Tratatul de la Nisa este un tratat care modifică Tratatul privind Uniunea Europeană, tratatele de instituire a Comunităților Europene precum și anumite acte conexe.
A fost semnat de șefii de stat și de guvern ai statelor membre UE la 26 februarie 2001, în cadrul Consiliului European de la Nisa (Franța) și a intrat în vigoare după încheierea procesului de ratificare: 1 februarie 2003.
Cele mai importante modificări:
- Deciziile se iau prin întrunirea majorității calificate (se renunță la unanimitate)
- Se introduce majoritatea dublă, care cere, pe lângă majoritatea calificată, majoritatea statelor membre (pe principiul că fiecare stat ar avea un vot). Această formulă trebuia să intre în vigoare la 1 ianuarie 2005, însă data a fost modificată prin Tratatul de aderare 2003 pentru 1 noiembrie 2004.
Compoziția și funcționarea organelor europene a fost modificată foarte puțin din anii 1950, deși numărul de state membre a crescut de la 6 la început până la 15 și Uniunea Europeană are astăzi mai multe atribuții decât la începuturile integrării europene.
O extindere a Uniunii Europene cu până la 12 state fără adaptarea instituțiilor acesteia ar fi trimis Uniunea în colaps.
Într-o uniune de 27, cu regulile de până atunci, Comisia Europeană ar fi avut 33 de membri, numărul membrilor Parlamentului European ar fi depășit cifra de 800, iar procesul de luare a deciziilor ar fi fost astfel puternic încetinit.
După încheierea procesului de ratificare pentru noua constituție europeană, aceasta din urmă va înlocui Tratatul de la Nissa. Procesul de ratificare a fost însă blocat din cauza rezultatelor negative ale referendumurilor din Franța și Olanda.
De la 1 noiembrie 2004, luarea decizilor în 25 s-a făcut după următoarea împărțirea voturilor :
Procedura de luare a decizilor în 27, este aceeași, și se bazează pe aceași repartiție a voturilor, doar că, în plus, Bulgaria are 10 voturi și România 14.
România riscă sancţiuni din partea UE în 11 dosare, din care cinci sunt deja pe masa Curţii de Justiţie a UE
Foto: pexels.com
Autor: Cristina Andrei
21 iulie 2018
Cristina Andrei-
Ştirea zilei: România dată în judecată de Comisia Europeană pentru neconformarea la legislaţia UE în domeniul combaterii spălării banilor
De curând a apărut în spaţiul public ştirea că România este dată în judecată de Comisia Europeană pentru neaplicarea legislaţiei privind combaterea spălării banilor. De ce nu se grăbesc parlamentarii noştri să conformeze legislaţia României cu cea europeană în acest domeniu, de ce în plenul Senatului din 3 iulie a.c., în loc să dezbată Proiectul de lege pe această temă, au prelungit termenul de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile este altă poveste (care se pare că mult ne va costa: o amendă de aproape 2 mil. euro + penalităţi de 21.000 euro pe fiecare zi de întârziere). Parlamentarii noştri au alte preocupări – în special modificarea în regim de absolută urgenţă a altor legi şi legişoare, care să le permită fel şi fel de lucruri nu tocmai creştineşti unor fel şi fel de infractori nu tocmai compatibili cu funcţiile publice pe care le deţin.
Mai toată presa a preluat ştirea de mai sus, comentând în fel şi chip, prezentând mai pe scurt sau mai pe larg cazul României şi sancţiunile pe care le riscă pentru neadaptarea legislaţiei la Directiva UE 2015/849 privitoare la combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
Ce a mai zis Comisia Europeană iar presa nu ne-a înştiinţat
Se pare însă că puţină lume a citit cap-coadă notificarea emisă de Comisia Europeană în 19 iulie a.c., majoritatea jurnaliştilor oprindu-se la Comunicatul de presă din acea zi. Dacă s-ar fi deranjat vreun ziarist să citească această notificare, ar fi aflat (şi poate ne-ar fi înştiinţat şi pe noi, ca un ziarist responsabil ce s-ar fi găsit) că România este pe cale de a fi iminent trimisă în judecată de către Comisia Europeană pentru nu mai puţin de şase alte încălcări/neconformări cu directivele europene, în materie de:
Securitate cibernetică:
Comisia a decis să trimită notificare oficială României şi altor 16 state, privitoare, printre altele, la netranspunerea în legislaţia internă a Directivei UE 2016/1148 referitoare la securitatea reţelelor şi sistemelor informatice;
Calitatea aerului
- limitarea emisiilor de agenţi poluanţi de la instalaţii medii de ardere, conform Directivei UE 2015/2193; întrucât termenul de aplicare a Directivei a trecut şi România nu a răspuns scrisorii oficiale de notificare din ianuarie 2018, Comisia trimite un aviz şi, dacă România nu răspunde în două luni, va fi trimisă în judecată la Curtea de Justiţie a UE
- controlul emisiilor de bioxid de sulf de la două mari instalaţii de ardere (de la Govora 2 şi Deva 2, care pun în pericol mediul şi sănătatea publică), care s-ar realiza prin transpunerea Directivei UE 2010/75 privind emisiile industriale (al cărei termen a trecut şi el de mult, astfel că au fost deschise procedurile de trimitere în judecată a României)
Protecţia animalelor de laborator: România şi încă cinci state ale UE (Estonia, Germania, Portugalia, Slovacia, Spania) nu se conformează Directivei UE 2010/63 privitoare la protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice; aceste state urmează să primească o scrisoare oficială de înştiinţare asupra neajunsurilor legislaţiei lor în materie, după care, în caz că nu primeşte răspuns în termen de două luni, Comisia va trece la următorii paşi pentru trimiterea în judecată.
Asigurarea autovehiculelor: România va primi o scrisoare oficială de notificare privitoare la neadaptarea legislaţiei în materie de asigurare a autovehiculelor la Directiva CE 2009/138 (aşa-numita “Solvency 2″), referitoare la activităţile de asigurare şi reasigurare.
Migraţia legală a studenţilor şi cercetătorilor din ţări non-UE: S-au elaborat scrisori oficiale de notificare pentru 17 ţări, printre care şi România, pentru necomunicarea către UE a stadiului transpunerii Directivei UE 2006/801 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair.
Aşadar, conform notificării CE din 19 iulie 2018, România este trimisă în judecată pentru neadaptarea la legislaţia europeană privitoare la combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului şi s-a pornit procedura de trimitere în judecată pentru neconformarea la Directiva UE 2010/75 privind emisiile industriale. Urmează ca România să fie trimisă în judecată pentru alte cinci neconformări/încălcări privitoare la mediu, securitatea cibernetică, protecţia animalelor, serviciile de asigurări şi migraţia studenţilor şi a cercetătorilor.
Câte dosare deschise are azi România la Curtea de Justiţie a UE?
Însă toate cele de mai sus reies dintr-o singură notificare a Comisiei Europene, emisă într-o zi oarecare.
Dacă cineva are curiozitatea – iar eu, ca de obicei, am avut-o – de a intra pe site-ul UE, secţiunea “Decizii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor” va afla încă şi mai multe amănunte, precum faptul că actualmente România este trimisă în faţa Curţii de Justiţie a UE în cinci dosare. Pe lângă cel mai recent (deschis în 19 iulie a.c.), ce “face ştirile” zilele astea, legat de neconformarea la legislaţia UE privind combaterea spălării banilor, găsim aici încă patru dosare: trei legate de mediu şi unu legat de energie, deschise în perioada 15 feb. 2017-25 ian. 2018, respectiv:
- un dosar deschis pe 17 mai 2018 pentru că România nu a întreprins acțiunile necesare încă din 2007 pentru protejarea sănătății cetățenilor faţă de poluarea cu particule fine (PM10)
Dosarele acestea, ce au ajuns sau urmează să ajungă pe masa Curţii de Justiţie a UE, reprezintă doar câteva dintre priorităţile reale ale României în privinţa angajamentelor pe care şi le-a luat faţă de Uniunea Europeană. Unele dintre aceste priorităţi privesc însăşi sănătatea populaţiei României, afectată de mediul îngrozitor de poluat. Sănătate care, se vede treaba, are o mult mai mică importanţă în ochii aleşilor noştri, care de peste un an se ocupă cu drag şi spor de amarnica soartă a tagmei infractorilor condamnaţi, din care fac (sau vor face?) parte…
Este încă incert ce fel de medicamente vor controla olandezii la Amsterdam…
foto preluat de pe adevarul.ro
articol de George Simion (preluat de pe adevarul.ro)
23 februarie 2018
George Simion - presedintele Platformei Unioniste Actiunea 2012
Iarba de la Amsterdam e preferată în faţa DNA-ului românesc
Prea mici pentru a avea aspiraţii europene! Cam aşa suntem în acest moment văzuţi la Bruxelles, dar, ce e mai grav, aşa ne vedem şi noi. Preocupaţi cu războaie fratricide, uităm că rolul nostru ca ţară în conglomeratul european ar trebui să fie cel puţin la dimensiunea statală. Am urmărit în ultimele luni involuţia (de fapt absenţa) noastră dintr-o decizie definitorie pentru viitorul configuraţiei europene…
Miercuri am asistat la o reacţie cu potenţialul de a vindica eforturile nereuşite ale României de a găzdui la Bucureşti sediul Agenţiei Europene a Medicamentului. Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a cerut printr-o scrisoare deschisă adresată Preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, să facă publice toate documentele, inclusiv cele confidenţiale, referitoare la candidatura cu succes a Olandei, în dauna României şi altor ţări care au depus dosare serioase privind relocarea acestei importante instituţii care în prezent îşi are sediul central în Londra. Iminenta ieşire a Marii Britanii din spaţiul comunitar în urma referendumului numit ad-hoc Brexit a impus mutarea sediului AEM într-o ţară cu angajament pe termen lung faţă de Uniunea Europeană.
În al 11-lea an de la accederea în UE, Bucureştiul nu găzduieşte nicio instituţie europeană importantă, cu toate că România are atuuri importante, precum securitate, expertiză şi costuri mai reduse în comparaţie cu alte ţări membre. Candidatura capitalei noastre pentru primirea sediului AEM a cuprins un dosar respectabil, inclusiv un clip de prezentare a avantajelor ţării noastre. Cu toate acestea, Bucureştiul nu s-a calificat în finală, unde au ajuns metropolele occidentale Milano, Copenhaga, Barcelona, Viena şi Amsterdam. Până la urmă, cea din urmă a fost declarată câştigătoare în urma unei selecţii deloc transparente, cu criterii şi anexe secretizate, împotriva principiilor europene.
Coincidenţă sau nu, exact în ziua în care Antonio Tajani i-a cerut lui Juncker să facă lumină asupra candidaturii Amsterdamului, şeful de cabinet al Preşedintelui Comisiei Europene a fost demis Alexander Italianer (un olandez – probabil… altă coincidenţă), iar în locul său a fost promovat avocatul german Martin Selmayr, supranumit „Monstrul” printre birocraţii din Bruxelles. Solicitarea italianului Tajani este cel mai probabil motivată de speranţele neîmplinite ale capitalei financiare a Italiei, Milano, de a-i primi pe cei aproape 900 de angajaţi ai AEM. Relocarea sediului acestei agenţii are o importantă miză economică, prin prisma cheltuielilor de funcţionare a instituţiei, bani care vor urma să intre în economia ţării care va găzdui agenţia.
Românie, unde eşti?
În toamna anului 2017, AEM a organizat un sondaj printre angajaţii săi, pentru a afla în ce oraşe îşi doresc aceştia să lucreze în viitor. A fost un vot cu multiple opţiuni între cele 19 oraşe care îşi depuseseră candidatura, iar Amsterdam a reieşit ca varianta preferată, cu 81% din voturi, urmat de Barcelona (76%), Viena (73%), Milano (69%) şi Copenhaga (65%), în timp ce Bucureştiul s-a clasat pe locul al 18-lea, cu doar 8% din sufragii. Mai puţine voturi decât noi a avut doar capitala bulgară Sofia, cu 6%.
Mass media din Occident a relatat despre faptul că un puternic opozant al ideii de relocare a sediului EMA în Europa de Est a fost grupul minorităţilor sexuale LGBT din cadrul agenţiei. Într-o scrisoare deschisă către Guido Rasi, preşedintele executiv al EMA, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, Jean-Claude Juncker şi Antonio Tajani, grupul LGBT a arătat că România, Bulgaria, Polonia şi Slovacia nu recunosc căsătoriile sau parteneriatele civile între persoane de acelaşi sex, motiv pentru care angajaţii LGBT ar fi dezavantajaţi.
EMA a calculat că pentru a nu periclita continuitatea activităţii agenţiei ar avea nevoie să păstreze cel puţin 65% din actualii angajaţi, aşa încât doar primele cinci oraşe-candidat, singurele care au înregistrat peste 65% din sufragii, s-au calificat în finală. Având în vedere că Barcelona a ieşit din cursă cel mai probabil din cauza mişcărilor secesioniste din Catalonia, dintre cele patru metropole a fost ales Amsterdamul, însă nu fără a ridica unele semne de întrebare.
În virtutea descentralizării instituţiilor europene şi a cerinţei ca şi statele „Noii Europe” să se bucure de încrederea pe care o presupune responsabilitatea suplimentară a găzduirii sediului unei importante agenţii a Uniunii, s-ar cuveni ca şi Bucureştiul să se găsească pe harta funcţionarilor europeni. De remarcat că până la acest moment nu s-a înregistrat nicio reacţie din partea Guvernului României în urma gestului întreprins de Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, într-o chestiune care a impactat ţara noastră în plan economic şi al prestigiului.
Uniunea Europeană nu însemnă numai Bruxelles, Strasbourg sau Berlin. Iar în anii ce vin, măcar de dragul unei populaţii prin definiţie pro-europeană, am putea face mai multe pe speţe similare. Altfel, instituţional. Europa pentru noi nu va însemna mai mult decât un prim coffee-shop găsit pe o stradă din Amsterdam.
Uniunea Europeană (abreviat UE) este o uniune economică și politică, dezvoltată în Europa, ce este compusă din 28 state. Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și din Comunitatea Economică Europeană (CEE), formată din șase state în 1958. În anii următori Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noi state membre și și-a crescut puterea prin adăugarea de domenii economice, sociale și politice în abilitățile sale. Tratatul de la Maastricht a înființat Uniunea Europeană sub prezenta denumire în 1993. Ultima amendare a bazelor constituționale ale UE a fost Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009.
Drapelul Uniunii Europene – foto: ro.wikipedia.org
Deviză: In varietate concordia (Unitate în diversitate)
Imn: Odă bucuriei (orchestral)
Uniunea funcționează printr-un sistem de instituții supranaționale independente și interguvernamentale care iau decizii prin negociere între statele membre. Cele mai importante instituții ale UE sunt Comisia Europeană, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Curtea Europeană de Justiție și Banca Centrală Europeană. Parlamentul European este ales la fiecare 5 ani de cetățenii europeni.
Uniunea Europeană a dezvoltat o piață unică în cadrul unui sistem standardizat și unificat de legi care se aplică tuturor statelor membre. În cadrul Spațiului Schengen (care include state membre UE și state non-UE) controalele vamale au fost desființate.
Politicile UE sprijină și garantează libera mișcare a persoanelor, bunurilor, serviciilor și a capitalului, au fost emise legi în domeniul justiției și afacerilor interne și se păstrează politici comune în domeniul comerțului, agriculturii, în domeniul pescuitului și dezvoltarea regională. A fost înființată de asemenea și o uniune monetară, Zona Euro care este compusă în prezent din 17 state. Prin Politica Comună pentru afaceri externe și securitate, UE și-a dezvoltat un rol limitat în relațiile internaționale și de securitate. Au fost înființate și Misiuni Diplomatice Permanente în mai multe state din lume, iar UE este reprezentată în cadrul Organizației Națiunilor Unite, Organizația Mondială a Comerțului, G8 și G-20.
Cu o populație combinată de peste 500 de milioane de locuitori, care reprezintă 7.3% din populația lumii, Uniunea Europeană generează un PIB de 17,6 trilioane de dolari americani în 2011 (mai mare decât orice altă țară din lume), care reprezintă 20% din PIB-ul estimat în termeni de paritatea puterii de cumpărare la nivel mondial.
Începând cu 1 decembrie 2009, Uniunea Europeană are personalitate juridică internațională și poate încheia tratate.
În 2012 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace, „pentru că peste șase decenii a contribuit la progresul păcii și reconcilierii, democrației și drepturilor omului în Europa”
După al Doilea Război Mondial, mișcarea integrării europene a fost văzută de mulți ca o scăpare din formele extreme de naționalism care au devastat continentul de două ori în același secol. Una din aceste încercări de a-i uni pe europeni a fost Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului care a fost declarată drept „primul pas către o Europă federală”, pornind cu dorința de a elimina orice posibilitate de războaie viitoare între statele membre prin intermediul schimburilor intre industriile grele naționale.
Membrii fondatori ai Comunității au fost Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos și Germania de Vest. Primii susținători ai Comunității au fost Jean Monnet, Robert Schuman, Paul-Henri Spaak, Alcide De Gasperi și Konrad Adenauer.
În 1957, șase state au semnat Tratatul de la Roma, care extinde cooperarea anterioară din cadrul Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și creează Comunitatea Economică Europeană, înființând o uniune vamală și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice pentru cooperarea în dezvoltarea energiei nucleare. Tratatul a intrat în vigoare în 1958
Comunitatea Economică Europeană și Euratom au fost create separat de Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, deși împărțeau aceleași instanțe și Adunarea Comună. Conducerea acestor Comunități erau denumite Comisii, opusul „Înaltei Autorități”. Comunitatea Economică Europeană era condusă de Walter Hallstein iar Euratom integra sectoare de energie nucleară, pe când CEE avea să dezvolte uniunea vamală dintre membri.
În anii 1960, au apărut tensiuni cu Franța care dorea limitarea puterii supranaționale. Totuși, în 1965 s-a ajuns la un acord, iar în 1967 a fost încheiat Tratatul Merger în Bruxelles. A intrat în vigoare la 1 iulie 1967 și a creat un singur set de instituții pentru cele trei comunități, care erau denumite împreună drept Comunitățile Europene, deși era cunoscută doar Comunitatea Europeană. Jean Rey a prezidat pentru prima Comisie unită.
În 1973, Comunitățile s-au lărgit prin includerea Danemarcei (inclusiv Groenlanda, care a părăsit comunitățile în 1985), Irlanda și a Marii Britanii. Norvegia a negociat aderarea în același timp dar votanții norvegieni au respins planul de aderare într-un referendum, așa că Norvegia a rămas în afara uniunii.
În 1979 au avut loc primele alegeri democratice pentru Parlamentul European.
Grecia a aderat în 1981,
Portugalia și Spania în 1986.
În 1985, Acordul de la Schengen a dus la spațiul fără controale vamale între cele mai multe state membre și câteva state non-membre.
În 1986, steagul european a început să fie folosit de Comunități iar Actul Unic European a fost semnat.
În 1990, după căderea Cortinei de Fier, fosta Germanie de Est a devenit parte a comunității ca parte a noii Germanii unite. O dată cu extinderea către fostele state comuniste din Estul Europei, au fost convenite criteriile de la Copenhaga pentru statele candidate.
Uniunea Europeană a fost înființată formal când Tratatul de la Maastricht a intrat în vigoare, pe 1 noiembrie 1993, iar în 1995 Austria, Finlanda și Suedia au aderat la nou înființata UE.
În 2002, bancnotele și monedele euro au înlocuit monedele naționale din 12 state membre. De atunci, Zona Euro a crescut la 17 state.
În 2004, UE a avut cea mai mare extindere din istorie, când Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia au aderat la Uniune.
12 decembrie 2002: Uniunea Europeană a invitat zece țări candidate la aderare – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru și Malta – să i se alăture începând cu data de 1 mai 2004 – foto: ro.wikipedia.org
La 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria au devenit cele mai noi state membre.
În același an Slovenia a adoptat euro, urmată în 2008 de Cipru și Malta, de Slovacia în 2009 și de Estonia în 2011.
În iunie 2009 au avut loc alegerile pentru parlamentul european care au dus la continuarea mandatului de președinte al comisiei de Barosso, iar în 2009 Islanda și-a depus formal candidatura pentru aderarea la UE.
În 1 decembrie 2009, Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare și a reformat multe aspecte ale UE. În particular a schimbat structura legală a Uniunii Europene, transformând sistemul celor 3 comunități într-o singură entitate cu personalitate juridică internațională și a creat funcția permanentă de Președinte al Consiliului European, primul care ocupă această funcție fiind Herman Van Rompuy și un Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și securitate, Catherine Ashton.
La 9 decembrie 2011, Croația a semnat Tratatul de Aderare la UE. Referendumul de aderare la UE ce a avut loc în 22 decembrie 2011 a validat aderarea țării la Uniunea Europeană, 66% din cetățenii croați prezenți la vot au votat pentru aderarea la Uniunea Europeană iar aderarea a avut loc la 1 iulie 2013.
Formarea Comunităților Europene
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org
Comisia Europeană a publicat propunerea sa privind includerea unui capitol referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă, inclusiv la forța de muncă și la mediu, în cadrul actualelor negocieri comerciale dintre UE și SUA pentru Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP).
UE dorește introducerea unor prevederi mai ambițioase în materie de mediu și dezvoltare durabilă în cadrul TTIP – foto: green-report.ro
Capitolul propus, referitor la dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP, conține cele mai ambițioase propuneri prezentate vreodată unui partener comercial cu privire la aceste aspecte. Această abordare respectă noua strategie comercială a UE, „Comerț pentru toți”‘, care vizează elaborarea unor politici comerciale mai responsabile, atât la nivel intern, cât și la nivel mondial.
Scopul principal al acestui capitol este de a asigura respectarea, atât în UE, cât și în SUA, a unor standarde stricte în domeniul forței de muncă și al mediului și de a permite cooperarea între părți în vederea abordării provocărilor economiei globale, cum ar fi, printre altele, munca copiilor, sănătatea și siguranța la locul de muncă, drepturile lucrătorilor și protecția mediului.
„(…) propunem, în cadrul negocierilor comerciale dintre UE și SUA, o abordare foarte ambițioasă privind dezvoltarea durabilă, care va fi respectată și pusă în aplicare imediat după semnarea acordului. Cooperarea cu SUA ne-ar permite să luptăm în mod mai eficient, la nivel mondial, pentru adoptarea unor practici mai responsabile. În același timp, am garanta că standardele noastre actuale stricte, chiar dacă sunt uneori diferite, sunt respectate atât în UE, cât și în SUA”, a declarat Cecilia Malmström, comisarul UE pentru comerț.
Propunerea privind dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP se referă și la angajamentele asumate în cadrul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și al acordurilor multilaterale de mediu, pentru a asigura respectarea, de către ambele părți, a unui ansamblu comun de standarde și norme fundamentale privind forța de muncă și protecția mediului. În plus, textul include obligația de a nu admite derogări de la legislația națională în domeniul muncii și al protecției mediului cu scopul de a atrage schimburi comerciale sau investiții.
Prevederi amănunțite referitoare la mediu, incluse în capitolul privind dezvoltarea durabilă:
Consolidarea cooperării dintre UE și SUA în vederea combaterii exploatării ilegale a pădurilor, a pescuitului ilegal sau a comerțului ilegal cu specii sălbatice pe cale de dispariție;
Elaborarea unor politici care să permită prevenirea sau minimizarea efectelor negative asupra sănătății umane și asupra mediului legate de comercializarea substanțelor chimice sau a deșeurilor;
Promovarea comerțului cu mărfuri și tehnologii ecologice și a investițiilor în acest domeniu, legate, de exemplu, de producția de energie din surse regenerabile;
Un angajament privind conservarea biodiversității și a ecosistemelor, punerea în aplicare a unor măsuri eficace pentru a asigura utilizarea și gestionarea durabilă a resurselor naturale, în special în domenii precum pădurile, pescuitul, fauna sălbatică, și resursele biologice.
Suntem șocați de moartea tragică a leului Cecil și vă cerem să luați măsuri rapide pentru a opri declinul populației de lei din Africa. Vă cerem să vă asigurați că leii sunt clasificați ca specie pe cale de dispariție și să interziceți importul trofeelor de vânătoare care pun în pericol supraviețuirea acestor animale magnifice
Un dentist american a ajuns pe prima pagină a ziarelor după ce a ucis cu sânge rece un leu foarte blând pe nume Cecil.
Gestul lui condamnabil ne oferă acuma o ocazie unică să salvăm toți leii din lume.
Europenii și americanii înstăriți merg în Africa și plătesc bani grei pentru a vâna lei și alte animale exotice. Vânătoarea e pentru ei un sport, iar trofeele sunt luate cu mândrie acasă.
Dacă vom lua atitudine acum, putem convinge SUA și Europa să interzică importul trofeelor de vânătoare care pun în pericol supraviețuirea acestor animale magnifice.
Unii politicieni sunt deja în favoarea acestei măsuri, dar pentru a câștiga, avem nevoie de un val uriaș de susținere, la nivel mondial. Putem face asta: 1.4% dintre utilizatorii de Internet din toată lumea primesc acest mail. Dacă fiecare dintre noi semnează și mai convinge o persoană să semneze, putem ajunge la aproape 3%! Iar dacă vom convinge 3 persoane, putem ajunge chiar la 6%!
Semnați petiția și trimiteți această campanie prietenilor pe Facebook, Twitter, email… peste tot… înainte ca lumea să uite de Cecil:
În Zimbabwe, toată lumea îl știa și îl iubea pe Cecil, celebru pentru coama lui neagră și pentru cât de prietenos era cu turiștii și fotografii.
Vânătoarea care l-a avut ca țintă a durat 40 de ore și a fost extrem de violentă: vânătorii l-au atras afară din refugiul lui, l-au împușcat și l-au lăsat să agonizeze peste noapte. Dimineața l-au ucis și i-au scos în mod ilegal zgarda de localizare, după care l-au decapitat și l-au jupuit pentru a obține trofeele de vânătoare.
Iar ca și când o tragedie nu ar fi de ajuns, mai mult de zece pui sunt în pericol să fie uciși de alți lei în acest moment – lucru care se întâmplă frecvent când un mascul moare.
Zimbabwe și alte țări aflate în aceeași situație nu vor opri aceste crime sau schimba legislația decât dacă profiturile obținute din vânătoare sunt amenințate. Dacă SUA și Europa vor interzice importurile de trofee din țările care nu au dovedit că vânătorile desfășurate pe teritoriul lor sunt sustenabile, putem fi siguri că leii vor supraviețui.
E o măsură de bun-simț, iar unii lideri europeni militează deja pentru ea, dar știm căt nu va fi luată decât dacă va avea o susținere globală fără precedent. Dacă vom semna cu toții și ne vom convinge și prietenii să semneze, putem câștiga.
Dați click mai jos pentru a semna petiția și trimiteți vestea mai departe, înainte să pierdem această șansă, în onoarea lui Cecil:
Comunitatea Avaaz a luptat și a câștigat numeroase bătălii pentru protejarea celor mai amenințate specii, de la balene la tonul roșu. De fiecare dată, am acționat în forță exact la momentul oportun și am știut să îl folosim, ghidați de convingerea că putem crea o lume mai bună prin sustenabilitate. Acum, hai să ne unim forțele pentru lei!
Cu speranță,
Mia, Rewan, Luis, Danny, Jooyea, Sobaika, Ricken și întreaga echipă Avaaz
Altceva este mai șocant – faptul că li se neagă grecilor dreptul de-a zice “nu”, nu vrem să plătim noi datoria statului. În mod ironic, atitudinea asta vine mai ales din partea unora care vor să aibă treabă cât mai puțină cu statul și care se supără când statul lor le bagă mai adânc mâna în buzunar.
Însă vremurile în care datoria personală era pedepsită cu închisoarea iar datoria națională cu invazia au trecut. Tot ironic – în ca-pi-ta-lism, responsabilitatea pentru un credit este a celui care dă banii nu a celui care îi primește. Creditorul este cel care trebuie să se asigure că împrumutatul are de unde să dea banii înapoi, că este în stare, că vrea și – mai presus de toate – că are garanții. Ei bine, în mod normal nimeni n-ar fi împrumutat Grecia până la nivelurile de acum fără garanțiile oferite în mod abstract de zona euro și în mod foarte concret de Banca Centrală Europeană. Acum a venit decontul.
Ce garanții oferea la rândul ei Grecia pentru a face parte din zona euro? Puține. A fost vârâtă acolo, totuși, dintr-o ambiție în principal politică. Acum, aceeași politicieni constată că ambiția a fost prea mare. Ce i s-a cerut în schimb? Reducerea tot-proverbialei “corupții”? Nu, dimpotrivă, i s-a cerut să întoarcă banii primiți – să cumpere de exemplu submarine germane, fregate franțuzești și elicoptere în co-producție.
De altfel, cheltuielile militare disproporționate sunt cu adevărat singurul mare punct care face diferența între finanțele publice grecești și cele ale oricărei alte țări din Zona Euro. Cu o medie de 5% în 25 de ani față de 1-2% la alții, așa au strâns grecii 100% din PIB în plus la datoria publică.
Ambiția de a se înarma le aparține, dar ea nu a fost vreodată stăvilită. Nici direct – pentru că plusul de cheltuieli prinde bine și capacității militare din ce în ce mai veștede a UE și comenzilor pentru o industrie bine-conectată politic. Nici indirect – pentru că motivația Greciei este un război rece cu de-altfel aliatul Turcia, pe seama unei situații rușinoase pentru Uniunea Europeană: Chiar și în acest moment, nordul Ciprului, un teritoriu care se află de drept sub jurisdicția Uniunii Europene, este ocupat militar de un stat NATO dar non-UE: Turcia.
Deci pe scurt: Creditorii Greciei au introdus-o într-un club al garanțiilor deși nu merita, i-au finanțat cheltuielile nesustenabile deși erau făcute în scop de înarmare, deci inerent riscante, au primit bucuroși banii înapoi pe comenzi și n-au făcut nimic pentru a elimina sursa potențialului conflict.
Ce au făcut în schimb? Au decretat, prin normele “prudențiale” Basel 2 că împrumuturile către orice stat din zona euro este complet lipsit de riscuri, asta în timp ce agențiile de rating îi evaluau pe greci aproape de ratingul maxim (poate și de acolo ar trebui să ceară despăgubiri cei care se simt acum buzunăriți de greci). În timpul ăsta, aceleași Germania și Franța făceau presiuni, cu succes, pentru tăierea colților Tratatului de la Maastricht, ca să poată depăși fără consecințe deficitul bugetar de 3% pentru că (vai!) politicienii lor aveau alegeri de câștigat.
Iar grecii au fost acum la vot și li s-a cerut să plătească nota pentru un ospăț pe care nu l-au comandat niciodată și din care, oricât de abundente, au primit totuși doar resturile. Este dreptul lor legitim și suveran să zică “nu”!
Chişinău – 5 iulie 2015 – Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează
foto – infoprut.ro
„Unirea este un lucru pe care doar Bucureștiul poate să-l ofere și numai Chișinăul poate să-l accepte. Dacă cetățenii din Moldova vor cere acest lucru, atunci nimeni nu-i va putea opri” – Klaus Iohannis, președintele RomânieiTinerii din Marșul lui Ștefan cel Mare s-au prins în Hora Unirii cu localnicii și autoritățile din Călărași. Mâine dimineață, din nou la drum, pe jos, spre București.
Coloana pe Calea Ieșilor, înAinte de a fi ieșit din Chișinău. Acum unioniștii se află pe jos la câțiva kilometri în afara Chișinăului. SPRIJINIȚI-LE EFORTUL!
Marşul lui Ştefan cel Mare // Mii de tineri dintre participanţii la MAN au plecat pe jos spre Bucureşti pentru Unire
articol – Liviu G. Stan – infoprut.ro
5 iulie 2015
Cu ruscacuri în spate, mii de tineri dintre participanţii la Marea Adunare Naţională (MAN), organizată astăzi în centrul Chişinăului, au pornit spre București în Marșul lui Ștefan cel Mare pentru unirea Republicii Moldova cu România.
Marşul, un veritabil tur de forţă, va dura între 5 şi 11 iulie. Dedicat voievodului simbol al neamului nostru, marșul a pornit din Piața Marii Adunări Naționale, și se va îndrepta către București. Pe teritoriul Republicii Moldova, marșul va urma traseul Strășeni – Călărași – Ungheni. Oamenii care locuiesc în localitățile prin care va trece coloana de manifestanți sunt îndemnați de către organizatori să se alăture Marșului lui Ștefan cel Mare cel puțin o zi, în intervalul menționat.
Dați share, să știe toată Moldova că: Duminică, 5 iulie, ora 14.00, toți urmașii sfântului Ștefan vor fi la MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ!
Marsul lui Stefan cel Mare – Chişinău – 5 iulie 2015 – foto – infoprut.ro
Peste 30.000 de persoane au cerut astăzi, în centrul Chişinăului, reunificarea Republicii Moldova cu România, în cadrul Marii Adunări Naţionale, eveniment organizat de către Blocul Unităţii Naţionale, din care fac parte 22 de entități civice, printre care și Platforma Unionistă “Acțiunea 2012”, “Tinerii Moldovei” şi Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova.
Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează „Unire!” şi „Jos hotarul de la Prut!”
articol – Liviu G. Stan – infoprut.ro
5 iulie 2015
Peste 30.000 de persoane cer la acestă oră, în centrul Chişinăului, reunificarea Republicii Moldova cu România, în cadrul Marii Adunări Naţionale, eveniment organizat de către Blocul Unităţii Naţionale, din care fac parte 22 de entități civice, printre care și Platforma Unionistă “Acțiunea 2012”, “Tinerii Moldovei” şi Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova.
Actriţa emerită Ninela Caranfil a citit Apelul Consiliului Onorific al BUN către cetățenii Republicii Moldova.
Oamenii scandează „Unire!” şi „Jos hotarul de la Prut!”.
„Haideți să refacem acum istoria! Haideți să facem acum ceea ce au făcut cele două Germanii! Aceasta este șansa noastră!”, a vorbit mulţimii de pe scena instalată în centrul Chișinăului senatorul liberal de la Bucureşti Dorin Dobra.
Chişinău – 5 iulie 2015 – Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează – foto – infoprut.ro
Manifestația a început cu un concert al ansamblului Ştefan-Vodă, alături de alţi purtători ai folclorului românesc. Apoi evenimentul din PMAN a fost binecuvântat de un sobor de preoți la Mitropolia Basarabiei. Mulţimile s-au rugat alături de prelații de pe scenă pentru Unire.
„Cetățenii Republicii Moldova vor vota Unirea cu România în cadrul Marii Adunări Naționale de la Chișinău. Duminică, 5 iulie, toți cei care consideră că Unirea este unica salvare în contextul crizei economice, politice și sociale interne, dar și în cel regional tensionat, ies în stradă pentru un viitor mai bun”, se arată într-un comunicat de presă al Platformei Unioniste „Acţiunea 2012″.
Chişinău – 5 iulie 2015 – Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează – foto – infoprut.ro
Această Mare Adunare Națională este a patra manifestație de acest fel din istoria statului format în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice. După Marile Adunări Naționale din 1989, 1990 și 1991, anul 2015 este considerat momentul cel mai oportun pentru a cere într-un singur glas reunificarea celor două state româneşti și pentru a forma o majoritate pregătită să participe la un referendum decisiv.
Personalități marcante de la Chișinău, care fac parte din Consiliul Onorific al Blocului Unității Naționale (BUN), precum și zeci de asociații ale Diasporei, au lansat ieri către toți cetățenii Republicii Moldova un apel de participare la Marea Adunare Națională.
„Republica Moldova este o formațiune recunoscută juridic ca stat, dar care nu îndeplinește cele mai elementare cerințe ce ar garanta cetățenilor drepturile lor constituționale economice, politice și sociale. Constatăm că proiectul din 1991 <> a eșuat. Integrarea europeană, ca unică strategie viabilă pentru ieșirea din criza profundă în care ne-am pomenit, a devenit, din păcate, un slogan demagogic de accedere și menținere la putere a unor partide politice”, consideră Anatol Petrencu, Valeriu Saharneanu, Andrei Țurcanu, Val Butnaru, Vasile Bahnaru, Mihai Cimpoi, Tudor Ungureanu, Sandu Grecu, Ion Negrei, Petru Bogatu, Iulian Filip, Alexandru Bantoș, Andrei Sochircă, Sandu Grecu și Iurie Borș.
Semnatarii apelului mai notează că unica șansă de revenire în familia popoarelor europene pentru Republica Moldova este reunificarea cu România.
Chişinău – 5 iulie 2015
,,De aceea, vă îndemnăm, stimați compatrioți, să ieșim duminică, 5 iulie, la ora 14:00, la Marea Adunare Națională, pentru a institui o largă mișcare civică de susținere a cursului politic al reunificării ca o prioritate națională a politicii celor două state românești”, se arată în documentul Consiliului Onorific al BUN.
Apelul Consiliului Onorific al BUN către cetățenii Republicii Moldova:
„După 24 de ani de independență la putere s-a succedat tot spectrul politic posibil, de la stânga comunistă până la dreapta liberală. În consecință azi avem:
– o parte de teritoriu necontrolată de puterea legală a statului, fără o lege care i-ar reglementa statutul;
– o țară declarată neutră în Constituție cu o armată străină de ocupație și cu depozite enorme de armament aparținând altui stat;
– instituții de stat nefuncționale: procuratura, Banca Națională, SIS-ul, Agenția Națională pentru Protecția Concurenței, Agenția Națională de Integritate etc.;
– un sistem judiciar corupt, ineficient, supus intereselor puterii crimei organizate;
– o lipsă totală a securității energetice;
– lipsa strategiilor de dezvoltare a domeniilor social-economice de bază;
– o politică externă inconsecventă, amorfă și docilă față de fosta metropolă;
– nicio perspectivă de viitor prosper;
– lipsa unei elite politice și a unor lideri capabili de rezolvarea problemelor existente.
Ca rezultat al acestei situații, Republica Moldova este o formațiune recunoscută juridic ca stat, dar care nu îndeplinește cele mai elementare cerințe ce ar garanta cetățenilor drepturile lor constituționale economice, politice și sociale.
Constatăm că proiectul din 1991 <> a eșuat. Integrarea europeană, ca unică strategie viabilă pentru ieșirea din criza profundă în care ne-am pomenit, a devenit, din păcate, un slogan demagogic de accedere și menținere la putere a unor partide politice.
Noi însă avem o șansă de revenire rapidă în familia popoarelor europene. Este reunificarea pe cale democratică, cu respectarea tuturor normelor legale, a Republicii Moldova cu România, o țară prosperă a Uniunii Europene, cu care ne leagă unitatea de limbă, istorie și tradiții comune. E o șansă, pe care actualul Parlament și actuala clasă politică refuză s-o fructifice printr-o decizie fundamentală.
De aceea, vă îndemnăm, stimați compatrioți, să ieșim duminică, 5 iulie, la ora 14:00, la Marea Adunare Națională, pentru a institui o largă mișcare civică de susținere a cursului politic al reunificării ca o prioritate națională a politicii celor două state românești.
Semnat – Consiliul Onorific al Blocului Unității Naționale:
Anatol Petrencu, profesor universitar, istoric
Valeriu Saharneanu, jurnalist
Andrei Țurcanu, profesor universitar, doctor hab. în filologie
Val Butnaru, publicist, dramaturg
Vasile Bahnaru, directorul institutului de filologie al AȘM
Mihai Cimpoi, academician, critic literar, ex-președinte al Uniunii Scriitorilor
Tudor Ungureanu, artist popular
Sandu Grecu, jurnalist
Ion Negrei, istoric
Petru Bogatu, jurnalist
Iulian Filip, scriitor
Alexandru Bantoș, scriitor, jurnalist, redactor-șef „Limba Română”
Andrei Sochircă, actor
Sandu Grecu, actor
Iurie Borș, creator, om de afaceri de succes”
Consiliul Onorific al BUN este alcătuit din personalități marcante din Republica Moldova – academicieni, istorici, lingviști, scriitori, publiciști, actori, artiști – care susțin reunirea celor două state românești și militează activ pentru înfăptuirea acesteia.
,,Susținem Unirea Republicii Moldova cu România. Ne exprimăm convingerea că împreună putem făuri un viitor demn pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului. Cerem parlamentelor și guvernelor celor două state românești să constituie de urgență grupuri de lucru comune în vederea elaborării unor acte de fundamentare economică, legislativă și politică a Unirii”, se precizează într-o declarație a 40 de asociații ale românilor plecați din România și Republica Moldova peste hotare, printre care și Comunitatea Moldovenilor din Quebec, Asociația Doctorilor și Doctoranzilor Basarabeni din Franța, Asociația Moldo-Elenă ,,Orfeu” din Atena, Asociația Românilor din Suedia, Asociația Moldovenilor din Marea Britanie, Asociația ,,Dacia” din Roma.
Declarația de susținere a Unirii Republicii Moldova (Basarabiei) cu România semnată de românii de pe ambele maluri ale Prutului din Diaspora:
Noi, membrii asociațiilor românești din întreaga lume,
AVÂND IN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru și unitatea de limbă, cultură și credință a românilor de pe cele două maluri ale Prutului,
CONSIDERÂND actele de dezmembrare a teritoriului național de la 1775 și 1812 ca fiind acte infirmate de evoluția istoriei și ținând cont de voința populației Basarabiei și Bucovinei,
SUBLINIIND că înțelegerea încheiată la 23 august 1939 (pactul Molotov-Ribbentrop), între Guvernul URSS și Guvernul Germaniei naziste, este nulă ab initio,
RECUNOSCÂND că adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova din 27 august 1991 și recunoașterea statului moldovenesc de către România a fost un pas necesar în acea perioadă spre apropierea celor două state românești,
FIIND CONVINȘI că integrarea României în Uniunea Europeană în 2007 are o importanță crucială pentru dezvoltarea poporului român,
CONSIDERÂND că semnarea Actului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2014 constituie un pas sigur spre integrarea Republicii Moldova în spațiul economic, cultural și politic european, din care face parte și România,
REAFIRMĂM dreptul popoarelor la determinarea propriului destin și
ADOPTĂM următoarea
DECLARAȚIE:
SALUTĂM participanții la Marea Adunare Națională din Chișinău, 5 iulie 2015.
SUSȚINEM Unirea Republicii Moldova cu România.
NE EXPRIMĂM convingerea că împreună putem făuri un viitor demn pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.
CEREM parlamentelor și guvernelor celor două state românești să constituie de urgență grupuri de lucru comune în vederea elaborării unor acte de fundamentare economică, legislativă și politică a Unirii.
DECLARĂM că vom susține plenar, prin activități comune, eforturile societății civile din România și Republica Moldova îndreptate spre atingerea idealului Unirii.
NE ADRESĂM participanților la prezenta Mare Adunare Națională cu îndemnul de a ne uni eforturile pentru a întâmpina în 2018 centenarul Unirii printr-o revenire, de data aceasta definitivă, a Basarabiei la sânul Patriei-Mame, România.
AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU .“
Declaraţia Diasporei este semnată de către Comunitatea Moldovenilor din Quebec, (Ala Mîndîcanu), Asociația Culturală Română, (Marius Finca), Asociația Scriitorilor de Limbă Romană din Québec, (Adrian Erbiceanu), Asociația Românilor din Laval, (Vania Atudorei), Ziarul Accent de Montréal, (Simona Pogonat), Ziarul ZigZag Român-Canadian, (Răzvan Dupleac), Asociaţia Scriitorilor Români din Canada, (Alex Cetățeanu), Cenaclul literar „Mihai Eminescu”, (Livia Nemțeanu-Chiriacescu), Asociația Doctorilor și Doctoranzilor Basarabeni din Franța, (Dorin Dușciac), Asociația Moldo-Elenă „Orfeu”, Atena, Asociația Culturală „(Re)descoperă România!”, Atena, Asociația Moldo-Elenă „Tyras”, Atena, Asociația Românilor din Suedia, Inițiativa „Solidaritate pentru România”, Asociația „Moldova Vision”, Dublin, Asociatia „La Maison Roumaine”, Paris (Alexandru Herlea), Asociația Moldovenilor din Marea Britanie (Antonela Maioru), Asociatia „Pro-diaspora France” (Ion Ciobanu), Asociatia universitara „Eminescu” din Geneva (Chiril Tîșcic), Asociația „Connect Moldova” din Castelfranco, Veneto, Italia, Asociatia „FC Moldova”, Asociatia „Synergie Franco-Moldave” (Lucretia Barladeanu), Asociatia A.M.I.C.I. (Italia-Venetia) (Iurie Bojonca), Asociatia de Moldoveni din Belgia „NOROC” (Aurica Uscov), Asociația „Neo-Dacii”, Strasbourg (Gheorghe Bobeică), Asociatia „Connexion Moldavie” (Violeta Grițcan), Federația Asociațiilor de Români din Europa (Daniel Țecu), Asociația Românilor „Unirea” din Göteborg, Asociația „Dacia”, Roma, Asociația Femeilor Românce din Italia – Silvia Dumitrache, președinte, Asociația „Dacia Mestre-Venezia” (Eugenia Belibov), Grupul de Inițiativă al Diasporei Unioniste din Germania (Ghenadie Boțoc), Comunitatea Moldovenilor din Chicago (Mariana Berbecaru), Comunitatea Moldovenilor din Arizona (Mariana Lozovanu), Grupul Românilor din Irlanda (Marius Marosan), Fundatia ”DOR”, Montreal, Canada (Nicolae Margineanu), „My Romania Group”, Marea Britanie (Robert Willy Toperțer), Asociația „Pro-Neamul”, Franța, Cercul Cultural Româno-Austriac „Unirea” si Radio Tv „Unirea”, Austria (Ioan Godja), Asociația Culturală „Mihai Eminescu”, Paris (Margareta Luta).
30.000 de persoane au solicitat, la Chişinău, UNIREA CU ROMÂNIA
articol – stiri.tvr.ro
05 Iulie 2015
La Chişinău s-a cerut unirea cu România. Sute de oameni, membri şi simpatizanţi ai platformelor unioniste, s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale. De acolo, au plecat în marş spre Bucureşti.
ACTUALIZARE 18:10 Potrivit infoprut.ro, manifestaţia a început cu un concert al ansamblului Ştefan-Vodă, alături de alţi purtători ai folclorului românesc. Apoi evenimentul din PMAN a fost binecuvântat de un sobor de preoți la Mitropolia Basarabiei. Mulţimile s-au rugat alături de prelații de pe scenă pentru Unire.
În cadrul demonstraţiei, senatorul PNL Dorin Dobra i-a îndemnat pe oameni să “refacem acum istoria! Haideți să facem acum ceea ce au făcut cele două Germanii! Aceasta este șansa noastră!”
ACTUALIZARE 18:04 Organizatorii au anunţat că la marş au participat aproximativ 30.000 de persoane, iar, de la tribuna amplasată în Piața Marii Adunării Naționale au luat cuvântul reprezentanți ai diferitelor categorii sociale. Ca oaspeți de seamă au fost doi parlamentari de la București, “care au salutat lucrările Marii Adunări Naționale și dorința legitimă a poporului nostru de a se reunifica”.
În comunicatul organizatorilor se mai menţionează că marșul unioniștilor se va derula pe jos în următoarele zile, urmând traseul Strășeni-Lozova-Călărași-Cornești-Ungheni. Trecerea Prutului se va face pe jos sâmbătă, 11 iulie, la ora 10:00, într-o refacere la scară mare a Podurilor de flori. Organizatorii îi invită pe toți doritorii să se alăture marșului sau să vină la Prut, toate acțiunile fiind autorizate și condițiile necesare fiind asigurare (transport, cazare, etc.).
Este prima dată în istoria ultimilor ani când acțiunile în favoarea Unirii au un astfel de sprijin popular.
O manifestaţie unionistă de amploare a început în centrul Chişinăului, pe care organizatorii o numesc Marea Adunare Naţională. Sunt oameni de toate vârstele, mulţi dintre ei au venit tocmai de la Bucureşti ca să ceară unirea, a precizat coresondentul TVR Moldova, Natalia Ciumac, pentru Telejurnal.
Manifestanţii au venit ca să spună că doar uniţi putem face faţă provocărilor viitorului şi ne putem bucura de o ţară mare. Un tricolor imens a fost desfăşurat de-a lungul Pieţii Marii Adunări Naţionale. Acţiunea este supravegheată de sute de poliţişti.
Manifestaţia nu se va încheia aici. Oamenii vor merge în marş spre Bucureşti: cinci zile vor merge pe teritoriul Republicii Moldova. Marşul va continua până la Vama Ungheni. Participanţii care vor avea paşapoartele la ei vor trece graniţa şi vor face un tur al Munteniei şi Ardealului cu trenul şi autocarul. Manifestaţia se va încheia la Bucureşti, a conchis corespondentul TVR Moldova.
Marea Adunare Națională de la Chișinău: 30.000 de participanți
articol – AGERPRES/(AS — editor: Angela Sârbu)
5 Iulie 2015
Aproximativ 30.000 de oameni au participat la Marea Adunare Națională care a avut loc duminică în centrul Chișinăului, informează un comunicat al organizatorilor.
”Treizeci de mii de participanți la Marea Adunare Națională de la Chișinău au votat Unirea cu România. Din centrul Chișinăului, unioniștii au plecat pe jos, în Marșul lui Ștefan cel Mare, spre București”, se afirmă în comunicat.
De la tribuna amplasată în Piața Marii Adunării Naționale au luat cuvântul reprezentanți ai diferitelor categorii sociale. Ca oaspeți de seamă au fost doi parlamentari de la București, ”care au salutat lucrările Marii Adunări Naționale și dorința legitimă a poporului nostru de a se reunifica”.
Toată manifestația s-a desfășurat sub efigia lui Ștefan cel Mare. ”Ghidați de memoria și imaginea celui care a fost cel mai mare domnitor din toate timpurile, am pornit în marș spre București. Îi chemăm alături de noi pe toți cei din localitățile în care vom ajunge, pentru a ne face un viitor demn. Vrem să mergem pe jos și să le cerem fraților de peste Prut să ne accepte Unirea. Domnule președinte Iohannis, primiți-ne acasă! ”, a declarat Anatol Ursu, președintele Mișcării Civice Tinerii Moldovei, una dintre asociațiile organizatoare.
Comunicatul informează, de asemenea, că marșul unioniștilor se va derula pe jos în următoarele zile, urmând traseul Strășeni-Lozova-Călărași-Cornești-Ungheni. Trecerea Prutului se va face pe jos sâmbătă, 11 iulie, la ora 10:00, într-o refacere la scară mare a Podurilor de flori. Organizatorii îi invită pe toți doritorii să se alăture marșului sau să vină la Prut, toate acțiunile fiind autorizate și condițiile necesare fiind asigurare (transport, cazare, etc.).
Este prima dată în istoria ultimilor ani când acțiunile în favoarea Unirii au un astfel de sprijin popular, se precizează în comunicat.
Pregătirile sunt în toi la Chișinău. Banner pregătit pentru azi în marș, va merge până la Prut, alături de tinerii Moldovei. Azi, toți ochii României pe CHIȘINĂU. Pe 11 iulie ne adunăm cu toții la Prut(Ungheni)
Noi suntem pregătiți să plecăm în Marșul lui Ștefan cel Mare. Dar mai întâi ne vedem la 14h la Marea Adunare Națională! https://www.facebook.com/events/449703591846064/
Zeci de mii de moldoveni vor vota, simbolic, Unirea cu ţara mamă
articol – Loredana Diacu – epochtimes-romania.com
05.07.2015
Zeci de mii de cetăţenii ai Moldovei de peste Prut sunt aşteptaţi, duminică, să voteze unirea cu România, în cadrul Marii Adunări Naţionale, care va avea loc duminică, ora 14:00, în centrul Chişinăului. Adunarea va fi urmată de un marş pe jos spre Prut.
“După trecerea la grafie latină (Prima Mare Adunare Naţională – 27 august 1989), schimbarea denumirii statului în Republica Moldova (a Doua Mare Adunare Naţională -16 decembrie 1990) şi proclamarea Independenţei faţă de URSS (a Treia Mare Adunare Naţională – 27 august 1991) – a venit momentul să convocăm a Patra Mare Adunare Naţională: 5 iulie 2015.
Vom umple Piaţa şi refacem cele mai importante momente ale istoriei noastre recente. În 2015, ca şi atunci, oamenii nu mai pot suporta regimul existent şi înţeleg că singura soluţie pentru a depăşi situaţia în care ne aflăm este Unirea cu România. Drept dovadă, în ultimele luni în Chişinău au ieşit zeci de mii de persoane şi au cerut UNIREA!
A fost un început bun însă ceea ce urmează să se întâmple în această vară va fi şi mai BUN pentru viitorul nostru. Haideţi să mobilizăm toţi chişinăuienii şi toţi locuitorii satelor şi oraşelor, cu mic, cu mare. Toţi elevii, studenţii, oamenii de afaceri, agricultorii, intelectualii trebuie să fie prezenţi pentru a vota Unirea cu România, aşa cum s-a votat limba română, suveranitatea şi independenţa în perioada formării Republicii Moldova şi începutului desprinderii ei de Moscova.!”, scriu, pe Facebook, reprezentanţii Platformei Unoniste Acţiunea 2012, unul dintre organizatorii evenimentului de astăzi.
Convocată de Blocul Unităţii Naţionale (BUN), format din 22 de entităţi nonguvernamentale, printre care Platforma Unionistă Acţiunea 2012, Mişcarea Civică Tinerii Moldovei, Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova şi Asociaţia Foştilor Deţinuţi şi Victime ale Represiunilor din Moldova, Marea Adunare Naţională va fi a patra astfel de manifestaţie din istoria statului format în urma destrămării URSS.
Anterior evenimentului, personalităţi marcante de la Chişinău, care fac parte din Consiliul Onorific al Blocului Unităţii Naţionale, precum şi zeci de asociaţii ale Diasporei, au lansat către toţi cetăţenii Republicii Moldova un apel de participare la Marea Adunare Naţională, potrivit infoprut.ro.
“Vă îndemnăm, stimaţi compatrioţi, să ieşim duminică, 5 iulie, la ora 14:00, la Marea Adunare Naţională, pentru a institui o largă mişcare civică de susţinere a cursului politic al reunificării ca o prioritate naţională a politicii celor două state româneşti”, se arată în apelul Consiliului Onorific al BUN către moldoveni.
La finele adunării, participanţii vor porni în marş, pe jos, spre Prut.
Premierul Alexis Tsipras a anunţat într-un discurs televizat vacanţă bancară şi control asupra capitalului în Grecia după ce mii de cetăţeni au retras bani, informează Reuters. Consiliul de stabilitate financiară a Greciei a recomandat închiderea băncilor în următoarele 6 zile lucrătoare.
ACTUALIZARE 22.45 Retragerile din bancomate au fost limitate la 60 de euro pe zi, potrivit jurnaliştilor locali. Unele surse oficiale vorbesc despre încercarea de a ridica plafonul la 200 de euro. Străinii ar putea retrage cât le permite banca emitentă a cardului, potrivit unor surse citate de Reuters şi preluate de The Guardian.
Potrivit Reuters, Consiliul de stabilitate financiară a recomandat ca bancomatele să fie închise luni, iar de marţi să intre în vigoare restricţia de 60 de euro.
Între timp, tot mai mulţi greci se grăbesc să-şi scoată banii.
ACTUALIZARE 22.14 Consiliul de stabilitate financiară a Greciei a recomandat închiderea băncilor în următoarele 6 zile lucrătoare, potrivit unei surse din cercul decizional, citată de Reuters.
ACTUALIZARE 21.20 Tsipras a dat vina pe partenerii europeni şi pe Banca Centrală Europeană pentru că au forţat mâna Greciei, dar a subliniat că acest lucru nu va opri referendumul planificat duminica următoare.
“Respingerea cererilor guvernului pentru o scurtă prelungire a programului a fost un act fără precedent după standardele europene, punând în discuţie dreptul suveran al poporului de a decide”, a declarat Tsipras.
Această decizie a dus la limitarea de către Banca Centrală Europeană a lichidităţilor disponibile pentru băncile greceşti şi a forţat banca centrală a ţării să sugereze o vacanţă bancară şi restricţii pentru retrageri, a adăugat Tsipras.
ACTUALIZARE 20.59 Preşedintele Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel au căzut de acord că este un moment critic pentru Grecia, care trebuie să reia reformele în cadrul zonei euro, transmite Casa Albă.
Echipele celor doi monitorizează situaţia, notează Reuters.
Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să menţină dar să îngheţe finanţarea băncilor din Grecia prin intermediul programului ELA la nivelul stabilit vineri. Decizia reflectă riscul de default al datoriilor şi de introducere a controlului capitalului.
Fondul Monetar Internațional va urmări îndeaproape evoluția situației din Grecia și “din țările vecine” și rămâne pregătit “să-și ofere ajutorul” în caz de necesitate, a declarat directorul general Christine Lagarde. “Zilele următoare vor fi importante”, a precizat Lagarde.
ACTUALIZARE 20.45 Informaţia despre închiderea bursei din Atena a fost furnizată de o sursă financiară citată de Reuters. Băncile vor rămâne închise, a declarat şeful băncii Piraeus după întâlnirea oficialilor de finanţe de la Atena.
Întrebat la finalul reuniunii Consiliului de Stabilitate Fiscală dacă băncile se vor deschide luni, Anthimos Thomopoulos a răspuns sec: “Nu”.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, salută decizia adoptată de Guvernul Republicii Moldova prin care accesul cetățenilor Uniunii Europene, inclusiv al cetățenilor români, pe teritoriul moldovean este permis în baza cărților naționale de identitate aflate în prezent în circulație, și nu doar a pașaportului, ca până în prezent.
”Această măsură reprezintă un semnal politic clar al angajamentului Republicii Moldova față de parcursul său european, un instrument concret de încurajare a contactelor și schimburilor celor mai diverse între cetățenii de peste Prut și cei ai Uniunii Europene, inclusiv ai României, precum și de susținere a racordării statului vecin la spațiul european”, a declarat Bogdan Aurescu, potrivit unui comunicat al MAE remis marți AGERPRES.
Pornind de la așteptările exprimate la nivelul opiniei publice din România, subiectul facilitării accesului cetățenilor UE, inclusiv români, pe teritoriul statului vecin cu cartea de identitate a fost ridicat de ministrul Bogdan Aurescu în cursul întrevederii din 25 martie, de la București, cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, precizează sursa citată.
Ulterior, Ministerul român al Afacerilor Externe a abordat această temă în dialogul sectorial cu autoritățile Republicii Moldova, inclusiv în cadrul consultărilor pe linie consulară cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al țării vecine.
”Adresez deosebite mulțumiri autorităților de la Chișinău pentru această decizie care vine în sprijinul întăririi legăturilor dintre cetățenii de pe cele două maluri ale Prutului și care reconfirmă trăinicia Parteneriatului Strategic dintre statele noastre”, a spus ministrul Bogdan Aurescu.
Guvernul Republicii Moldova a adoptat în ședință Hotărârea nr. 63/ 2015 prin care se amendează cadrul legislativ existent cu privire la documentele în baza cărora este permis accesul cetățenilor străini în Republica Moldova.
Astfel, se prevede acordarea unei facilități unilaterale în favoarea cetățenilor Uniunii Europene, care vor avea posibilitatea de a intra pe teritoriul Republicii Moldova în baza cărților naționale de identitate. Măsura va intra în vigoare la data publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Prin măsura adoptată în urma demersurilor inițiate de MAE român, Republica Moldova se aliniază la practica instituită deja de statele din Balcanii de Vest care au aspirații similare cu cele ale R. Moldova în raport cu UE și se bucură de același regim de circulație în spațiul comunitar european.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va efectua miercuri și joi o vizită în Republica Moldova.
.svg){kind=small}
