Articole

Cunoscutul tenor Placido Domingo l-a apelat pe Klaus Iohannis. ”Am fi foarte bucuroși să ne întâlnim și să cooperăm în cazul Roșia Montană”

”Stimate Domnule Președinte, vă rugăm să ne permiteți să vă transmitem, chiar de la începutul mandatului dumneavoastră, mesajul nostru special privind Roșia Montană. De-a lungul ultimilor ani Europa Nostra s-a adresat în mod repetat autorităților române cerându-le insistent să salveze Roșia Montană, un loc cu o semnificație culturală majoră, și să contureze și implementeze o strategie de dezvoltare pe termen lung, sustenabilă, pentru locuitorii, patrimoniul și mediul natural al regiunii. Am sprijinit, alături de alte organizații internaționale, cum ar fi ICOMOS, inițiativele organizațiilor românești naționale și locale, de a include Roșia Montană în Lista Tentativă a României pentru Patrimoniul Mondial (UNESCO)”, se arată în scrisoarea celor de la Europa Nostra, în care se adaugă: ”Noi credem, așadar, că viitorul sustenabil al Roșiei Montane poate fi asigurat doar prin protejarea patrimoniului său cultural care, dacă este bine întreținut și protejat, nu va face decât să se îmbogățească și va deveni o sursă pentru prosperitate economică și socială pentru întreaga regiune și un exemplu de urmat în cazuri similare, nu doar în România și în restul Europei. Vă rugăm deci să ne permiteți să reiterăm, în acest context, convingerea noastră că Roșia Montană este mai presus de toate un loc al patrimoniului cultural – un peisaj cultural, pentru a fi mai preciși – de mare valoare pentru cultura și civilizația europeană. Dintre numeroasele rapoarte și evaluări referitoare la valoare Roșiei Montane în termeni de patrimoniu cultural, amintim aici recent dezvăluitul raport al arheologilor britanici de la universitățile din Oxford și Leicester, care plasează Roșia Montană la nivelul Patrimoniului Mondial”.

Reprezentanții Europa Nostra s-au declarat îngrijorați și de recentele declarații făcute de noul ministru al Economiei, din care rezultă că, în ciuda voinței publice exprimate fără echivoc, Guvernul continuă să sprijine proiectul minier distructiv pentru comunitate, patrimoniu cultural și mediu natural. Din acest punct de vedere, Europa Nostra arată că mișcarea civică legată de Roșia Montană a devenit un model la nivel european, care nu poate fi ignorat de autorități: ”Poziția publicului, exprimată în anul 2013, în apărarea drepturilor constituționale și în sprijinul protejării patrimoniului cultural și a mediului, devenită mișcarea supranumită ”Toamna Românească”, a fost un model pentru toți cetățenii europeni conștienți și angajați. Credem, așadar, că mesajul exprimat de o mișcare atât de puternică a societății civile nu ar trebui ignorat.”

În încheiere, Europa Nostra îi solicită președintelui Klaus Iohannis o poziție publică fermă și bine argumentată legată de valoarea excepțională a sitului de la Roșia Montană și își manifestă disponibilitatea de a coopera cu echipa președintelui pentru elaborarea unei noi viziuni și a unui plan de dezvoltare pentru zona Roșia Montană, bazat pe valorificarea patrimoniului cultural. ”Credem că o poziție publică fermă și bine argumentată referitoare la valoarea acestui sit excepțional, venind din partea dumneavoastră, ca nou Președinte al României, va fi reuși să plaseze dezbaterea pe linia pozitivă și promițătoare a patrimoniului cultural și a valorii sale pentru societate, în acord cu cele mai recente strategii și direcții ale politicii europene.

În termeni concreți, vă recomandăm cu insistență, atât dumneavoastră cât și Guvernului României, să utilizați fondurile structurale europene disponibile, pentru a finanța mult-așteptatul studiu legitim privind o strategie alternativă de dezvoltare a zonei Roșia Montană, care ar asigura un viitor sustenabil și prosper pentru societate și pentru mediul întregii regiuni.

Noi, Europa Nostra, am fi foarte bucuroși să vă asistăm în orice mod ar fi considerat util, considerând vasta experiență și angajamentul membrilor noștri. Suntem de asemenea gata să cooperăm cu echipa dumneavoastră pentru elaborarea unei noi viziuni și a unui plan de dezvoltare pentru zona Roșiei Montane, un pas a cărui necesitate a fost recunoscută în numeroase poziții publice internaționale în ultima perioadă, și care este în momentul de față pregătit de organizațiile românești membre ale Europa Nostra, cu sprijinul rețelei și al partenerilor noștri. Am fi de asemenea foarte bucuroși să stabilim o întâlnire cu echipa dumneavoastră în viitorul apropiat pentru a discuta modalitățile în care am putea coopera în cazul Roșia Montană și în chestiuni mai generale referitoare la patrimoniul cultural european aflat în România.

Vă dorim, Domnule Președinte, multe succese în îndeplinirea noilor și dificilelor dumneavoastră responsabilități și așteptăm încrezători viitoarea noastră cooperare fructuoasă și dialogul constructiv.”.

cititi mai mult http://www.romaniacurata.ro/cunoscutul-tenor-placido-domingo-l-a-apelat-pe-klaus-iohannis-am-fi-foarte-bucurosi-sa-ne-intalnim-si-sa-cooperam-in-cazul-rosia-montana/

După 25 de ani: Protestez!

Filmul documentar Protestez!, semnat de Ionuţ Cărpătorea, este programat la TVR 1 sâmbătă, 29 noiembrie, de la ora 22.00. Este povestea protestelor care au avut loc în România în 2012 şi 2013, spusă prin vocea unor personaje-cheie ale manifestaţiilor din Piaţa Universităţii: tinerii, cei care spun că nu vor să mai lase schimbarea României doar în mâinile politicienilor. La 25 de ani după decembrie 1989, o nouă generaţie a ieşit în stradă pentru a-şi apăra drepturile.

Duminică, 30 noiembrie, de la 14.30, seria de documentare După 25 de ani continuă cu poveşti despre o epocă pe care mulţi dintre noi am trăit-o. Şi ale cărei amintiri provoacă pentru unii suferinţă, pentru alţii nostalgii. Sebastian Papaiani, Irina Bîrlădeanu, Nelli Pfeiffer şi istoricul Lavinia Betea vorbesc despre personajele la modă, surse de inspiraţie, locurile de aprovizionare ale nomenclaturii şi capacitatea de a se descurca a omului de rând în documentarul Hainele puterii, realizat de Irina Luca, Raluca Rogojină, pe un scenariu al profesorului universitar Lavinia Betea. Imaginile din arhiva TVR completează tabloul epocii.

dupa-25-de-ani_80700900

După 25 de ani este un proiect-document, realizat de Televiziunea Română în amintirea evenimentelor din decembrie ’89. Din 22 noiembrie, în fiecare sâmbătă şi duminică, timp de 10 săptămâni, telespectatorii TVR 1 pot rememora, prin intermediul unei serii de documentare, perioada comunistă, momentul răbufnirii românilor din 1989 şi pot urmări, alături de jurnalişti şi personalităţi publice, evoluţia României de la momentul ieşirii de sub dictatura comunistă şi până în prezent. Documentarele sunt difuzate sâmbăta de la ora 22.00, respectiv duminica, de la orele 14.30 şi 22.00, putând fi vizionate şi online, pe TVR+. Proiectul După 25 de ani îşi propune să capteze interesul tinerilor, care astfel pot înţelege mai bine contextul în care s-au desfăşurat evenimentele ce au dus la Revoluţia din decembrie 1989.

articol preluat de pe http://www.tvr.ro/

Avertisment catre populatie in contextul alegerilor prezidentiale

de Alexandru Alexe

Va fi vai de capul nostru indiferent de cine castiga acest joc masluit.

Vor vinde in continuare tara, se vor spurca ca si pana acum, care va fi in asa-zisa “opozitie” va copia mesajele spuse de toti romanii in autobuz printre dinti.

Nu ne va incalzi prea mult ca am avut IARASI dreptate si ca, la fel ca in 2012, vom tranzita catre alti draci dar de fapt aceiasi.

Nu va zic cum sa votati. Inteleg si sunt de acord ca Ponta este mai al dracu’ decat aia din spatele lui Iohannis.

Parerea mea este ca Iohannis nici nu vroia sa candideze, sa se bage in arena asta cu noroi, dar a fost impins de la spate de niste borfasi pentru ca nu mai aveau alte optiuni “curate”.

Va fi si el tras in manarii din ce in ce mai gretoase.

 

RETINETI! Noi nu votam OMUL ci si (mai ales) MAFIA din spatele omului.

Poate sa candideze si Nelson Mandela reinviat, va fi vai si-amar de curul nostru daca el ii are in spate pe d-alde Blaga, Iliescu, Videanu, Melescanu, Tariceanu, Vadim, Nastase, Ungureanu, Macovei, Udrea s.a.m.d.

Nu tin cu niciunul dar nu sunt nici idiot. Am vazut la orizont posibile solutii la jocul asta aranjat, joc in care tot timpul noi pierdem si ei castiga.

Nu vreau sa aud “dar Iohannis e nou, sa-i dam o sansa!”.

Nu exista asa ceva! Este propulsat de un sistem infectat de rau pur si nu va fi un Presedinte independent.

Societatea civila, asta noua nu aia veche si politizata, evazionista si vedetista, este cea care mai are o sansa sa loveasca sistemul asta corupt, sa-l schimbe chiar.

 

Dupa alegeri, indiferent de ce Presedinte vom avea, alaturati-va noua sa ne aparam resursele, visele, viitorul de acesti hoti si borfasi.

 

Mesajul acesta de mai sus va fi adus la protestele din urmatoarele 11 zile de catre activisti care au luptat in ultimii 3 ani impotriva a tot ce a fost rau in Romania, indiferent ca a fost vorba despre proiectul din Rosia Montana/Certej, fracturarea hidraulica, privatizarile abuzive, defrisarile fara scrupule, distrugerea parcurilor, drepturile animalelor, alegeri corecte si multe altele.

 

Fac un apel catre toti participantii la aceste manifestatii sa respecte mesajul acesta in forma lui si sa nu-l denatureze, sa nu faca jocul partidelor acuzand pe nedrept activistii civici de partizanat politic (cum s-a intamplat la manifestatiile din 2012) si sa inteleaga ca acesta este pur si simplu avertismentul unor luptatori pentru libertate si un trai mai bun adresat unui popor prea mult incercat si prea dezamagit ca sa mai aiba incredere in altceva decat ce i-a fost servit 25 de ani.

 

Pregatiti-va sa va ridicati la lupta, in strada si nu numai, impotriva iadului ce se va dezlantui in 2015, indiferent de Presedintele, Guvernul sau grupul mafiot care se va afla in spatele acestui iad.

Caci, vedeti voi fratilor, in 2015, nemaiavand miza electorala deasupra capului, hotii si tradatorii astia din ambele tabere politice vor trimite buldozerele la Rosia Montana, vor impanzi tara de sonde de extragere a gazelor de sist, isi vor scapa prietenii din mainile inchisorii si-asa prea iertatoare, vor vinde Romania pe bucati si vor infiera lumea impotriva activistilor, activisti care se vor trezi cu un bocanc in libertatea de exprimare mai apasat si mai murdar decat cei primiti in 2012 sau 2013.

 

Din pacate, sintagma #aceeasimizerie nu vine decat ca un avertisment, o previziune sumbra asupra viitorului imediat al Romaniei.

Singurii care-i mai pot salva destinul sunt proprii ei cetateni si nu cu stampila de vot ci cu propriile lor trupuri.

 

Uniti Salvam Romania!

Ne vedem in strada!

1004897_486738804779320_1336231011_n

Scrisoare deschisă adresată candidaților la funcția de președinte al României – Eugen David, președinte Alburnus Maior

Stimați candidați,

Urmărim de mai bine de zece ani modul în care este abordat de mediul politic subiectul exploatării cu cianuri a aurului de la Roșia Montană. Din nefericire, în pragul alegerilor, subiectul rămâne tratat de candidați cu formule lipsite de conținut și care lasă deschisă calea unor viitoare negocieri suspecte cu operatorul minier.

După cum vă este bine cunoscut, în toamna anului trecut, proiectul de lege dedicat industriei miniere a provocat cele mai ample demonstrații de stradă din România ultimilor ani. Zeci de mii de cetățeni au cerut în stradă nu doar abandonarea proiectului minier, ci și interzicerea mineritului cu cianuri în România, înscrierea imediată a Roșiei Montane în lista tentativă UNESCO, precum și anchetarea susținătorilor nelegitimi ai proiectului minier din rândul clasei politice.

În acest context, reformulări ale pozițiilor vagi și duplicitare referitoare la soarta Roșiei Montane nu fac decât să prevestească o strânsă întovărășire cu scopuri condamnabile dintre autoritea pe care o veți reprezenta și compania minieră. Tocmai pentru a risipi orice suspiciuni privind viitoare demersuri nelegitime facem un apel către toți candidații să declare fără echivoc ce poziție adoptă în privința exploatării cu cianuri de la Roșia Montană.

Interzicerea mineritului cu cianuri, demonstrat ca fiind extrem de periculos[1], vine în contextul în care Parlamentul European a recomandat interzicerea acestei proceduri[2]. Dând curs acestei recomandări state membre au interzis folosirea cianurilor în minerit (cel mai recent exemplu fiind cel al Slovaciei[3]). Considerăm că o strategie de dezvoltare economică responsabilă a țării impune interzicerea totală a folosirii cianurii în minerit și în România. Exploatări precum cele propuse la Certej, Băița-Crăciunești sau Roșia Montană ar urma să folosească această tehnologie extrem de periculoasă pentru oameni și mediu.

Includerea Roșiei Montane în Patrimoniul Universal UNESCO este o urmare firească a confirmării valorii sitului istoric de un număr fără precedent de specialiști și instituții[4]. Această resursă culturală unică poate deveni un motor de dezvoltare durabilă a zonei Apusenilor. Listarea în UNESCO ar atesta de asemenea opțiunea României de a promova valorile culturale și naturale cu prioritate față de epuizarea iresponsabilă a resurselor[5].

Nu în ultimul rând, vă amintim că raportul Comisiei Speciale Roșia Montană din Parlamentul României[6] cerea începerea de către instituțiile abilitate a cercetării penale în cazul persoanelor care au semnat sau au participat la elaborarea și avizarea de documente cu privire la proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană. Același raport a fost trimis către DNA[7].

Subiectul exploatării de la Roșia Montană este amplu dezbătut de mai bine de 10 ani, prin urmare considerăm că orice viitor președinte trebuie să își găsească timpul pentru a prezenta publicului convinegerile sale. Vă asigurăm că așteptăm cu mare interes să dezvăluiți publicului larg poziția asumată tranșant pentru subiectul în cauză.

Eugen David
președinte Alburnus Maior

articol preluat de pe http://www.rosiamontana.org/

Proiectul minier al RMGC, blocat de societatea civilă, ar putea fi resuscitat!

Gigantul minier “adormit” Rosia Montana ar putea fi resuscitat, potrivit unor reprezentanti ai societatii civile care se tem de un lobby mascat pentru canadieni cu afaceri in domeniu pe plan local. Afla din DailyBusiness.ro la ce nivel a ajuns lupta impotriva acestui proiect controversat.

Ministrul Mediului, Attila Korodi, a calmat ONG-urile ce lupta impotriva Rosia Montanta prin declaratia sa din aceasta primavara potrivit careia legislatia din Romania nu permite continuarea procedurii de avizare a proiectului. El spunea ca, din punct de vedere procedural, acest proiect se afla “intr-o faza de stopare”.

Acelasi ministru starneste acum ingrijorare in randul acestor organizatii. Asociatia Alburnus Maiorsi reteaua Mining Watch Romania isi exprima profunda ingrijorare fata de declaratia ministrului Mediului Attila Korodi, potrivit careia a “convenit, de principiu, ca Romania si Canada sa identifice modalitati prin care pot schimba informatii pe tema procedurilor de evaluare a impactului de mediu, in cazul proiectelor miniere de mare capacitate”.

Reprezentantii acestor organizatii atrag atentia ca acordurile bilaterale intre autoritatile de mediu romane si canadiene vin in contextul in care Romania desfasoara proceduri de avizare pentru trei proiecte de minerit detinute de companii canadiene: Certej, Baita Craciunesti si Rosia Montana. Si fiecare dintre aceste proiecte parcurge o procedura de evaluare a impactului de mediu, iar in unele cazuri procedura este contestata de societatea civila in instanta, au adaugat acestia.

Certej: Pentru acordul de mediu eliberat in iulie 2012, MMSC a cerut anularea sa in instanta ca mai apoi sa renunte la proces in 2013; in noiembrie anul trecut APM Hunedoara a decis revizuirea acordului, decizie ce este atacata in instanta de membrii retelei Mining Watch Romania.
Baita Craciunesti: Pe 7 iulie 2014 APM Hunedora a emis decizia prin care proiectul minier se supune evaluarii impactului de mediu si decide evaluarea adecvata, desi proiectul minier este situat integral intr-un sit Natura 2000.

Rosia Montana: Evalurea impactului de mediu a inceput in 2004 si nu a fost finalizata nici pana in prezent. intreaga procedura a fost marcata de controverse, in toate etapele sale.
Ingrijorarea reprezentantilor societatii civile este sporita si de faptul ca Raphael Girard, ambasadorul Canadiei in Romania, afirma in 2005 despre proiectul de la Rosia Montana, la o prezentare pentru investitorii Gabriel Resources: ”Guvernul Canadian sustine cu toate fortele proiectul si, in plus fata de asta, ambasadele Canadei la Bruxelles si Budapesta fac lobby si tot ce e necesar sa ajute ca proiectul sa se intample”.

Desi ministrul canadian Leona Aglukkaq a declarat ca, in domeniul minier, Canada deruleaza proceduri complexe de evaluare, exprimandu-si deschiderea pentru un “schimb bilateral de experienta la nivelul agentiilor de mediu”, peste 50 de asociatii canadiene afirma contrariul. Mai mult, acestea au derulat in perioada 2012-2013 o campanie de informare intitulata Save Canada’s Environmental Laws prin care explica efectele negative ale dereglementarii in ceea ce priveste procedura acordului de mediu, spun reprezentantii organizatiilor din Romania.

Potrivit lor, Guvernul canadian a trecut la dereglementarea sistematica a legislatiei de mediu. In 2012, organizatiile de protectia mediului au acuzat atacul fara precedent asupra naturii si a democratiei, prin adoptarea unui pachet de legi ce a condus la abrogarea si slabirea a numeroase legi de profil.

Ce s-a intamplat in Canada
Noile legi adoptate duceau, printre altele, la slabirea protectiei habitatelor de peste si a regimului de protectie a peste 99% din lacurile si raurile din Canada pentru a face loc proiectelor industriei extractive. Mai mult, legea privind evaluarea imapctului de mediu a fost abrogata, o noua lege ce prevedea standarde de mediu mult diminuate, fiind adoptata, adauga reprezentantii ONG-urilor romanesti.
Ei arata ca, in acest mod, peste 3.000 de proceduri de evaluare a impactului de mediu, ce se aflau in derulare, au fost stopate si in consecinta consultarea populatiei locale a fost oprita. Dereglementarea a continuat si in 2013, cand s-a oprit solicitarea realizarii evalurarii de mediu in cazul unor proiecte de exploatare a nisipurilor petroliere.

Dereglementarea a fost contestata si de organizatiile populatiilor indigene (first nations) acestea adresand prim-ministrului canadian o scrisoare deschisa in care afirmau ca noile modificari legislative demonstreaza in continuare un model de neglijenta din partea guvernului federal, care pune siguranta si sanatatea canadienilor in pericol pe termen lung.

“Avand in vedere faptul ca exista dovezi concrete ca in trecut reprezentanti ai statului canadian s-au implicat direct in sprijinirea investitiilor companiilor miniere canadiene in tara noastra, consideram, domnule ministru, ca aveti o responsabilitate sporita privind gestionarea viitorului mecanism de schimb de informatii. Prin urmare facem un apel sa oferiti garantiile necesare publicului din Romania ca acest mecanism nu va fi unul de lobby din partea oficialilor statului canadian in favoarea companiilor miniere prezente in Romania”, spun reprezentantii societatii civile.

Mai mult, acestia solicita un schimb obiectiv si tehnic de informatii, menit sa duca la imbunatatirea deciziilor de mediu care vor fi adoptate de autoritatile romane referitor la proiectele miniere de mare anvergura si la imbunatatirea cadrului general privind evaluarea impactului asupra mediului in Romania.

Plecand de la aceste deziderate, si in spiritul transparentei ce guverneaza activitatea oricarei autoritati publice, locale sau centrale, reprezentantii societatii civile solicita ministrului Mediului:

- Aducerea la cunostinta publicului cat mai curand posibil, a informatiilor privind mecanismul convenit. Iar in momentul cand acesta va fi definitiv agreat sa comunicati public care vor fi autoritatile responsabile, la ce nivel de reprezentare vor fi purtate discutiile bilaterale si care sunt obiectivele concrete ale schimburilor de informatii;

- Intocmirea unui registru public in care orice persoana interesata sa poata consulta agenda discutiilor si minutele intalnirilor care au avut loc;

- Crearea pentru publicul din Romania a unor posibilitati rezonabile de a se informa, prin proprii reprezentanti, privind discutiile purtate in cadrul acestui mecanism, in sensul posibilitatii acreditarii cu titlu de observatori a unor reprezentanti ai ONG-urilor din Romania cu activitate in domeniul protectiei mediului.
articol preluat de pe http://www.nasul.tv

VIDEO INTERVIU Lavinia Andrei, militanta impotriva TTIP: Acordul de liber schimb UE-SUA ar favoriza firmele implicate in exploatarea gazelor de sist sau extragerea aurului

de Costin Ionescu

Principalul semn de intrebare legat de acordul de liber schimb negociat in prezent de UE si SUA (TTIP) este daca acesta “este despre comert si investitii sau este despre dereglementare si liberalizare?”, afirma Lavinia Andrei, presedintele Terra Mileniul III, una dintre ONG-urile romanesti de mediu care se opun TTIP. Ea a discutat cu HotNews.ro despre motivele opozitiei fata de TTIP si a explicat unde vede ea legatura intre acordul aflat acum in curs de negociere si chestiuni precum Rosia Montana sau fracturarea hidraulica: in posibilele prevederi legate de litigiile stat-investitori.

Ideile pe scurt:
Care sunt principalele obiectii ale opozitiei anti-TTIP din Romania? “In primul rand, TTIP nu este de sine statator. El are legatura cu alte manifestatii organizate de ONG-uri, de societatea civila in ansamblul ei si ma refer aici la miscarea anti-fracking si la miscarea Salvati Rosia Montana. TTIP e un cadru care ar favoriza aceste firme care doresc sa faca exploatarea gazelor de sist in Romania si respectiv extragerea aurului si nu numai la Rosia Montana, pentru ca vorbim deja de mai multe perimetre care au obtinut avizele. Ar favoriza aceste firme. Iar firmele, in cazul in care nu ar primi avizele de mediu, cum se intampla deja, ar putea da in judecata statul roman si ar putea cere despagubiri foarte mari, in baza acestui acord. Mai mult decat atat, acest acord prevede un sistem de negociere a litigiilor intre firma si stat prin care firmele pot sa dea in judecata, dar nu in justitia obisnuita, ci la firme de arbitraj, care pot fi si off-shore. Va dati seama, acese firme de arbitraj nu au judecatori, au arbitri care provin din mediul economic, din mediul de business. Acestia desigur ca judeca o astfel de cauza in interesul business-ului. Si atunci toate problemele sociale, de mediu, de interes public vor fi neglijate in detrimentul profitului, practic. Aici e marea noastra ingrijorare. Chiar daca vorbim abia acum de TTIP, avem niste argumente pentru ca s-au intamplat lucruri in anii anteriori care ne-au facut sa credem ca acest acord ar fi exact cadrul care le-ar facilita acestor firme mai multe libertati. (…)”

“Sigur ca (protestul unor organizatii romanesti impotriva TTIP – n.red.) e preventiv. Avem experienta CETA. S-a negociat, s-a semnat de catre dl Barroso si de catre premierul Canadei (…) Pana atunci nimeni nu a stiut nimic. Mai mult, nici noi nu am stiut si nu am fost avizati, nu am stiut sa reactionam. Acest CETA, modul in care s-a negociat in secret a fost practic un exercitiu pentru TTIP. Or, lucrurile acestea nu mai dorim sa se intample. (…) Haideti sa vedem ce se intampla rau si ce se intampla bun cu aceste acorduri si sa incercam sa facem niste acorduri durabile, care sa fie avantajoase de ambele parti. (…) Sigur ca tratatul trezeste suspiciuni, atat timp cat in mandatul Comisiei spune ca trebuie sa fie transparent, sa fie consultari cu societatea civila. La insistentele unei organizatii, Comisia Europeana a pus la dispozitie lista cu intalnirile cu societatea civila. Sunt 130 de intalniri numai cu firme, la care niciun ONG nu a luat parte. Pot sa va spun si care sunt industriile care au participat si e evident din intalnirile acestea care vor fi sectoarele vizate – industria constructoare de masini, a otelului, IT, industria farmaceutica, alimentara. Cred eu ca daca nu punem o oarecare presiune pe conditiile acestea de transparenta si democratie – pentru ca UE ne-a invatat sa fim transparenti, democrati, sa avem o buna guvernare…”
Unde e problema, daca exista garantii date de mandatul de negociere acordat de Consiliul UE Comisiei Europene? “Garantie nu putem sa avem, tocmai procesul prin care a fost negociat acest tratat nu ne da garantia ca el va respecta toate standardele cele mai bune. Tocmai faptul ca la negocieri au participat numai companiile – de ce nu au participat si organizatiile de mediu, de exemplu? (…) Ganditi-va ca insusi faptul ca importam produse din SUA, spre exemplu, contribuie foarte mult la cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera, acesta (Protocolul de la Kyoto – n.red.) fiind un acord contestat de Statele Unite. (…) Aici e problema, negocierile pot sa mearga pana la un anumit moment, dupa care sa ia o alta turnura. Or, stiti, ONG-urile sunt cainele de paza al democratiei. Tocmai de aceea trebuie sa discutam acum, inainte sa fie prea tarziu. (…)”
“Putem sa ne dam cu parerea pe puncte care exista acolo (in textul TTIP – n.red.) sau ar putea sa fie acolo. Niciodata nu ai certitudinea ca ce a aparut pe surse e ultima varianta sau o varianta anterioara. De aceea tragem semnalul de alarma fata de punctele care sunt cumva… (…) [Tragem semnalul de alarma] pentru ca in clipa aceasta nici nu ai cum sa negociezi pe anumite puncte, nici nu am fost chemati la negocieri. Coalitia care s-a format la nivel european, de peste 250 de ONG-uri, a vrut sa aiba un punct de vedere, noi am cerut sa deschidem o initiativa cetateneasca europeana (…), am facut cererea si ne-a fost refuzata, pe motiv ca CE nu are atributii legale in privinta acestui tratat transatlantic. Daca Comisia are atributii de negociere, atunci ar trebui sa aiba atributii legale in ceea ce priveste initiativa cetateneasca europeana. (…)”
Stie autoritatea – institutie, persoana – care poarta responsabilitatea pentru transmiterea pozitiei Romaniei in privinta negocierilor TTIP? “Statele membre nici nu au fost intrebate. Totul se desfasoara la nivelul Bruxelles-ului. (…) Se negociaza prin intermediul Comisiei Europene, daca se ajunge la un acord acesta trebuie votat in Parlamentul European, dupa care acordul intra in functiune provizoriu, se spune, urmand ratificarea din partea celor 28 de state membre. Daca unul dintre statele membre nu ratifica – proces care de regula dureaza cativa ani – nu stim ce se intampla cu acest acord. (…) Punctele de vedere (ale Romaniei cu privire la negocierile TTIP – n.red.) ar trebui sa le ia seful statului, pentru ca el este cel care merge la intalnirile Consiliului. (…)”
Au avut ONG-urile discutii cu europarlamentari sau parlamentari romani pe tema TTIP? “Noi am desfasurat o campanie in perioada alegerilor europarlamentare, am trimis catre toti candidatii, toti care proveneau din partide politice, o scrisoare cu ingrijorarile noastre si le-am cerut punctul de vedere inclusiv pe subiectul TTIP. Vreau sa va spun ca am primit foarte putine raspunsuri, de cele mai multe ori am primit de la candidatii care erau sub pragul de eligibilitate. Pozitiile in marea majoritate au fost foarte pozitive cu privire la TTIP, dar fara argumente. Altii ori au recunoscut ca nu stiu ce este acest TTIP, ori au evitat sa raspunda la aceasta intrebare. Perceptia mea este ca se cunoaste foarte putin, chiar la nivel de parlamentari europeni, nu mai zic de Parlamentul Romaniei, despre acest acord si care ar fi efectele lui.”
Prima iesire in public ca organizatii ale societatii civile ingrijorate de TTIP, a fost semnarea initiativei cetatenesti europene? “Da. (Deci ati trecut direct la protest, sarind faza dezbaterilor?) Nu mai era timp de asteptat, daca ma intrebati pe mine. (…) Avand in vedere ce s-a intamplat cu CETA, ne-am dat seama ca nu mai e timp sa mai deschidem dezbateri publice, era timpul sa actionam. Asa am considerat.”
“Nu am pretentia ca (in Romania – n.red.) exista o masa critica de oameni care cunoaste acest subiect. Singurul lucru care ne-a determinat sa mergem impreuna (pe doua subiecte, fracturarea hidraulica si TTIP, la protestul de sambata – n.red.), ca organizatii care ne ocupam unele de anumite aspecte, altele de alte aspecte (…) a fost sa aducem informatia catre cetateni, sa le explicam care este legatura intre fracturarea hidraulica si TTIP, intre Rosia Montana si TTIP. Sa spunem ca e o gandire strategica pentru a face cat mai cunoscut acest subiect. (…)”
Despre prezenta redusa la protestele anti-TTIP de sambata, din Bucuresti si alte orase europene: “Cred ca nu s-a copt problema. (…) Pentru orice subiect, pentru a creste are nevoie de timp – de informare, de educare, de constientizare. E destul de greu sa aduci in atentia publica. Daca fracturarea sau Rosia Montana erau subiecte care afectau direct cetateanul – proprietatea privata, lipsa de apa, alte resurse – TTIP e un subiect abstract. Nu ma astept ca oricine sa il poata intelege. Plus, mandatul de negociere e atat de frumos – o sa respectam toate standardele… Trebuie sa vezi si scaparile, portitele lasate deschise si cine ar putea intra pe aceste portite.”
“Chiar ne trebuie acest TTIP? Ce piedici exista intre SUA si UE sa faca comert si investitii? Eu nu am intalnit pana acum. (…) Ce ne opreste sa reducem direct tarifele, de ce ne trebuie neaparat un anumit acord? UE si SUA sunt cele mai mari blocuri economice. Impotriva cui ne aliem? (…) Tocmai aici e semnul de intrebare despre tratat: este el despre comert si investitii sau este despre dereglementare si liberalizare? Trebuie sa ne uitam foarte atent. (…)”
Despre argumentatia ca cei care se opun TTIP ar sprijini pozitiile Rusiei sau Chinei, care s-ar opune acordului UE-SUA: “Sunt invatata cu astfel de acuzatii. Raspunsul este ca nu sprijinim nici pozitia Chinei, nici a Rusiei. Noi avem o pozitie foarte clara de a sprijini mediul. Suntem interesati sa facem cum e mai bine pentru protectia mediului, a cetateanului. In rest, e prea putin relevant pentru mine daca unii vor spune ca sprijinim Rusia sau China. Sa va spun un alt lucru – si aici e marele meu semn de intrebare, pentru ca am citit multe declaratii in sensul “uite conflictul din Ucraina-Rusia, de aceea ne trebuie acest TTIP”. Personal imi pun intrebarea: de ce suntem membri NATO? Sau NATO a venit la pachet cu un acord in care sa dam ceva in schimb? Conflictul Rusia-Ucraina si faptul ca este la granita noastra, desigur ca sunt ingrijorata de aspectul acesta, partea aceasta de securizare a frontierelor nu cred ca trebuie sa aiba legatura cu partea comerciala si economica. E alta intelegere, alt acord. Nu le vad la pachet.”

articol preluat de pe http://economie.hotnews.ro/

Acum că mi-am primit pedeapsa finală pentru că mi-am făcut datoria de cetăţean, ridic capul sus şi mă uit înainte

Andreea Petrut

Am 24 de ani, 45 de kg şi azi detest mai tare ca niciodată statul român, politicienii şi partidele lor infecte, corporaţiile, jandarmeria şi poliţia, justiţia + toţi securiştii care ne conduc.

Azi, 14 octombrie 2014, Tribunalul Cluj-Napoca a dat decizia finală în procesul dintre mine şi Gruparea Mobilă de Jandarmi Cluj-Napoca, declarându-mă vinovată pentru organizarea protestului împotriva proiectului minier de la Roşia Montană de anul trecut din data de 20.10.2013, trebuind să plătesc o amendă de 2000 de lei ( + încă una de 1000 lei pentru care încă nu s-a dat decizia finală, dar la cum arată situaţia voi pierde şi acel proces).

Anul trecut, la 1 septembrie, când au început protestele de Roşia, am ieşit în stradă, la fel ca mii de alţi oameni, pentru că asta am simţit că e datoria mea de cetăţean.

Eram studentă de Cluj, în ultimul an de master, iar din septembrie până la sfârşitul lui noiembrie, fiecare duminică mi-am petrecut-o în stradă, cu portavocea în mână, alături de mii de oameni, care îşi doreau acelaşi lucru ca şi mine. Să salveze Roşia Montană.

N-am avut nicio interacţiune directă cu Jandarmeria în cadrul acestor proteste. Nu mi-au făcut nicio observaţie, remarcă, nici măcar nu m-au legitimat vreodată. Până când, prin noiembrie anul trecut, părinţii mei s-au trezit în cutia poştală de acasă cu două amenzi (în total de 3000 de lei) prin care eram acuzată de organizarea protestelor nedeclarate din Cluj şi pentru blocarea traficului (de parcă eu aş fi scos în stradă cei 20.000 de mii de oameni şi eu i-aş fi pus să stea în mijlocul intersecţiilor).

Bineînţeles că am contestat amenzile, iar în mai am avut primul proces cu Jandarmeria pe care l-am pierdut. Experienţa procesului a fost unul dintre momentele cele mai dezamăgitoare la adresa sistemului prin care am trecut până acum. Mi-au spus că sunt un real pericol social pentru această țară, care instigă la nesupunere civică și că amenda are scopul educării mele pentru a nu mai întreprinde astfel de acțiuni pe viitor.

Am făcut apel, contestând decizia instianţei şi am pierdut şi de această dată. Şi cu această ocazie mi-am pierdut definitiv încrederea în statul român, în instituţiile de justiţie care ar trebui să facă dreptate.

Nu pot să descriu câtă ură, ciudă, indignare, scârbă, dorinţă de răzbunare, am simţit azi când am aflat decizia finală, deşi am crezut că sunt pregătită moral să o accept.

Regrete nu am şi nici nu am avut. Dacă ar fi să dau timpul înapoi cu un an aş lua din nou portavocea în mână şi aş striga până aş rămâne fără voce cât de tare urăsc guvernul, corporaţiile, distrugerea mediului, corupţia, clasa politică etc. M-am uitat din nou la filmarea din ziua protestului şi am retrăit emoţiile pe care le-am trăit în stradă în 20 octombrie. Eram în mijlocul străzii cu portavocea în mână şi mă uitam la oamenii frumoşi din jurul meu. Aveau flori şi steaguri în mână, ochii înlăcrimaţi şi plini de speranţă şi determinare.

 

Acum că mi-am primit pedeapsa finală pentru că mi-am făcut datoria de cetăţean, ridic capul sus şi mă uit înainte. Ştiam de la început că e aproape imposibil pentru un copil de 24 de ani cu o floare şi o portavoce în mână să se lupte cu politicienii, şi ţestoasele ninja blindate care îi păzesec, plus judecătorii care interpretează legea cum le convine. Dar încă am speranţă. Am pierdut în faţa instanţei, dar am câştigat tărie şi încredere să merg mai departe. De data asta mai îndârjită, determinată şi cu o dorinţa să se facă odată dreptate.
articol preluat de pe http://romaniacurata.ro/

”Bang! Ban Cyanide” Campanie europeană pentru interzicerea mineritului cu cianuri, lansată de Salvați Roșia Montană

28 de organizații neguvernamentale și grupuri de inițiativă din Belgia, Bulgaria, Finlanda, Franța, Grecia, Germania, România, Slovacia, Marea Britanie, Cehia și Turcia au lansat ieri campania ”Bang! Ban Cyanide end toxic mines”. Scopul campaniei este de a-l convinge pe noul comisar european pentru Mediu, Karmenu Vella, să pună în practică rezoluția Parlamentului European din 2010, prin care se interzice utilizarea cianurilor în mineritul european. Bazele campaniei au fost puse în această vară, la Roșia Montană.

Până acum, cianura este interzisă în Germania, Cehia, Ungaria și Slovacia, ultima țară adoptând în această lună o legislație în acest sens. În 2007, senatorii Eckstein-Kovacs Peter și Gheorghe Funar au inițiat un proiect de lege anti-cianură și în Senatul României, acesta fiind blocat însă la Comisia de Industrii, prezidată de Iulian Iancu.

***

Comunicatul de lansare a campaniei ”Bang! Ban Cynide” (sursa: rosiamontana.org)

bang-ban-cyanide-300x300

Mineritul modern, realizat prin imense cariere de suprafață, este în plină expansiune în Europa. Cetățenii europeni nu sunt pe deplin conștienți că metalele din calculatoarele și echipamentele electrice pe care le folosesc provin din mine de foarte mari dimensiuni. Mineritul modern mutilează mediul înconjurător, este o sursă de poluare pe termen foarte lung, folosește substanțe extrem de toxice precum cianura și dezrădăcinează comunități întregi.

Reprezentăm o coaliție europeană de organizații neguvernamentale și grupuri de inițiativă din Belgia, Bulgaria, Finlanda, Franța, Grecia, Germania, România, Slovacia, Spania, Marea Britanie, Republica Cehă și Turcia. Ne-am reunit pentru a lupta împotriva mineritului toxic pe bază de cianuri în Europa.

Mulți dintre noi trăim în zone amenințate de astfel de mine toxice. Cum ne confruntăm cu aceeași problemă, ne-am propus să găsim o soluție comună. Din exemplele din întreaga lume știm că mineritul pe bază de cianuri nu afectează doar mediul și oamenii din apropierea minei, ci și pe cei de foarte departe. Din exemplele din întreaga lume știm iarăși că atunci când oamenii se unesc, vor câștiga. Acest lucru s-a întâmplat recent în Slovacia, unde mineritul pe bază de cianuri a fost interzis printr-un vot al parlamentului.

În august 2014 am lansat la Roșia Montană, în România, o campanie comună de interzicere în Europa a utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri. În 2010 Parlamentul European a votat pentru interzicerea folosirii cianurilor, motivându-și decizia prin riscurile copleșitoare generate de această substanță pentru sănătatea umană și mediu. Vrem să transformăm acest vot în realitate și îi cerem domnului Karmenu Vella, candidat la funcția de comisar european de mediu, să pună în aplicare rezoluția și voința cetățenilor europeni!

Știm că mineritul modern este un proces chimic și industrial riscant, care nu generează bogăție, ci duce la poluare, sărăcie și dependență economică. Știm, de asemenea că dezrădăcinează oamenii și comunități.

Noi credem într-o Europă formată din comunități puternice și sănătoase, cu cetățeni încrezători în prezentul și viitorul lor.
Știm că industrille extractive și cianura sunt strâns legate de acte de corupție și decizii politice impuse.
Noi credem că adevărata democrație prosperă atunci când factorii de decizie lucrează pentru oameni și nu pentru putere și profit.

Refuzăm să acceptăm ca o substanță chimică, atât de otrăvitoare precum cianura, este încă permisă a fi utilizată în cantități atât de mari de către industria minieră din întreaga Europă, o zonă foarte dens populată. Cianura are toxicitate ridicată și poate cauza rapid decesul. O lingură cu o soluție de cianură de 2% va ucide o ființă umană, iar accidentele miniere din ce în ce mai dese arată impactul devastator asupra mediului al acestei substanțe.

Noi credem că a venit timpul să cerem ca factorii de decizie europeni să acționeze astfel încât mineritul pe bază de cianuri să devină de domeniul trecutului.

Ne-am unit forțele pentru a face ca subiectul incomod al cianurii să fie abordat în timpul audierii d-lui Karmenu Vella, comisarul candidat pentru mediu. Prin contact direct cu deputați europeni am comunicat importanța introducerii interdicției mineritului pe bază de cianuri pe agenda următorului comisar de mediu.

Membri ai parlamentului European ce ne-au auzit și înțeles îngrijorările vor adresa d-lui Vella întrebări referitoare la cianură în cadrul audierilor ce vor avea loc luni, 29 septembrie.

Cinaura nu cunoaște granițe și îi invităm pe toți prietenii campaniei Salvați Roșia Montană să se alăture acestei inițiative.
#askteamjuncker to #bancyanide at the #EPhearings2014

Membrii coaliției sunt:
CATAPA (Belgium, Latin America)
www.catapa.be | info@catapa.be
Initiative de solidarité avec la Grèce qui resiste (Bruxelles, Belgium)
initiativesolidaritebxl.wordpress.com | initiative.limited@gmail.com
Za Zemita (Bulgaria)
www.zazemiata.org | info@zazemiata.org
Čechy nad zlato (Czech Republic)
www.cechynadzlato.cz
Šumava nad zlato (Czech Republic)
www.facebook.com/SumavaNadZlato | petraoudesova@gmail.com
Brdy nad zlato (Czech Republic)
www.brdynadzlato.cz | info@brdynadzlato.cz
Veselý vrch (Czech Republic)
www.stoptezbezlata.cz | veselyvrch@gmail.com
Stop Talvivaara (Finland)
www.stoptalvivaara.org/ | mediadesk@stoptalvivaara.org
Kaivosvahdit (Finland)
www.kaivosvahdit.fi | kaivosvahdit@palapeli.net
Naiset Rauhan Puolesta (Finland)
http://www.naisetrauhanpuolesta.org/ | lea.launokari@nettilinja.fi
Naiset Atomivoimaa Vastaan (Finland)
ullaklotzer(at)yahoo.com
Edelleen Ei ydinvoimaa (Finland)
www.tiedonantaja.fi | lohi(at)kaapeli.fi
Collectif de vigilance sur les projets miniers Creusois (France)
minesencreuse.blogspot.fr/ | CommCollectifVilleranges@gmx.fr
Oui à l’avenir (France)
minne@wanadoo.fr
ALDEAH (Alternatives au Développement Extractiviste et Anthropocentré) (France)
http://www.aldeah.org/fr/aldeah | nous@aldeah.org
Maiouri Nature Guyane (Guyane Française)
http://sites.google.com/site/maiourinature | maiouri.nature@gmail.com
Utopia (France)
www.mouvementutopia.org | anthony.foussard@mouvementutopia.org
Hellenic Mining Watch (Greece)
www.facebook.com/antigold | info@antigoldgr.org
Salva la Selva (Germany/ Spain)
www.rainforest-rescue.org/ | info@salvalaselva.org
Campania Salvați Rosia Montana (Romania)
www.rosiamontana.org | alburnusmaior@ngo.ro
Mining Match Romania (Romania)
www.miningwatch.ro | contact@miningwatch.ro
Kremnica nad zlato (Slovakia)
www.kremnicanadzlato.sk/ | info@kremnicanadzlato.sk
Plataforma Salvemos Cabana (Spain)
www.salvemoscabana.blogspot.com.es | salvemoscabana.info@gmail.com
ContraMINAcción (Galicia, Spain)
http://www.mineriagalicia.org/ | contacto@mineriagalicia.org
Platforma pola Defensa de Corcoesto e Bergantiños (Galicia, Spain)
nonaminadecorcoesto.blogspot.com.es/ | braulioamaro@gmail.com
Gaia Foundation ( United Kingdom)
http://www.gaiafoundation.org/ | hannibal@gaianet.org
Plataforma ORO NO (Asturias, SPAIN)
orono.blogspot.com | plataforma.orono@gmail.com
Çanakkale Çevre Platformu (Turkey)
http://cevreplatformu.blogspot.ro/ | canakkalecep@gmail.com

***

mai multe pe Facebook (aici)
articol preluat de pe http://romaniacurata.ro