foto - adevarul.ro
articol – George Simion – adevarul.ro
Zeci de mii de oameni au protestat duminică la Chişinău. Nemulţumirile sociale acumulate precum şi destrămarea iluziilor privind integrarea europeană a Republicii Moldova au scos lumea în stradă, la chemarea postului de televiziune Jurnal TV. Ceea ce interesează publicul din România, ca de fiecare dată, este dacă aceste proteste masive pot duce spre Unire.
După ce pe 5 aprilie, la Chişinău aproximativ 5-7000 de persoane au cerut Hoţii, Unire şi Jos Mafia iar cu o săptămână înainte mii de oameni au cerut reunirea cu Ţara, la Marea Adunare Tricoloră, un eveniment greu de preconizat pentru spaţiul civic de la Chişinău a avut loc duminică. Între 20 000 de persoane cum spune presa şi 50 000, potrivit organizatorilor, au oprit circulaţia pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi au umplut Piaţa Marii Adunări Naţionale.
Deşi principala revendicare a manifestaţiei a fost pedepsirea vinovaţilor pentu furtul miliardului de dolari devalizat din băncile Republicii Moldova, de multe ori s-au auzit din mulţime strigăte de Unire. “Unirea este unica soluţie, degeaba schimbăm pe unii cu alţii la guvernare, nu ne vor duce în UE, nu ne vor duce nicăierea, sunt doar cu gândul la furat” a declarat Ana Scorpan, o protestatară mai în vârstă. De aceiaşi părere au fost şi unii dintre cei acre au luat cuvântul la tribună, prezenţa cea mai marcantă fiind a scriitorului Vladimir Beşleagă.
Foto: Sandu Tarlev- Adevarul.md la începerea protestului
Strigătele de Unire au încercat să fie acoperite, total neinspirat, de către organizatori, cu sintagma <unire, moldoveni=””>, vrând să nu supere în vreun fel participanţii de alte convingeri politice sau etnii. Tot din acest considerent, Tinerii Moldovei, organizaţia tineretului din Chişinău, a renunţat pentru această manifestare la a aduce steagurile României. Totuşi, mai multe pancarte care cereau reunificarea au putut fi văzute în rândurile manifestanţilor, majoritatea în vârstă:
Chisinau, protest 03 mai 2015 – foto – adevarul.ro
Fapt unic pentru scena publică din Republica Moldova, premierul Gaburici a convocat liderii protestatarilor, grupaţi în Platforma Civică Demnitate şi Adevăr, la negocieri. ”Este în interesul Guvernului să soluţioneze criza din sistemul financiar-bancar, să stabilizeze situaţia economică din ţară, inclusiv să facă public raportul Kroll, odată cu soluţionarea interdicţiei din partea companiei”, a menţionat Şeful Executivului, vizibil marcat de posibilitatea ca astfel de proteste stradale să arunce Republica Moldova în haos iar funcţia lui să fie pusă în pericol.
Următorul protest de amploare la Chişinău va avea loc sâmbătă, 16 mai, de la ora 14:00 tot în Piaţa Marii Adunări Naţionale:
Pe 14 iunie au loc alegeri locale în toată Republica Moldova. Spre ce vor duce protestele civice din ultima lună? Spre o represiune anti-democratică, spre formarea unei noi forţe politice sau spre Unire, ca alternativă? Rămâne de văzut, dar Chişinăul trebuie cu siguranţă să fie punctul de atenţie al societăţii româneşti în acest an…
foto – infoprut.ro
articol – IULIA MODIGA – infoprut.ro
Premierul Chiril Gaburici îi cheamă luni la masa negocierilor pe organizatorii protestelor ample care au avut loc în Piața Marii Adunări Naționale.
La scurtă vreme după încheierea manifestației la care au participat circa 40.000 de persoane, Gaburici a convocat de urgență o ședință cu reprezentanții instituțiilor de menținere a ordinii publice și ai ministerelor responsabile. În cadrul acestei reuniuni spontane, prim-ministrul a anunțat că îi va invita pe organizatori să își prezinte lista de revendicări. ,,Este în interesul Guvernului să soluționeze criza din sistemul financiar-bancar, să stabilizeze situația economică din țară, inclusiv să facă public raportul Kroll, odată cu soluționarea interdicției din partea companiei”, a precizat Gaburici.
Participanții la protestele organizate de Platforma civică Demnitate și Adevăr, la care s-au alăturat și Tinerii Moldovei, au cerut demisia Guvernului și a Parlamentului. ,,La pușcărie!”, ,,Jos mafia!”, ,,Unire” sunt câteva dintre solicitările pe care protestatarii le-au adresat clasei politice de la Chișinău în PMAN. Cei 40.000 de protestatari au pornit în marș spre CNA scandând ,,Unire”, ,,Unitate națională”, ,,Vrem miliardul înapoi”, ,,Refuz, rezist, sunt anticomunist”, ,,Hoții” și ,,Trăiască, trăiască, trăiască și-nflorească Moldova, Ardealul și Țara Românească!”.
foto – infoprut.ro
articol – ANA MARIA LAZAR – infoprut.ro
Republica Moldova a ajuns la sfârșitul iluziilor, singurele două opțiuni pe care le are sunt România sau Rusia, reiese din dezbaterea organizată de Fundația Universitară a Mării Negre.
Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI), Dan Dungaciu, spune că pentru prima dată în Republica Moldova opțiunea europeană a scăzut, este într-o zonă complet dezechilibrată față de opțiunea estică, potrivit ultimului barometru al opiniei publice.
„Republica Moldova nu a luat decizii până în prezent, au luat alții decizii pentru Republica Moldova de cele mai multe ori, s-a scuzat de fiecare dată când a fost vorba să pună punctul pe i”, spune Dungaciu.
În momentul în care Republica Moldova va realiza că este în criză va avea de ales doar între România și Rusia. Integrarea europeană ține de un discurs indus de o corectitudine politică diplomatică, discurs care a devenit din ce în ce mai puțin credibil pentru cetățenii Republicii Moldova.
Înainte de integrarea europeană, Chișinăul ar trebui să fie preocupat de integrarea regiunii transnistrene. „Dacă înainte credeam că integrarea europeană va aduce după sine soluționarea conflictului transnistrean, astăzi plecăm de la ipoteza că până la integrarea europeană, trebuie să rezolvăm conflictul transnisrtean”, spune Dan Dungaciu.
foto – actiunea2012.ro
articol – George Simion – timpul.md
Nu te întreba ce poate face Țara pentru tine…
Întreabă-te ce poți face tu pentru Țară! – spunea un mare patriot, de pe alte meleaguri. Și cum Țara noastră este numai una, deși statele în care trăim sunt mai multe, vă întreb și eu pe voi: ce faceți pentru Țară?
Am cunoscut mulți patrioți din spațiul pruto-nistrean. Mulți aveau idee despre ce trebuie făcut de către statul România. Majorității le era clar că nu pot avea pretenții de la statul Republica Moldova, deși statele sunt niște instrumente care servesc interesele Neamului. Puțini însă se considerau pe ei ca un element indispensabil în slujba Neamului. Pe lângă state și stătulețe, legi și miniștri, ONG-uri și bănci devalizate, avem celula de bază care reprezintă individul.
Fiecare dintre noi am avut o perioadă romantică în care am iubit, am crezut în Cauza Națională și… AM TRĂIT. Nu zic că azi suntem morți, nu interpretați greșit, dar nici prea vii nu suntem. Generație peste generație care luptă pentru cauza națională apare și dispare. Când pe un mal de Prut, când pe altul, într-o lipsă de sincronizare este de-a dreptul exasperantă. Semințele există, cresc, provin din sângele nostru și din seva neamului acesta care va mai fi pe Pământ mii de ani de acum încolo. Dar, până să dea rod, sunt purtate de vânt, la întâmplare. Și cu noi ce se întâmplă? Ne pierdem între locul de muncă, problemele cotidiene și grija zilei de mâine.
Dar ce mâine va fi, dacă noi nu mai suntem acolo, pe baricade, unde trăiam și unde, fără noi, nu se va reuși?
Nu vă păcăliți! Lăsând comentarii din spatele calculatorului nu e suficient. Prezența o dată pe an la un miting pentru Unire, cum va fi cel din 16 mai, tot nu ajunge. Viața, dragostea și speranța trebuie în fiecare zi, pentru ca rostul nostru pe lumea asta să existe. Că unii, cei mai tineri, o fac lipind afișe și transmițând mesajul în campanii de voluntariat, că alții pot face donații lunare din puținul pe care îl câștigă (asigurând astfel Tinerii cu materialele necesare), iar alții pot să-și asume proiecte personale subordonate Mișcării Unioniste – cu toții avem obligația DE A FACE.
Perioada de redeșteptare națională nu a făcut Unirea și nici nu o putea face. A făcut enorm de multe, a renăscut o idee și o identitate pe care mulți s-au chinuit din greu să le îngroape. Și a creat premisele pentru Unire. Dar nu puteți să vă retrageți cu această glorie și să lăsați doar pe umerii Tinerilor tot. Cu banii, sudoarea și experiența voastră, fiți instrumentul și călăuza pentru a avea din nou un NeamUnit.
Altfel, cu ce sunteți, în afara Gloriei, diferiți față de un moldovean de rând? Timpul doar a poeziilor a trecut, a venit cel al planurilor serioase, a proiectelor care consumă resurse și schimbă mentalități. Un moment mai prielnic, intern și internațional, ca acum nu am avut niciodată. Să profităm de el, om cu om, organizație cu organizație, pentru că – UNDE-I UNUL, NU-I PUTERE!
Republica Moldova serbează tricolorul. Se împlineşte un sfert de secol de când drapelul de stat cu stemă a devenit, oficial, simbolul suprem al moldovenilor. În zi de sărbatoare, demnitarii de la Chişinău regretă că drapelul nu ajunge şi la Tiraspol.
Sărbătoarea Drapelului de Stat a început dimineaţa devreme, la Ministerul Apărării. Sub îndemnul ”onor la tricolor”, stegul ţării a fost sfinţit şi purtat pe braţe.
La un sfert de secol de viaţă al tricolorului, Parlamentul s-a reunit într-o şedinţă solemnă. Oficialii Moldovei speră ca, într-un viitor nu tocmai îndepărtat, drapelul ţării va fi arborat atât la Bruxelles, cât şi în stânga Nistrului.
Tricolorul nu a fost însă întotdeauna pe placul tuturor. Fostul preşedinte Voronin a contestat dur drapelul şi stema de stat, motivând că sunt prea româneşti. Iar în 2011, un grup de tineri vorbitori de limbă rusă au ars drapelul ţării la Chişinău.
Liberalii au marcat ziua drapelului de stat prin întinderea unei panglici tricolore imense în Piaţa Marii Adunări Naţionale. De Ziua Drapelulului, deputaţii socialişti au venit la şedinţa Parlamentului cu panglica sfântului Gheorghe la piept.
Ziua drapelului de stat a fost marcată cu fast la Chişinău. Orchestra prezidenţială a susţinut un concert în faţa Parlamentului, după care locuitorii şi oaspeţii capitalei au putut urmări un spectacol de lumini. Clădirea legislativului a fost iluminată în culorile drapelului de stat. Până pe 30 aprilie, în holul Legislativului este organizată o expoziţie de drapele, care îi aparţine colecţionarului Petru Costin, ale cărui lucrări sunt incluse în Cartea Recordurilor.
Tricolorul a devenit oficial drapel de stat la 27 aprilie 1990. El diferă de cel al României prin prezenţa stemei, al carei autor este artistul plastic Gheorghe Vrabie. Pentru prima oară, tricolorul a fost arborat pe sediul Parlamentului acum 25 de ani, de către regretatul om politic Gheorghe Ghimpu.
foto – activenews.ro
articol – Valentin Vidu – Mediafax
Republica Moldova plănuieşte să achiziţioneze tehnologie în domeniul Apărării şi să creeze o nouă bază militară, iar noul Guvern de Chişinău speră să obţină ajutor de la parteneri, relatează Deutsche Welle în pagina electronică.
Autorităţile moldovene plănuiesc o modernizare radicală a forţelor armate, a anunţat noul ministru al Apărării Viorel Cibotaru. El aşteaptă asistenţă externă în acest efort. Într-un interviu pentru un post de televiziune, Cibotaru şi-a exprimat speranţa că, în lumina situaţiei geopolitice complicate provocate de războiul civil care devastează Ucraina vecină, partenerii ţării sale vor fi interesaţi de o eficientizare a armatei moldovene.
În opinia ministrului, este necesar ca militarii să poată interveni în mod operativ în situaţii de urgenţă.
El a făcut acest anunţ într-o perioadă în care bugerul alocat armatei reprezintă 0,3% din PIB şi abia ajunge pentru hrana şi cazarea militarilor.
Chişinăul a prezentat recent sugestii în vederea unei iniţiative NATO care ar putea să conducă la o îmbunătăţire a Apărării, în contextul în care războiul civil din Ucraina s-a apropiat de frontiera cu Republica Moldova.
“Dorim ca Republica Moldova să participe la o soluţionare a problemelor provocate de situaţia geopolitică actuală”, a declarat Cibotaru, referindu-se la formarea militarilor şi asistenţă tehnică.
Ministrul a anunţat totodată că, până în 2018, urmează să fie construită o nouă bază militară, care va “arăta complet diferit faţă de vechile barăci sovietice” rămase în această fostă republică sovietică de pe vremea URSS.
Ţara are nevoie în special de artilerie, a precizat el.
Cibotaru argumentează, de asemenea, că ameninţările reprezentate de conflictul armat din Ucraina au făcut necesară o nouă dezbatere politică despre actualul statut neutru al Republicii Moldova.
- Păreri împărţite la Chişinău
Partidul Comuniştrilor din Republica Moldova (PCRM), pe a cărui susţinere se bazează noul Guvern minoritar al premierului Chiril Gaburici, nu vede cu ochi buni o apropiere de NATO. Vladimir Voronin, fost preşedinte al ţării în perioada 2001-2009 şi liderul comuniştilor moldoveni proruşi, a ameninţat cu retragerea sprijinului acordat Executivului de către formaţiunea sa.
În perioada în care a condus ţara, Voronin a redus efectivele militare cu 2.000 de militari, la 6.500, şi a propus inclusiv dizolvarea armatei, pentru a arăta Moscovei că Chişinăul este neutru.
Un politolog moldovean, Ion Manole, de la Promo-Lex, un ONG, consideră că o apropiere de NATO este singura posibilitate de garantare a securităţii naţionale. “Republica Moldova este o ţară mică şi nu se poate proteja singură de agresori externi”, a declarat el pentru DW.
O problemă majoră este prezenţa a trei armate pe teritoriul moldovean, şi anume armata naţională, cea a regiunii separatiste Transnistria şi a unităţi ruseşti staţionate în această regiune, nerecunoscută internaţional dar care este susţinută de Moscova în mod deschis.
În aceste condiţii, apreciază Manole, securitatea şi stabilitatea ţării sale sunt în pericol. O modernizare a armatei moldovene ar putea fi “utilă” în vederea apărării, subliniază el.
Fostul ministru al Apărării Victor Gaiciuk s-a pronunţat în favoarea modernizării forţelor armate, însă şi el a criticat apropierea Chişinăului de NATO.
Cel puţin 50 la sută dintre moldoveni preferă aderarea la Uniunea Vamală, faţă de 32 la sută care ar opta pentru Uniunea Europeană, arată Barometrul de Opinie Publică difuzat joi.
Întrebaţi ce ar alege între aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau la Uniunea Vamală, 50 la sută dintre cei chestionaţi au ales a doua opţiune, în timp ce 32 la sută au declarat că ar prefera aderarea ţării lor la UE, relatează portalul Unimedia.md.
Totodată, sondajul arată că Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) conduce în preferinţele alegătorilor cu 16 la sută, urmat de Partidul Comuniştilor (PCRM) cu 11,3 la sută, Partidul Liberal (PL) cu 11,1 la sută şi Partidul Liberal Democrat (PLDM) cu 7,1 la sută.
Peste 75 la sută dintre cetăţeni consideră că ţara merge într-o direcţie greşită, arată sondajul, care constată că populaţia Republicii Moldova devine tot mai îngrijorată de situaţia din regiune, având în vedere tensiunile din estul Ucrainei. Potrivit rezultatelor BOP, 20 la sută dintre moldoveni sunt îngrijoraţi de posibilitatea izbucnirii unui război în zonă.
“Procentul este destul de mare, dacă se compară cu barometrul din urmă cu doi ani, când nu exista această teamă”, a explicat directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie.
Rezultatele sondajului realizat de către Institutul de Politici Publice şi CBS-AXA şi finanţat de Fundaţia Soros Moldova arată totuşi că cea mai mare îngrijorare a moldovenilor o reprezintă preţurile. În topul temerilor urmează sărăcia, viitorul copiilor, şomajul şi corupţia.
Sondajul a fost realizat în perioada 28 martie – 7 aprilie, în 85 de localităţi, pe un eşantion de 1.104 persoane. Marja de eroare este de plus sau minus 3 la sută.
Uniunea Vamală Eurasiatică este o asociere între Rusia, Belarus şi Kazahstan, în interiorul căreia s-au anulat taxele vamale la comerţul reciproc şi s-a introdus un sistem uniform de taxare a importurilor.
80% din moldoveni, nemulțumiți de situația economică; Cetățenii vor să protesteze
articol – independent.md/
80% din cetățenii Republicii Moldova sunt dezamăgiți de situația economică din țară, iar 75% cred că lucrurile merg într-o direcție proastă, arată datele Barometrului Opiniei Publice pentru luna aprilie.
Întrebați cât de mulțumiți sunt de situația economică de acum din Republica Moldova, 45% din participanții la sondaj au spus că nu sunt deloc mulțumiți, iar 35% au spus să nu sunt prea mulțumiți.
Interesant este că procentajul celor nemulțumiți a crescut simțitor față de rezultatele Barometrului de acum 6 luni, înainte de alegerile parlamentare. Atunci 62% din cetățeni se declarau nemulțumiți.
Totodată, 75% din cetățeni sunt de părere că lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcție greșită, procentajul fiind cu 14% mai mare decât în noiembrie 2014.
Acest lucru se resimte și în potențialul protestatar al cetățenilor. Peste 65% din respondenți sunt gata să participe la proteste, greve sau manifestații, în timp ce unii ar recurge chiar la blocarea străzilor sau greva foamei.
Sondajul a fost realizat în perioada 28 martie – 7 aprilie, în 85 localități din țară, pe un eșantion de 1.104 persoane și are o marjă de eroare de 3%.
Agricultorii moldoveni nu se dau bătuţi până nu obţin de la autorităţi bani mai mulţi şi preţuri reduse la carburanţi. Mii de fermieri din întreaga ţară au ieşit din nou în stradă. Au blocat drumurile naţionale, iar circulaţia a fost paralizată timp de o oră.
Fermierii sunt nemulţumiţi de majorarea TVA de la 8 la 20 % şi de scumpirile din ultima perioadă.
Dacă nu îi vor îndupleca pe oficiali, fermierii ameninţă că pe 1 mai vor aduce maşinile agricole în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Şi vor rămâne acolo pe termen nelimitat.
Pentru prima dată după 73 de ani, Familia Regală a României intră în Catedrala din Chişinău. Stârnind reacţii diverse în societatea din România şi Republica Moldova, atitudinea şi prezenţa Casei Regale peste Prut începe să devină o constantă. Slujba de Înviere este numai confirmarea acestui fapt. Este Casa Regală astăzi un exemplu de soft-power şi de alternativă la clasa politică?
Unificatori, Principesa Margareta şi Principele consort, au decis să cinstească Învierea Mântuitorului în ambele Mitropolii ortodoxe existente peste Prut: cea a Chişinăului şi Întregii Moldove (subordonată canonic Moscovei) şi în cea a Basarabiei (subordonată canonic Bucureştiului). Gestul nu a trecut netaxat de unii critici, printre ei numărându-se şi bloggerul Adevărul şi posibilul Ministru de Externe al Guvernului PNL, Radu Carp care consideră că dubla prezenţă ar fi discutabilă şi controversată. Este oare aşa?
În primul şi primul rând, trebuie să constatăm că în Republica Moldova avem de-a face cu o societate dezbinată. Împărţirea în etnii, religii şi mitropolii nu serveşte scopului imediat care este cel de a unifica cele două state româneşti. Cu cât avem poporul învrăjbit mai mult, cu atât mai mult acesta va fi mai greu de adunat în jurul unor valori comune. Iar prezenţa regală poate avea un asemenea rol, în condiţiile în care Monarhul a fost rege şi peste acest teritoriu, nu doar peste România ciopârţită de azi. Apoi, sondajele arată câ, mai mult ca oricând, basarabenii sunt dezamăgiţi de clasa politică, şi, la fel ca la Bucureşti, îşi caută puncte de referinţă şi simboluri în care să creadă.
A împărţi primitiv lumea de la Chişinău în români şi ruşi este dăunător şi nu serveşte cauzei, cu atât mai mult cu cât realităţile de pe teren sunt altele: pătura cea mai numeroasă este a celor care se identifică ca moldoveni(ATENŢIE! a se citi nu ca un element neapărat străin identităţii româneşti). Ori în acest moment aceşti moldoveni, după regiune şi după stat, trebuie cuceriţi prin metode de soft-power. Ba chiar, având în vedere unele proiecte româneşti care nu au fost duse până la capăt cum trebuie peste Prut în ultimii 20 de ani, ar trebui să evităm orice împărţiri şi categorisiri. Mai bine ar fi, poate să ne intereseze realităţile politice de la Bucureşti, unde clasa politică fanfaroană declamă Unirea dar nu pune niciun proiect concret pe masă pentru înfăptuirea ei: în programul PNL de Guvernare nu există mai mult de un paragraf despre Republica Moldova! Şi acela nu în termenii cei mai unionişti…
Primarului Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a spus: “Considerăm această vizită drept una simbolică, de o semnificaţie similară cu sărbătorirea de către Majestatea Sa, Regele Mihai si a Familiei Regale a Sfintelor Paşti în România, în anul 1992, pentru prima dată după căderea comunismului.”.
VIDEO (via Afidomn) cu imagini de arhivă şi cele din timpul ultimei vizite:
Datoria Regelui
Prin conjuctura istoriei, prin chestiuni care nu fac subiectul prezentului articol, datoria regelui Mihai I al României faţă de românii de peste Prut este imensă. Şi acest lucru este conştientizat de către Majestatea Sa, care, cu fiecare ocazie, a vorbit despre Basarabia ca fiind un pământ românesc vremelnic furat. În cartea lui Mircea Ciobanu, „Noi convorbiri cu Mihai I al României”, Humanitas, 1992, Regele vorbeşte despre subiect: “Basarabia nu poate şi nici nu trebuie să fie independentă faţă de România, ca de altminteri nici un alt pământ românesc.(…) Fără Basarabia, România nu este un lucru întreg. Cele mai multe suferinţe ale ei chiar de aici se trag.”. Un alt lucru, mai puţin cunoscut, este că unul dintre cei 12 colegi de de liceu ai Regelui Mihai, Radion Chiaburu, era basarabean. În martie 1944, Casa Regală l-a ajutat să-şi refugieze familia în Oltenia, punându-le la dispoziţie un avion şi oferindu-le o locuinţă şi un loc de muncă la Domeniile Coroanei Segarcea.
Orice formă de organizare va avea viitorul stat unit, dacă va fi republică sau monarhie, rolul Casei regale este unul important. De aceea, şi în discursul din Parlament, Regele Mihai a vorbit despre Basarabia:
Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi.
Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna.
De la vorbe la fapte
“Eu pot să spun sincer că am găsit aici o ţară exact cum e acasă, pentru că Basarabia este acasă pentru mine.” a declarat pe 24 februarie principele moştenitor Nicolae la prima venire a sa la Chişinău. Ori, ceea ce se pare că ştie Casa Regală faţă de unii politicieni de pe malul Dâmboviţei, este că Basarabia nu înseamnă doar Chişinăul şi recepţiile de la hotelul Leogrand. Fără a dori să vă plictisesc, redau aici programul avut de principele Nicolae pe parcursul şederii sale, program care nu mai necesită niciun alt comentariu sau chestiuni discutabile / controversate….
————————————————————
Miercuri, 18 februarie 2015, Alteţa Sa Regală a vizitat oraşul Orhei. În debutul vizitei, Principele Nicolae a avut o întrevedere cu primarul oraşului, domnul Vitalie Colun. Alteţa Sa Regală a vizitat, apoi, Biserica Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului, unde a fost primit de Preasfinţitul Antonie de Orhei, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului.
De asemenea, Principele Nicolae a vizitat Colegiul de Medicină din Orhei, precum şi Mănăstirea Curchi. În cadrul vizitei în Orhei, Alteţa Sa Regală a avut întrevederi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din oraş. În finalul zilei, Principele Nicolae a avut o întâlnire cu P.S. Marchel, Episcopul de Bălţi şi Făleşti, la reşedinţa episcopală din oraşul Bălţi. Joi, 19 februarie 2015, Principele Nicolae s-a aflat în oraşul Bălţi.
Cu această ocazie, Alteţa Sa Regală s-a întâlnit cu primarul oraşului, doamna Marina Covali, precum şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale. Principele Nicolae a vizitat, apoi, Universitatea de Stat Alecu Russo, Catedrala Sfinţii Constantin şi Elena, precum şi Liceul Teoretic Mihai Eminescu. Vizita Principele Nicolae în Bălţi s-a încheiat la Consulatul General al României, unde Alteţa Sa Regală a fost primită de domnul Mihai Baciu, consulul general al României la Bălţi.
Vineri, 20 februarie 2015, Principele Nicolae a vizitat comuna Regina Maria din raionul Soroca. Aici s-a întâlnit cu primarul comunei, domnul Oleg Nastas, precum şi cu preşedintele raionului Soroca, domnul Victor Său. Principele Nicolae a vizitat Şcoala Gimnazială Regina Maria şi s-a întâlnit, la căminul cultural, atât cu localnici, cât şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale.
În continuare, Alteţa Sa Regală a vizitat oraşul Soroca. Principele Nicolae a avut o întrevedere, la sediul Consiliului Raional Soroca, cu domnul primar Mihail Grabciuc şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale. Principele Nicolae a vizitat, apoi, Cetatea Soroca şi Liceul Constantin Stere din oraş.
Sâmbătă, 21 februarie 2015, Alteţa Sa Regală a început vizita în municipiul Chişinău. Principele Nicolae a avut întrevederi cu reprezentanţi ai Corpului Diplomatic, ai societăţii civile şi personalităţi ale vieţii culturale din Republica Moldova. Alteţa Sa Regală a vizitat Crama Cricova din Chişinău, iar, în finalul zilei, a luat parte la spectacolul „Familia Tot” care a avut loc la Teatrul Mihai Eminescu.
Duminică, 22 februarie 2015, Principele Nicolae a luat parte la evenimentul de lansare a volumului „Drumul spre casă. Filip Lucian Iorga în dialog cu Principele Nicolae al României” care a avut loc la Librăria din Centru din municipiul Chişinău. Alături de Alteţa Sa Regală s-a aflat primarul muncipiului Chişinău, domnul Dorin Chirtoacă.
În continuarea vizitei, Principele Nicolae a depus flori la statuia lui Ştefan cel Mare din capitala ţării.
De asemenea, Alteţa Sa Regală a vizitat marţi, 24 februarie 2015, Universitatea de Stat şi Liceul Gheorghe Asachi din Chişinău.
—————————————–
Şi o poză pentru eternitate, la monumentul marelui Grigore Vieru:
foto – adevarul.ro
Dincolo de aprecierile unora sau altora, dacă astfel de vizite ar putea fi dublate, triplate, înzecite, dacă fiecare parlamentar român ar face vizite precum cea a principelui Nicolae sau s-ar afla în 10 biserici din Basarabia în noaptea de Înviere, Unirea ar fi mai aproape.
Iar precum lucrează Casa regală pentru apropierea românilor de pe cele două maluri ale Prutului, mai sunt şi alţii. Mai există şi Digi 24 care, magnific, a avut transmisiuni în direct în noaptea sfântă şi de la mănăstirea Curchi. Mitropolia Basarabiei, TVR Chişinău, Radio România Chişinău şi alte prezenţe româneşti trebuie sprijinite, susţinute, până toţi vor fi la înălţimea Casei Regale a României, la nivel de prezenţă.
O asociaţie a românilor din regiunea Odesa denunţă învăţământul în aşa-zisa limbă “moldovenească”. Cere autorităţilor ucrainene unificarea programei pentru instituțiile școlare cu predare în limba română.
Din cauza unei divizări artificiale, în Ucraina există acum două programe: unul pentru minoritatea română, şi un altul pentru cea… moldovenească.
În regiunea Odesa, din Ucraina, copiii etnicilor români studiaza şi astăzi în limba… “moldovenească”, spre deosebire de cei din Cernăuţi sau Transcarpatia, unde autorităţile regionale nu interzic denumirea de limba română.
Aşa s-a ajuns în situaţia în care copiii etnicilor români din regiunea Odesa merg la Olimpiada de limba moldoveneasca, pe când cei din Cernăuţi sau Transcarpatia, la Olimpiada de limba română. Asociaţia Naţional-Culturală “Basarabia”, a Românilor din regiunea Odesa, cere unificarea celor două programe de învăţământ şi folosirea corectă a denumirii de limba română.
În regiunea Odesa din Ucraina trăiesc 128.000 de etnici români, divizaţi artificial în români şi moldoveni.
Chiar şi acum, cadrele didactice care ţin legătura cu alţi colegi din Cernăuţi, Republica Moldova sau România, sau participă la stagii pedagogice în limba română, sunt în evidenţa Serviciului de Securitate, atrage atenţia Asociaţia Basarabia.
