Articole

Rusia: Guvernul va prelua controlul asupra lansărilor cinematografice

Rusia: Guvernul va prelua controlul asupra lansărilor cinematografice

de Diana Parvulescu – Mediafax

 

Vladimir Medinsky, ministrul rus al Culturii, a declarat că măsura luată va asigura refacerea bugetelor producţiilor locale, potrivit unor articole din presă, informează variety.com.

Astfel, în cazul în care premiera unor filme locale va coincide cu producţii realizate la Hollywood, cele din urmă vor trebui să fie reprogramate.

Filmele trebuie să primească o licenţă din partea guvernului, pentru a fi sigure de o lansare în sălile de cinema, iar ministrul Culturii va putea decide şi data premierei.

articol preluat de pe: mediafax.ro

Petro Poroşenko a convocat Statul Major militar pentru a riposta “agresiunii” ruse

Mediafax

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a convocat o reuniune de urgenţă a comandanţilor Statului Major militar, pentru a organiza o ripostă la “agresiunea” rusă.

“Preşedintele şi comandanţii militari vor discuta despre mijloacele de regrupare a forţelor armate şi de încetare a agresiunii ruse”, potrivit unui comunicat oficial.

Peste 9.000 de militari ruşi se află pe teritoriul Ucrainei, unde are loc un conflict separatist, a declarat miercuri Petro Poroşenko. “Avem peste 9.000 de militari ai Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, cu peste 500 de tancuri, piese de artilerie grea şi transportoare de trupe”, a declarat Poroşenko la Forumul economic mondial, desfăşurat în oraşul elveţian Davos.

Armata ucraineană a anunţat marţi că a fost atacată direct de militari ruşi care ajută insurgenţii separatişti din sud-estul Ucrainei.

Administraţia prooccidentală de la Kiev a anunţat luni că aproximativ 700 de militari ruşi au pătruns pe teritoriul Ucrainei. Kievul şi NATO au acuzat Rusia de multe ori că a trimis militari pentru susţinerea insurgenţilor separatişti din estul Ucrainei. Moscova a dat asigurări că nu a trimis militari în Ucraina.

Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat cu cel puţin 4.800 de morţi.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Grupul media rus Sputnik vrea să îşi deschidă birouri la Bucureşti şi Chişinău

Mediafax

Grupul media rus Sputnik News, care este controlat de Kremlin şi include o reţea de radio şi site-uri de ştiri în mai multe limbi, intenţionează să îşi deschidă birouri la Bucureşti şi Chişinău.

Rusia a anunţat pe 10 noiembrie 2014 lansarea unui nou serviciu multimedia internaţional, Sputnik, finanţat de stat, care are drept obiectiv să lupte împotriva “propagandei agresive” a Occidentului şi să ofere o “interpretare alternativă” evenimentelor din lume, după cum relata la momentul respectiv AFP, informează theguardian.com.

Grupul media Sputnik face parte din Rossiya Segodnya, care, în 2013, a încorporat agenţia de presă de stat RIA Novosti şi reţeaua de radio Voice of Russia, potrivit relatărilor din presa internaţională.

Potrivit theguardian. com, reţeaua de radio Sputnik va opera în 30 de limbi străine din anul 2015, va transmite peste 800 de ore de conţinut pe zi, iar conţinutul va fi produs în 130 de oraşe din 34 de ţări din lume.

Fiecare centru de informaţii al Sputnik va avea între 30 şi 80 de angajaţi, în timp ce o echipă extinsă de 100 de persoane va lucra în biroul din Kiev al grupului media.

“Cea mai mare parte a conţinutului (Sputnik, n.r.) va fi realizat la nivel local, de jurnalişti locali, ţinându-se cont de dezbaterile locale şi de solicitările audienţei locale”, declara, la lansarea Sputnik, Dmitry Kiselyov, directorul general al grupului de media.

Conform The Guardian, pe fondul unor tensiuni care au ajuns la un nivel nemaiîntâlnit de la Războiul Rece, planurile privind expansiunea Sputnik News reprezintă doar una dintre componentele vizate de Kremlin pentru schimbarea strategiei media internaţionale a Rusiei.

În acest sens, autorităţile de la Moscova plănuiesc investiţii masive în dezvoltarea media în 2015, la nivel mondial. Astfel, televiziunea Russia Today a fost bugetată cu o sumă de 400 de milioane de dolari, iar o sumă de 170 de milioane de dolari va fi investită în Rossiya Segodnya, agenţia de ştiri de stat din Rusia, care include grupul Sputnik.

Cotidianul britanic The Guardian mai relatează că Sputnik News va avea centre regionale în capitale majore, precum Beijing, Washington şi Cairo, dar şi birouri în diferite alte oraşe din lume, precum Berlin, Londra, Paris, Kiev, Istanbul, dar şi Bucureşti şi Chişinău.

De altfel, potrivit site-ului oficial al Sputnik News, acest grup multimedia de ştiri are în plan să producă din 2015 conţinut în 30 de limbi, între care se numără şi limba română.

În prezent, Sputnik News are versiuni în opt limbi, între care engleză, abhază, belarusă, germană, spaniolă şi chineză.
Planurile Moscovei privind expansiunea media de stat ruse la nivel internaţional a determinat Uniunea Europeană să propună, la rândul său, lansarea unei televiziuni în limba rusă, care să reprezinte o sursă alternativă de informaţii faţă de presa controlată de Kremlin, mai comentează The Guardian.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Mii de ultranaționaliști au defilat cu torțe la Kiev

AGERPRES/(AS — editor: Alic Mîrza)

Mai multe mii de suporteri ai extremei dreapta ucrainene au defilat cu torțe joi seară la Kiev pentru a cinsti memoria unuia dintre liderii naționaliști ucraineni, Stepan Bandera, denunțat de Moscova și de rebelii proruși din estul Ucrainei ca fiind colaborator nazist, transmite AFP.

Foto: (c) Valentyn Ogirenko / REUTERS

Manifestanții, reuniți la apelul partidelor de extremă dreapta Svoboda și Pravîi Sektor, dar și luptători din regimentul Azov alcătuit din voluntari naționaliști, au defilat prin centrul orașului până la Maidan, piața centrală din Kiev unde au avut loc protestele care au condus la răsturnarea de la putere a președintelui prorus Viktor Ianukovici, în februarie 2014.
Foto: (c) Valentyn Ogirenko / REUTERS

“Slavă Ucrainei! Slavă eroilor! Slavă națiunii! Moarte dușmanilor! Rusia este închisoarea popoarelor”, au scandat participanții care au fluturat drapele naționale în culorile albastru cu galben, naționaliste roșu cu negru și un mare portret al lui Stepan Bandera, născut în urmă cu 106 ani.

Bandera, unul dintre liderii naționaliști ucraineni din anii 1930-1950, rămâne un personaj controversat în Ucraina unde multă lume îl consideră ca un erou național și simbol al luptei pentru independență a acestei foste republici sovietice și parte a Imperiului Țarist, pe când alte persoane îl acuză că a colaborat cu naziștii.
Foto: (c) Valentyn Ogirenko / REUTERS

“Bandera și-a dat viața pentru Ucraina (…) Încearcă să îi denigreze numele, acuzându-l că a colaborat cu naziștii”, a declarat Kvazar, unul dintre manifestanți, luptător voluntar care s-a prezentat cu numele de război.

“Kremlinul se teme de Bandera, pentru că el simbolizează independența totală a Ucrainei” față de Rusia, a adăugat Lidia Ușii.
Foto: (c) Valentyn Ogirenko / REUTERS

Stepan Bandera a fost șeful ideologic al luptătorilor antisovietici, care au înfruntat Armata Roșie și au masacrat polonezi în vestul Ucrainei. O parte a mișcării naționaliste ucrainene a colaborat cu naziștii, înainte de a lupta împotriva lor.

Doi frați ai lui Bandera au fost uciși la Auschwitz în 1942 și el însuși a fost închis între 1941 și 1944 într-un lagăr de concentrare nazist, după ce a încercat să instaleze un guvern ucrainean independent în timpul ocupației hitleriste a Ucrainei, la acea dată parte a URSS.

Otrăvit de un agent KGB în 1959 la Munchen, el este detestat în Rusia. În martie, președintele Vladimir Putin a spus despre membrii guvernului ucrainean care a urmat regimului Ianukovici că sunt “moștenitori ideologici ai lui Bandera, complicele lui Hitler în cel de-Al Doilea Război mondial”.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Aleksei Navalnîi a fost arestat în timp ce încerca să ajungă la mitingul susţinătorilor săi. Peste 130 de persoane au mai fost reţinute la mitingul de la Moscova

Mediafax

Disidentul rus Aleksei Navalnîi a fost arestat, marţi seară, în timp ce încerca să ajungă la manifestaţia organizată de simpatizanţii săi, relatează postul tv Dojd, citat de AFP.

Liderul opoziţiei ruse se află sub control judiciar şi nu avea dreptul de a participa la manifestaţie.
În timp ce încerca să ajungă în piaţa în care este programată manifestaţia susţinătorilor săi, Navalnîi a fost arestat de poliţie.

Primăria Moscovei a avertizat că va împiedica desfăşurarea oricărei manifestaţii neautorizate, cu câteva ore înaintea unui miting în favoarea liderului opoziţiei, Aleksei Navalnîi, condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare.
Peste 130 de susţinători ai lui Aleksei Navalnîi, reţinuţi la Moscova

Peste 130 de susţinători ai liderului opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi, au fost reţinuţi în cursul mitingului organizat la Moscova.

Poliţia a comunicat că 132 de persoane au fost reţinute în cursul mitingului desfăşurat în Piaţa Manege, situată în apropierea sediului Preşedinţiei Rusiei.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Rusia vine în sprijinul exportatorilor de armament cu 110 milioane de dolari

AGERPRES/(AS — autor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică)

Guvernul rus a promis, duminică, șase miliarde de ruble (110 milioane de dolari) pentru a-i ajuta pe exportatorii de armament să-și ramburseze creditele luate de la băncile rusești, un nou semn al sprijinului statului pentru companiile afectate de criza financiară din Rusia, transmite Reuters.

În ultima perioadă, Guvernul de la Moscova a luat mai multe măsuri pentru sprijini companiile de stat și băncile, dar și pentru stabilizarea rublei, însă analiștii sunt pesimiști cu privire la perspectivele economiei și monedei rusești. Rusia suferă de pe urma înjumătățirii prețului la petrol, principalul articol de export, precum și de pe urma sancțiunilor occidentale.

Guvernul de la Moscova a promis, duminică, subvenții pentru exportatorii ruși de armament, urmând ca acestea să acopere o parte din dobânzile la creditele luate de la băncile domestice, incluzând banca de stat VEB. Potrivit Executivului rus, acest sprijin se va ridica la 2,9 miliarde ruble în 2015 și la 2,94 miliarde de ruble în 2016. În comunicatul oficial nu sunt precizați exportatorii beneficiari ai sprijinului de stat, însă cel mai mare exportator rus de armament este grupul de stat Rosoboronexport.

În 2013, Rusia a vândut peste hotare armament și echipamente militare în valoare de 15,7 miliarde de dolari.

Potrivit unui raport publicat în luna martie de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace /SIPRI/ din Stockholm, în perioada 2009 — 2013, cei mai mari furnizori mondiali de armament au fost SUA (29% din exporturile mondiale), Rusia (27%), Germania (7%), China (6%) și Franța (5%). Împreună, cele cinci state au controlat 74% din vânzările mondiale de armament, iar primele două peste jumătate (56%).

Foto: (c) Rachen Sageamsak / XINHUA ARHIVA
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Băsescu va cere înăsprirea sancțiunilor UE împotriva Rusiei

Independent.md

Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat, joi, înainte de plecarea la Consiliul European de la Bruxelles, că va susţine în cadrul reuniunii „creşterea sancţiunilor împotriva Moscovei”, în condiţiile în care situaţia din estul Ucrainei se îndreaptă către „o nouă Transnistrie”.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că un subiect aflat pe ordinea Consiliului European de joi de la Bruxelles, ultimul din acest an, este situaţia din estul Ucrainei.

„În ceea ce ne priveşte, susţinem că situaţia din estul Ucrainei marcată prin oraşele repet Lugansk şi Doneţk, se îndreaptă către o situaţie de gen Transnistria. De asemenea, este evident pentru noi că Federaţia Rusă contunuă să consolideze separatiştii, în estul Ucrainei, ceea ce impune, în opinia mea şi acest lucru îl voi susţine, creşterea nivelului de sancţiuni împotriva Moscovei”, a anunţat Băsescu, citat de Mediafax.

El a menţionat că „este adevărat că sancţiunile de până acum au început să producă efecte devastatoare pentru economia Federaţiei Ruse”.

„Cred că uşor, uşor domnul Putin o să renunţe la aroganţă. Am văzut declaraţia ministrului de Externe, Lavrov, făcută ieri sau alaltăieri, precum că Moscova nu intenţionează să facă din estul Ucrainei o nouă Crimee, ceea ce este un joc pentru copii. Nimeni nu spune că Federaţia Rusă vrea să enexeze estul Ucrainei, ci toţi spunem că Federaţia Rusă vrea să creeze o Transnistrie în estul Ucrainei”, a precizat Băsescu.

Şeful statului român a continuat: „Tipul acesta de politică promovat de Kremlin nu mai păcăleşte pe nimeni. Aş aştepta e la demnitarii ruşi să spună că nu vor crea o Trasnsnistrie în estul Ucrainei, şi nu o Crimee, că nimeni nu îi suspectează nimeni de aşa ceva”.

Traian Băsescu a mai arătat că în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, „suntem foarte bine documentaţi cu privire inclusiv la evoluţiile politice”.

„Vom susţine escaladarea, creşterea nivelului de sancţiuni, în aşa fel încât Moscova să înţeleacă că Uniunea Europeană îşi menţine principiile şi că în Europa nu poţi să creezi Transnistrii, ori de câte ori interesele tale de expansiune a intereselor îţi cer acest lucru”, a mai comentat Traian Băsescu.
articol preluat de pe http://independent.md

Putin promite amnistie fiscală pentru rușii care-și repatriază averile

Președintele Rusiei Vladimir Putin a promis joi, în cadrul unui discurs în fața camerelor reunite ale Parlamentului, amnistie fiscală tuturor cetățenilor ruși care-și repatriază averile, în condițiile în care doar în 2014 capital în valoare de peste 125 de miliarde de dolari americani a fost scos din țară.

„Propun o amnistie totală pentru capitalurile care revin în Rusia. O să o facem acum, o singură dată. Cei care doresc trebuie să profite”, a declarat Vladimir Putin.

El a dat asigurări că toți cei care își vor repatria averile „se vor bucura de garanții juridice solide”, că „nu vor fi întrebați de unde provin capitalurile” și că „nu vor face obiectul unor anchete administrative”.

Criza economică în care a intrat Federația Rusă în 2014 din cauza conflictului din estul Ucrainei și a tensiunilor cu Occidentul îi determină pe cetățeni să-și scoată capitalul din această țară, transferându-l în state din Vest, mai stabile din punct de vedere economic.

Astfel, doar în 2014 din Federația Rusă a fost scos capital în valoare de aproximativ 125 de miliarde de dolari, potrivit ministrului rus al Economiei, Alexei Uliukaev. Acesta estimează că trendul va continua și în 2015, când peste 90 de miliarde de dolari ar urma să fie transferate în alte țări.
articol preluat de pe http://independent.md/

Asasin în lege – documentar RISE

fotoȘ st.interakt.md

 

Investigația video face legătura între mai multe asasinate la comandă și tentative de crimă comise în patru țări, arătând cum funcționează, în timp real, la frontiera de est a Uniunii Europene, un sistem de crimă organizată cu ramificații la toate nivelurile societății.

Asasin în Lege spune povestea unui război nevăzut, în care protagoniștii sunt bancheri ruși influenți, afaceriști conectați la Kremlin, servicii secrete, brigăzi de asasini plătiți și structuri mafiote organizate după modelul rusesc Hoț în Lege (Vor V Zakone).

Investigația a durat doi ani și jumătate, pe parcursul cărora RISE a folosit mai multe tehnici jurnalistice, inclusiv incognito și înregistrări audio-video cu camera ascunsă, atunci când situația din teren a cerut-o.

 

La Moscova se caută măsuri care să sporească cenzura în mass-media

La câteva zile după ce preşedintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care forţează companiile străine să-şi vândă acţiunile deţinute în mass-media rusă, membri ai Camerei superioare a Parlamentului rus au susţinut că este necesar ca statul să sporească presiunile pentru a combate blocajul cauzat de ştirile ”negative” care afectează imaginea ţării, relatează Moscow Times.

Iniţiatorul propunerii este deputatul Igor Chernyshev. Acesta a declarat că îşi propune să creeze un ”forum pentru discutarea politicii de informare a ţării” cu editorii grupurilor media naţionale în Camera superioară, cunoscută drept Consiliul Federaţiei.

”Este foarte important pentru formularea unei imagini chiar şi în interiorul guvernului nostru – printre oameni, printre regiuni, cât şi pe plan internaţional”, a declarat Chernyshev.

”Este o situaţie şubredă în care media naţională arată numai ceea ce consideră ca fiind important sau subiect fierbinte”, a apreciat acesta.

Propunerea lui Chernyshev accentuează situaţia provocată de legea care-i limitează pe proprietarii străini din mass-media rusă, obligându-i să reducă pachetele de acţiuni până la maximum 20%. Analiştii susţin că legea este proiectată să mărească controlul statului asupra grupurilor media ruse.

Legislaţia anterioară stabilea o limită de 50% din activele unei entităţi media de televiziune şi radio, dar a lăsat ziarele tipărite – unde companiile străine au o prezenţă mare – neatinse. Noua lege poate reduce activele ruse deţinute de cel puţin 15 grupuri media internaţionale.

Unii profesionişti din mass-media n-au primit bine propunerea lui Chernyshev. Vladimir Pozner, o figură respectată din media şi gazda unei emisiuni la televiziunea de stat Canalul 1, a declarat vineri că ideea lui Chernyshev se aseamănă cu atitudinea faţă de media existentă în Uniunea Sovietică.

”Nu există nicio informaţie pozitivă sau negativă – există informaţie… Asta arată foarte mult ca un efort de a introduce cenzura”, a declarat Pozner.

Chernyshev, un reprezentat al regiunii Tomsk din Siberia, a declarat că valul de negativitate din media înseamnă că posturile de televiziune de stat ar relata mai degrabă despre accidentele rutiere din regiunea respectivă decât despre deschiderea de noi fabrici.

Canalele de ştiri sovietice difuzau, de regulă, foarte puţine informaţii negative despre Uniunea Sovietică în timp ce descriau Occidentul ca fiind blocat într-o stare continuă de criză, aflat pe marginea colapsului – o practică pe care unele canale de stat, precum televiziunea de stat internaţională Russia Today, au fost acuzate că o perpetuează în prezent.

Propunerea deputatului din regiunea Tomsk şi-a găsit deja susţinere printre parlamentari. Speakerul Consiliului Federaţiei, Valentina Matvienko, cea mai puternică femeie din politica rusă, a solicitat comisiei de legislaţie media să ia în considerare propunerea privind cenzura mass-mediei, potrivit Izvestia.

Şeful comisiei, Vitali Ignatenko – fost şef al agenţiei de stat Itar Tass – a declarat pentru Izvestia: ”Vom invita jurnalişti şi editori în Consiliul Federaţiei pentru a vedea unde trebuie să-şi ajusteze acţiunile”, adăugând că ”va fi o conversaţie pur profesională”.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com