Articole

Marea Adunare Națională – 5 iulie 2015 (Piata Marii Adunari Nationale – Chișinău)

Chişinău – 5 iulie 2015 – Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează
foto – infoprut.ro

„Unirea este un lucru pe care doar Bucureștiul poate să-l ofere și numai Chișinăul poate să-l accepte. Dacă cetățenii din Moldova vor cere acest lucru, atunci nimeni nu-i va putea opri” – Klaus Iohannis, președintele RomânieiTinerii din Marșul lui Ștefan cel Mare s-au prins în Hora Unirii cu localnicii și autoritățile din Călărași. Mâine dimineață, din nou la drum, pe jos, spre București.

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 7 Iulie 2015

Români,ce ne-au demonstrat duminică tinerii din Chișinău nu poate rămâne fără reacție!Sute de tineri sunt în aceste…

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 6 Iulie 2015

Momentul în care coloana de unioniști părăsește Chișinăul, în drum spre București. Chișinău și București, două inimi românești!

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 5 Iulie 2015

Strășeni vrea UNIRE <3Am fost întâmpinați cu pâine și sare <3

Posted by Vlad Bileţchi on 5 Iulie 2015

Coloana pe Calea Ieșilor, înAinte de a fi ieșit din Chișinău. Acum unioniștii se află pe jos la câțiva kilometri în afara Chișinăului. SPRIJINIȚI-LE EFORTUL!

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 5 Iulie 2015

Marşul lui Ştefan cel Mare // Mii de tineri dintre participanţii la MAN au plecat pe jos spre Bucureşti pentru Unire

articol – Liviu G. Stan – infoprut.ro

5 iulie 2015

Cu ruscacuri în spate, mii de tineri dintre participanţii la Marea Adunare Naţională (MAN), organizată astăzi în centrul Chişinăului, au pornit spre București în Marșul lui Ștefan cel Mare pentru unirea Republicii Moldova cu România.

Marşul, un veritabil tur de forţă, va dura între 5 şi 11 iulie. Dedicat voievodului simbol al neamului nostru, marșul a pornit din Piața Marii Adunări Naționale, și se va îndrepta către București. Pe teritoriul Republicii Moldova, marșul va urma traseul Strășeni – Călărași – Ungheni. Oamenii care locuiesc în localitățile prin care va trece coloana de manifestanți sunt îndemnați de către organizatori să se alăture Marșului lui Ștefan cel Mare cel puțin o zi, în intervalul menționat.

Dați share, să știe toată Moldova că: Duminică, 5 iulie, ora 14.00, toți urmașii sfântului Ștefan vor fi la MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ!

Posted by Tinerii Moldovei on 1 Iulie 2015

Marsul lui Stefan cel Mare - Chişinău - 5 iulie 2015 - foto - infoprut.ro

Marsul lui Stefan cel Mare – Chişinău – 5 iulie 2015 – foto – infoprut.ro

Peste 30.000 de persoane au cerut astăzi, în centrul Chişinăului, reunificarea Republicii Moldova cu România, în cadrul Marii Adunări Naţionale, eveniment organizat de către Blocul Unităţii Naţionale, din care fac parte 22 de entități civice, printre care și Platforma Unionistă “Acțiunea 2012”, “Tinerii Moldovei” şi Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova.

articol preluat de pe http://infoprut.ro/


 

Marșul pornit după Marea Adunare din Piață

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 5 Iulie 2015

 


 

Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează „Unire!” şi „Jos hotarul de la Prut!”

articol – Liviu G. Stan – infoprut.ro

5 iulie 2015

Peste 30.000 de persoane cer la acestă oră, în centrul Chişinăului, reunificarea Republicii Moldova cu România, în cadrul Marii Adunări Naţionale, eveniment organizat de către Blocul Unităţii Naţionale, din care fac parte 22 de entități civice, printre care și Platforma Unionistă “Acțiunea 2012”, “Tinerii Moldovei” şi Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova.

Actriţa emerită Ninela Caranfil a citit Apelul Consiliului Onorific al BUN către cetățenii Republicii Moldova.

Oamenii scandează „Unire!” şi „Jos hotarul de la Prut!”.

„Haideți să refacem acum istoria! Haideți să facem acum ceea ce au făcut cele două Germanii! Aceasta este șansa noastră!”, a vorbit mulţimii de pe scena instalată în centrul Chișinăului senatorul liberal de la Bucureşti Dorin Dobra.

Chişinău - 5 iulie 2015 - Marea Adunare Naţională - Zeci de mii de oameni scandează  - foto - infoprut.ro

Chişinău – 5 iulie 2015 – Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează – foto – infoprut.ro

Manifestația a început cu un concert al ansamblului Ştefan-Vodă, alături de alţi purtători ai folclorului românesc. Apoi evenimentul din PMAN a fost binecuvântat de un sobor de preoți la Mitropolia Basarabiei. Mulţimile s-au rugat alături de prelații de pe scenă pentru Unire.

„Cetățenii Republicii Moldova vor vota Unirea cu România în cadrul Marii Adunări Naționale de la Chișinău. Duminică, 5 iulie, toți cei care consideră că Unirea este unica salvare în contextul crizei economice, politice și sociale interne, dar și în cel regional tensionat, ies în stradă pentru un viitor mai bun”, se arată într-un comunicat de presă al Platformei Unioniste „Acţiunea 2012″.

Chişinău - 5 iulie 2015 - Marea Adunare Naţională - Zeci de mii de oameni scandează  - foto - infoprut.ro

Chişinău – 5 iulie 2015 – Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează – foto – infoprut.ro

Această Mare Adunare Națională este a patra manifestație de acest fel din istoria statului format în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice. După Marile Adunări Naționale din 1989, 1990 și 1991, anul 2015 este considerat momentul cel mai oportun pentru a cere într-un singur glas reunificarea celor două state româneşti și pentru a forma o majoritate pregătită să participe la un referendum decisiv.

Personalități marcante de la Chișinău, care fac parte din Consiliul Onorific al Blocului Unității Naționale (BUN), precum și zeci de asociații ale Diasporei, au lansat ieri către toți cetățenii Republicii Moldova un apel de participare la Marea Adunare Națională.

„Republica Moldova este o formațiune recunoscută juridic ca stat, dar care nu îndeplinește cele mai elementare cerințe ce ar garanta cetățenilor drepturile lor constituționale economice, politice și sociale. Constatăm că proiectul din 1991 <> a eșuat. Integrarea europeană, ca unică strategie viabilă pentru ieșirea din criza profundă în care ne-am pomenit, a devenit, din păcate, un slogan demagogic de accedere și menținere la putere a unor partide politice”, consideră Anatol Petrencu, Valeriu Saharneanu, Andrei Țurcanu, Val Butnaru, Vasile Bahnaru, Mihai Cimpoi, Tudor Ungureanu, Sandu Grecu, Ion Negrei, Petru Bogatu, Iulian Filip, Alexandru Bantoș, Andrei Sochircă, Sandu Grecu și Iurie Borș.

Semnatarii apelului mai notează că unica șansă de revenire în familia popoarelor europene pentru Republica Moldova este reunificarea cu România.

Chişinău - 5 iulie 2015

Chişinău – 5 iulie 2015

,,De aceea, vă îndemnăm, stimați compatrioți, să ieșim duminică, 5 iulie, la ora 14:00, la Marea Adunare Națională, pentru a institui o largă mișcare civică de susținere a cursului politic al reunificării ca o prioritate națională a politicii celor două state românești”, se arată în documentul Consiliului Onorific al BUN.

Apelul Consiliului Onorific al BUN către cetățenii Republicii Moldova:

„După 24 de ani de independență la putere s-a succedat tot spectrul politic posibil, de la stânga comunistă până la dreapta liberală. În consecință azi avem:

– o parte de teritoriu necontrolată de puterea legală a statului, fără o lege care i-ar reglementa statutul;

– o țară declarată neutră în Constituție cu o armată străină de ocupație și cu depozite enorme de armament aparținând altui stat;

– instituții de stat nefuncționale: procuratura, Banca Națională, SIS-ul, Agenția Națională pentru Protecția Concurenței, Agenția Națională de Integritate etc.;

– un sistem judiciar corupt, ineficient, supus intereselor puterii crimei organizate;

– o lipsă totală a securității energetice;

– lipsa strategiilor de dezvoltare a domeniilor social-economice de bază;

– o politică externă inconsecventă, amorfă și docilă față de fosta metropolă;

– nicio perspectivă de viitor prosper;

– lipsa unei elite politice și a unor lideri capabili de rezolvarea problemelor existente.

Ca rezultat al acestei situații, Republica Moldova este o formațiune recunoscută juridic ca stat, dar care nu îndeplinește cele mai elementare cerințe ce ar garanta cetățenilor drepturile lor constituționale economice, politice și sociale.

Constatăm că proiectul din 1991 <> a eșuat. Integrarea europeană, ca unică strategie viabilă pentru ieșirea din criza profundă în care ne-am pomenit, a devenit, din păcate, un slogan demagogic de accedere și menținere la putere a unor partide politice.

Noi însă avem o șansă de revenire rapidă în familia popoarelor europene. Este reunificarea pe cale democratică, cu respectarea tuturor normelor legale, a Republicii Moldova cu România, o țară prosperă a Uniunii Europene, cu care ne leagă unitatea de limbă, istorie și tradiții comune. E o șansă, pe care actualul Parlament și actuala clasă politică refuză s-o fructifice printr-o decizie fundamentală.

De aceea, vă îndemnăm, stimați compatrioți, să ieșim duminică, 5 iulie, la ora 14:00, la Marea Adunare Națională, pentru a institui o largă mișcare civică de susținere a cursului politic al reunificării ca o prioritate națională a politicii celor două state românești.

Semnat – Consiliul Onorific al Blocului Unității Naționale:

Anatol Petrencu, profesor universitar, istoric

Valeriu Saharneanu, jurnalist

Andrei Țurcanu, profesor universitar, doctor hab. în filologie

Val Butnaru, publicist, dramaturg

Vasile Bahnaru, directorul institutului de filologie al AȘM

Mihai Cimpoi, academician, critic literar, ex-președinte al Uniunii Scriitorilor

Tudor Ungureanu, artist popular

Sandu Grecu, jurnalist

Ion Negrei, istoric

Petru Bogatu, jurnalist

Iulian Filip, scriitor

Alexandru Bantoș, scriitor, jurnalist, redactor-șef „Limba Română”

Andrei Sochircă, actor

Sandu Grecu, actor

Iurie Borș, creator, om de afaceri de succes”

Consiliul Onorific al BUN este alcătuit din personalități marcante din Republica Moldova – academicieni, istorici, lingviști, scriitori, publiciști, actori, artiști – care susțin reunirea celor două state românești și militează activ pentru înfăptuirea acesteia.

,,Susținem Unirea Republicii Moldova cu România. Ne exprimăm convingerea că împreună putem făuri un viitor demn pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului. Cerem parlamentelor și guvernelor celor două state românești să constituie de urgență grupuri de lucru comune în vederea elaborării unor acte de fundamentare economică, legislativă și politică a Unirii”, se precizează într-o declarație a 40 de asociații ale românilor plecați din România și Republica Moldova peste hotare, printre care și Comunitatea Moldovenilor din Quebec, Asociația Doctorilor și Doctoranzilor Basarabeni din Franța, Asociația Moldo-Elenă ,,Orfeu” din Atena, Asociația Românilor din Suedia, Asociația Moldovenilor din Marea Britanie, Asociația ,,Dacia” din Roma.

Declarația de susținere a Unirii Republicii Moldova (Basarabiei) cu România semnată de românii de pe ambele maluri ale Prutului din Diaspora:

Noi, membrii asociațiilor românești din întreaga lume,

AVÂND IN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru și unitatea de limbă, cultură și credință a românilor de pe cele două maluri ale Prutului,

CONSIDERÂND actele de dezmembrare a teritoriului național de la 1775 și 1812 ca fiind acte infirmate de evoluția istoriei și ținând cont de voința populației Basarabiei și Bucovinei,

SUBLINIIND că înțelegerea încheiată la 23 august 1939 (pactul Molotov-Ribbentrop), între Guvernul URSS și Guvernul Germaniei naziste, este nulă ab initio,

RECUNOSCÂND că adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova din 27 august 1991 și recunoașterea statului moldovenesc de către România a fost un pas necesar în acea perioadă spre apropierea celor două state românești,

FIIND CONVINȘI că integrarea României în Uniunea Europeană în 2007 are o importanță crucială pentru dezvoltarea poporului român,

CONSIDERÂND că semnarea Actului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2014 constituie un pas sigur spre integrarea Republicii Moldova în spațiul economic, cultural și politic european, din care face parte și România,

REAFIRMĂM dreptul popoarelor la determinarea propriului destin și

ADOPTĂM următoarea

DECLARAȚIE:

SALUTĂM participanții la Marea Adunare Națională din Chișinău, 5 iulie 2015.

SUSȚINEM Unirea Republicii Moldova cu România.

NE EXPRIMĂM convingerea că împreună putem făuri un viitor demn pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.

CEREM parlamentelor și guvernelor celor două state românești să constituie de urgență grupuri de lucru comune în vederea elaborării unor acte de fundamentare economică, legislativă și politică a Unirii.

DECLARĂM că vom susține plenar, prin activități comune, eforturile societății civile din România și Republica Moldova îndreptate spre atingerea idealului Unirii.

NE ADRESĂM participanților la prezenta Mare Adunare Națională cu îndemnul de a ne uni eforturile pentru a întâmpina în 2018 centenarul Unirii printr-o revenire, de data aceasta definitivă, a Basarabiei la sânul Patriei-Mame, România.

AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU .“

Declaraţia Diasporei este semnată de către Comunitatea Moldovenilor din Quebec, (Ala Mîndîcanu), Asociația Culturală Română, (Marius Finca), Asociația Scriitorilor de Limbă Romană din Québec, (Adrian Erbiceanu), Asociația Românilor din Laval, (Vania Atudorei), Ziarul Accent de Montréal, (Simona Pogonat), Ziarul ZigZag Român-Canadian, (Răzvan Dupleac), Asociaţia Scriitorilor Români din Canada, (Alex Cetățeanu), Cenaclul literar „Mihai Eminescu”, (Livia Nemțeanu-Chiriacescu), Asociația Doctorilor și Doctoranzilor Basarabeni din Franța, (Dorin Dușciac), Asociația Moldo-Elenă „Orfeu”, Atena, Asociația Culturală „(Re)descoperă România!”, Atena, Asociația Moldo-Elenă „Tyras”, Atena, Asociația Românilor din Suedia, Inițiativa „Solidaritate pentru România”, Asociația „Moldova Vision”, Dublin, Asociatia „La Maison Roumaine”, Paris (Alexandru Herlea), Asociația Moldovenilor din Marea Britanie (Antonela Maioru), Asociatia „Pro-diaspora France” (Ion Ciobanu), Asociatia universitara „Eminescu” din Geneva (Chiril Tîșcic), Asociația „Connect Moldova” din Castelfranco, Veneto, Italia, Asociatia „FC Moldova”, Asociatia „Synergie Franco-Moldave” (Lucretia Barladeanu), Asociatia A.M.I.C.I. (Italia-Venetia) (Iurie Bojonca), Asociatia de Moldoveni din Belgia „NOROC” (Aurica Uscov), Asociația „Neo-Dacii”, Strasbourg (Gheorghe Bobeică), Asociatia „Connexion Moldavie” (Violeta Grițcan), Federația Asociațiilor de Români din Europa (Daniel Țecu), Asociația Românilor „Unirea” din Göteborg, Asociația „Dacia”, Roma, Asociația Femeilor Românce din Italia – Silvia Dumitrache, președinte, Asociația „Dacia Mestre-Venezia” (Eugenia Belibov), Grupul de Inițiativă al Diasporei Unioniste din Germania (Ghenadie Boțoc), Comunitatea Moldovenilor din Chicago (Mariana Berbecaru), Comunitatea Moldovenilor din Arizona (Mariana Lozovanu), Grupul Românilor din Irlanda (Marius Marosan), Fundatia ”DOR”, Montreal, Canada (Nicolae Margineanu), „My Romania Group”, Marea Britanie (Robert Willy Toperțer), Asociația „Pro-Neamul”, Franța, Cercul Cultural Româno-Austriac „Unirea” si Radio Tv „Unirea”, Austria (Ioan Godja), Asociația Culturală „Mihai Eminescu”, Paris (Margareta Luta).

Adunarea semnăturilor continuă.

articol preluat de pe http://infoprut.ro/


 

30.000 de persoane au solicitat, la Chişinău, UNIREA CU ROMÂNIA

articol – stiri.tvr.ro

05 Iulie 2015

La Chişinău s-a cerut unirea cu România. Sute de oameni, membri şi simpatizanţi ai platformelor unioniste, s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale. De acolo, au plecat în marş spre Bucureşti.

ACTUALIZARE 18:10 Potrivit infoprut.ro, manifestaţia a început cu un concert al ansamblului Ştefan-Vodă, alături de alţi purtători ai folclorului românesc. Apoi evenimentul din PMAN a fost binecuvântat de un sobor de preoți la Mitropolia Basarabiei. Mulţimile s-au rugat alături de prelații de pe scenă pentru Unire.

În cadrul demonstraţiei, senatorul PNL Dorin Dobra i-a îndemnat pe oameni să “refacem acum istoria! Haideți să facem acum ceea ce au făcut cele două Germanii! Aceasta este șansa noastră!”

ACTUALIZARE 18:04 Organizatorii au anunţat că la marş au participat aproximativ 30.000 de persoane, iar, de la tribuna amplasată în Piața Marii Adunării Naționale au luat cuvântul reprezentanți ai diferitelor categorii sociale. Ca oaspeți de seamă au fost doi parlamentari de la București, “care au salutat lucrările Marii Adunări Naționale și dorința legitimă a poporului nostru de a se reunifica”.

În comunicatul organizatorilor se mai menţionează că marșul unioniștilor se va derula pe jos în următoarele zile, urmând traseul Strășeni-Lozova-Călărași-Cornești-Ungheni. Trecerea Prutului se va face pe jos sâmbătă, 11 iulie, la ora 10:00, într-o refacere la scară mare a Podurilor de flori. Organizatorii îi invită pe toți doritorii să se alăture marșului sau să vină la Prut, toate acțiunile fiind autorizate și condițiile necesare fiind asigurare (transport, cazare, etc.).

Este prima dată în istoria ultimilor ani când acțiunile în favoarea Unirii au un astfel de sprijin popular.

O manifestaţie unionistă de amploare a început în centrul Chişinăului, pe care organizatorii o numesc Marea Adunare Naţională. Sunt oameni de toate vârstele, mulţi dintre ei au venit tocmai de la Bucureşti ca să ceară unirea, a precizat coresondentul TVR Moldova, Natalia Ciumac, pentru Telejurnal.

Manifestanţii au venit ca să spună că doar uniţi putem face faţă provocărilor viitorului şi ne putem bucura de o ţară mare. Un tricolor imens a fost desfăşurat de-a lungul Pieţii Marii Adunări Naţionale. Acţiunea este supravegheată de sute de poliţişti.

Manifestaţia nu se va încheia aici. Oamenii vor merge în marş spre Bucureşti: cinci zile vor merge pe teritoriul Republicii Moldova. Marşul va continua până la Vama Ungheni. Participanţii care vor avea paşapoartele la ei vor trece graniţa şi vor face un tur al Munteniei şi Ardealului cu trenul şi autocarul. Manifestaţia se va încheia la Bucureşti, a conchis corespondentul TVR Moldova.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/


 

Marea Adunare Națională de la Chișinău: 30.000 de participanți

articol – AGERPRES/(AS — editor: Angela Sârbu)

5 Iulie 2015

Aproximativ 30.000 de oameni au participat la Marea Adunare Națională care a avut loc duminică în centrul Chișinăului, informează un comunicat al organizatorilor.

”Treizeci de mii de participanți la Marea Adunare Națională de la Chișinău au votat Unirea cu România. Din centrul Chișinăului, unioniștii au plecat pe jos, în Marșul lui Ștefan cel Mare, spre București”, se afirmă în comunicat.

De la tribuna amplasată în Piața Marii Adunării Naționale au luat cuvântul reprezentanți ai diferitelor categorii sociale. Ca oaspeți de seamă au fost doi parlamentari de la București, ”care au salutat lucrările Marii Adunări Naționale și dorința legitimă a poporului nostru de a se reunifica”.

Toată manifestația s-a desfășurat sub efigia lui Ștefan cel Mare. ”Ghidați de memoria și imaginea celui care a fost cel mai mare domnitor din toate timpurile, am pornit în marș spre București. Îi chemăm alături de noi pe toți cei din localitățile în care vom ajunge, pentru a ne face un viitor demn. Vrem să mergem pe jos și să le cerem fraților de peste Prut să ne accepte Unirea. Domnule președinte Iohannis, primiți-ne acasă! ”, a declarat Anatol Ursu, președintele Mișcării Civice Tinerii Moldovei, una dintre asociațiile organizatoare.

Comunicatul informează, de asemenea, că marșul unioniștilor se va derula pe jos în următoarele zile, urmând traseul Strășeni-Lozova-Călărași-Cornești-Ungheni. Trecerea Prutului se va face pe jos sâmbătă, 11 iulie, la ora 10:00, într-o refacere la scară mare a Podurilor de flori. Organizatorii îi invită pe toți doritorii să se alăture marșului sau să vină la Prut, toate acțiunile fiind autorizate și condițiile necesare fiind asigurare (transport, cazare, etc.).

Este prima dată în istoria ultimilor ani când acțiunile în favoarea Unirii au un astfel de sprijin popular, se precizează în comunicat.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/


 

Câtă frunză, câtă iarbă, MĂRIA TA!Acum la Chișinău! Toată mulțimea se va porni pe jos spre București pentru a cere UNIRE

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 5 Iulie 2015

 

Câtă frunză, câtă iarbă, MĂRIA TA!Acum la Chișinău! Toată mulțimea se va porni pe jos spre București pentru a cere UNIRE

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 5 Iulie 2015

Pregătirile sunt în toi la Chișinău. Banner pregătit pentru azi în marș, va merge până la Prut, alături de tinerii Moldovei. Azi, toți ochii României pe CHIȘINĂU. Pe 11 iulie ne adunăm cu toții la Prut(Ungheni)

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 5 Iulie 2015

Noi suntem pregătiți să plecăm în Marșul lui Ștefan cel Mare. Dar mai întâi ne vedem la 14h la Marea Adunare Națională! https://www.facebook.com/events/449703591846064/

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 4 Iulie 2015


 

Zeci de mii de moldoveni vor vota, simbolic, Unirea cu ţara mamă

articol – Loredana Diacu – epochtimes-romania.com

05.07.2015

Zeci de mii de cetăţenii ai Moldovei de peste Prut sunt aşteptaţi, duminică, să voteze unirea cu România, în cadrul Marii Adunări Naţionale, care va avea loc duminică, ora 14:00, în centrul Chişinăului. Adunarea va fi urmată de un marş pe jos spre Prut.

“După trecerea la grafie latină (Prima Mare Adunare Naţională – 27 august 1989), schimbarea denumirii statului în Republica Moldova (a Doua Mare Adunare Naţională -16 decembrie 1990) şi proclamarea Independenţei faţă de URSS (a Treia Mare Adunare Naţională – 27 august 1991) – a venit momentul să convocăm a Patra Mare Adunare Naţională: 5 iulie 2015.

Vom umple Piaţa şi refacem cele mai importante momente ale istoriei noastre recente. În 2015, ca şi atunci, oamenii nu mai pot suporta regimul existent şi înţeleg că singura soluţie pentru a depăşi situaţia în care ne aflăm este Unirea cu România. Drept dovadă, în ultimele luni în Chişinău au ieşit zeci de mii de persoane şi au cerut UNIREA!

A fost un început bun însă ceea ce urmează să se întâmple în această vară va fi şi mai BUN pentru viitorul nostru. Haideţi să mobilizăm toţi chişinăuienii şi toţi locuitorii satelor şi oraşelor, cu mic, cu mare. Toţi elevii, studenţii, oamenii de afaceri, agricultorii, intelectualii trebuie să fie prezenţi pentru a vota Unirea cu România, aşa cum s-a votat limba română, suveranitatea şi independenţa în perioada formării Republicii Moldova şi începutului desprinderii ei de Moscova.!”, scriu, pe Facebook, reprezentanţii Platformei Unoniste Acţiunea 2012, unul dintre organizatorii evenimentului de astăzi.

Convocată de Blocul Unităţii Naţionale (BUN), format din 22 de entităţi nonguvernamentale, printre care Platforma Unionistă Acţiunea 2012, Mişcarea Civică Tinerii Moldovei, Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova şi Asociaţia Foştilor Deţinuţi şi Victime ale Represiunilor din Moldova, Marea Adunare Naţională va fi a patra astfel de manifestaţie din istoria statului format în urma destrămării URSS.

Anterior evenimentului, personalităţi marcante de la Chişinău, care fac parte din Consiliul Onorific al Blocului Unităţii Naţionale, precum şi zeci de asociaţii ale Diasporei, au lansat către toţi cetăţenii Republicii Moldova un apel de participare la Marea Adunare Naţională, potrivit infoprut.ro.

“Vă îndemnăm, stimaţi compatrioţi, să ieşim duminică, 5 iulie, la ora 14:00, la Marea Adunare Naţională, pentru a institui o largă mişcare civică de susţinere a cursului politic al reunificării ca o prioritate naţională a politicii celor două state româneşti”, se arată în apelul Consiliului Onorific al BUN către moldoveni.

La finele adunării, participanţii vor porni în marş, pe jos, spre Prut.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

Marea Adunare Națională – 5 iulie 2015, ora 14:00

sursa – https://www.youtube.com

Marșul organizat de Plaftorma Unionistă Acțiunea 2012 cu genericul „Marea Adunare Națională”

(Constantin Codreanu) A 3-a ocupație rusească amenință Republica Moldova

foto – romanism.ro
articol – Constantin Codreanu – romanism.ro

27 iunie 2015

BLESTEMUL LUI 28

16/28 mai, 1812 – Rusia anexează Basarabia în urma Tratatului de Pace de la București prin care s-a pus capăt războiului ruso-turc, început cu 6 ani mai devreme.

28 iunie, 1940 – Rusia sovietică ocupă Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța în urma odiosului Pact Ribbentrop Molotov și a protocolului secret al acestuia

Comemorare 28 iunie 1940 - ultimatumul sovietic - foto - facebook.com

Comemorare 28 iunie 1940 – ultimatumul sovietic – foto – facebook.com

Dacă e să continuăm șirul de evenimente ce au legătură cu acest număr fatidic pentru noi, românii – 28 – am putea aminti și de faptul că pe 28 iunie, 1883, este arestat și eliminat din viața publică Mihai Eminescu, poetul nepereche al neamului românesc și unul dintre cei mai citiți ziariști ai acelor vremuri, care era extrem de vehement în privința demascării pericolului rusesc.
Într-un articol din 1878, întitulat România în luptă cu panslavismul, acesta spunea: „Rusia nu se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi frumoasă din vatra Moldovei, nu se mulţumeşte de a fi călcat peste graniţa firească a pamântului românesc, ci voieşte să-şi ia şi sufletele ce se află pe acest pământ şi să mistuiască o parte din poporul român„.

Basarabia-Eminescu - foto - romanism.ro

Basarabia-Eminescu – foto – romanism.ro

Duminica aceasta, ne aflăm în fața unui alt moment crucial din istoria noastră și, iarăși, e vorba de o zi de 28. Avem mai multe localități – Briceni, Cahul, Cantemir, Căușeni, Chișinău, Edineț, Leova, Rezina, Ungheni, Soroca și Șoldănești – unde lupta se dă între cei cărora putem să le spunem cu o ușoară ezitare „ai noștri” și cei cărora putem să le spunem fără ezitare „ai lor”. Este o zi decisivă de care depinde viitorul nostru ca neam.

DUMINICĂ, VOT GEOPOLITIC ANTI-PUTIN

În cei aproape 24 de ani de independență, ne-am convins de fiecare dată că alegerile în Republica Moldova, fie că vorbim de cele parlamentare sau locale, nu au fost, nu sunt și nu vor fi niciodată doar politice, ci vor avea mereu o încărcătură geopolitică imensă.

Ținând cont de victoriile înregistrate la Bălți și la Orhei de către 2 personaje publice scârboase, unul mai hoț ca altul, unul mai anti-național ca altul, unul mai pușcăriabil ca altul, bătăliile din celelalte localități importante ale Republicii Moldova devin vitale pentru viitorul acestui stat. Ne trezim acum în momentul în care putem alege prin vot dacă mergem în continuare spre Europa sau dacă invităm omuleții verzi să ne calce pragul.

Europa-Rusia - foto - romanism.ro

Europa-Rusia – foto – romanism.ro

De departe, cea mai aprinsă luptă se dă în capitală, acolo unde este și cea mai mare miză a acestor alegeri locale și unde sclavii Moscovei nu au fost niciodată victorioși în bătălia pentru primărie. După victoria socialiștilor la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, 2014, o victorie în Chișinău ar fi cel mai mare dezastru posibil pentru noi. Suntem obligați să votăm anti-Putin pentru a mai păstra speranța unui viitor civilizat.

REPUBLICA POPULARĂ CHIȘINĂU

Confruntarea în Chișinău se dă între Dorin Chirtoacă și Zinaida Greceanîi. Chiar dacă mulți sunt cei ce se declară nemulțumiți de actualul primar, oricare ar fi motivele, din păcate, nu avem o altă opțiune la îndemână pentru a contracara ofensiva Kremlinului.

Chirtoaca-Greceanii -  foto - romanism.ro

Chirtoaca-Greceanii – foto – romanism.ro

Este evident că voturile strânse de către candidatul socialiștilor au un singur argument – Vladimir Putin. Greceanîi e un om politic obscur, fără niciun gram de merit profesional, cu o prezență publică jenantă, castrată din punct de vedere al aptitudinilor de comunicare și cu un episod în CV legat de 7 aprilie pentru care ar fi trebuit să se retragă din viața publică dacă ar fi avut măcar un pic de decență. A fost votată masiv acum 2 săptămâni doar pentru că se știe că e păpușa obedientă a Moscovei, exponenta ambițiilor imperiale rusești.

De cealaltă parte, avem un candidat cu suficiente defecte și o listă extinsă de erori, dar care are, totuși, meritul de a nu își nega identitatea românească și apartenența ideologică la parcursul european al Republicii Moldova. Vrem sau nu vrem, ne place sau nu ne place, Dorin Chirtoacă e singura opțiune posibilă mâine în Chișinău. Nu de alta, dar nu vrem să ne trezim peste noapte cu grupuri de inițiativă care să ceară înființarea Republicii Populare Chișinău, așa cum deja este cazul la Bălți, de exemplu. Nimeni nu vrea repetarea scenariului pus în aplicare în prezent în Donețk și Lugansk.

HAI LA VOT!

Theodore Roosevelt, cel de-al 26-lea președinte al țării cu cea mai avansată democrație, Statele Unite ale Americii, a spus cândva: „Un vot este ca o armă: utilitatea lui depinde de caracterul utilizatorului”.

Duminică, trebuie să ne arătăm caracterul fiecare dintre noi și să ieșim la vot peste tot în Republica Moldova. Este imperios necesar, dincolo de simplul exercițiu de participare, să îi votăm pe candidații care vor însemna fiecare în parte și toți cumulat un DA spus clar opțiunii pentru lumea civilizată, pentru Uniunea Europeană și, în același timp, un NU spus clar unei noi ocupații rusești.

articol preluat de pe http://romanism.ro/

Protest la Centrul Naţional Anticorupţie-Republica Moldova: „E de datoria voastră să apăraţi constituţia şi nu mâna lui Filat sau Plahotniuc”

Ilan Shor, fostul preşedinte al Băncii de Economii
foto – wikipedia.org

Centrul Naţional Anticorupţie a fost luat cu asalt de zeci de protestatari, fiind total dezamăgiţi de activitatea şefului acestei instituţii, Viorel Chetraru, cerând chiar demisia acestuia.

Manifestanţii au scandat „Unde-i miliardul?”, „Demisia!” şi „La puşcărie, nu în primărie!”, fiind indignaţi de stoparea investigaţiei în cazul furtului de miliarde de la BEM, iar mai nou, unul dintre principalii suspecţi în acest dosar, controversatul om de afaceri Ilan Shor, în loc să fie arestat, a ajuns primar al oraşului Orhei.

Colonelul în rezervă, Chiril Moţpan s-a adresat celor de la CNA, spunând: „E de datoria voastră să apăraţi constituţia şi nu mâna lui Filat sau Plahotniuc”.

În opinia unei protestatare, indignată şi ea de cele petrecute în ultima perioadă, „CNA este a poporului şi nu a hoţilor şi nu trebuie să le ia apărarea. De ce pe nimeni nu arestează? De ce joacă teatru, arestând pe două zile pe cineva şi-i aliberează?”

„Le cerem celor de la CNA să fie activi în ceea ce fac. Miliardul. Raportul Kroll. Au fost numite toate persoanele implicate în jaful secolului. Ei ce-au făcut? Nimic. Numai Shor a rămas fără imunitate politică, însă el este primar. Şi ce dacă? El trebuie să răspundă pentru miliardul furat”, este de părere un alt protestatar.

„Am venit aici la CNA să protestăm, pentru că nu se ia atitudine. Din contra, culmea obrăzniciei, aceşti hoţi ajung primari pe undeva”, a declarat pentru Jurnal TV, activistul Nicolae Josan.

Cei prezenţi la manifestaţie au venit însoţiţi de o mascotă ce reprezenta un balaur cu trei capete, subliniind că ar semnifica alianţa dintre cei trei „Vlazi”, (Filat, Plahotniuc şi Voronin).

Contactaţi de Jurnal TV, reprezentanţii CNA au refuzat să comenteze acţiunea. În schimb, cei prezenţi la eveniment, au declarat că vor protesta şi săptămâna viitoare, doar că în faţa Procuraturii Generale.

Precizăm că, la începutul lunii mai, Ilan Shor a fost plasat în arest la domiciliu fiind acuzat de abuz în serviciu în perioada gestionării Băncii de Economii, după ce a apărut în raportul Kroll ca fiind principalul suspect în furtul unui miliard de dolari. Înscrierea în cursa electorală pentru funcţia de primar al oraşului Orhei, i-a adus libertatea, iar la alegerile din 14 iunie, cu 61,97 % din voturi, Shor chiar a devenit primar în Orhei.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

(Georgiana Tănăsescu) Aurescu salută decizia Guvernului de la Chișinău de a permite accesul cetățenilor români în R. Moldova cu buletinele

articol – AGERPRES/(AS — autor: Georgiana Tănăsescu, editor: Andreea Rotaru)

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, salută decizia adoptată de Guvernul Republicii Moldova prin care accesul cetățenilor Uniunii Europene, inclusiv al cetățenilor români, pe teritoriul moldovean este permis în baza cărților naționale de identitate aflate în prezent în circulație, și nu doar a pașaportului, ca până în prezent.

”Această măsură reprezintă un semnal politic clar al angajamentului Republicii Moldova față de parcursul său european, un instrument concret de încurajare a contactelor și schimburilor celor mai diverse între cetățenii de peste Prut și cei ai Uniunii Europene, inclusiv ai României, precum și de susținere a racordării statului vecin la spațiul european”, a declarat Bogdan Aurescu, potrivit unui comunicat al MAE remis marți AGERPRES.

Pornind de la așteptările exprimate la nivelul opiniei publice din România, subiectul facilitării accesului cetățenilor UE, inclusiv români, pe teritoriul statului vecin cu cartea de identitate a fost ridicat de ministrul Bogdan Aurescu în cursul întrevederii din 25 martie, de la București, cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, precizează sursa citată.

Ulterior, Ministerul român al Afacerilor Externe a abordat această temă în dialogul sectorial cu autoritățile Republicii Moldova, inclusiv în cadrul consultărilor pe linie consulară cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al țării vecine.

”Adresez deosebite mulțumiri autorităților de la Chișinău pentru această decizie care vine în sprijinul întăririi legăturilor dintre cetățenii de pe cele două maluri ale Prutului și care reconfirmă trăinicia Parteneriatului Strategic dintre statele noastre”, a spus ministrul Bogdan Aurescu.

Guvernul Republicii Moldova a adoptat în ședință Hotărârea nr. 63/ 2015 prin care se amendează cadrul legislativ existent cu privire la documentele în baza cărora este permis accesul cetățenilor străini în Republica Moldova.

Astfel, se prevede acordarea unei facilități unilaterale în favoarea cetățenilor Uniunii Europene, care vor avea posibilitatea de a intra pe teritoriul Republicii Moldova în baza cărților naționale de identitate. Măsura va intra în vigoare la data publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Prin măsura adoptată în urma demersurilor inițiate de MAE român, Republica Moldova se aliniază la practica instituită deja de statele din Balcanii de Vest care au aspirații similare cu cele ale R. Moldova în raport cu UE și se bucură de același regim de circulație în spațiul comunitar european.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va efectua miercuri și joi o vizită în Republica Moldova.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

(Flori Tiulea) Republica Moldova: Guvernul condus de Chiril Gaburici și-a prezentat oficial demisia

articol – AGERPRES/(AS — autor: Flori Tiulea, editor: Ionuț Mareș)

Guvernul de la Chișinău și-a prezentat marți oficial demisia, ca urmare a retragerii din funcție a premierului Chiril Gaburici, decizie anunțată vinerea trecută, cu două zile înainte de alegerile locale din Republica Moldova.

Demisia cabinetului Gaburici urmează să fie confirmată de parlamentul Republicii Moldova, după care președintele Nicolae Timofti va numi un premier interimar, urmând ca apoi să inițieze consultări cu facțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru.

Premierul Chiril Gaburici și-a anunțat demisia la 12 iunie, după ce cu o zi înainte fusese audiat de procurori în dosarul legat de diploma sa de studii, care, potrivit expertizei efectuate de Ministerul de Interne, ar fi falsă. El a precizat că demisionează pentru ca opinia publică să fie preocupată mai mult de problemele cu care se confruntă Republica Moldova și nu de diplomele sale de studii.

Până la instalarea unui nou guvern la Chișinău, cabinetul demisionar va asigura administrarea afacerilor curente, după cum precizează mass-media locală.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

(Vlad Cubreacov) Musca la arat

foto – cubreacov.wordpress.com
articol – Vlad Cubreacov – cubreacov.wordpress.com

Vlad Cubreacov - foto - facebook.com/cubreacov

Vlad Cubreacov – foto – facebook.com/cubreacov

10 noiembrie 2010

Preluând o ştire de presă pe blogul său, Mihai Ghimpu ne anunţă: „marţi, 9 noiembrie, preşedintele interimar Mihai Ghimpu şi directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate Gheorghe Mihai vor începe transmiterea primelor 5 000 de dosare de la Depozitul Special SIS (fosta arhivă KGB) la Arhiva Naţională”. În ziua anunţată generalul şi pensionarul KGB Gheorghe Mihai, promovat în funcţie de Mihai Ghimpu, a şi organizat o ceremonie de transmitere a respectivelor dosare deja desecretizate. Mihai Ghimpu a fost prezent, rostind un discurs şi lăsând impresia că el ar fi autorul „faptei eroice”.

Mihai Ghimpu - foto - cubreacov.wordpress.com

Mihai Ghimpu – foto – cubreacov.wordpress.com

Ce s-a întâmplat în realitate? Obligat fiind prin legea nr. 880-XII din 22 ianuarie 1992 privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova să transmită dosarele din Depozitul său special, Serviciul de Informaţii şi Securitate a procedat la o operaţiune de rutină. Dosarele transmise sunt doar cele întocmite persoanelor supuse represiunilor, nu şi dosarele operative ale ofiţerilor şi agenturii NKVD din RSSAM şi RSSM. Dosarele acoperă perioada anilor 1924-1951. Nici un alt dosar nu este ulterior datei de 1 ianuarie 1952, limită de timp în faţa căreia „eroismul” lui Mihai Ghimpu se opreşte şi bate pasul pe loc. Deci, este vorba despre un interval din interiorul perioadei staliniste, care a durat până la moartea dictatorului, în 5 martie 1953. Persoanele ale căror dosare i-au fost transmise Arhivei Naţionale de către SIS nu mai sunt în viaţă, în majoritatea lor zdrobitoare. Preşedintele interimar Ghimpu nu are, potrivit legilor în vigoare, nici un fel de atribuţii privind fondul arhivistic de stat, iar Serviciul de Informaţii şi Securitate, ca organ special în afara puterii executive, nu îi este subordonat. Majoritatea statelor ex-comuniste au desecretizat arhivele organelor de poliţie politică. Statele baltice, bunăoară, au desecretizat integral arhivele NKVD şi KGB, tot ce au cuprins acestea din 1940 până în 1991. Gestul Serviciului de Informaţii şi Securitate din 9 noiembrie a fost unul necesar, pozitiv, dar întârziat şi insuficient. Prezenţa lui Mihai Ghimpu la „ceremonia de transmitere a dosarelor” ne oferă un exemplu clasic de instrumentare în scopuri electorale a tragediei prin care au trecut persoanele supuse represiunilor. SIS putea transmite dosarele în fondurile Arhivei Naţionale cu acelaşi succes şi fără Mihai Ghimpu. Vom explica mai jos de ce.

Faptul că SIS poate avea un Depozit special de stat este în afara oricărei îndoieli. Articolul 22 al Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova stipulează că „Depozite speciale de stat se creează la Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică, la Academia de Ştiinţe a Moldovei, la muzeele şi bibliotecile de stat ale Ministerului Culturii şi Turismului, la fondul de stat de informaţii privind subsolul al Asociaţiei de Stat de Producţie pentru Explorări Geologice „AGeom”, la serviciul „Hidrometeo” al Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător. Utilizarea documentelor ce se păstrează în depozitele speciale de stat se efectuează în conformitate cu prezenta lege. Achiziţionarea de către depozitele speciale de stat a documentelor autentice ce aparţin persoanelor juridice din alte ramuri se interzice”.

Problema este că SIS nu poate ţine oricât în Depozitul special de stat documentele cu titlu secret, fiind obligat să le transmită Arhivei Naţionale la expirarea termenelor prevăzute de lege. Articolul 34 al legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova stabileşte că „documentele din Fondul arhivistic de stat şi din Fondul arhivistic obştesc ce conţin secret de stat şi au menţiunea „De importanţă deosebită” şi „Strict secret” sunt supuse restricţiilor de utilizare pentru o perioadă de până la 25 de ani, iar cele cu menţiunea „Secret” – de până la 10 ani de la data apariţiei lor. Guvernul, în temeiul avizului comisiei interdepartamentale pentru apărarea secretului de stat, poate stabili termene mai îndelungate de restricţie asupra utilizării documentelor cu menţiunea „De importanţă deosebită”. În acest caz Guvernul, ministerele şi departamentele interesate sunt obligate să reexamineze, din cinci în cinci ani, temeiurile menţinerii restricţiilor asupra utilizării acestor documente pentru o perioadă ce depăşeşte 25 de ani de la data apariţiei lor”. Legea nu prevede alte termene decât cel maxim de 25 de ani şi termene superioare stabilite, în fiecare caz aparte, prin Hotărâre de Guvern. Aşa cum deocamdată nu avem, din 27 august 1991 încoace, nici o Hotărâre de Guvern în materie de termene superioare celui de 25 de ani privind documentele din Depozitul special de stat de la SIS, este mai mult decât limpede că, în sensul legilor în vigoare, cele mai vechi documente secrete păstrate de SIS nu pot depăşi o vechime de 25 de ani.

Vom mai preciza că articolul 23 al Legii despre care vorbim prevede, între altele, că „La reorganizarea sau lichidarea instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor de stat chestiunile privind păstrarea ulterioară a documentelor Fondului arhivistic de stat sunt soluţionate cu participarea reprezentaţilor Organului de stat pentru supravegherea şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova”. Iar articolul 25 al aceleiaşi legi stabileşte că: „în cazul în care persoana juridică deţinătoare de documente ce fac parte din Fondul arhivistic obştesc se lichidează sau ea nu asigură integritatea documentelor, Fondul arhivistic al persoanei juridice respective se transmite spre păstrarea permanentă arhivelor de stat”. Dacă organele KGB au fost lichidate în 1991, când a fost creat Ministerul Securităţii Naţionale, procedura de rezolvare a arhivelor fostului NKVD/KGB trebuia rezolvată atunci. Totodată, dacă Ministerul Securităţii Naţionale a fost lichidat şi creat Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova în 1999, aceeaşi procedură era de neevitat.

Am citat pe larg aceste articole din Lege pentru a arăta că, în termenii ei, la 9 noiembrie 2010 SIS trebuia să transmită toate dosarele întocmite de KGB până la 9 noiembrie 1985 şi nu doar pe cele ale persoanelor supuse represiunilor, dar şi pe cele ale agenturii sale. Asta sub falsa rezervă că SIS ar fi prin lege succesorul juridic al KGB. Aşa cum însă SIS nu este nici succesorul NKVD şi nici al KGB, toate arhivele secrete ale celor două organe sovietice de represiune întocmite până la 27 august 1991, când a apărut Republica Moldova, trebuiau de mult desecretizate şi transmise spre păstrare permanentă Arhivei Naţionale. Ceea ce a făcut SIS la 9 noiembrie 2010 nu poate fi numit gest reparator în sensul deplin al cuvântului, întrucât această instituţie de stat va ţine în continuare sub şapte lacăte toate fondurile secrete ale NKVD/KGB din perioada 1951-1991, ceea ce înseamnă patru decenii de ocupaţie sovietică şi, implicit, de poliţie politică.

Ne vom opri puţin şi asupra unui alt detaliu interesant. Comunicatele de presă despre desecretizarea dosarelor vechi de 60 de ani ne-au anunţat că numărul celor deţinute de SIS este cu mult mai mare decât 5 000, dar acestea nu vor fi desecretizate şi transmise Arhivei Naţionale din cauza „lipsei spaţiului de depozitare”. Asta e bună de tot, ştiind că Arhiva Naţională deţine abuziv imensele Arhive ale Mitropoliei Basarabiei, capturate de sovietici în 1946 de la Craiova, ca trofeu de război, în baza unor hotărâri ale Comisiei sovieto-române de armistiţiu. Arhivele Mitropoliei Basarabiei au fost revendicare în mod repetat de către Înaltpreasfinţitul Mitropolit şi Exarh Petru Păduraru, care le-a adresat scrisori oficiale atât primului ministru Vladimir Filat, cât şi interimarului Mihai Ghimpu. Scrisorile mitropolitului au rămas însă fără răspuns, pentru că cei doi capi ai AIE, Ghimpu şi Filat, nu au urnit un deget pentru rezolvarea problemei. Dacă Ghimpu şi Filat ar fi hotărât chestiunea retrocedării Arhivelor Mitropoliei Basarabiei, s-ar fi eliberat suficient loc în depozitele Arhivei Naţionale pentru alte zeci de mii de dosare din arhivele secrete ale KGB.

Ce ar fi trebuit să facă interimarul nostru pentru ca situaţia să nu ridice nici un fel de probleme? Întâi ar fi trebuit ca pe parcursul ultimului an şi ceva să propună examinarea şi adoptarea de către Parlament a proiectului de lege privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Acest proiect de lege a fost elaborat şi depus oficial în Parlament de către grupul de deputaţi PPCD, nefiind examinat de nici una din majorităţile din sânul Legislativului nostru. Proiectul este singurul de acest gen prezentat vreodată spre examinare în Parlamentul Republicii Moldova. Întrebările care se pun acum sunt: de ce nu a propus Mihai Ghimpu, ca şef al Legislativului, includerea respectivului proiect de lege pe agenda Parlamentului dominat de AIE sau de ce nu a prezentat un proiect alternativ, dacă ar fi o problemă că proiectul a fost semnat de deputaţi de altă culoare politică?

Răspunsurile la aceste întrebări sunt simple şi ne stau la îndemână. Pentru că Mihai Ghimpu, s-a văzut, preferă doar gesturi zgomotoase şi facile de natură electorală în locul unor demersuri concrete şi consistente de natură legislativă pentru o adevărată lustraţie a societăţii noastre.

Crearea şi împotmolirea voită a Comisiei Cojocaru a fost doar o aruncare de praf în ochi. Raportul pregătit de aceasta nu a mai fost audiat şi nici aprobat de către Parlament, pe motiv că majoritatea Alianţei zise „pentru Integrare Europeană” a fost alergică la idee. Nu ne stă în obicei să ne autocităm, dar seriozitatea subiectului ne obligă să amintim că acum zece luni scriam în FLUX următoarele: „Succesul Comisiei Cojocaru depinde de mai mulţi factori. Dincolo de probitatea profesională a majorităţii membrilor săi, dincolo de materialele preţioase cercetate ştiinţific şi valorificate public până acum privind subiectul, Comisia Cojocaru îşi va putea duce cu brio misiunea până la capăt dacă Puterea va fi consecventă, mergând mai departe şi desecretizând arhivele ţinute încă sub şapte lacăte. Avem în vedere întâi şi-ntâi de toate arhivele NKVD şi KGB, ca principale instrumente opresive ale regimului totalitar de ocupaţie. Deschiderea acestor arhive, oricâte secrete „de stat” ar cuprinde acestea, nu poate dăuna în nici un fel intereselor legitime ale Republicii Moldova ca stat apărut pe harta Europei la 27 august 1991. Deocamdată, suntem sceptici asupra capacităţii Puterii de a decide deschiderea acestor arhive, întrucât, în eventualitatea unei asemenea decizii, lustraţia devine inevitabilă, atrăgând pe cale de consecinţă deconspirarea desei reţele de agenţi ai serviciilor secrete sovietice care menţin încă şi astăzi sub control, într-o mare măsură, mediul politic, instituţional, jurnalistic, ştiinţific, cultural, bisericesc, neguvernamental şi de afaceri. Am fi bucuroşi dacă motivele scepticismului nostru ar fi eliminate rând pe rând de hotărâri înţelepte şi necesare ale Legislativului. Fără desecretizarea arhivelor NKVD şi KGB cercetarea Comisiei Cojocaru va fi incompletă şi lacunară, iar succesul ei limitat”. Ne pare rău să constatăm, la distanţă de zece luni, că am avut dreptate. Mihai Ghimpu şi AIE au vânat doar capital politic şi nu au schimbat cu nimic situaţia de până în 2009.

Iar osteneala electorală a interimarului la SIS, unde el ar fi „desecretizat şi transmis dosarele NKVD” (şi doar pe cele de până în 1951), ni-l prezintă pe Ghimpu în postura muştei la arat din fabula lui Alexandru Donici. Vă mai amintiţi? „De la arat un plug/Venea încet spre casă/Şi, la un bou pe jug,/O muscă se-aşezase.//Iar ei, spre-ntâmpinare,/O altă muscă-n zbor/Îi face întrebare:/— De unde, dragă sor’?/— Şi mai întrebi de unde!/Ei musca îi răspunde/C-un aer supărat.//Au nu pricepi ce facem?/Nu vezi că noi ne-ntoarcem/Din câmp, de la arat!//Spre laudă deşartă/Mulţi zic: noi am lucrat,/Când ei lucrează-n faptă,/Ca musca la arat.”

articol preluat de pe https://cubreacov.wordpress.com

(Adrian Marinescu) Zeci de mii de oameni în stradă la Chișinău

foto – presalibera.net
articol – Adrian Marinescu – presalibera.net

Sărăcia și corupția politicienilor de peste Prut i-a scos din nou pe oameni în stradă. În Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău a fost umplută din nou de zeci de mii de oameni care cer arestarea mafioților care conduc țara.

Protest Chisinau 7 iunie 2015 - foto - presalibera.net

Protest Chisinau 7 iunie 2015 – foto – presalibera.net

Vlad Filat, Vladimir Voronin, Ilan Shor și Vladimir Plahotniuc au fost cele mai hulite persoane de către cetățenii revoltați. Manifestația a fost organizată de Platforma Civică Demnitate și Adevăr (DA). Cela mai scandate lozinci au fost următoarele: „Plahotniuc, nu uita, pușcăria-i casa ta”, „Filat la pușcărie” sau „Plahotniuc și Filat, miliardul l-au furat”.

Protest Chisinau 7 iunie 2015 - foto - presalibera.net

Protest Chisinau 7 iunie 2015 – foto – presalibera.net

Manifestaţia a început la ora 12:00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale. La acest eveniment participă veteranii care au luptat la Nistru, oameni de cultură, foşti angajaţi ai structurilor de forţă, membrii Uniunii Pensionarilor, studenţi, reprezentanţi ai societăţii civile, precum şi mii de cetăţeni simpli de prin toate raioanele republicii.

Protest Chisinau 7 iunie 2015 - foto - presalibera.net

Protest Chisinau 7 iunie 2015 – foto – presalibera.net

Cetăţenii care nu mai vor să tolereze oligarhia, minciunile politicienilor ascunşi sub paravanul integrării europene, justiţia de ochii lumii şi jafuri de miliarde se întâlnesc astăzi în centrul capitalei, la un nou protest faţă de actuala guvernare. Un alt lucru notabil poate fi punctat despre actulul prim-ministru Chiril Gaburici.

Protest Chisinau 7 iunie 2015 - foto - presalibera.net

Protest Chisinau 7 iunie 2015 – foto – presalibera.net

Dacă România are un premier penal și corupt, Republica Moldova are un șef de Guvern fără bacalaureat, ambii fiind cunoscuți pentru metoda ”copy paste”.

Protest Chisinau 7 iunie 2015 - foto - presalibera.net

Protest Chisinau 7 iunie 2015 – foto – presalibera.net

articol preluat de pe http://www.presalibera.net/

(Iulia Modiga) România n-a avut graniță la Prut: De la Podul tricolor la Podul de oameni

foto preluat de pe infoprut.ro
articol de Iulia Modiga

Iulia Modiga - foto - facebook.com/iulia.modiga

Iulia Modiga – foto – facebook.com/iulia.modiga

,,România n-a avut graniță la Prut”, ,,Unire!”, ,,Trăiască, trăiască, trăiască și-nflorească Moldova, Ardealul și Țara Românească!”, ,,Chișinău și București – două inimi românești”, ,,Basarabia e România” sunt câteva dintre mesajele scandate astăzi pe podul de peste Prut de la Sculeni, în cadrul unei acțiuni a organizațiilor unioniste de pe ambele maluri ale râului care acum reprezintă granița dintre România și Republica Moldova. Unioniștii anunță că aceasta a fost avanpremiera pentru o acțiune de mare anvergură la Prut, care va avea loc pe 11 iulie: Podul de oameni.

,,Podurile de flori din anii ’90 ne-au fost inspirație pentru desfășurarea acestui tricolor uriaș de 300 de metri, de către români de pe un mal și altul al Prutului. De la Podul tricolor de astăzi până la Podul uman pe care îl vom organiza duminică, 11 iulie, eveniment la care îi chemăm pe toți cetățenii din România și Republica Moldova, nu mai este mult. Cinstim astfel memoria celor care au luptat pentru Unire și le promitem celor care își doresc Reunificarea că își vor vedea idealul îndeplinit”, a declarat Anatol Ursu, reprezentantul Mișcării Civice Tinerii Moldovei, din Chișinău.

Participanții la evenimentul de la Prut au cerut din nou autorităților ridicarea interdicției pe teritoriul Republicii Moldova a președintelui Platformei Unioniste Acțiunea 2012, George Simion.

Pod tricolor Prut-Sculeni - foto - infoprut.ro

Pod tricolor Prut-Sculeni – foto – infoprut.ro

De asemenea, după manifestația de la Prut, cei veniți de la Chișinău au mers la Iași, unde în Piața Unirii din centrul orașului au întins o horă, în jurul statuii lui Alexandru Ioan Cuza.

Inițiativa organizării evenimentului a aparținut Blocului Unității Naționale (BUN).

Pod tricolor Prut-Sculeni - foto - infoprut.ro

Pod tricolor Prut-Sculeni – foto – infoprut.ro

Duminică, organizațiile care formează BUN se vor alătura mitingului de protest din Piața Marii Adunări Naționale, de la ora 12:00. Următoarea manifestație de amploare a BUN va fi Marea Adunare Națională, organizată duminică, 5 iulie, în Chișinău. Organizatorii precizează că la Marea Adunare Națională sunt așteptați să participe toți cetățenii din raioanele Republicii Moldova.

Pod tricolor Prut-Sculeni - foto - infoprut.ro

Pod tricolor Prut-Sculeni – foto – infoprut.ro

Foto: Cristina Zelinschi, Nicolae Petrov, Sorin Becciu, Magdalena Ursu, Pavel Munteanu
articol preluat de pe infoprut.ro

(Alexandru Vakulovski) Albumul rușinii

foto – deschide.md
articol – Alexandru Vakulovski – deschide.md
25.05.2015

Alexandru Vakulovski - foto - facebook.com/alexandru.vakulovski

Alexandru Vakulovski – foto – facebook.com/alexandru.vakulovski

Acum două săptămâni am plecat dintr-un Chişinău curat, frumos. La întoarcere am găsit un oraş în care curge mizeria din panourile electorale. Pentru că majoritatea celor care vor la putere nu ne fac cinste nici nouă, nici Chişinăului. Din contra, ei şi-au bătut joc continuu nu doar de Chişinău, ci şi de Moldova noastră amărâtă. Altfel ar fi fost fără ei. Chiar şi în aceste zile în care cutia poştală este burduşită cu mutre dizgraţioase, care se împrăştie peste tot ca puful de plop, înainte de-a ajunge la gunoi.

Este interesant că din panourile electorale „catindaţii” ne iau în continuare de proşti, bagă minciuni cu nemiluita. Sloganuri de doi bani, total opuse realităţii. Cel care-i hoţ, strigă despre hoţi. Cel care n-a fost gospodar, se prezintă ca marele gospodar. Cel care n-a avut nici vorbe, nici fapte, acum vrea să facă legătura între ele. Nu e singurul şi nici pe departe nu e primul. Cea care ne ameninţa cu măcelul, acum ne spune de ordine şi o cred. Ţi se face şi rău când din panouri vezi că ţi-e pomenită familia. Doamne fereşte, e ca o înjurătură.

Ăştia nu se mai satură să mintă şi să facă murdărie. De fapt, am putea face un catalog al ruşinii, cu panouri de la Aeroport până la ieşirea din oraş spre Străşeni. Imaginile cu panourile electorale să apară în catalog la fel de des cum apar în oraş. Atunci am observa şi mai uşor că cei care ne mint mai mult, cei care au furat mai mult – apar mai des în reclame. În loc să se ascundă, ei umblă cu rahatul pe băţ. De unde au atâţia bani de dat pe panouri şi fiţuici electorale, pentru că se pare că au băgat sume imense în gunoi?! Cu cât mai corupt e candidatul la primărie, cu atât mai mult bagă în campanie. Zici că vezi miliardul furat scos înapoi la alegeri, doar ca să rămână la putere.

Pentru mine efectul campaniei e invers – mă convinge cel care are mai puţine panouri prin oraş, care nu te agresează la tot colţul. Chişinăuienii sunt în general paşnici, cum observa poetul român Bogdan Lypkhan, stabilit la Chişinău. Nu există probleme între etnii, între oamenii cu păreri politice diferite. Devenim nervoşi doar la instigarea politicienilor. Ei ne scot din sărite, apoi ne scot în stradă. Acum îi vedem: hidoşi, mincinoşi. Să-i cunoaştem, să le cerem miliardul înapoi.

articol preluat de pe http://deschide.md/

(video) Întâlnirea primului-ministru Victor Ponta cu omologul său din Republica Moldova, Chiril Gaburici

foto si articol – gov.ro

Intrevederea tete-a-tete a Prim-ministrilor

Fotografie de protocol a Prim-ministrilor

Convorbiri în plenul celor două delegații

Semnarea Memorandumului

Conferinţă de presă comună a primului-ministru Victor Ponta și a omologului său din Republica Moldova, Chiril Gaburici

Chiril Gaburici: Bună ziua, stimate domnule prim-ministru, onorată asistenţă, în primul rând aş vrea în mod special să salut prezenţa domnului prim-ministru Victor Ponta chiar de sărbătoarea naţională a României, Ziua Eroilor. Vreau să reconfirm nivelul extrem de constructiv al relaţiilor care există între Republica Moldova şi România şi vă mulţumesc că aţi răspuns rapid la invitaţia care a venit din partea mea.

În cadrul întrevederii de astăzi am făcut o trecere în revistă a principalelor proiecte care sunt în derulare, precum şi a celor care urmează să fie lansate între Republica Moldova şi Guvernul de la Bucureşti. Aceste proiecte merită să susţină reformele pe care le-am stabilit drept priorităţi ale guvernului meu şi ale mele personal – este vorba despre unitatea naţională, despre supremaţia legii şi este vorba despre economia sustenabilă. În centrul acestora am plasat cetăţeanul şi interesele acestuia.

Relaţiile comercial-economice între statele noastre continuă să se dezvolte dinamic, ele fiind o prioritate pentru guvern. În anul 2014, România a devenit principalul partener comercial extern al Republicii Moldova. Exportul de produse agricole în România a înregistrat creşteri semnificative.

Prioritatea de astăzi a fost semnarea Memorandumului de înţelegere privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică dintre Republica Moldova şi România. Odată cu aceasta, se creează premise pentru integrarea Republicii Moldova pe piaţa energetică a UE. Realizarea interconexiunilor pe piaţa de gaze naturale şi energie electrică nu înseamnă renunţarea la alţi furnizori tradiţionali de gaze naturale şi energie electrică, dar asigură diversificarea acestor surse şi securitatea energetică a Republicii Moldova.

Memorandumul semnat astăzi prevede, în primul rând, prelungirea gazoductului Iaşi-Ungheni, până la Chişinău, pe teritoriul Republicii Moldova, şi până la Oneşti, pe teritoriul României. Pe partea de energie electrică, prevede realizarea primei interconexiuni de sud Isaccea-Vulcăneşti, Vulcăneşti-Chişinău. Ulterior urmează să fie făcut un studiu de fezabilitate pentru a începe conexiunea şi numărul doi. Considerăm acest proiect unul de importanţă strategică pentru Republica Moldova.

Am discutat astăzi şi despre agenda europeană a Republicii Moldova, contăm în continuare pe susţinerea României în implementarea Acordului de asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană şi realizarea obiectivului de integrare europeană al Republicii Moldova.

Am mulţumit colegului meu pentru asistenţa financiară acordată Republicii Moldova. Ţara noastră este principalul beneficiar al asistenţei pentru dezvoltarea acordată de România. Stimate domnule prim-ministru, îmi exprim convingerea că şi în viitor vom menţine un calendar dens de întrevederi şi consultări bilaterale. Contez pe tot suportul României şi al dumneavoastră personal în realizarea agendei bilaterale şi susţinerea Guvernului Republicii Moldova în toate iniţiativele europene. Vă mulţumesc!

Victor Ponta: Domnule prim-ministru, stimaţi colegi, stimaţi prieteni, în primul rând, mă bucur să fiu din nou la Chişinău. Am venit, ca de fiecare dată, pe de o parte pentru a reitera un lucru pe care dumneavoastră îl ştiţi foarte bine, şi anume că România rămâne cel mai hotărât susţinător şi un susţinător necondiţionat al parcursului european al Republicii Moldova, al parteneriatului nostru cu totul şi cu totul special – nu e un parteneriat strategic, ci e un parteneriat special, pentru că parteneriat strategic România are şi cu alte ţări; doar cu Moldova are un parteneriat special, care înseamnă datoria noastră de a lucra împreună pentru ca oamenii de pe ambele maluri ale Prutului să aibă o societate democratică, o societate prosperă, lucru extrem de important, şi să reuşim, guvernele celor două ţări, să asigurăm acest drum pe care şi-l doresc oamenii pe care îi reprezentăm.

În mod foarte concret, dincolo de faptul că eu am discutat cu domnul prim-ministru continuarea tuturor proiectelor pe care le-am început cu guvernul anterior, şi aici mă refer la proiectele de infrastructură în educaţie, grădiniţe, microbuze, mă refer la partea culturală şi la sprijinul pe care România îl va acorda în continuare pentru diverse aşezăminte culturale… , ceea ce am considerat – şi suntem amândoi oameni foarte pragmatici – ca fiind cel mai important lucru în anul 2015, şi anume: proiecte concrete şi realizabile pe termen scurt şi mediu privind interconectarea energetică şi privind un lucru pe care cred că orice om din Republica Moldova şi-l doreşte, şi anume să aveţi întotdeauna două surse: şi de gaze, şi de energie electrică şi s-o accesaţi pe cea care este cea mai bună, cea mai ieftină, cea mai sigură. Iar România este capabilă, are, în acest moment resursele necesare, avem creştere economică, companiile noastre din energie au avut în 2014 profituri importante şi putem să investim în Republica Moldova. Este nevoia doar ca ceea ce am discutat şi astăzi, în mod oficial am discutat în urmă cu câteva săptămâni, într-o întâlnire doar amicală, să punem în practică; din partea României există hotărârea luată la toate nivelurile politice şi există resursele necesare ca să dezvoltăm parteneriatul în zona de energie. Deci, proiecte concrete care se reflectă în viaţa de zi cu zi a fiecărui cetăţean. Asta este obligaţia noastră ca prim-miniştri.

Vreau doar să-i urez mult succes domnului prim-ministru, are o sarcină foarte dificilă. Îmi aduc aminte, în urmă cu trei ani, începutul mandatului meu, dânsul are o situaţie şi mai grea decât mine, ca să fiu foarte sincer, sunt convins, însă, că va reuşi să facă ceea ce este bun pentru cetătenii Moldovei şi va avea, şi domnia sa, şi toţi reprezentanţii politici ai Republicii Moldova sprijinul – repet – total al României pentru că este obligaţia noastră şi este un lucru pe care-l facem nu doar cu mintea, ci şi cu inima, şi pe care trebuie să-l facem în continuare. Am discutat toate aceste proiecte. Ca între prieteni am discutat şi unele probleme pe care le avem şi vreau, înainte să mă întrebaţi dumneavoastră, vreau să spun că relaţia noastră specială înseamnă să ne protejăm cetăţenii, să le asigurăm respectarea tuturor drepturilor şi să le cerem să nu abuzeze de aceste drepturi. Aşa încât eu mi-am exprimat speranţa şi rugămintea pentru domnul prim-ministru Gaburici că toţi cetăţenii români care vin în Moldova sunt protejaţi, li se respectă drepturile şi, dacă fac ceva rău, să fie sancţionaţi de către justiţie. Justiţia, şi în România, cred că şi în Moldova, are un grad de independenţă care îi permite să ia decizii fără a se mai specula după aceea că sunt decizii administrative, că guvernele fac şi ceva rău. Cred că ştiţi cu toţii la ce mă refer, la cazul cetăţeanului român George Simion, şi sunt convins că justiţia din Moldova va da decizia corectă, pe care nu o să o conteste nimeni.

Dar 99% din lucruri sunt bune şi putem să avem 100% toate lucrurile bune, iar în ceea ce mă priveşte un obiectiv fundamental al mandatului meu de prim-ministru a fost acela de a arăta că România sprijină Moldova nu doar cu vorbe, ci, mai ales, cu fapte şi asta voi face până în ultima zi a mandatului meu de prim-ministru. Îi doresc mult succes premierului şi îmi exprim convingerea că, aşa cum am făcut în trecut, în viitor putem să facem multe lucruri concrete şi să arătăm că această relaţie specială are într-adevăr un fundament şi un conţinut important. Mulţumesc. Luăm şi întrebări sau ne-am referit noi la tot?

Chiril Gaburici: Am acoperit.

Victor Ponta: Nefiind presa de la Bucureşti, vă rog.

Reporter: O întrebare pentru ambii domni prim-miniştri. Fraza “DNA trece Prutul” este deja un slogan în Republica Moldova. Întrebarea mea este: în condiţiile în care guvernul de la Chişinău nu este susţinut de o majoritate parlamentară clară, în ce măsură reformele din sectorul justiţie demarate de guvernul Gaburici au şanse să fie puse în practică şi în ce măsură putem conta pe experienţa şi pe experţii de la Bucureşti şi, în acelaşi context, cum comentaţi furtul miliardului din cele trei bănci, de aici, din Republica Moldova şi, dacă îmi permiteţi să insist pe cazul George Simion, credeţi că este…

Victor Ponta: Aţi pus trei întrebări, nu una.

Reporter: … o decizie corectă sau nu? Vă mulţumesc.

Victor Ponta: Hai să vă răspund la toate trei. În România, primul-ministru nu are voie să vorbească despre justiţie. Eu am o altă obligaţie, dincolo de “DNA-ul care trece Prutul” din exprimarea dumneavoastră, eu am obligaţia să treacă Prutul gazul, energia electrică, autostrada, să aveţi microbuze ca în România, să aveţi grădiniţe ca în România. Aceasta este obligaţia mea ca prim-ministru şi mi-o voi exercita în continuare în egală măsură.

Al doilea lucru, eu am cerut un singur lucru legitim, ca cetăţenii români să fie protejaţi de legi, de drepturi şi, dacă – mă refer la cazul Simion – se încalcă vreo lege, să stabilească justiţia şi, când stabileşte justiţia, nu mai comentează nimeni.

Care era întrebarea din mijloc, că am uitat-o? A, România a trecut prin aceleaşi lucruri. Cred că în 1998 – 1999, cea mai mare bancă românească, la rândul său, a fost supusă unor fraude şi până la urmă a fost şi desfiinţată. Mă refer la Bancorex. Sunteţi mult prea tânără să vă aduceţi aminte. Chiar şi eu eram foarte tânăr atunci, deci, învăţăm împreună din greşeli şi sunt absolut convins, pe de o parte, sigur, cei vinovaţi să răspundă, dar nu este treaba guvernelor să vorbească despre asta, este justiţia care decide. Care este treaba guvernelor? Este să facă curat şi să ia decizii dureroase – şi când am spus că are o sarcină mai grea decât a mea domnul Gaburici tocmai la asta mă refeream, la faptul că guvernele întotdeauna vin să repare ceea ce au stricat alţii. V-am răspuns la toate trei?

Chiril Gaburici: Da, o să răspund şi eu pe scurt. Deci, despre DNA, ştiţi că suntem în strânsă comunicare şi am suportul şi domnului prim-ministru şi, acum ceva săptămâni în urmă, am discutat şi la acest capitol. Avem schimburi de informaţii, schimburi de e-mail-uri cu domnii de la DNA. Îi aşteptăm în curând să vină la Chişinău, deci este un proces iniţiat, care nu poate să se oprească sau să se întoarcă înapoi, deci noi suntem bine determinaţi şi ştim ce vrem să facem.

Ce ţine de cazul Simion, domnul prim-ministru are promisiunea mea că noi vom analiza şi vom vedea ce putem să facem, dar adevărul este că, da, justiţia trebuie să ia decizia finală în acest caz.

Poziţia mea faţă de miliarde este foarte simplă. Dumneavoastră cunoaşteţi că eu îmi doresc foarte mult să găsim banii, să îi aducem acasă şi vreau cei care se fac vinovaţi să fie pedepsiţi. Vă mulţumim.

Victor Ponta: Vă mulţumim. O zi bună!

Declarații susținute de primul-ministru Victor Ponta și președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu

articol preluat de pe http://gov.ro/ro