Articole

Ceremonii funebre în Polonia şi Rusia, la 5 ani de la prăbuşirea avionului preşedintelui Kaczynski

foto – Mediafax
articol – Mihai Draghici – Mediafax

Ceremonii funebre au fost organizate, vineri, în Polonia şi Rusia la cinci ani de la accidentul aviatic soldat cu moartea preşedintelui Lech Kaczynski şi a altor 95 de cetăţeni polonezi, informează site-ul postului Radio Polonia.

Ceremonii speciale au fost organizate în numeroase oraşe din Polonia, dar şi la locul accidentului, în apropierea aeroportului Smolensk, în vestul Rusiei.

Un minut de reculegere a fost ţinut vineri la ora 8.25 la Cimitirul militar Powazki din Varşovia.

Avionul oficial polonez s-a prăbuşit pe 10 aprilie 2010 în apropierea aeroportului militar rus Smolensk, provocând moartea a 96 de persoane, inclusiv a preşedintelui Poloniei, Lech Kaczynski, a soţiei acestuia, a guvernatorului Băncii centrale poloneze şi a unor oficiali militari de rang înalt.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Rezervele valutare mondiale sunt în scădere după un deceniu de creștere

Foto: (c) Gabriel PETRESCU / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu)

Rezervele valutare mondiale au scăzut până la 11.600 miliarde de dolari în luna martie, de la nivelul record de 12.030 miliarde de dolari înregistrat în luna august 2014, punând capăt unei tendințe de creștere care a început în 2004, arată datele publicate de Bloomberg.

Deși scăderea ar putea fi influențată de faptul că aprecierea dolarului a redus valoarea altor valute, precum moneda euro, ea scoate totuși în evidență o modificare a politicii băncilor centrale, multe dintre ele din statele emergente, care în ultimul deceniu și-au majorat rezervele valutare cu 824 miliarde de dolari în fiecare an.

Dincolo de aspectul emblematic al revenirii dolarului american în poziția de valută mondială de necontestat, scăderea rezervelor are mai multe implicații posibile pentru piețele mondiale în condițiile în care ar putea îngreuna eforturile țărilor emergente de a majora oferta monetară și a susține creșterea economică, ar putea agrava declinul monedei euro și ar putea reduce cererea pentru obligațiunile americane.

‘Este o provocare semnificativă pentru piețele emergente. Ele au nevoie acum de mai multe stimulente. Semințele au fost plantate pentru volatilitate în viitor’, a declarat Stephen Jen, fost economist la Fondul Monetar Internațional.

Analiștii de la Credit Suisse Group AG estimează că statele în curs de dezvoltare, care dețin împreună două treimi din rezervele valutare globale, au cheltuit 54 miliarde de dolari din aceste rezerve în trimestrul patru, cea mai mare sumă de după criza financiară globală din 2008. De exemplu, China și-a redus rezervele valutare până la 3.800 miliarde de dolari în luna decembrie 2014 de la 4.000 de miliarde de dolari în luna iunie. De asemenea, rezervele Rusiei au scăzut cu 25% în ultimul an, până la 361 miliarde de dolari în luna martie, iar rezervele Arabiei Saudite au scăzut cu 10 miliarde de dolari în perioada care a trecut după luna august 2014 până la 721 miliarde de dolari.

Analiștii de la Deutsche Bank AG estimează că tendința este posibil să continue atât timp cât prețul petrolului rămâne unul scăzut iar creșterea pe piețele emergente rămâne una slabă, ceea ce va reduce intrările de dolari care sunt utilizate de Băncile centrale pentru a-și majora rezervele. În plus, o astfel de evoluție este una nefavorabilă pentru moneda euro, care a beneficiat în ultimul an de pe urma achizițiilor de valută ale băncilor centrale interesate să-și diversifice rezervele.

Potrivit celor mai recente date ale Fondului Monetar Internațional, ponderea euro în rezervele valutare mondiale a scăzut la 22% în 2014, cel mai redus nivel înregistrat după 2002, în timp ce ponderea dolarului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, 63%.

‘Orientul Mijlociu și China sunt două regiuni care este posibil să se confrunte cu presiuni pentru a-și reduce rezervele valutare în următorii ani. Băncile centrale de aici vor trebui să vândă euro’, a spus analistul Deutsche Bank, George Saravelos.

cititi mai mult pe http://www.agerpres.ro/economie/2015/04/06/rezervele-valutare-mondiale-sunt-in-scadere-dupa-un-deceniu-de-crestere-17-45-38

Rusia a încheiat manevrele sale militare excepționale

articol – AGERPRES/(AS — editor: Florin Ștefan)

Rusia a pus capăt manevrelor militare de o amploare excepțională care au mobilizat peste 80.000 de militari și au reprezentat o demonstrație de forță, în plin climat de tensiune cu Occidentul în contextul crizei ucrainene, relatează AFP.

“Trupele au primit ordin de revenire în bazele lor permanente”, a declarat generalul locotenent Andrei Kartapolov, citat de agențiile ruse.

Președintele a dat luni ordin de începere a acestor manevre, care s-au întins de la Marea Neagră până în Pacific și au inclus desfășurarea de bombardiere nucleare în Crimeea și de rachete balistice la Kaliningrad, enclavă rusă din inima Europei.

Manevrele ruse, puternic criticate de țările europene vecine cu Rusia, sunt menite, conform experților, să le arate occidentalilor și NATO că se pregătește pentru toate scenariile pe fondul crizei ucrainene.

Alianța Nord-Atlantică și-a întărit capacitățile din Europa de Est pentru a-i liniști pe vecinii Rusiei, acuzată de Kiev și de aliați că trimite trupe și arme pentru a-i susține pe separatiștii proruși în estul Ucrainei.

NATO a desfășurat pentru trei luni 3.000 de militari americani în țările baltice, a întărit apărarea flancului său estic prin crearea unei noi forțe de 5.000 de oameni și a decis să creeze șase comandamente în est.

Generalul Ben Hodges, comandantul forțelor terestre ale NATO, a calificat drept “impresionante” manevrele ruse.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Russian military power 2015 ! 

sursa – https://www.facebook.com

Dmitri Rogozin recunoaște: Eu sunt ocupant rus!

deschide.md

„Eu sunt ocupant rus. Aceasta este profesia mea și așa a fost de-a lungul istoriei”. Este mesajul vicepreședintelui guvernului de la Moscova, Dmitri Rogozin, însoțit de un spot video, postat pe pagina lui de Facebook și canalul oficial de YouTube.

Oficialul rus a postat acest mesaj la numai câteva ore după ce politicianul rus de opoziție Boris Nemțov a fost asasinat în plin centrul Moscovei.

În clipul postat de oficialul de la Moscova sunt trecute în revistă câteva dintre țările ocupate de ruși de-a lungul istoriei. Prin această postare, Rogozin își asumă mesajul spotului care se vrea un răspuns subtil la acuzațiile aduse regimului Putin și, în mod sfidător, prezintă politica de expansiune și ocupație a Moscovei ca pe una care ar fi adus prosperitate, stabilitate și bunăstare în teritoriile ocupate de ruși de-a lungul istoriei, dar uită de milioanele de vieți distruse cu care a fost plătită această „binefacere”.

Iar pe final se vine și cu un avertisment că „a purta războaie” ocupantul știe să o facă cel mai bine.

Inserăm mai jos textul integral din coloana sonoră a spotului, tradus din limba rusă.

Bună ziua! Eu sunt ocupant rus. Aceasta este profesia mea. Așa a fost de-a lungul istoriei.

Cândva am ocupat Siberia. Acum acolo se extrage petrol, gaz, aluminiu și multe alte resurse necesare. Acum acolo sunt orașe cu grădinițe de copii și spitale. Acum, femeile de acolo nu se mai vând pentru câteva de piei de samur, cum era până la venirea rușilor.

Eu am ocupaț țările baltice. În cătunele de acolo eu am construit uzine și centrale electrice. Republicile baltice produceau electrocasnice și automobile de înaltă calitate. Erau vestite pentru parfumurile și balsamurile sale. Dar m-au rugat să plec de acolo. Acum cei de acolo prind șprote, iar o parte a populației spală wc-urile din Europa.

Eu am ocupat Asia Mijlocie. În stepele pustii eu am construit canale, uzine și cosmodromuri, spitale și stadioane, acolo se construiau nave cosmice și avioane. Se dezvolta industria, se cultiva grâu și in bumbac pentru toată țara. Dar m-au rugat să plec de acolo. Acum, acolo se dezvoltă creditele americane și se cultivă cânepă. Iar o parte din populație a plecat să muncească pe șantierele de construcție ale foștilor ocupanți.

Eu am ocupat Ucraina. Împreună cu ucrainenii, eu am construit motoare pentru avioane, corăbii, tancuri și automobile. Dar m-au rugat să plec de acolo. Acum, acolo se distruge tot ce a mai rămas în urma ocupantului. În același timp, acolo nu se construiește nimic nimic nou în afară de maidanuri nesfârșite și dictatură.

Da, eu sunt ocupant! Și eu am obosit să-mi cer scuze pentru asta. Eu sunt ocupant de la naștere. Eu sunt agresor și un mostru însetat de sânge. Fie-vă frică! Eu am fost cel care a oprit sălbăticiile intervenților polonezi din timpurile de restriște. Dar cu ce s-a sfârșit intervenția lor? Eu am fost cel care a ars Moscova ca să nu o las pe mâna lui Napoleon. Dar cum a sfârșit Napoleon? Eu am fost cel care a stat în tranșeele de la Volokolamsk, înțelegând că nu-i voi putea opri pe naziști. Unde sunt acum naziștii ceia? Unde este blestematul lor Hitler?

La mine acasă au tot venit toți cui nu-i era lene. Turcii, englezii, polonezii, nemții, francezii… La toți le-au ajuns pământuri. Câte doi metri și jumătate pătrați pentru fiecare.

Înțelegeți! Eu nu am nevoie de libertatea voastră fățarnică. Eu nu am nevoie de democrația voastră bâhlită. Mi-i străin tot ce numiți voi „valori occidentale”. Eu am alte interese.

Vă avertizez politicos pentru ultima oară: N-o căutați! Eu construiesc pacea! Eu iubesc pacea! Dar cel mai bine știu să duc războaie.

Cu respect,

Ocupantul rus

articol preluat de pe http://deschide.md

Zece companii moldoveneşti pot exporta mere în Federaţia Rusă

Adevărul Moldova – adevarul.ro

Începând de astăzi, 26 februarie, este relansat exportul de mere din Moldova în Rusia. Serviciul federal privind controlul veterinar şi fitosanitar al Rusiei a anunţat pe pagina sa de internet că este redeschis importul de mere din Moldova pentru zece companii şi pentru producătorii din mai multe raioane, transmite IPN.

Serviciul federal subliniază că această acţiune are titlu de testare şi vine după discuţiile bilaterale cu Agenţia Naţională de Siguranţă a Alimentelor. Companiile care au permisiunea de a exporta mere sunt SRL „UNGUREANCA”, CAP „Prima-Nicatim”, SRL „Plaiul Birladean”, GT „SCUTARU VICTOR”, SRL „GRIMAFRUCT”, SRL „Bona-Fruct”, SRL „Bucuria-Saturn”, „Agrodenidan”, „Agrostar, „Unit-Olimp”, dar şi producătorii din raioanele Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa şi Slobozia din stânga Nistrului.

Autoritatea rusă menţionează că în cazul depistării unor încălcări a cerinţelor fitosanitare importul de mere din Moldova va fi oprit.

articol preluat de pe http://adevarul.ro/

Războiul hibrid al lui Putin ameninţă Moldova, avertizează Pentagonul şi NATO

de Elena Dumitru – adevarul.ro

Planurile lui Vladimir Putin pentru Europa de Est nu sunt limitate la Ucraina, iar Rusia are deja privirea îndreptată spre Republica Moldova, crede Phillip Breedlove, generalul forţelor armate NATO din Europa.

Vestul nu are niciun motiv pentru a considera că Vladimir Putin îşi limitează planurile pentru Europa de Est la Ucraina, iar Republica Moldova este următorul punct pe lista Moscovei, au avertizat joi mai mulţi oficiali din cadrul Pentagonului şi NATO.

„Trebuie supravegheate locurile unde o campanie mediatică puternică susţinută de Rusia urmează să fie pusă în aplicare. Este ceea ce se întâmplă în Republica Moldova”, a subliniat generalul Breedlove, de asemenea şef al Comandamentului european al armatei SUA, în faţa Congresului American.

Marţi, preşedintele moldovean Nicolae Timofti a atins un punct sensibil în timpul conferinţei comune de presă cu Klaus Iohannis, când a cerut mai multe investiţii româneşti în audiovizualul de peste Prut. Afirmaţiile lui Timofti vin în contextul în care influenţa grupurilor ruse asupra massmedia din Moldova este de notorietate.

„În Transnistria se află trupe ruseşti tocmai pentru a împiedica R. Moldova să se îndrepte spre Vest”, a reamintit comandantul NATO. Un astfel de focar separatist se poate închega oricând şi în regiunea Bugeac, parte a Basarabiei istorice care acum aparţine Ucrainei, scriu jurnaliştii „Moscow Times”. Pentru Kremlin, zona dintre Bugeac şi Odessa este de importanţă strategică, asigurând coridor între separatiştii din Transnistria, cei din Crimeea şi eventual către Doneţk şi Lugansk.

Un alt factor de risc semnalat de analişti sunt alegerile din regiunea autonomă Găgăuzia din Republica Moldova, unde mişcarea separatistă devine tot mai puternică.

În acest context, NATO şi UE trebuie să menţină sancţiunile economice aplicate Rusiei, în caz contrar existând posibilitatea ca Moscova să încerce să destabilizeze Republica Moldova şi ţările baltice, a atras atenţia recent David Cameron, premierul Marii Britanii. În cadrul aceloraşi audieri din Congresul de la Washington, mai mulţi oficiali din cadrul Departamentului pentru Apărare al SUA au atras atenţia că pericolul destabilizării este ridicat mai ales în statele est-europene care nu fac parte din NATO, dând drept exemple Republica Moldova şi Muntenegru.

Moldova ar putea fi următoarea victimă a Kremlinului, însă Uniunea Europeană nu se arată gata de a-i sări în apărare, încep analiştii Institutului Legatum un amplu raport despre Republica Moldova, preluat într-un articol de publicaţia americană „Foreign Policy” la sfârşitul anului trecut.

Încercând să afle care sunt motivele pentru care, în ciuda entuziasmului de acum câţiva ani, „Republica Moldova şi UE nu au trăit fericite împreună până la adânci bătrâneţe”, analiştii străini ajung la concluzia că moldovenii şi-au pierdut încrederea în Uniunea Europeană din cauza eşecului clasei politice interne de a promova cu adevărat valorile comunitare ci, în schimb, urmărindu-şi în continuare propriile interese. „Cea mai evidentă şi cea mai folositoare concluzie care se poate trage este că liderii moldoveni nu mai cred cu adevărat în valorile europene, în ciuda imaginii de loialitate afişată”, scriu analiştii.

Cititi mai mult pe http://adevarul.ro/international/europa/razboiul-hibrid-putin-ameninta-moldova-avertizeaza-pentagonul-nato-1_54ef49d5448e03c0fd03da5c/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=R%C4%83zboiul+hibrid+al+lui+Putin+amenin%C5%A3%C4%83+Moldova%2C+avertizeaz%C4%83+Pentagonul+%C5%9Fi+NATO&utm_content=Newsletter-184089-20150226

Doi urşi din Rusia au fost trimişi la dezalcoolizare în România – video

realitatea.md

Doi urşi alcoolici care au trăit în condiţii dificile în ultimii 20 de ani, în Soci, vor avea parte în curând de şansa la o nouă viaţă şi vor fi transportaţi într-un sanctuar care se află în România, informează Descoperă, citând bbc.com.

Un tribunal rusesc a decis că cei doi urşi – doi masculi – trebuie să fie confiscaţi de la stăpânul lor, care îi ţine într-o cuşcă foarte mică, murdară, în spatele unui restaurant din Soci. Animalele, dintre care unul orb, au devenit dependente de alcool, întrucât vizitatorii le-au oferit foarte des astfel de băuturi în ultimii 20 de ani.

Decizia tribunalului devine efectivă în martie. În prezent, urşii locuiesc în aceeaşi cuşcă şi au nevoie de documente de transport care trebuie să fie emise de autorităţile din Soci.

“Ordinul judecătoresc spune că urşii trebuie să fie scoşi de aici, dar nu există niciun loc potrivit în Soci în care să îi plasăm”, a spus Anna Kogan, directoarea Fundaţiei Big Hearts, care va coordona transportul, cu ajutorul altor organizaţii care militează pentru protejarea animalelor.

Un sanctuar al urşilor din România s-a oferit să îi primească pe cei doi urşi din Soci şi să le asigure tratament adecvat pentru dependenţa lor de alcool. “Mutarea lor în străinătate reprezintă un proces foarte scump”, a declarat Anna Kogan pentru BBC, adăugând că fundaţia pe care o conduce caută şi în prezent mijloacele logistice necesare pentru transportarea urşilor pe Marea Neagră până în România.

articol preluat de pe http://www.realitatea.md/

 

NATO şi Rusia au desfăşurat exerciţii militare la graniţa Estoniei

Andrei Popescu – epochtimes-romania.com

Trupele ruseşti şi ale NATO au participat miercuri la exerciţii militare concurente de ambele părţi ale graniţei Estoniei, întărind temerile că micul stat baltic ar putea fi următoarea ţintă a ambiţiilor teritoriale ale Kremlinului, susţine The Telegraph.

Forţele NATO au desfăşurat un spectacol de forţă la câţiva paşi de graniţa estoniană cu Rusia, folosind transportoare blindate, tancuri şi 1.300 de soldaţi estonieni, participând cu toţii la o paradă militară. Parada, care a inclus şi 100 de soldaţi din Marea Britanie şi din alte naţiuni europene, a avut loc cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenţei Estoniei, la doar o zi după ce premierul britanic David Cameron a avertizat că statele baltice ar putea fi următoarea ţintă a Rusiei într-un scenariu similar anexării Crimeei.

Parada a avut loc în oraşul estonian de frontieră Narva, unde majoritatea rezidenţilor sunt etnici ruşi. Alegerea locaţiei a fost un avertisment pentru Moscova, care priveşte comunitatea rusă de acolo drept dovadă clară că Estonia face parte din “ograda” Rusiei.

Kremlinul a răspuns cu propriul său exerciţiu militar, trimiţând 2.000 de paraşutişti în regiunea vestică rusească Pskov, care se învecinează cu Estonia şi Letonia. De la începerea crizei din estul Ucrainei, Rusia a organizat o serie de exerciţii militare care i-au alarmat atât pe vecinii săi, cât şi pe cei din Occident.

“Este o surpriză neplăcută să aflăm că au loc aceste exerciţii militare, dar nu este ceva de care să fim îngrijoraţi”, a declarat Normunds Stafeckis, purtător de cuvânt la Ministerul leton al Apărării, pentru AFP. “Totuşi, când o divizie aeropurtată şi elicoptere de atac operează în apropierea graniţei este neplăcut”, a continuat acesta.

Exerciţiile militare au loc în contextul unor aprinse discuţii politice în Marea Britanie cu privire la modul în care ar trebui să se răspundă la acţiunile Rusiei. Astfel, premierul britanic David Cameron a declarat că ţara sa va trimite 75 de instructori militari în Ucraina pentru a ajuta la pregătirea soldaţilor ucraineni.

“Pe parcursul lunii viitoare, vom desfăşura personal britanic pentru a oferi consiliere şi asistenţă în ceea ce priveşte pregătirea, de la informaţii tactice la logistică şi asistenţă medicală. De asemenea, dezvoltăm un program de pregătire a infanteriştilor împreună cu Ucraina pentru a îmbunătăţi durabilitatea forţelor ei”, a declarat premierul britanic.

În acelaşi timp, ministrul britanic al Apărării Michael Fallon a declarat în urmă cu câteva zile că există un pericol real şi iminent ca Rusia să încerce să destabilizeze statele baltice membre ale NATO (Estonia, Letonia şi Lituania), adăugând că alianţa militară vestică ar trebui să se pregătească pentru o posibilă agresiune armată rusească.

Fallon a mai declarat că prin presiunea exercitată în zona Baltică – dând ca exemplu desele incursiuni ale aviaţiei militare ruse în spaţiul aerian european – Rusia încearcă să testeze capacitatea de reacţie a NATO.

La rândul său, Rory Stewart, preşedintele Comitetului de Apărare din cadrul Camerei Comunelor a Marii Britanii, a declarat că ar fi o greşeală imensă ca bugetul alocat armatei britanice să nu ajungă la 2%, un obiectiv propus de NATO în acest sector, conform The Telegraph.

Unii oficiali britanici consideră că invazia continuă a Rusiei în estul Ucrainei arată că bugetul militar trebuie să fie menţinut la un nivel ridicat pentru a transmite un mesaj “simbolic” preşedintelui rus Vladimir Putin.

Între timp, un ziar rusesc a susţinut că a descoperit un document secret de strategie care recomanda Kremlinului să divizeze Ucraina şi să absoarbă regiunile ucrainene pro-ruse chiar înainte ca fostul preşedinte ucrainean să fi fugit din ţară în timpul protestelor pro-europene care au zguduit Kievul în 2014.

Novaya Gazeta a susţinut că “planul” pentru anexarea Crimeei a fost transmis administraţiei prezidenţiale a lui Putin în perioada 4-12 februarie 2014, cu cel puţin cu 10 zile înainte ca Viktor Ianukovici, pe atunci liderul Ucrainei, să găsească refugiu în Rusia.

Ziarul a publicat părţi ale documentului, care cerea Kremlinului să “se joace cu ambiţiile centrifuge ale diferitelor regiuni ale Ucrainei, cu scopul de a iniţia, într-o formă sau alta, alăturarea zonelor estice ale ţării la Rusia”.

De asemenea, documentul susţine că Uniunea Europeană doreşte să preia controlul asupra Ucrainei şi că Rusia trebuie să intervină în intriga geopolitică a comunităţii europene pentru a menţine un oarecare control asupra gazoductelor ce trec prin Ucraina şi pentru a evita pierderile pe pieţele energetice din Europa centrală şi de sud.

Novaya Gazeta bănuieşte că documentul a fost pregătit cu ajutorul lui Konstantin Malofeiev, un binecunoscut om de afaceri pro-Kremlin care are legături cu rebelii pro-ruşi din Ucraina, deşi acesta a negat orice implicare.

Mai mult, exerciţiile militare de miercuri ale Rusiei şi NATO au loc pe fondul unui acord de pace firav în estul Ucrainei, unde rebelii pro-ruşi se luptă din aprilie 2014 cu trupele guvernamentale.

În ciuda semnării acordului de pace de la Minsk în 12 februarie, paramilitarii susţinuţi de Rusia şi-au continuat asalturile asupra poziţiilor ucrainene şi au ocupat oraşul strategic Debalţevo.

Miercuri, armata ucraineană a declarat că nu a suferit nicio pierdere în 24 de ore pentru prima dată în câteva săptămâni, existând mici speranţe că acordul de pace va rezista până la urmă.

Dar, în mod contradictoriu, există mari temeri că rebelii separatişti au luat în vizor oraşul port Mariupol, a cărui ocupare ar putea duce la crearea unei punţi de legătură între Crimeea, pe care Moscova a anexat-o unilateral în martie 2014, şi Rusia continentală. Pentru realizarea acelui lucru ar fi nevoie ca forţele rebele să ocupe mai întâi Mariupol şi apoi să se deplaseze înspre vest, cu aproximativ 300 km către Crimeea, moment în care rebelii vor întâlni cel mai probabil o rezistenţă puternică din partea armatei ucrainene şi a grupurilor partizane înarmate care se pregătesc pentru război, a declarat Steven Pifer, fost ambasador al SUA în Ucraina în perioada 1998-2000.

S-ar putea, totuşi, ca Rusia să nu susţină o astfel de mişcare îndrăzneaţă, fiind conştientă de riscurile şi obligaţiile implicate. “Cred că ruşii înţeleg că a merge dincolo de punctul în care se află acum înseamnă că vor fi costuri suplimentare, atât în ceea ce priveşte pierderile ruseşti cât şi în privinţa reacţiei internaţionale mai dure”, a continuat Pifer.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

Dezbaterea organizată de Fundația Universitară a Mării Negre cu tema „Puntea Moscova-Budapesta peste Ucraina și România” – video

Miercuri, 18 februarie, 2015, în incinta sălii festive Grand Hotel du Boulevard din București, a avut loc dezbaterea publică „Puntea Moscova – Budapesta peste Ucraina și România”, organizată de Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN) în colaborarea cu ziarul Adevărul și revista Foreign Policy România. Evenimentul a fost moderat de Ion M. Ioniță, senior editor Adevărul, și Dan Dungaciu, președintele Fundației Universitare a Mării Negre.

La discuții au participat, în calitate de vorbitori, Sergiu Celac, ambasador și membru în Consiliul Director al Fundației Universitare a Mării Negre, Ioan Donca, ambasador și membru în Consiliul Director al Fundației Universitare a Mării Negre, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și consilier prezidențial, Emil Hurezeanu, membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Petrişor Peiu, Director Departamentul de Analize Economice al FUMN, Iulian Chifu, profesor SNSPA și George Scarlat, expert FUMN.

Ce urmăreşte noua axă Budapesta-Moscova

De Matei Dobrovie | Articol publicat pe The Epoch Times | 20.02.2015

Atât Ungaria, cât şi Rusia suferă de un sindrom post-imperialist, a subliniat fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu în cadrul dezbaterii „Puntea Moscova-Budapesta peste Ucraina şi România”, organizată de Fundaţia Universitară a Mării Negre. Alţi vorbitori au afirmat că ultima vizită a lui Putin la Budapesta arată că începe să funcţioneze tactica morcovului sau a băţului ascuns, iar un expert FUMN a avertizat că apropierea Ungaria-Rusia este una geopolitică, interesul comun fiind legat de România şi Ucraina.
În deschiderea evenimentului, politologul Dan Dungaciu a reamintit că Ungaria este un stat NATO, dar pe care nu este preconizat să se construiască baze ale Alianţei şi că Budapesta are relaţii tot mai reci cu SUA, deşi recent a fost numit un ambasador american la Budapesta.

”La nivel european, Ungaria joacă pe ideea că Rusia nu este alteritatea şi opusul Europei, ci trebuie să fie un partener al acesteia. Budapesta încearcă să aibă un rol de punte şi este un stat euroatlantic care joacă la două capete”, a explicat Dungaciu. În opinia sa, pericolul este că Ungaria aduce Rusia la masa negocierilor pentru orice politică energetică europeană prin investiţiile făcute de ruşi în domeniul nuclear din Ungaria.

”La nivel european, Ungaria joacă pe ideea că Rusia nu este alteritatea şi opusul Europei, ci trebuie să fie un partener al acesteia. Budapesta încearcă să aibă un rol de punte şi este un stat euroatlantic care joacă la două capete” – Dan Dungaciu.

Analistul a mai arătat că la nivel regional, Grupul de la Vişegrad (state precum Slovacia, Ungaria, Slovenia) au un parteneriat solid cu Federaţia Rusă şi devin o punte economică între UE şi Federaţia Rusă.

În relaţia cu România, Dungaciu consideră că trebuie discutat în ce măsură Ungaria mai este un pericol regional pentru ţara noastră şi pentru proiectul european.

Virajul către Est

Şi jurnalistul Emil Hurezeanu a remarcat că ungurii stabilesc o nouă legătură cu Rusia într-un moment în care Moscova face din politica anti-occidentală o agendă transparentă, asumată, mai mult ca niciodată în ultimii 25 de ani. În opinia sa, nemulţumirea populaţiei ungare faţă de politicile pro-ruse ale lui Orban nu este însă masivă.

Jurnalistul consideră totuşi că alianţa Ungaria-Rusia este contra naturii, istoriei şi culturii. ”Nu cred că suntem în situaţia în care o axă Belgrad-Budapesta-Atena să ne izoleze ca un nou cordon sanitar înspre Occident de data aceasta, nu înspre Răsărit, astfel încât să stăm striviţi între o menghină maghiaro-rusă şi una sârbo-ungaro-elenă. Apropierea Ungariei de Rusia este însă una dintre cele mai neliniştitoare evoluţii pentru România. În Ungaria se vorbeşte despre noi proiecte energetice precum un post-South Stream care să vină din Turcia, să treacă prin Grecia şi apoi spre Ungaria”, a precizat Hurezeanu. El a adăugat că în conferinţa de presă, în legătură cu dependenţa de gazul rusesc, Orban a afirmat, : ”e vina mea că România şi Croaţia nu şi-au terminat conductele către Ungaria astfel încât să preluăm gaz metan şi din aceste ţări?” şi a remarcat că North Stream continuă să pompeze gaz în ciuda severităţii lui Merkel faţă de Kremlin.

La rândul său, fostul ministru de externe Sergiu Celac, a afirmat că, prin vizita sa la Budapesta, Putin a vrut să arate că prietenia cu Rusia rentează, dovadă fiind acordurile energetice. ”Până acum, abordarea Kremlinului era punitivă – dacă nu faci ce zic eu, îţi tai gazul sau măresc preţul. Acum începe să funcţioneze tactica morcovului sau a băţului ascuns”, a explicat Celac. În opinia sa, interesul lui Putin de a face această vizită era mai mare decât al lui Orban, pentru că este prima vizită a preşedintelui rus într-o ţară membră a UE după incidentul cu catastrofa zborului malaezian din iulie anul trecut.

Pe de altă parte, diplomatul a arătat că nu doar Viktor Orban, ci şi preşedintele ceh Milos Zeman şi premierul slovac Robert Fico au exprimat poziţii categorice împotriva sancţiunilor impuse Rusiei de Occident. ”Dacă ne uităm şi la chinurile definirii interesului naţional în Bulgaria şi zvârcolirile financiaro-politice ale Greciei, nemaivorbind de tragedia din Ucraina şi incertitudinea din Republica Moldova, toate acestea se petrec în jurul nostru şi trebuie să ne reconştientizăm poziţia geostrategică”, a concluzionat el.

Pe aceeaşi linie, fostul ambasador al României în Federaţia Rusă, Ioan Donca, a afirmat că relaţia Ungaria-Rusia reprezintă o breşă în UE şi în NATO. ”Vizita lui Merkel la Budapesta nu a avut niciun efect, pentru că nu a schimbat nimic din atitudinea lui Orban”, a adăugat fostul diplomat. El a ridicat întrebarea dacă garanţiile de securitate NATO sunt suficiente pentru România, în cazul în care această breşă se lărgeşte. În opinia sa, vom vorbi despre conflictul din Ucraina şi în următoarele decenii, iar parcursul european al acesteia ”este întrerupt, fracturat”.

Sindromul post-imperialist

Fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu a vorbit despre democraţia iliberală propusă de Orban pe ideea că un stat autoritar este mai eficient ”pentru că nu mai e nevoie să treci prin atâtea instituţii şi să obţii atâtea voturi pentru a lua decizii”. Prin urmare, democraţia ar putea să funcţioneze şi fără principii liberale. În opinia sa, această schimbare de abordare se explică prin faptul că atât Orban, cât şi Putin sunt membri ai Grupului de la Valdai, care propune democraţia suverană.

Pe de altă parte, Chifu a susţinut că Ungaria şi-a resetat abordarea de politică externă înainte de vizita Angelei Merkel pe noi coordonate în care relaţia sa privilegiată este în raport cu Germania şi Rusia.”UE şi NATO sunt cumva marginalizate din lipsă de capacitate de reacţie, eficienţă şi capacitate de a răspunde obiectivelor de politică externă ale Ungariei, în timp ce SUA devin nerelevante pentru că sunt schimbătoare şi nu oferă garanţii şi stabilitate în timp”, a precizat analistul.

Internaţionala revizionistă

Fostul consilier prezidenţial s-a referit şi la ”o anumită ameninţare a unei Internaţionale revizioniste formată din Rusia, care a anexat un teritoriu din Ucraina, şi Ungaria, care îşi gestionează un sindrom post-imperial”.

La rândul său, George Scarlat, expert al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, a reamintit că Ungaria lui Orban a subminat proiectul energetic european Nabucco, conductă care urma sa aprovizioneze şi Ungaria cu gaz caspic. Ţara ar fi devenit astfel un hub în transportul gazelor spre Austria. Ca urmare, Scarlat consideră că acţiunile şi deciziile guvernului Orban au fost contrare interesului naţional al Ungariei.

Pe de altă parte, Budapesta a încredinţat ruşilor, fără licitaţie, lucrarea pentru extinderea centralei nucleare de la Paks, ceea ce a dus şi la tensionarea relaţiilor cu SUA, pentru că s-a considerat că a fost o procedură netransparentă prin care a fost prejudiciat producătorul american Westinghouse care era interesat.

Expertul a mai precizat că parteneriatul Ungaria-Rusia este unul geopolitic, iar interesul comun este legat de România şi Ucraina. Scarlat a dat ca exemplu momentul când Poroşenko şi Iaţeniuk negociau anul trecut cu Rusia privind datoria legată de gaz şi preţul acestuia, iar Ungaria a anunţat fără explicaţii că sistează furnizarea de gaz în sistem reverse flow către Ucraina. Mişcarea a fost interpretată ca o încercare de a submina poziţia Kievului, astfel încât Ucraina să obţină un contract mai puţin avantajos.

Pe de altă parte, Scarlat a reamintit că oficialii ungari au cerut autonomia minorităţii maghiare din Ucraina în momentul abrogării legii limbilor regionale de către Parlamentul de la Kiev. Mai mult, în regiunea Transcarpatia din Ucraina, Ungaria a avut activităţi iredentiste, ca şi în Transilvania, având în vedere că au fost trimise acolo personaje ca liderul Jobbik, Vona Gabor, europarlamentarul ungur Bela Kovacs şi Csibi Barna, extremistul care a spânzurat o efigie a lui Avram Iancu, a conchis expertul.

articol preluat de pe http://fumn.eu/

Marș al demnității la Kiev, la un an de la „Euromaidan”

independent.md

Ucraina marchează în acest sfârșit de săptămână un an de la evenimentele din Maidan (Piața Independenței din centrul Kievului) – epicentrul manifestațiilor între noiembrie 2013 și februarie 2014 – care au dus la înlăturarea președintelui prorus Viktor Ianukovici.

„Această revoluție a fost prima, dar a fost o bătălie victorioasă pentru independența noastră”, a declarat actualul președinte ucrainean Petro Poroșenko, referitor la revoluția preoeuropeană de acum un an, potrivit AFP.

Mai mulți lideri europeni, între care președintele Consiliului European Donald Tusk și președintele german Joachim Gauk, sunt așteptați duminică dimineață la Kiev pentru a participa la un „marș al demnității”.

Printre participanți se va numără și președintele Republcii Moldova, Nicolae Timofti.

Peste 100 de oameni au fost uciși de către serviciile speciale ucrainene în timpul revoltelor din centrul Kievului și alte mari orașe ale Ucrainei.

articol preluat de pe http://independent.md/