Articole

Roșia Montană

Roşia Montană la începutul secolului al XX-lea (foto – Csiky Lajos, album Verespatak és környéke)

foto preluat de pe arhitectura-1906.ro
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Roșia Montană este o localitate minieră din Munții Apuseni, județul Alba.

Răspândită pe versanții văii Roșiei, si-a capatat numele datorită culorii roșiatice a apei din cauza conținutului ridicat în oxizi de fier. Situată la o altitudine de aproximativ 800 m, unde se îmbină culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase înalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatării îndelungate, străbătută de râul Roșia, bogat în minerale, în special fier care îi dă o culoare roșiatică, de unde și denumirea comunei. Culoarea roșiatică a apei se datorează mineritului excesiv ce durează de peste 2000 de ani.

Localitatea are o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu și este una din cele mai vechi localități cu tradiție în exploatarea metalelor prețioase din Europa.

A fost înființată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraș minier cu coloniști din Iliria.
Era cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Primul document în care s-a specificat acest nume este o tablă din ceară ce datează din 6 februarie 131.

În ruinele fostei cetăți, arheologii au descoperit locuințe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba greacă și latină și 25 de table de ceară. Multe din descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului din Roșia Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri care funcționau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial.

Roșia Montană a cunoscut și trăit toate evenimentele istoriei românilor: În anul 1784 casele exploratorilor au fost distruse de către revoluționarii lui Cloșca, născut în satul Cărpiniș, iar în timpul revoluției din 1848 Avram Iancu a avut aici pe Simion Balint, unul din cei mai devotați revoluționari.

Aici s-a născut și a copilărit Iulia Faliciu, soția lui B.P. Hașdeu și mama poetei Iulia Hașdeu. B.P. Hașdeu a cunoscut-o în anul 1865, în casa protopopului Simion Balint.

Munții sunt acoperiți de păduri, pășuni sau fânețe dând aspectul specific Munților Apuseni. O caracteristică unică a peisajului este prezența nenumăratelor lacuri artificiale numite “tăuri”. Aceste lacuri au fost creeate inițial pentru a folosi activității miniere iar astăzi folosesc în scopuri de agrement. Există în această localitate peste 105 tăuri, lacuri sau stăvilare (Țarina, Tăul cel Mare, Anghel, Brazi, Corna etc.) rezultat al activității miniere.

În apropierea Roșiei Montane se află două formațiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului și Piatra Despicată. Piatra Corbului este situată pe Dealul Cârnic la o altitudine de aproximativ 950 m iar Piatra Despicată se află între Dealul Cârnic și Dealul Cetății.

Roşia Montană la începutul secolului al XX-lea foto: Csiky Lajos, album Verespatak és környéke - foto preluat de pe arhitectura-1906.ro

Roşia Montană la începutul secolului al XX-lea foto: Csiky Lajos, album Verespatak és környéke – foto preluat de pe arhitectura-1906.ro

 

Dealul Cetății este probabil cea mai importantă mărturie istorică, aici putând încă fi observate galeriile și puțurile din fostele mine romane. Se află la aproximativ o jumătate de oră de mers din centrul comunei. Aici s-au găsit 25 de table cerate care atestă existența milenară a oamenilor în aceste locuri. Cea mai importantă este placa nr. XVIII, singura pe care este trecută data 6 ianuarie 131 d.C. și denumirea de Alburnus Maior. A fost descoperită în anul 1854 și în prezent se află expusă în Muzeul Mineritului din incinta fostei exploatări miniere. Este și locul amplasării cetății Alburnus Maior.

 

Cetatea Alburnus Maior se află pe Dealul Cetății în apropierea fostelor exploatări romane și a reprezentat punctul de apărare al localității și ale exploatărilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuințe, morminte, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba greacă și latină și 25 de table de ceară. Majoritatea din descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului.

 

Muzeul Mineritului se află în apropierea fostei exploatări miniere. Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi văzute monumente istorice și unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraș, și construcțiile folosite pentru separarea aurului de piatră, numite „șteampuri”. Acestea erau alimentate de lacuri artificiale de acumulare numite „tăuri”.

 

Casele vechi din secolele XVIII-XIX (monumente de arhitectură populară).

 

Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Obeliscul este amplasat în centrul localității și a fost ridicat în anul 1925, în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Monumentul, cu o înălțime de 4 m, este alcătuit dintr-un postament din beton, pe care se înalță soclul și obeliscul în formă de piramidă, care are în terminație 3 cruci. Împrejmuirea este asigurată de un gard din plasă de sârmă. Pe fațada monumentului se află un înscris comemorativ: „1914-1918/ Închinare lui Dumnezeu/ Cinstire eroilor neamului“.

Pe raza comunei Roșia Montană se află doua situri geologice protejate, declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului și Piatra Despicată.

 

Piatra Corbului se află în sudul comunei la aproximativ o oră de mers, pe versantul sudic al Dealului Cârnic. Rezervația geologică ocupă o suprafață de 5 ha, la altitudini cuprinse între 950 și 1100 m și deține acest statut din anul 1969.Formațiunile ocrotite sunt iviri masive de andezite, ce au luat forma unei cetăți în ruine sau a capului unui corb, de unde și denumirea. Stâncile sunt supuse unui proces intens de modelare și dezagregare. Crestele stâncilor sunt presărate cu ace și turnuri ascuțite și surplombe imense ce indică locurile de unde pe parcursul timpului s-au desprins blocuri imense de rocă. Numeroasele excavații din stâncă indică locurile vechilor galerii romane, astăzi distruse.

În apropierea Pietrei Corbului, între Dealul Cârnic și Dealul Cetății se află altă formațiune geologică protejată, numită Piatra Despicată. Este formată dintr-o stâncă imensă, separată de sol și formată dintr-un tip de rocă nemaiîntâlnit prin acele locuri. Proveniența stâncii este necunoscută. Legenda spune că ar fi fost scăpată acolo de un uriaș ce o transporta pe brațe peste Munții Apuseni cu mii de ani în urmă.

Accesul se poate face din centrul comunei, pe un fost drum industrial.

Pentru separarea aurului de restul minereului s-au construit mori de apă numite „șteampuri”. Debitul pârâielor ce treceau pe lângă exploatările miniere era prea scăzut, încât pentru punerea în funcțiune a șteampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite „lacuri pentru șteampuri” sau „tăuri”. Majoritatea lor mai există și astăzi și nemaifiind utile scopului lor inițial, au fost amenajate pentru piscicultură, agrement și pescuit sportiv.

 

Tăul Mare este situat aproape de izvoarele văii Roșia, la o altitudine de 930 m. A fost construit în anul 1908 și a primit numele de Tăul Mare datorită întinderii lui pe o suprafață mai mare decât celelalte lacuri.

 

Tăul Cornei este situat la obârșia văii Corna, afluent direct al râului Abrud, la mică distanță de satul Corna, la altitudinea de 930 m. Tăul Cornei este unul din cele mai frumoase și mai vizitate tăuri din zonă.

 

Tăul Brazi este situat pe un afluent al văii Roșia, la mică distanță de Tăul Cornei la aceeași altitudine de 930 m. Se spune că lacul ar fi fost construit din ordinul Mariei Tereza. Lacul este înconjurat de o poiană cu vedere spre dealurile din împrejurimi și de o pădurice de brazi, de unde și denumirea.

 

Tăul Țarinii este cel mai înalt lac din bazinul Roșiei situat la o altitudine de aproape 1000 m în apropiere de Tăul Mare. Lacul este înconjurat de o țarini, de unde și denumirea, și de câteva case împrăștiate prin apropiere. Datorită poziției într-un loc deschis, de pe malurile lacului se deschide o panoramă spre Vârful Vulcan (1263 m) declarat monument al naturii datorită formațiunilor sale carstice.

Alte lacuri din bazinul Roșiei sunt: Tăul Anghel, situat în imediata apropiere de Tăul Brazi la nici 100 m distanță; Tăul Muntari, cel mai vechi și mai mic din zonă; Tăul Gaurari, aflat pe Valea Seliștei un, afluent direct al Abrudului și Tăul Cartuș aflat puțin mai jos de Tăul Brazi într-o albie îngustă.

Roșia Montană este un loc al poveștilor. Printre localnici circulă fel de fel de povești despre morojnițe și vâlve. Morojnițele se cred a fi niște ființe ce după miezul nopții se dau de trei ori peste cap și se transformă într-un animal asemănător cu veverița și care fură laptele de la vaci. Vâlvele se cred a fi niște stafii care pot lua diferite forme și trăiesc în fostele mine și se arată din când în când localnicilor.

Legenda Întemeierii Roșiei spune că aurul a fost descoperit prima dată în zonă de către o femeie pe nume Cotroanța care venea cu caprele pe un deal numit Chernic. Aici a găsit un bulgăre care strălucea la soare și și-a dat seama că e de aur. Una din fostele galerii din apropierea Tăului Mare a primit numele Cotroanța.

Localitatea -Rosia Montană văzută din masivul Vaidoaia - foto ziarulunirea.ro

Localitatea -Rosia Montană văzută din masivul Vaidoaia – foto ziarulunirea.ro

 

Proiectul minier

Numele de Roșia Montană a devenit arhi-cunoscut după ce o companie româno-canadiană, Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a obținut licența de concesiune pentru exploatarea minereurilor de aur și argint din perimetrul Roșia Montană, licență obținută prin transfer de la Minvest SA Deva și nu prin licitație. Licența este valabilă doar pentru exploatarea veche, care a fost închisă în 2006. De altfel autorizația de mediu, emisă pentru Minvest, a expirat în decembrie 2004, dar exploatarea de mici dimensiuni a continuat până în 2006, în condițiile în care licența nu a fost anulată.

RMGC este o companie înființată în anul 1997, în județul Alba, în care acționari sunt Gabriel Resources, firmă canadiană și acționar majoritar – cu 80,46% din totalul acțiunilor, compania minieră de stat Minvest Deva – cu 19,31% și alți acționari minoritari – cu 0,23%. Proiectul minier de la Roșia Montană este prevazut a se desfășura pe parcursul a 17 ani, pe o suprafață de 12 km², timp în care se estimează că vor fi extrase aproximativ 300 tone de aur și 1600 tone de argint. Compania nu a primit încă autorizațiile necesare începerii proiectului.

Proiectul Roșia Montană este combătut de o parte a membrilor Academiei Române prin Declarația Academiei Române în legătură cu proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană www.acad.ro
și Academia de Studii Economice București, în urma unor analize științifice date publicității.
www.observatorulurban.ro

 

Impactul asupra mediului

Proiectul constă în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafață, prin cianurare, din Europa care va cuprinde, în Valea Roșia, patru cariere deschise și o uzină de prelucrare cu cianuri a aurului și argintului, iar în Valea Corna un iaz de decantare a substanțelor chimice cu o suprafață de 367 hectare.

Una din principalele temeri cu privire la acest proiect este legată de un posibil accident ecologic asemănător celui de la Baia Mare din anul 2000, când ruperea unui baraj al iazului de decantare a dus la poluarea cu cianură a Tisei și a Dunării, moartea a 1200 tone de pește și contaminarea resurselor de apă a 2 milioane de oameni.

Roșia Montană Gold Corporation a achiziționat, începând din 2002, 78% din cele 794 de gospodării aflate în zona de impact a proiectului. Din aceste 794 de gospodării, 143 au fost case nelocuite, 150 de familii au acceptat sa fie strămutate, iar 501 familii urmează să fie mutate pe un alt amplasament numit Piatra Albă, aflat la circa 5 km. de sat. Valoarea totală a investiției în achiziția de proprietăți se ridică la peste 71 de milioane de dolari. Aceste achiziții discutabile – ce nu fac obiectul de activitate al companiei RMGC – au fost făcute în condițiile în care documentația proiectului minier era în fază incipientă, proiectul de exploatare minieră la suprafață, prin cianurare nefiind aprobat nici în prezent datorită riscului distrugerii pe termen lung a mediului generată tehnologic de uriașul lac de decantare cu cianuri (prevăzut a se întinde pe o suprafață de aproape 400 hectare). Cumpărarea doar parțială a proprietăților din zona de exploatare creează greutăți serioase companiei RMGC deoarece aprobarea proiectului și implicit activitatea de exploatare nu poate începe fără acceptul tuturor proprietarilor de teren, ale căror drepturi sunt apărate atât de legislația românească cât și de cea europeană. În cazul unor aprobări abuzive din partea instituțiilor statului român („la limita legii”) există riscul antrenării statului român în litigii interminabile, cu costuri ridicate (ce pot fi imputabile persoanelor vinovate sau suportate de contribuabilul român).

Conform estimărilor discutabile ale companiei, proiectul va crea peste 2300 de locuri de muncă în faza de început a lucrărilor de descopertare și peste 800 de locuri de muncă permanente după ce proiectul va deveni operațional. Asa cum se spune în comunicatul Academiei Romane, exploatarea proiectată nu reprezintă o soluție de dezvoltare durabilă, pe termen lung, problemele sociale și economice ale zonei rămânând nerezolvate sau agravându-se după această perioadă. În același comunicat, referitor la locurile de munca create în perioada operațională a exploatării acestea sunt estimate de Academia Româna la circa 300, număr nesemnificativ în raport cu nevoile locale, care ar cere o soluție de durată, bazată pe resurse regenerabile.

Evaluarea economică a proiectului făcută de profesorii de la Academia de Științe Economice București și dată publicității apreciază un câștig nesemnificativ din partea statului român , raportat la riscurile asumate pe termen lung. ASE București prezintă 24 argumente, fundamentate științific și care impun oprirea acestui proiect, apreciat ca fiind în mod vădit, dezavantajos pentru statul roman și în contradicție cu unele prevederi din legislația româna și cea europeană.

Casele monument istoric de la Roșia Montană, într-o avansată stare de degradare
Centrul istoric al comunei este declarat zonă protejată și nu va fi afectat de exploatarea minieră. Aici, 35 de case monument istoric și trei biserici urmează să fie restaurate odată cu demararea proiectului minier. În 2010 a fost finalizată restaurarea primei case din Centrul Istoric, care în prezent adăpostește expoziția de istorie a mineritului „Aurul Apusenilor”. În momentul de față, cea mai mare parte a caselor monument istoric sunt într-o stare avansată de degradare, instabile și imposibil de folosit.

În prezent, Roșia Montană nu dispune de condițiile de bază pentru practicarea turismului la standarde europene – rețeaua de canalizare este restrânsă, iar accesul spre frumusețile naturale ale zonei este dificil.

Proiectul Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) este „tipic pentru operațiile imediate care compromit definitiv dezvoltarea de largă perspectivă a zonei” și „echivalează cu radierea unei părți notabile din suprafața unui județ și a două milenii de istorie”, a susținut Uniunea Arhitecților din România (UAR), într-o poziție oficială exprimată în 26 noiembrie 2010.

Academia Română, Academia de Studii Economice București, Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică și Biserica Unitariană și-au exprimat opoziția categorică față de proiectul minier. De altfel, din punct de vedere tehnologic nici nu putem vorbi de un „proiect minier” ci mai degrabă asistăm la un proiect industrial – apropiat industriei materialelor de construcții – întrucât operația de extragere a minereului aurifer nu se face prin metode clasice de către mineri ci direct, la suprafață, prin dislocarea (așa numita operație de „pușcare”) muntelui, urmată de transportul și concasarea minereului aurifer și separarea aurului – prin cianurare – în recipiente speciale. Fluxul tehnologic menționat mai sus a obligat și obligă compania canadiană să cumpere cât mai multe proprietăți și să asigure „facilități” celor interesați să părăsească zona pentru a nu întâmpina opoziția firească a locuitorilor generată de însăși tehnologia de lucru.

Festivalul FânFest este un eveniment ce promovează valorile zonei: tradiții, ecoturism, ecologie, patrimoniul cultural. În cadrul acestui festival vin anual mai multe formații și interpreți din România și străinătate.

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi mai mult despre si pe www.rosiamontana.org; epochtimes-romania.com; marturiilehierofantului.blogspot.comwww.historia.ro

 

 

 

Marea Adunare a Moților și Proclamaţia de la Câmpeni (19 octombrie 2013)

Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013)

foto preluat de pe romaniacurata.ro
articol de Mihai Gotiu

20 Oct 2013

Mihai Gotiu - foto - romaniacurata.ro

Mihai Gotiu – foto – romaniacurata.ro

 

Pe 19 octombrie 2013, la Câmpeni a fost sărbătoare. În jur de 5.000 de locuitori ai Munţilor Apuseni şi prieteni de-ai lor din toate colţurile ţării (Cluj, Bucureşti, Braşov, Timişoara, Sibiu, Deva, Alba Iulia, Turda, Oradea, Piteşti etc.) s-au adunat pentru a le transmite un mesaj cât se poate de clar guvernanţilor: pe aici nu se trece cu cianură. Unii dintre ei au venit la Marea Adunare cu vacile şi caii, care, la rândul lor, nu vor să aibă de a face cu cianura.

Vaci şi boi din Apuseni vs. “bizoni” din Parlament şi Guvern. Pe cine pariaţi? - Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Vaci şi boi din Apuseni vs. “bizoni” din Parlament şi Guvern. Pe cine pariaţi? – Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Premierul Victor Ponta a văzut, de la Bucureşti, că la Câmpeni s-ar fi adunat „un grup extremist”. Eu am văzut, la faţa locului, oameni în haine de biserică sau în costume populare ascultând un parastas în memoria eroilor zonei, tulnicile Apusenilor, pe Mariana Anghel şi discursurile legate de respectarea legilor din România. Dumnezeu ştie cum în mintea prim-ministrului apelul la respectarea drepturilor cetăţenilor e un act „extremist”. Deşi, poate, dintr-o anumită perspectivă, chiar are dreptate: respectarea legilor şi a drepturilor cetăţenilor a devenit în România un act de o raritate extremă.

Victor Ponta, a fost prezent şi el la Câmpeni. Să poată să dea apoi raportul - Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Victor Ponta, a fost prezent şi el la Câmpeni. Să poată să dea apoi raportul – Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Parastas pentru pomenirea eroilor Munţilor Apuseni. O fi şi ăsta un gest “extremist”… - Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Parastas pentru pomenirea eroilor Munţilor Apuseni. O fi şi ăsta un gest “extremist”… – Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Parastas pentru pomenirea eroilor Munţilor Apuseni. O fi şi ăsta un gest “extremist”… - Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Parastas pentru pomenirea eroilor Munţilor Apuseni. O fi şi ăsta un gest “extremist”… – Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Dincolo de toate acestea, am văzut însă motivul pentru care proiectul minier de la Roşia Montană nu are nici cea mai mică şansă să devină realitate. Ani la rând, propaganda companiei a clamat că proiectul ar avea susţinerea locuitorilor zonei. Una dintre marile minciuni publicitare orchestrate în birourile agenţiilor de PR. Dar care s-a dovedit ieri (pentru cei care mai aveau vreo îndoială) câtă acoperire are în realitate. RMGC pretinde că are, la ora actuală, 500 de angajaţi şi că va crea „mii de locuri de muncă”. Dintre aceştia şi rudele lor, la apelul şi mobilizarea companiei, s-au adunat 2-300 ieri, la Roşia Montană…

Peste voinţa locuitorilor Apusenilor, planurile oricărei companii şi a susţinătorilor ei politici nu pot să treacă. Iar mobilizarea moţilor e doar la început. Pentru că cei care au participat la Marea Adunare de la Câmpeni vor duce vestea mai departe. La Albac, Sohodol, Horea, Bistra, Sălciua, Abrud, Arieşeni, Avram Iancu, Bucium, Zlatna, Brad şi în alte zeci de localităţi din Apuseni. Iar vestea are o semnificaţie aparte: locuitorii Apusenilor sunt oameni liberi, care îşi cunosc drepturile şi îşi decid singuri soarta.

Am spus-o şi ieri la Câmpeni şi o repet: 19 octombrie 2013 este o zi pentru istoria Munţilor Apuseni. Care va deveni, aşa cum a fost şi ieri, o sărbătoare. O sărbătoare a oamenilor liberi.

Apusenii şi ţara susţin Roşia Montană - Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Apusenii şi ţara susţin Roşia Montană – Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Sătenii din Albac au venit la Adunare cu furci şi coase. Deocamdată, confecţionate din lemn - Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Sătenii din Albac au venit la Adunare cu furci şi coase. Deocamdată, confecţionate din lemn – Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Sătenii din Albac au venit la Adunare cu furci şi coase. Deocamdată, confecţionate din lemn - Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Sătenii din Albac au venit la Adunare cu furci şi coase. Deocamdată, confecţionate din lemn – Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Apusenii şi ţara susţin Roşia Montană - Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Apusenii şi ţara susţin Roşia Montană – Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

 

Apusenii şi ţara susţin Roşia Montană - Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Apusenii şi ţara susţin Roşia Montană – Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Apusenii şi ţara susţin Roşia Montană - Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Apusenii şi ţara susţin Roşia Montană – Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

 

Proclamaţia de la Câmpeni – 19 octombrie 2013

Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

- Noi, locuitorii Munţilor Apuseni, adunaţi astăzi, 19 octombrie 2013, la Câmpeni, ne afirmăm dreptul de a ne decide singuri soarta. În temeiul acestui deziderat legitim proclamăm:

- Pământul, pădurile, păşunile, apa şi aerul Munţilor Apuseni aparţin celor care locuim aici, aşa cum ne-au fost lăsate moştenire de străbuni. Avem dreptul şi obligaţia să le transmitem în bună stare urmaşilor noştri, pentru ca şi ei să se poată bucura de ele. Locuitorii Apusenilor sunt cei îndreptăţiţi să decidă care e cel mai potrivit mod prin care bogăţiile cu care ne-au înzestrat natura şi bunul Dumnezeu vor fi valorificate în folosul comunităţii noastre şi al României!

- Viaţa în Munţii Apuseni nu e uşoară, dar avem păşuni pe care putem să ne creştem vitele, avem păduri din care, cu bună măsură, putem lua lemne pentru fabricile noastre de mobilă, încă mai avem ape curate, peisaje, monumente ale naturii şi o istorie care atrag zeci de mii de turişti în fiecare an. Sunt activităţi de pe urma cărora locuitorii Apusenilor trăiesc deja şi sunt oportunităţi de dezvoltare, care, valorificate cu înţelepciune, pot să ne asigure un trai bun atât nouă, cât şi copiilor şi nepoţilor noştri. Noi nu cerşim la uşile altora, alţii au venit la uşa noastră şi încearcă să ia şi să distrugă ceea ce ne aparţine!

- Din aceste activităţi şi din dezvoltarea lor se pot colecta taxe şi impozite care să fie administrate în folosul nostru şi al cetăţenilor români. Cerem celor care ne reprezintă, în Consiliile Locale şi Judeţene, în Primării, în Parlament şi Guvern, să folosească cu responsabilitate deplină aceste taxe şi impozite, pentru a construi drumuri, şcoli şi spitale. Aceşti bani nu sunt pentru buzunarele lor, ci pentru a asigura dezvoltarea comunităţilor și o viaţă fericită pentru cei care contribuie la buget. Dacă se dovedeşte că, încălcându-ni-se voinţa, aceşti bani vor fi folosiţi împotriva noastră, ne asumăm dreptul de a nu-i mai recunoaşte ca reprezentanţi legitimi şi ne vom apăra aşa cum orice om e îndreptăţit să se apere împotriva celui care vrea să-i facă un rău!

- Orice străin e binevenit în Munţii Apuseni atâta vreme cât ne respectă modul de viaţă şi nu întreprinde nimic în măsură să-l schimbe împotriva voinţei noastre. Ne păstrăm dreptul de a lupta împotriva tututor celor care prin viclenie, hoţie şi corupţie vin aici pentru a fura ce e al nostru ori pentru a distruge resursele naturale şi istorice de care depinde viaţa noastră. Fericirea şi bunăstarea nimănui nu se poate baza pe nefericirea şi sărăcirea semenilor săi!

- În considerarea celor enunţate mai sus, le transmitem guvernanţilor şi politicienilor, în mod imperativ, următoarele revendicări punctuale:

Revendicările locuitorilor Ţării Moţilor

Avram Iancu, cu steagul Roşiei Montana - Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Avram Iancu, cu steagul Roşiei Montana – Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

- Respingerea de către Parlament a tuturor proiectelor de lege care prevăd măsuri speciale de expropriere a cetăţenilor români, precum şi alte măsuri derogatorii de la regimul legal de protecţie a mediului, patrimoniului cultural, apelor, pajiştilor şi terenurilor agricole, bunurilor publice etc., în favoarea companiilor miniere de orice tip;

- Interzicerea prin lege a utilizării cianurii în activitățile miniere din România;

- Includerea Roșiei Montane pe lista tentativă a României pentru UNESCO;

- Respingerea de urgență, prin Hotărâre de Guvern, a acordului de mediu pentru proiectul minier de la Roșia Montană;

- Desecretizarea tuturor contractelor şi actelor adiţionale încheiate de către Guvern, referitoare la înstrăinarea, cedarea, concesionarea resurselor minerale ale României;

- Demisia inițiatorilor proiectului de lege specială pentru Roşia Montană: ministrul Marilor Proiecte, Dan Șova, ministrul Mediului, Rovana Plumb, ministrul Culturii, Daniel Barbu, directorul ANRM, Gheorghe Duțu, precum și a premierului Victor Ponta;

- Asumarea de către Guvern a expertizei și a punctelor de vedere referitoare la proiectul minier de la Roșia Montană – exprimate de: Academia Română, Asociația Ad Astra, Institutul Geologic Român, Ordinul Arhitecților din România, Sinodul BOR, Sinodul BRU și al celorlalte biserici creștine din România, precum și de experții independenți;

- Crearea unei Comisii Parlamentare de Anchetă a Afacerii Roşia Montană sub toate aspectele: înstrăinarea zăcămintelor; acordarea licenţei; sponsorizările RMGC către instituții publice și private, ONG-uri, persoane fizice; influenţarea deciziilor politice; încălcarea unor hotărâri judecătoreşti definitive; modul în care publicitatea oferită de companie a afectat libertatea presei și dreptul la liberă exprimare etc.;

- Refacerea și dezvoltarea infrastructurii rutiere din zona Munților Apuseni și acordarea unor facilități fiscale și de altă natură pentru dezvoltarea activităților economice în următoarele domenii: turism, prelucrarea lemnului și refacerea fondului forestier, creșterea și prelucrarea produselor de origine animală, apicultură, alte activități specifice zonei;

- Adoptarea de către Guvernul României a unor politici publice, ca și elaborarea, cu ajutorul societăţii civile reale, a unei strategii care să prevadă măsuri în acord cu principiile dezvoltării durabile, ale utilizării optime a resurselor, ale conservării patrimoniului cultural-istoric și ale sprijinirii întreprinzătorilor locali;

- Începerea de către instituțiile abilitate a cercetării penale în cazul persoanelor care au semnat sau au participat la elaborarea și avizarea de documente cu privire la proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană;

- Interzicerea prin lege a utilizării metodei fracturării hidraulice în exploatarea gazelor de șist și respectarea, în zonele vizate pentru această exploatare, a voinței suverane a cetățenilor, cu care ne exprimăm deplina solidaritate.

Aceasta este voinţa noastră, a locuitorilor Munţilor Apuseni, a oamenilor liberi prezenţi la Marea Adunare de la Câmpeni, exprimată public astăzi, 19 octombrie 2013, cu spiritul şi gândul îndreptate către o dezvoltare durabilă, care să asigure accesul pentru mai multe generaţii la toate resursele cu care Dumnezeu ne-a înzestrat.

AŞA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU !

***

articol preluat de pe voxpublica.realitatea.net

 

Mihai Goţiu - Diploma de onoare şi Premiul “No Hai!” primit la Câmpeni pentru cei 11 ani de documentare şi de prezentare a cazului Roşia Montană. Mulţumesc! - Parastas pentru pomenirea eroilor Munţilor Apuseni. O fi şi ăsta un gest “extremist”… - Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Mihai Goţiu – Diploma de onoare şi Premiul “No Hai!” primit la Câmpeni pentru cei 11 ani de documentare şi de prezentare a cazului Roşia Montană. Mulţumesc! – Parastas pentru pomenirea eroilor Munţilor Apuseni. O fi şi ăsta un gest “extremist”… – Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

 

 

 

Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Apusenii şi ţara susţin Roşia Montană - Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -  Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

Marea Adunare a Moților și citirea Proclamației de la Câmpeni (19 octombrie 2013) -foto -
Tudor Brădăţan (preluat de pe: voxpublica.realitatea.net)

USR și RO100, scrisoare deschisă către premier pe tema dosarului Roșia Montană

USR și RO100, scrisoare deschisă către premier pe tema dosarului Roșia Montană

foto si articol preluate de pe www.usr.ro

9 martie 2018

Uniunea Salvați România - USR - foto preluat de pe facebook.com

Uniunea Salvați România – USR – foto preluat de pe facebook.com

 

Reprezentanții USR și RO100 au trimis, vineri, o scrisoare deschisă premierului Viorica Dăncilă cu privire la finalizarea dosarului Roșia Montană pentru înscrierea pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Până pe 28 februarie, Ministerul Culturii mai trebuia să răspundă la câteva întrebări tehnice pentru ca dosarul să fie analizat la ședința Comitetului Patrimoniului Mondial din iulie 2018. Termenul a expirat, iar Ministerul nu a trimis răspunsurile în mod oficial, ceea ce înseamnă amânarea cu cel puțin un an a deciziei de înscriere a Peisajul cultural Roșia Montană pe Lista indicativă UNESCO.

Ne confruntăm cu lipsa unei transparențe necesare în dosarul Roșia Montană, ceea ce poate duce la suspiciuni de tergiversare din partea Guvernului. Din acest motiv, vă solicităm să ne oferiți informațiile referitoare la stadiul dosarului și la activitățile și acțiunile întreprinse de către ministerele responsabile pentru a înlătura orice urmă de suspiciune în această chestiune.
Sperăm să primim un răspuns lămuritor din partea dumneavoastră cât de curând și că acest răspuns va fi transparent și coerent cu acțiunile întreprinse de România în ultimii ani”, arată reprezentanții USR și RO100 în scrisoarea deschisă.

Scrisoarea este semnată de senatorul USR Vlad Alexandrescu, secretar al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relaţia cu UNESCO, Mihai Goțiu, senator USR, și Oana Bogdan, membru al Platformei România 100, fost Secretar de Stat în Ministerul Culturii.

Vlad Alexandrescu a înscris, ca ministru al Culturii, în februarie 2016, Peisajul cultural Roșia Montană pe Lista indicativă UNESCO, Oana Bogdan s-a ocupat ca secretar de stat din partea Ministerului Culturii de finalizarea depunerii dosarului la UNESCO (în ianuarie 2017), iar Mihai Goțiu monitorizează cazul Roșia Montană de peste 15 ani (din 2002), mai întâi ca jurnalist, apoi ca senator.

Reprezentanții USR și RO100 arată în scrisoarea deschisă că inițiativa de a propune Roșia Montană pe lista Patrimoniului Mondial a venit în urma cererii a zeci de mii de oameni, care și-au exprimat această dorință atât prin manifestații de stradă, cât și prin petiții, iar România a reușit până în prezent să răspundă profesionist și exemplar la toate termenele pe care le-a implicat această procedură până în prezent.

Vă redăm textul integral al scrisorii:

 

Stimată Doamnă Prim-Ministru Viorica Dăncilă,

Ținem să vă adresăm această scrisoare deschisă referitoare la situația dosarului Roșia Montană. După cum sunteți deja informată, în iulie 2018 se va lua în dezbatere și se va decide în cadrul Comitetului Patrimoniului Mondial nominalizarea “Peisajului Cultural Minier Roșia Montană” pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Așa cum știți, inițiativa de a propune Roșia Montană pe lista Patrimoniului Mondial a venit în urma cererii a zeci de mii de oameni, care și-au exprimat această dorință în nenumărate ocazii atât în mod nemijlocit, prin manifestații de stradă, cât și prin petiții și argumentări exprimate în presă și în articole de specialitate.

Depunerea dosarului la începutul anului 2017 în vederea includerii Peisajului Cultural Minier Roșia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a fost o consecință firească a regimului de protecție de care situl se bucură încă din 1992 conform legislației naționale și a demersului deja declanșat în 2011, când situl a fost propus de Comisia Națională a Monumentelor pentru a fi inclus în Lista indicativă UNESCO. Atât decizia de a introduce Peisajul Cultural Minier Roșia Montană pe această listă indicativă UNESCO cât și întocmirea și depunerea dosarului în vederea includerii Peisajului Cultural Minier Roșia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO au implicat munca susținută și expertiza a numeroși specialiști, care s-au achitat în mod exemplar de misiunea lor, România reușind de fiecare dată să răspundă profesionist și exemplar la toate termenele pe care le-a implicat această procedură până în prezent.

Lucrările de salvare, protejare şi de punere în valoare a patrimoniului cultural din zonele protejate prin lege sunt de interes naţional. Ori statul român este suveran și are obligația să protejeze interesul public. În ciuda calendarului rămas, extrem de strâns, ne confruntăm cu lipsa unei transparențe necesare în dosarul Roșia Montană, ceea ce poate duce la suspiciuni de tergiversare din partea Guvernului. Din acest motiv, vă solicităm să ne oferiți informațiile referitoare la stadiul dosarului și la activitățile și acțiunile întreprinse de către ministerele responsabile pentru a înlătura orice urmă de suspiciune în această chestiune.

Sperăm să primim un răspuns lămuritor din partea dumneavoastră cât de curând și că acest răspuns va fi transparent și coerent cu acțiunile întreprinse de România în ultimii ani.

Vlad Alexandrescu, senator USR, secretar al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relaţia cu UNESCO, fost Ministru al Culturii

Mihai Goțiu, senator USR

Oana Bogdan, membru al Platformei România 100, fost Secretar de Stat în Ministerul Culturii

articol preluat de pe www.usr.ro

București: Nu cedăm Roșia Montană – 1 septembrie 2017

București: Nu cedăm Roșia Montană – 1 septembrie 2017

foto si articol: facebook.com

 

Prieteni ai Roșia Montană, vineri, de la ora 19:00, ne vedem în stradă, în Piața Victoriei.

Pe 1 septembrie, ne mobilizăm să-i transmitem premierului Tudose un mesaj categoric:
► Nu vrem retragerea dosarului de nominalizare a Roșia Montană în lista UNESCO;
► Nu vrem ca statul român să facă blat cu Gabriel Resources și să renunțe la arbitraj;
► Nu vrem modificarea Legii Minelor în favoarea companiei canadiene.

Nu vom lăsa Guvernul Tudose să distrugă tot ce am obținut în toți acești ani pentru Roșia Montană și în lupta împotriva corupției. 

Uniți mereu vom învinge! Cheamă-ți prietenii, familia, ia-ți și câinele, și mai ales nu uita bannerul sau steagul cu Roșia Montană, petul cu pietricele și voința de fier!

Ne vedem în stradă!

Cluj: www.facebook.com/events/1902753960046926
Iași: www.facebook.com/events/312200695918631
Sibiu: www.facebook.com/events/1724256161201294
Timișoara: www.facebook.com/events/1716152915346848
Brașov: www.facebook.com/events/342040152908795
Alba Iulia: www.facebook.com/events/316476592158300

Berlin: www.facebook.com/events/972596916213189
Londra: www.facebook.com/events/524765811200116
Milano: www.facebook.com/events/526079757736314
Birmingham: www.facebook.com/events/932909530197275

articol preluat de pe: facebook.com

 

 

 

 

 

 

 

 

Depunem semnăturile la Guvern: Roșia Montană în UNESCO!

Depunem semnăturile la Guvern: Roșia Montană în Unesco!

foto: facebook.com
articole: facebook.com; youtube.com

 

 

10.000 de cetățeni și o solicitare fermă către prim-ministrul Dacian Cioloş: asumați-vă ce ați promis că veți face, depuneți dosarul de nominalizare pentru Rosia Montana in UNESCO World Heritage >> http://facem.de-clic.ro/rosiamontana-unesco

Vino marți, 3 ianuarie 2017, la ora 9:00, să depunem împreună semnăturile la Registratura Guvernului. Ne întâlnim în fața Guvernului (Palatul Victoria, Piaţa Victoriei nr. 1).

După un an de promisiuni, vrem un răspuns, negru pe alb, nu o declarație de presă nefericită, prin purtători de cuvânt.
Detalii aici: http://rosiamontana.org/content/guvernul-ciolo-tr-deaz-ro-ia-montan

 

 

—-

 

Textul petiției:

Domnule prim-ministru Dacian Cioloș,

În cei peste 15 ani ai campaniei Salvați Roșia Montană am urmărit acțiunile și discursul privind Roșia Montană a numeroși președinți, prim-miniștri, miniștri și înalți funcționari. Dvs. ați fost printre singurii care ne-ați lăsat să credem că veți avea curajul să înfruntați industria minieră și să ascultați argumentele raționale ale sutelor de specialiști care au cerut nominalizarea Roșiei Montane pentru Patrimoniul Mondial UNESCO.

Nu ați ratat nicio ocazie să menționați în declarații importanța protejării Roșiei Montane. Acum a venit momentul să vă urmați propriile cuvinte. Cei mai mulți oameni de stat, prin deciziile lor favorabile distrugerii Roșiei Montane au picat testul generației noastre. România nu are nevoie de încă o astfel de dezamăgire.
Vă cerem, domnule prim-ministru Dacian Cioloş, să vă asumați de urgență depunerea dosarului de nominalizare a Roșiei Montane în Patrimoniul Mondial UNESCO!

 

——-

Semnați și distribuiți >> http://facem.de-clic.ro/rosiamontana-unesco

 

articole preluate de pe: facebook.comyoutube.com

 

(Loredana Diacu) Protest inedit la Guvern. Activiştii îi aduc pixuri lui Cioloş, ca să semneze pentru Roşia Montană

Protest pentru Roşia Montană la Guvern

foto: Facebook, Uniţi Salvăm
articol: Loredana Diacu – epochtimes-romania.com

Loredana Diacu - foto: facebook.com

Loredana Diacu – foto: facebook.com

28 decembrie 2016

 

Depunerea dosarului de nominalizare a Roşiei Montane în Patrimoniul Mondial UNESCO depinde de semnătura premierului. În consecinţă, activiştii i-au adus mii de pixuri lui Cioloş, pentru a nu lăsa această semnătură în seama viitorului premier.

Un grup de activişti a protestat miercuri, în faţa Guvernului, pentru a-l convinge pe premierul Cioloş să-şi dea semnătura pentru depunerea dosarului de nominalizare a Roşiei Montane în Patrimoniul Mondial UNESCO, informează, pe Facebook, Casa Jurnalistului.

Protestatarii au afişat bannere cu mesajul “Cioloş, semnează pentru Roşia Montană” şi “Dacian, te doare în pix?”

Iar pentru a-şi ilustra şi mai bine mesajele, tinerii au format, din pixuri roşii şi verzi, cunoscuta siglă Roşia Montană, făcută celebră de protestele din 2013.

I-am adus lui Dacian Cioloş câteva mii de pixuri, în caz că asta e problema pentru care nu semnează Roşia Montană în UNESCO. Semnează şi tu, să-l convingem, petiția: Roșia Montană: Nominalizarea la UNESCO în pericol!“, scrie pe Facebook Cristian Neagoe, unul dintre participanţii la protest, postând şi link la petiţia prin care românii îi cer lui Cioloş să dea undă verde depunerii dosarului la UNESCO.

Reamintim că atât fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, cât şi actualul ministru, Corina Şuteu, au atras atenţia că premierul Cioloş nu şi-a asumat dosarul Roşia Montană la UNESCO şi că dacă depunerea nu se va face acum, şansele scad major ca acest lucru să se mai întâmple în următoarea guvernare. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici şi aici

articol preluat de pe: epochtimes-romania.com

(de-clic.ro) Roșia Montană: Nominalizarea la UNESCO în pericol!

Roșia Montană: Nominalizarea la UNESCO în pericol!

foto si articol: de-clic.ro

 

UPDATE: Marți, 3 ianuarie, de la 9:00, depunem semnăturile la Registratura Guvernului României.

 

Dacian Cioloș a lăsat mereu impresia că este un susținător al includerii Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Dar, chiar la finalizarea mandatului, acesta tărăgănează procedura și bate în retragere. Potrivit ministrului Culturii, Corina Șuteu, care a coordonat realizarea dosarului pentru UNESCO, mai e nevoie de un singur pas procedural – semnătura prim-ministrului Dacian Cioloș pentru asumarea dosarului de nominalizare a Roșiei Montane pentru Patrimoniul Mondial UNESCO.

Schimbarea de atitudine a prim-ministrului Cioloș este concomitentă cu întețirea eforturilor de lobby din partea vechilor susținători ai proiectului minier. Aceștia se folosesc de arbitrajul internațional pentru a intimida cabinetul Cioloș și a-l determina să nu ia nicio decizie privind viitorul Roșiei Montane. Sunt invocate aceleași amenințări privind eventuale despăgubiri, repetate și de Victor Ponta pe vremea când era premier.

Patrimoniul este obiectiv de interes național, iar protejarea lui nu trebui să fie subordonată intereselor de afaceri ale corporațiilor. Nu putem permite ca deciziile guvernului privind patrimoniul cultural al României să fie influențate prin șantaj și cu amenințări din partea marilor companii privind posibilele sancțiuni dispuse de curțile de arbitraj.

 

SEMNAȚI AICI PETIȚIA: Roșia Montană: Nominalizarea la UNESCO în pericol!

autor: comunitatea de-clic

destinatar: Prim-ministrul Dacian Cioloș

Domnule prim-ministru Dacian Cioloș,

În cei peste 15 ani ai campaniei Salvați Roșia Montană am urmărit acțiunile și discursul privind Roșia Montană a numeroși președinți, prim-miniștri, miniștri și înalți funcționari. Dvs. ați fost printre singurii care ne-ați lăsat să credem că veți avea curajul să înfruntați industria minieră și să ascultați argumentele raționale ale sutelor de specialiști care au cerut nominalizarea Roșiei Montane pentru Patrimoniul Mondial UNESCO.

Nu ați ratat nicio ocazie să menționați în declarații importanța protejării Roșiei Montane. Acum a venit momentul să vă urmați propriile cuvinte. Cei mai mulți oameni de stat, prin deciziile lor favorabile distrugerii Roșiei Montane au picat testul generației noastre. România nu are nevoie de încă o astfel de dezamăgire.

Vă cerem, domnule prim-ministru Dacian Cioloş, să vă asumați de urgență depunerea dosarului de nominalizare a Roșiei Montane în Patrimoniul Mondial UNESCO!

SEMNAȚI AICI PETIȚIA: Roșia Montană: Nominalizarea la UNESCO în pericol!

articol preluat de pe: de-clic.ro

Ziua Roșiei Montane ▪ 6 februarie 2016 ▪ Un nou început!

foto si articol: facebook.com

După 16 ani de luptă, sărbătorim Roșia Montană privind spre viitor. Uniți, am apărat-o de la distrugerea preconizată de proiectul minier al RMGC. Acum trebuie să solicităm la fel de ferm schimbarea atitudinii autorităților!

Prin atelierele deschise și discuțiile structurate care vor constitui nucleul manifestării din acest an, urmărim să punem bazele unui plan practic de dezvoltare a localității. Vă invităm să ordonăm și să filtrăm idei și propuneri de la toți cei dornici să se implice în mod constructiv. De asemenea, programul va include, ca în fiecare an, proiecții de film, concerte și expoziții.

■ Propunem trei mari teme de gândire, la care se vor adăuga idei primite înainte de 6 februarie 2016 și pe parcursul desfășurării evenimentului:
➜ abandonarea definitivă a perspectivei monoindustriale miniere;
➜ introducerea Roșiei Montane în Patrimoniul Mondial UNESCO, un impuls esențial pentru dezvoltarea zonei;
➜ orientarea politicilor locale către accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru protecția patrimoniului si mediului, organizarea infrastructurii si dezvoltarea antreprenoriatului local în agricultură, turism si mici întreprinderi.

La finalul acestui exercițiu de participare publică, sperăm să avem un scenariu optimist pentru viitor, care să ducă mai departe lupta de până acum.

***
■ Ne dorim să construim împreună, cu aceeași solidaritate și energie care ne-au condus astăzi aici. Invităm fiecare oraș să organizeze Ziua Roșiei Montane și să contribuie cu viziunea sa pozitivă!
✍ Te așteptăm cu un mail de înscriere până pe 25 ianuarie 2016 la organizare@ziuarosieimontane.ro

articol preluat de pe: facebook.com

(Vlad Alexandrescu – ministrul culturii) Stimate Domnule Profesor Ioan Piso

Într-un răspuns adresat dlui. Prof. Ioan Piso, ministrul culturii dl. Vlad Alexandrescu a anunțat că a semnat ordinul de ministru de publicare a noii Liste a Monumentelor Istorice 2015 prin care întreaga localitate Roșia Montană pe o rază de 2 kilometri este clasată ca sit în categoria A

foto si articol: facebook.com

9 ianuarie 2016

Stimate Domnule Profesor Ioan Piso,

Încep prin a vă mulțumi pentru scrisoarea dumneavoastră și pentru gândurile bune și speranțele pe care vi le puneți în mine, ca ministru, și în noua echipă a ministerului, pe care am reușit să o construiesc în primele săptămâni ale mandatului meu la acest minister. După cum știți, Guvernul Dacian Cioloș, din care fac parte, și-a preluat mandatul în urma unei presiuni a societății românești, transmisă de mulțimile de oameni care au ieșit în stradă la București și în alte orașe din țară după tragedia din clubul Colectiv, care ne-a îndoliat și revoltat pe fiecare dintre noi. Ca om care, având în vedere tradiția familiei mele și propria mea pregătire, mă preocupă, la fel ca pe dumneavoastră, soarta culturii din această țară, vă împărtășesc întru totul punctele de vedere. Cele mai multe dintre problemele ridicate de dumneavoastră se află deja în atenția mea și a noii echipe a ministerului, iar pentru unele dintre ele am și demarat procedurile necesare pentru a schimba situația la nivel legislativ. Dar întâmplarea a făcut ca scrisoarea dumneavoastră să fie publicată aproape concomitent cu situația îngrijorătoare și revoltătoare, în același timp, a intervențiilor asupra unor clădiri de patrimoniu din orașul dumneavoastră, Cluj-Napoca, de care suntem fiecare dintre noi extrem de legați. Am și întreprins o serie de măsuri rapide menite a stopa lucrările neautorizate și am solicitat autorităților locale, precum și Direcției de Cultură și Patrimoniu a județului Cluj, să întreprindă toate acțiunile necesare pentru a opri aceste intervenții. Revenind acum la problemele ridicate de dumneavoastră doresc să vă răspund în mod direct la câteva dintre acestea.

Aveți perfectă dreptate, legile care guvernează domeniul de activitate al Ministerului Culturii nu mai servesc realităților momentului sau, acolo unde prevederile sunt clare, modul de aplicare a fost cu totul necorespunzător. Știți deja, fiindcă este o informație publică, Guvernul Dacian Cioloș și-a asumat prin programul de guvernare definitivarea și lansarea în dezbatere publică a Codului Patrimoniului, un proiect de a cărui importanță suntem convinși cu toții. În paralel, am inițiat câteva modificări ale legilor în vigoare, în primul rând a Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice și a Legii 153/2011 privind măsurile de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor, prin care dorim o reașezare rapidă a lucrurilor pe un făgaș normal.

O altă problemă ridicată de dumneavoastră care se află deja în atenția noastră este cea înăspririi condițiilor de deținere și folosire a detectoarelor de metale în siturile arheologice, în acest sens având deja mai multe contacte la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției și Procuraturii Generale. Sunt perfect convins că soluția nu poate fi doar achiziționarea sau repatrierea bunurilor de patrimoniu ajunse în afara țării, chiar dacă este de salutat efortul făcut de statul român pentru a readuce în țară bunuri de patrimoniu de o valoare inestimabilă, cum ar fi brățările dacice de aur sau cele două tabellae de bronz conținând capitole din lex municipii Troesmensium, acțiuni la care știu că ați fost și dumneavoastră implicat direct. Soluția este o mai bună colaborare între toate instituțiile publice cu rol în protejarea patrimoniului pe baza unui cadru legislativ clar și coerent.

Situația cetăților dacice, aflate pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, este una dintre cele mai îngrijorătoare, ea fiindu-mi semnalată pe diferite canale încă din primele zile de când am preluat mandatul la acest minister. Doresc însă să vă reamintesc că, în afara Programului Multianual de Cercetări în cetățile dacice din Munții Orăștiei, program care mai mult nu a funcționat, decât a funcționat, și pe care dorim să le repunem în funcție anul acesta, Ministerul Culturii nu deține, din păcate, prea multe pârghii pentru a interveni direct. După cum știți din anul 2013, situl arheologic Sarmizegetusa Regia a fost preluat în administrare de Consiliul Județean Hunedoara, iar celelalte situri se găsesc pe terenuri care nu se află în administrarea directă a vreunei instituții publice centrale sau locale. La nivel ministerial, am dat deja aviz favorabil unei inițiative legislative de modificare a legii nr. 46/2008, Codul Silvic, care are în vedere scoaterea definitivă din fondul forestier, fără nici un fel de obligații, a suprafețelor de teren pe amplasamentul cărora se află monumente istorice care fac parte din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

De asemenea, situația sitului de la Roșia Montană se află în atenția mea directă din momentul în care am preluat conducerea ministerului. Experiența dumneavoastră în această problemă va fi de un mare ajutor pentru a găsi cele mai bune soluții de protejare a patrimoniului inestimabil de la Roșia Montană. Doresc să vă spun pe această cale că la data de 30 decembrie 2015 am semnat ordinul de ministru de publicare a noii Liste a Monumentelor Istorice 2015, ce urmează să apară în Monitorul Oficial, prin care întreaga localitate Roșia Montană pe o rază de 2 kilometri este clasată ca sit în categoria A.

Sunt de asemenea de acord cu dumneavoastră că situația generală a cercetărilor arheologice de salvare și a descărcărilor de sarcină arheologică din zona marilor proiecte de infrastructură nu este fericită. Împărtășesc nemulțumirea legată de distrugerea sitului arheologic de la Șibot și sunt convins că diagnosticele arheologice și, apoi, săpăturile arheologice în zonele unde prin diagnostic a fost reperat patrimoniu arheologic trebuie făcute temeinic, cu mult înainte de demararea lucrărilor efective. Implicarea autorităților statului va fi aici esențială, inclusiv prin punerea la dispoziție a fondurilor necesare, care urmează a fi apoi recuperate de la investitor.

În legătură cu funcționarea și atribuțiile comisiilor de pe lângă minister, am inițiat deja câteva măsuri care au în vedere sporirea independenței acestora. De asemenea, bugetul pe anul acesta, aprobat de Parlament, prevede deja o sumă pentru finanțarea șantierelor arheologice sistematice. În acest moment, se află în lucru la minister un nou set de norme privind procedurile de acordare a acestor finanțări. Finanțările vor fi comunicate până la 1 martie, dând astfel din timp posibilitatea coordonatorilor de șantiere de a planifica săpăturile pentru vara anului 2016.

Legat de situația semnalată despre Muzeului de Istorie a Transilvaniei, care se află sub coordonarea directă a Ministerului Culturii, o anchetă a Direcției Naționale Anticorupție este în curs.

În încheiere, vă asigur, Domnule Profesor, de toată stima și prețuirea mea pentru tot ce ați făcut și faceți pentru protejarea, salvarea și promovarea patrimoniului cultural românesc.

Vlad Alexandrescu,
Ministrul Culturii.

 

Se revine astfel la regimul de protecție din momentul apariției legii 422/2001, modificat ulterior sub diferite presiuni (inclusiv a RMGC). Sub pretextul detalierii acestei poziții din Listă, sub forma unor manevre la care au fost complice și comisiile de specialitate ale ministerului precum și Direcția Județeană de Patrimoniu Alba (vezi procesele legate de descărcările de sarcină arheologică, de exemplu) situl a fost redus sistematic la o întindere teritorială care să nu afecteze amploarea proiectului minier.

Prin acest ordin de ministru se revine astfel la o încadrare și un grad de protecție sporite, care dacă ar fi fost păstrate (și respectate) în toți acești ani ar fi împiedicat orice discuție legată de proiectiul minier în forma propusă de RMGC și ar fi prevenit daunele pe care patrimonial și comunitatea de la Roșia Montană le-au suferit.

De asemenea, dl. Ministru declară că situl Roșia Montană se află pe lista sa de priorități încă de la debutul acestui mandat. Ne manifestăm speranța că această atenție directă de care peisajul cultural minier istoric de la Roșia Montană se bucură se va concretiza prin pași reali în direcția protejării și recunoașterii valorii inestimabile (pe care chiar domnia sa i-o atribuie) prin includerea neîntârziată a Roșiei Montane pe Lista Tentativă a României pentru Patrimoniul Universal UNESCO. Acesta este un demers tergiversat de 6 ani de cei 10 miniștri ai culturii pe care România i-a avut de la momentul solicitării oficiale formulate de societatea civilă.

Valoarea patrimoniului de la Roșia Montană a fost recunoscută în repetate rânduri de comunitatea științifică națională și internațională prin numeroase luări de poziție, studii și rapoarte și reprezintă unul dintre principalele argumente care stau la baza unei dezvoltări durabile a zonei. Includerea sitului pe lista tentativă a României ar fi un prim pas concret de asumare fermă din partea Statului Român a acestui scenariu de dezvoltare și un gest de normalitate prea mult amânat.

Așteptăm cu deosebit interes măsurile anunțate de ministrul culturii și ne reafirmăm speranța că acestea vor avea ca scop conservarea reală și punerea în valoare eficientă a patrimoniului de la Roșia Montană.

***
- Scrisoarea deschisă adresată de dl. Prof. Ioan Piso: http://goo.gl/r5u5kK
- Raportul experților britanici (profesori arheologi de la Universităţile Oxford şi Leicester) cu privire la valoarea sitului minier istoric de la Roșia Montană: http://goo.gl/BSDK6C
- Solicitarea de includerea Roșiei Montane pe lista tentativă a României pentru UNESCO, formulată de Asociația ARA în 2009/reluată în 2010 http://www.simpara.ro/cerere_unesco.jpg și nota de fundamentare care o însoțește: http://goo.gl/YVoyhk

articole preluate de pe: facebook.com – Vlad Alexandrescu – Persoană publică; Rosia Montana in UNESCO World Heritage

Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor