosirea datelor private ale utilizatorilor.

Conform Comisiei Europene, respectivul acord nu este suficient de sigur pentru a proteja informaţiile. Astfel, a explicat avocatul, datele europenilor care sunt trimise către companiile americane nu pot fi sigure şi vor fi interceptate. Prevederile Safe Harbour atestă că firmele din Statele Unite nu au voie să transfere datele utilizatorilor din Uniunea Europeană.

Subiectul a fost adus în discuţie în urma dezvăluirilor făcute de Edward Snowden, expunând modul în care agenţiile înrolate în programul american de colectare a datelor – PRISM – pot accesa datele deţinute de nouă mari companii specializate în servicii online, precum Apple, Facebook, Microsoft, Skype şi Yahoo!.

Abia acum începe să aibă o explicaţie şi o logică amânarea aderării Romaniei la Spaţiul Schengen. După contractul (2004) cu EADS de achiziţionare a sistemului de comunicaţii german de securizare a graniţelor României, unii miniştri români s-au crezut mai deştepţi şi mai descurcăreţi. Sub pretextul că respectivul contract era prea scump, au declanşat o renegociere a contractului cu EADS care s-a încheiat cu introducerea în sistemul de securtitate folosit în UE (sistem militar german utilizat la securizarea graniţelor din toate ţările Uniunii) a sistemului Motorola. Sistemul militar de comunicaţii european a fost cuplat astfel cu sistemul civil utilizat de Israel şi SUA, lăsând o poartă deschisă spre datele civile şi militare europene.

În prezent, directiva europeană privind protecţia datelor interzice transferul datelor către ţări din afara UE care nu întrunesc standardul de protecţie adecvat Uniunii. Astfel, UE a venit în sprijinul companiilor americane care operează pe teritoriul comunitar şi a introdus programul Safe Harbour Framework, care permite organizaţiilor să-şi certifice conformitatea cu prevederile europene. Schima susţine că prin PRISM datele personale ale europenilor care utilizează serviciile celor cinci companii mai sus menţionate ajung la îndemâna agenţiilor americane de informaţii, ceea ce înseamnă că acordul Safe Harbour nu se aplică în prezent.

Teoretic, chiar şi fără un acord funcţional, companiile americane încă pot solicita dreptul de a transmite datele personale în afara Uniunii Europene. O soluţie mai elegantă, luată deja în considerare de unele companii (ex. Twitter), ar putea fi investirea în sisteme Data Center securizate găzduite pe teritoriu european.

Polonia şi alte câteva state membre, precum şi un grup de lobby-işti, Digital Rights din Irlanda, s-au alăturat lui Schima, argumentând că acordul nu oferă protecţie cetăţenilor europeni şi, prin urmare, reprezintă o încălcare a celor două articole din directive privind protecţia datelor.

articol preluat de pe http://www.cotidianul.ro

Reuters: Putin cumpără cu 10,8 milliarde de dolari ‘influența’ Ungariei în UE

articol – AGERPRES/(AS — autor: Lilia Traci, editor: Ionuț Mareș)

În pofida deprecierii rublei și a economiei asediate de sancțiuni, Rusia mai are încă fonduri de rezervă pentru potențialii săi aliați. Astfel, Moscova s-a arătat dispusă să acorde un împrumut de circa 10 miliarde de euro (aproximativ 10,8 miliarde de dolari) Ungariei, una din țările membre ale Uniunii Europene de care se simte apropiată, comentează agenția Reuters.

Budapesta prevede să atragă o primă tranșă a acestui împrumut încă din cursul anului 2015, a declarat pentru Reuters un reprezentant al guvernului ungar.

Oficial, împrumutul este destinat a finanța extinderea centralei nucleare de la Paks, centrala atomică ungară care furnizează aproximativ 40% din energia electrică a țării, dar unii experți invocă un alt motiv: Rusia cumpără, de fapt, favoarea unui guvern din cadrul Uniunii Europene (UE).

‘Această afacere cu Paks este de camuflaj’, spune Zoltan Illes, un fost parlamentar al partidului de guvernământ Fidesz, fost secretar de stat pentru mediu până în 2014. ‘Aceasta este o tranzacție financiară, iar pentru ruși înseamnă cumpărare de influență’, adaugă el.

Illes, care se opune utilizării energiei nucleare, consideră că împrumutul este mai mult o pompare de bani în economia Ungariei, unde premierul Viktor Orban se va confrunta cu noi alegeri în 2018, decât o livrare de electricitate.

De ani de zile, Moscova se folosește de relațiile comerciale — în special de vânzările de gaze — pentru a-și exercita influența în Europa.

În prezent, aceste metode sunt supuse unei analize mai atente după ce Statele Unite și UE au impus sancțiuni economice Rusiei pentru anexarea Crimeii și sprijinirea rebelilor separatiști din estul Ucrainei. Dar, Rusia încearcă să-și păstreze legăturile cu unele dintre state. Împrumutul acordat anul trecut Ungariei este văzut de unii ca parte a acestei lupte nedeclarate pentru influență.

Purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, respinge astfel de scenarii. ‘Rațiunea investiției de la Paks nu este nici campania electorală și nici șansele cuiva’, spune el, declarându-se convins că această investiție va asigura securitatea energetică pe termen lung a țării sale.

Rusia are în Ungaria, potrivit observațiilor sale, mai puțină influență economică decât în alte țări din Europa Occidentală.

Oficialii de la Moscova și Budapesta afirmă că acordul nuclear a fost încheiat doar din motive comerciale și energetice și este convenabil ambelor părți.

Referitor la acest acord, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat pentru Reuters că a fost ‘afacerea (tranzacția) secolului’.

Ungaria a planificat inițial să scoată contractul privind extinderea centralei Paks la licitație, iar unele firme occidentale au arătat un interes, împreună cu Rosatom. Dar, după cum constată Reuters, Budapesta a abandonat brusc ideea unei licitații. Un mic grup din anturajul premierului Orban a ales să atribuie contractul Rosatom. Rusia a oferit un împrumut ca parte a acestei afaceri. După încheierea acordului, Orban a apărut mult mai prietenos față de Kremlin decât alți omologi ai săi din UE, mai comentează Reuters.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

(video) Analistul politic Arcadie Barbăroşie: Drumul Moldovei spre UE trece prin Bucureşti

foto si articol – stiri.tvr.ro

Găgăuzia are un nou başcan: Irina Vlah, un candidat susţinut clar de Moscova. Ea a intrat în cursa electorală ca independent. Însă, în timpul campaniei, a fost sprijinită de Partidului Socialist din Republica Moldova şi de un grup de parlamentari ruşi. Irina Vlah le-a promis alegătorilor că va întări legăturile cu Moscova.

Directorul Institutului de Politici Publice din Republica Moldova, Arcadie Barbăroşie, a spus la emisiunea Impact global că alegerea Irinei Vlah nu a fost o surpriză pentru majoritatea analiştilor de la Chişinău.

Arcadie Barbăroşie este de părere că Irina Vlah nu are experienţă managerială pentru funcţia de başcan.

Analistul politic a vorbit şi despre noul guvern de la Chişinău, care nu mai este un guvern clar pro-european, cum a fost cel condus de Iurie Leancă. Executivul actual este susţinut şi de comunişti.

„Este foarte important ca acest guvern să continue implementarea reformelor stipulate în acordul de asociere”, este de părere Arcadie Barbăroşie.

Analistul spune că oamenii aşteaptă de la noul guvern eliminarea corupţiei, reforma justiţiei, asigurarea unui nivel de trai mai bun.

Drumul Moldovei spre UE trece prin Bucureşti, spune analistul Arcadie Barbăroşie.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Reuters: România, “una dintre cele mai corupte ţări UE”, criticată pentru blocarea arestării lui Şova

foto – Mediafax
articol – Mihai Draghici – Mediafax

România, “considerată unul dintre cele mai corupte state europene”, şi-a atras noi critici după ce Senatul a blocat miercuri arestarea lui Dan Şova, comentează agenţia Reuters.

“Parlamentarii români au dat aviz cererii procurorilor de arestare a unui fost ministru de Finanţe acuzat de corupţie, dar au blocat arestarea altui fost ministru, atrăgând noi critici referitoare la seriozitatea angajamentului de a contracara corupţia la nivel înalt”, scrie Reuters.

“Statele Unite, Marea Britanie şi Olanda au emis comunicate după decizia Parlamentului român de a nu anula imunitatea fostului ministru al Transporturilor Dan Şova, o decizie care a generat furie şi apeluri pe reţele de socializare în vederea organizării de proteste”, continuă agenţia Reuters.

“România este considerată unul dintre cele mai corupte state din Uniunea Europeană, iar sistemul judiciar este supus unei monitorizări speciale (de către UE); cu toate acestea, procurorii şi magistraţii români au fost lăudaţi la Bruxelles”, subliniază agenţia de presă, notând că, în schimb, Parlamentul României a dat aviz favorabil arestării fostului ministru al Finanţelor Darius Vâlcov.

Senatorii au respins, miercuri, solicitarea procurorilor DNA pentru reţinerea şi arestarea senatorului PSD Dan Şova în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari. Rezultatul oficial al votului senatorilor în cazul cererii DNA vizându-l pe Dan Şova a fost de 79 de opţiuni “pentru”, 67 “contra”, iar cinci voturi au fost anulate. Ulterior, Dan Şova a anunţat că a luat decizia de a se autosuspenda “din toate funcţiile deţinute în cadrul PSD” şi a susţinut că votul din Senat îi va permite să se apere “aşa cum se cuvine”, dacă dosarul său va ajunge în instanţă.

Preşedintele Klaus Iohannis afirma, după ce Senatul a respins cererea DNA de arestare a lui Şova, că nu poate trece cu vederea faptul că Parlamentul a blocat iar o cerere a justiţiei, arătând că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar Parlamentul nu se poate erija în instanţă.

Ambasada Olandei a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că urmăreşte “cu îngrijorare şi cu surprindere” evoluţiile privind ridicarea imunităţii parlamentarilor, mai ales în contextul în care partidele politice şi-au luat angajamentul de a lupta împotriva corupţiei, după ce Senatul a respins, miercuri, cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive a lui Dan Şova. Şi ambasada SUA a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere a unor persoane şi că trebuie să se permită anchetarea cazurilor de corupţie şi aplicarea legii, iar ambasada Marii Britanii a precizat că monitorizează evoluţiile din domeniul justiţiei, inclusiv deciziile Parlamentului în ceea ce priveşte imunitatea parlamentară.

Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov a fost reţinut, miercuri după-amiază, de procurorii DNA, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri. Cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Darius Vâlcov a fost aprobată, miercuri, de Senat, fiind înregistrate 97 de voturi “pentru”, 48 “împotrivă” şi cinci abţineri. Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat, în 19 martie, aviz de la Senat pentru reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, pentru trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro

Ponta: România are alocat un miliard de euro pentru Delta Dunării, în bugetul 2014-2020 al UE

foto – info-delta.ro
articol – Alexandru Moise – Mediafax

România are alocat în bugetul 2014-2020 al Uniunii Europene un miliard de euro pentru dezvoltarea infrastructurii, păstrarea biodiversităţii şi dezvoltarea turismului în Delta Dunării, a anunţat premierul Victor Ponta, joi, în discursul susţinut la deschiderea Târgului de turism.

“Am – şi recunosc – un proiect special pentru ceea ce consider una dintre cele mai mari comori, nu doar ale României, ci ale lumii: Delta Dunării. În alocarea bugetară 2014-2020 pentru România, un miliard de euro este prevăzut pentru zona Deltei Dunării. Să dea Dumnezeu ca toţi cei care sunt beneficiari, publici şi privaţi, să cheltuie acel miliard de euro pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru păstrarea biodiversităţii şi dezvoltarea turismului în Delta Dunării”, a spus Ponta.

Premierul Victor Ponta şi comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, au avut o întâlnire, joi, la Palatul Victoria.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Românii din Timoc își cer drepturile: „Nu cerem nimic mai mult decât au sârbii în România”

digi24.ro

Cei 300.000 de etnici români care trăiesc în Timocul sârbesc vor să aibă şi statut oficial de cetăţeni români. Reprezentanţii lor încearcă să schimbe legea şi au cerut deja sprijinul Parlamentului şi Guvernului de la Bucureşti. În plus, vor să învețe în limba română în zonele în care sunt majoritari. Momentul nu a fost ales întâmplător: Serbia negociază acum condiţiile de aderare la Uniunea Europeană, iar problema minorităţilor este una dintre chestiunile aflate în discuţie.

Niciunul dintre sutele de mii de etnici români care trăiesc în Timoc nu are cetăţenie română. Legislaţia în vigoare acum nu le permite să aibă acest statut pentru că nu locuiesc în zonele care au aparţinut fostelor regiuni româneşti.

Nemulţumiţi de asta, studenţii de acolo au depus o petiţie în Parlamentul de la noi prin care cer modificarea legii.

„Sunt vreo 160 de semnături de etnici români care doresc cetăţenia română, sperăm ca rugămintea lor să urgenteze modificarea cetăţeniei”, spune Alexandru Savic, liderul studenţilor din Timoc.

„Singura şansă ca acest proiect să treacă mai departe este să întrunească voinţa politică a tuturor partidelor parlamentare şi bineînţeles să obţină un aviz favorabil din partea Guvernului României”, declară Viorel Badea, senator.

Românii din Timoc vor însă şi alte drepturi în ţara în care trăiesc. Cel mai important: să aibă cursuri în limba română în şcoli şi universităţi.

În acest moment, copiii românilor din zonă învaţă în 50 de şcoli, dar doar în 9 dintre ele se predă în limba română.

„Sunt probleme care ţin de asigurarea cadrelor calificate pentru a preda ore de cultură şi civilizaţie în limba română”, spune Angel Tîlvăr, ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni.

„Nu cerem nimic mai mult decât au sârbii în România. Asta vrem să avem şi noi”, spune Dusan Pîrvulovici, etnic român din Timoc.

Etnicii români din Timoc sunt optimişti şi spun că au şanse mari să îşi câştige drepturile.

„Serbia e în proces de negociere, de aderare cu UE şi în timpul negocierii poţi să pui probleme, drepturile minorităţilor se discută foarte mult. Reprezintă un subiect foarte important”, afirmă Marian Jean Marinescu, eurodeputat membru în comisia de negociere UE – Serbia.

Românii din Serbia trăiesc în două mari regiuni: Voievodina şi Timoc. În Voievodina, etnicii au şcoli, biserici şi ziare în limba română.

La Bucureşti, un proiect legislativ care clarifică statutul de cetăţean român a trecut de Senat şi este în dezbatere în Camera Deputaţilor.

articol preluat de pe http://www.digi24.ro/

Alexis Tsipras respinge prelungirea programului de asistenţă financiară pentru Grecia

Mediafax

Premierul grec, Alexis Tsipras, a declarat duminică în Parlament că nu vrea extinderea programului de asistenţă financiară acordat de Uniunea Europeană, ci un “credit punte” până la finalizarea unei noi înţelegeri, relatează Greek Reporter, în ediţia electronică.

Tsipras a declarat că scopul său este să servească intereselor naţionale şi să respecte promisiunile electorale ale partidului său. “După cinci ani de austeritate barbară poporul nu se mai pleacă în faţa fricii”, a declarat el, citat de greekreporter.com.

“Grecia vrea să îşi onoreze datoria … Dacă partenerii noştri vor acelaşi lucru, sunt invitaţi la masa negocierilor ca să putem discuta cum putem face acest lucru viabil”, a declarat Tsipras în Parlamentul grec.

În discursul său adresat naţiunii, Tsipras a respins prelungirea programului de asistenţă financiară acordat de Uniunea Europeană şi a insistat că ţara sa are nevoie de un “credit punte” în iunie, când Atena ar urma să negocieze un nou acord cu UE şi Fondul Monetar Internaţional.

“Ajutorul a eşuat … Noul Guvernul nu este justificat să ceară o prelungire a împrumutului”, a declarat premierul, adăugând că poporul grec i-a oferit partidului său un mandat pentru a abandona “programul dezastruos de austeritate”.
“Vrem un acord nou, un credit punte, care să ne ofere spaţiul fiscal pe care îl cere o negociere sinceră”, a declarat Tsipras.

Premierul a anunţat, de asemenea, redeschiderea televiziunii publice ERT, închisă în 2013 pentru a se salva bani, şi a adăugat că ţara are o “obligaţie morală” să pretindă reparaţii de război de la Germania.

El a promis, de asemenea, o serie de măsuri care vor intra în vigoare de miercuri dimineaţa şi care se vor concentra pe criza umanitară. “Grecia nu poate fi o ţară europeană când mii de persoane sunt înfometate sau nu au electricitate”, a declarat el, adăugând că măsurile vor include mâncare gratuită, electricitate, adăpost şi medicamente pentru familiile afectate de criza economică.

Tsipras a promis, de asemenea, abolirea privilegiilor politice, promiţând vânzarea maşinilor ministeriale care valorează peste 700.000 de euro, precum şi vânzarea unuia dintre cele trei avioane ale Guvernului.
Actualul acord de împrumut al Greciei expiră la sfârşitul lui februarie. UE vrea ca Atena să ceară extinderea lui şi să se angajeze în continuarea reformelor, dar Grecia a refuzat acest lucru.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Directorul Europol: Între 3.000 și 5.000 de cetățeni din UE au plecat pentru a participa la jihad

AGERPRES/(AS — editor: Ionuț Mareș)

Între 3.000 și 5.000 de cetățeni din Uniunea Europeană au plecat în țări precum Siria pentru a participa la jihad și ar putea reprezenta un pericol la întoarcerea în statele de origine, a declarat marți, la Londra, directorul Europol, Rob Wainwright, relatează ITV.com și AFP.

“Vorbim de 3.000 până la 5.000 de cetățeni din UE”, a afirmat Wainwright, într-o intervenție în Comisia pentru Afaceri Interne din Parlamentul britanic. El a adăugat că Europol a colectat până acum 2.500 de nume de suspecți de la agenții de informații ale statelor membre ale UE.

Wainwright a atras atenția că persoanele care au călătorit în străinătate, în special tineri, se pot întoarce în țările lor de origine și comite atacuri, așa cum s-a întâmplat săptămâna trecută la Paris.

Întrebat despre cooperarea firmelor de internet în combaterea extremismului online, Wainwright a spus că mai sunt multe lucruri de făcut la acest capitol.

“Una dintre evoluțiile importante la care asistăm în prezent în privința amenințării teroriste este felul în care este folosit internetul, evident mult mai agresiv, mai imaginativ de către rețelele” teroriste, a spus el.

“Rețelele de socializare sunt un instrument de recrutare. Mai mult, sunt un instrument de propagandă. Trebuie să avem o relație mai strânsă și mai productivă între ceea ce înseamnă aplicarea legii și firmele de tehnologie. De asemenea, consider că trebuie să avem legislația corespunzătoare pentru a le permite autorităților să monitorizeze activitatea suspectă de terorism”, a mai afirmat directorul Europol.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Miniştri europeni de Interne cer consolidarea controalelor la frontierele externe ale UE

Mediafax

Miniştrii de Interne din 11 state europene şi secretarul american al Justiţiei Eric Holder au convenit duminică, în cadrul unei reuniuni la Paris, să consolideze lupta împotriva terorismului, în primul rând prin sporirea controalelor la frontierele externe ale UE.

Această reuniune internaţională excepţională a avut loc la câteva zile după atacurile jihadiste din Franţa şi în timp ce sute de mii de persoane şi numeroşi lideri străini se pregăteau să defileze la Paris în memoria celor 17 victime ale atentatelor.

Într-o declaraţie publicată la finalul reuniunii de două ore, miniştrii consideră că este “indispensabil” un parteneriat cu operatorii de Internet pentru identificarea şi retragerea rapidă a “conţinutului care incită la ură şi teroare”.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/

Comisia Europeană: Lupta contra traficului de persoane va fi o prioritate a UE

AGERPRES/(AS — editor: Tudor Martalogu)

Lupta contra traficanților care folosesc ‘noi mijloace’ pentru a intra în Uniunea Europeană va fi una dintre prioritățile UE în 2015, a afirmat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, în contextul înmulțirii în ultima perioadă a cazurilor de nave-cargo ce transportă sute de imigranți către Europa, relatează AFP.

”Comisia urmărește foarte atent situația cargoului Ezadeen din largul coastelor italiene și salută eforturile autorităților italiene, cu sprijinul operațiunii Triton coordonate de Frontex (Agenția europeană pentru managementul cooperării operaționale la frontierele externe ale UE), pentru salvarea navei”, a spus reprezentantul executivului UE.

Autoritățile italiene au anunțat vineri c-au preluat controlul unui cargou aflat în derivă în largul Calabriei (sud), abandonat de către echipajul său și la bordul căruia se aflau 450 de imigranți.

Șase membri ai pazei de coastă italiene au fost transportați cu un elicopter militar la bordul cargoului și au reușit să preia controlul navei, care fusese abandonată de către echipajul său, a indicat Marina militară italiană.

Cargoul se afla vineri la circa 37 km în largul orașului Crotone (Calabria). Circa 450 de imigranți — bărbați, femei, dar și copii — se află la bordul navei. Nava Ezadeen, cu o lungime de 73 de metri, înmatriculată în Sierra Leone, a fost reperată joi în largul orașului Crotone, plutind în derivă spre țărmul italian.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES ARHIVA

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/