Articole

Premierul Ponta a favorizat Petrom și Rompetrol, două firme de pe urma cărora a profitat familia sa

Daniel Befu – Romania Curata

În calitate de prim ministru al României, Victor Ponta a luat decizii care au favorizat coloșii economici Petrom și Rompetrol. Aceste decizii ridică mari semne de întrebare după ce, în trecut, firmele familiei Ponta au profitat exact de pe urma acestor companii petroliere.

Promisiunea lui Ponta din 2012: creșterea redevențelor

În urma semnării Cartei Albe a Bunei Guvernări cu România Curată în anul 2012, Victor Ponta susținea nu doar ridicarea la media europeană a redevențelor (taxelor de concesionare) aferente exploatării resurselor minerale, ci și crearea unui fond de investiții de tip norvegian în care veniturile din resurse naturale să fie investite pentru a finanța proiecte și pensii în viitor.

Resursele naturale energetice convenționale sunt în țara noastră proprietate publică, prin articolul Art. 136 din Constituție. Art. 135 afirmă obligația statului să asigure exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional. Legea Petrolului 238/2004 spune că operaţiunile petroliere se concesionează, în schimbul unei redevenţe petroliere către bugetul de stat, stabilită la o cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase. Actualul nivel al redevențelor, stabilit pentru o perioadă de 10 ani, a expirat în decembrie 2014. În prezent, companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc redevenţe cuprinse 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi.

La aceste cote, la bugetul statului se încasează anual circa un miliard de RON (aproape nimic în comparație cu profitul companiilor) din redevențe miniere și petroliere. În anul 2013 o companie ca Petrom a ajuns sa facă profit net de peste un milliard de euro. În 2014 au fost introduse taxa pe supraprofit și taxa pe stâlp, care au mai redus din acest profit, dar Petrom tot a contribuit cu 50% din profitul companiei mamă, OMV, din Austria. Cu toate acestea, în ciuda promisiunilor, la finele anului 2014 s-a decis să se mai amâne cu un an renegocierea redevențelor, deci companiile au mai câștigat un an de redevențe mici.

Președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duțu, a precizat în 2014, că nivelul redevenţelor percepute de stat pentru producţia de petrol şi gaze nu va creşte spectaculos în noua legislaţie în domeniu, dar va fi diferenţiat în funcţie de tipul zăcământului din care sunt extrase hidrocarburile.

Premierii României și Petrom

Strategia economică a Petrom, firma ajunsă la acest superprofit, trebuie să fi fost foarte bună. Dar indiferent care a fost ea, grupul OMV-Petrom a fost și atent în cultivarea relațiilor economice cu familiile a cel puțin trei politicieni cu potențial, foști și posibil viitori premieri ai României:

* Nicolae Văcăroiu, al cărui fiu, Mihai, a primit monopolul pe distribuția în rețeaua de benzinării PETROM a gumei de mestecat, țigărilor, dulciurilor și altor produse consumabile (vezi aici).

* Mihai Răzvan Ungureanu, prin soția lui, după cum au descoperit jurnaliștii RISE PROJECT (investigație nepreluată de presa centrală la acel moment, când MRU era șef SIE – aici). Dna Ungureanu a primit aproape o sută de mii de euro pentru serviciul de a fi făcut parte dintr-un consiliu consultativ al Petrom. Nici un alt membru al acelui consiliu nu a mai primit o asemenea sumă, și nu se știe ce anume a prestat dna Ungureanu, pe câte zile și la ce tarif, într-un an când lucra full time la spitalul Fundeni.

* Victor Ponta. Vom arăta cum.

Firma cumnatului lui Ponta, afaceri ”de milioane” cu Petrom

cititi mai mult http://www.romaniacurata.ro/exclusiv-premierul-ponta-a-favorizat-petrom-si-rompetrol-doua-firme-de-pe-urma-carora-a-profitat-familia-sa/

Ponta vrea acord politic pentru Master Planul pe Transport: Altfel nu are rost să ne apucăm de treabă

Departamentul Economic – Mediafax

Master Planul pe Transport trebuie aplicat doar pe baza unui consens pe minimum zece ani între toate forţele politice, altfel nu are rost ca experţii Ministerului Transporturilor să se apuce de treabă, deoarece va fi un eşec în lipsa garanţiilor pe termen lung, a afirmat premierul Victor Ponta.

El a precizat că documentul va trebui prezentat şi preşedintelui ţării, înainte de acordul politic.

Ponta a fost prezent, marţi, la sediul Ministerului Transporturilor, pentru prezentarea de către ministrul de resort, Ioan Rus, priorităţilor de infrastructură rutieră aferent perioadei 2015-2016.

Premierul a epxlicat necesitatea unui acord politic prin faptul că este nevoie de garanţii de finanţare pe termen lung pentru constructori.

La începutul lunii octombrie, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a prezentat Master Planul general de transport al României în faţa comisiilor parlamentare de transporturi, documentul cuprinzând toate intervenţiile în infrastructură pentru 2014-2030.

Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Craiova – Piteşti (115 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,58 miliarde euro fără TVA, potrivit unui document de sinteză furnizat de Ministerul Transporturilor.

În plus, Master Planul cuprinde construcţia de drumuri expres însumând aproximativ 2.200 km, fondurile necesare pentru aceste proiecte totalizând circa 17,5 miliarde euro fără TVA.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

INTERVIURILE GÂNDUL. Ce spune Crin Antonescu despre relaţia cu Klaus Iohannis, viitorul său în PNL şi demisia lui Ponta de la Guvern

gandul.info

Cu două zile înaintea şedinţei PNL în care se va alege preşedintele interimar al partidului, Crin Antonescu a fost invitat la Gândul Live, unde a vorbit despre relaţia cu Klaus Iohannis, cum îl percepe pe acesta, de ce ar trebui să-şi dea demisia Victor Ponta din funcţia de premier şi care este viitorul său politic

Fostul preşedinte al PNL, Crin Antonescu, a fost invitat, astăzi, la Gândul Live, emisiunea moderată de Claudiu Pândaru, unde a anunţat că îl va susţine pe Ludovic Orban pentru a deveni co-preşedinte PNL. Liberalul a precizat că a primit propuneri din partea colegilor pentru a reveni în fruntea partidului, dar le-a refuzat.

În privinţa preşedintelui ales, Klaus Iohannis, Crin Antonescu a spus că ştie mai multe despre acesta: ”Iohannis este un om care vorbeşte puţin şi gândeşte cât vorbeşte”. Fostul preşedinte liberal nu s-a implicat în campania prezidenţială a PNL, considerând că au fost prea multe lucruri neclare pentru el. ”Aproape totul”, a subliniat el. Cu toate acestea, Antonescu a afirmat că nu regretă că nu a candidat, datorită rezultatului alegerilor.

”În spatele unui om (n.r. – Klaus Iohannis), dacă această speranţă e pusă într-un singur om, ea e o speranţă nesăbuită şi nedreaptă. Nu va putea rezolva toate problemele societăţii româneşti”, a fost mesajul transmis de fostul lider PNL.

Crin Antonescu a declarat că Victor Ponta ar trebui să-şi dea demisia din fruntea Guvernului, dar că dacă ar demisiona nu ar mai reprezenta nimic pentru sistemul politic românesc.

”Ponta ar trebui să-şi dea demisia pentru că a pierdut alegerile într-un mod neaşteptat şi atât de clar”, a fost poziţia lui Antonescu.

Cu toate acestea, el l-a criticat pe fostul său partener pentru că nu a fost capabil să reformeze PSD.

”PSD l-a condamnat pe Ponta la condiţia de om care nu poate demisia, dacă nu e prim-ministru nu are nicio şansă să revină”, a susţinut Antonescu.

Cele mai importante declaraţii ale fostului preşedinte PNL, Crin Antonescu:

-  În sistemul constituţional românesc acest raport dintre Palate, este unul dintre cele mai delicate şi presupune o opţiune fermă din partea preşedintelui. Dacă e să luăm lucrurile afirmate de Iohannis ne putem aştepta la oricare ipoteze. În mai multe rânduri, eu cred şi sper, domnia sa a vorbit despre un raport în spiritul Constituţiei, aşa cum nu a fost în timpul mandatelor lui Traian Băsescu. A vorbit în calitatea de preşedinte încă al unei formaţiuni politice combatante, noul PNL, despre dorinţa şi interesul domniei sale de a veni cât mai repede la guvernare. Ambele poziţii sunt corecte.Domnul Iohannis are dificial misiune de a amenaja după epoca postBăsescu un raport cu Guvernul.

- Sigur că au existat, întotdeauna căutarea alegerea unui nou conducător nu este un lucru simplu. Suntem destul de conservatori, ne e greu să ne imaginăm oameni care nu sunt acum lideri în poziţii viitoare. Opţiunea mea e clară, nu revin asupra ei. Motivaţiile sunt foarte solide, de ordin personal. Dacă doream să continui în fruntea PNL nu mă retrageam după alegerile europarlamentare, pentru că nu mă obliga nimeni.

- Nu ştiu dacă Iohannis a căutat alţi lideri, pesemne nu foarte mult. După ce a devenit preşedinte ales al României şi a săvârşit acţiunile publice cu CCR, după aceea a plecat în concediu. Mă îndoiesc că din acel concediu trăgea sforile în PNL.

- Au existat propuneri insistenţe ale colegilor să revin la conducerea PNL.

-  Sunt doi colegi care nu sunt lipsiţi de argumente pentru a susţine candidatura. Îi preţuiesc pe amândoi, îi voi da acest vot lui Ludovic Orban. Nu e ceva adevărat dintr-o istorioară pe care o tot văd la colegi mai dubioşi ai dumneavoastră, un conflict, un război între mine şi Teodor Atanasiu. Îl ultima formulă guvernamentală, cea care trebuia să îl cuprindă şi pe Klaus Iohannis şi nu s-a înfăptuit, Atanasiu a fost o propunere pe care am făcut-o pentru Ministerul Economiei. Teoria că Atanasiu a condus o rebeliune care să mă înlăture pe mine e stupidă. Am o relaţie normală cu Atanasiu şi Orban. Ar fi fost foarte bine să putem scoate o figură mai proaspătă, nu avem această opţiune. Că eu fac o alegere, este normal să o fac.

- Mă interesează ce ar face domnul Orban în această poziţie şi despre acest lucru am schimbat câteva vorbe.

- Am candidat în 2009 la preşedinţie, a fost o candidatură semnificativă. Eram gata să o fac şi în 2012 în ciuda tuturor lucrurilor pe care simţeam că nu mai pot să le suport. Este multă ură, ignoranţă, prostie în viaţa publică, care este adusă nu numai de politicieni, ci şi de jurnalişti. Nu mă victimizez, am comparat cândva politica cu un serviciu de salubritate. La un moment dat ai opţiunea să spui nu. Am construit un proiect cât am putut. Alegerile s-au terminat aşa cum s-au terminat.

- Dacă Victor Ponta ar fi câştigat aş fi regretat complet că nu am candidat. Având în vedere că această variantă, Klaus Iohannis care a generat ceea ce puţină lume aştepta şi eu nu mai aşteptam o asemenea ripostă la toate lucrurile pe care PSD şi Ponta au înţeles să le facă. Lucrurile merg spre un făgaş natural, privesc cu strângere de inimă ce se întâmplă după 16 noiembrie.

- În spatele unui om, dacă această speranţă e pusă într-un singur om, ea e o speranţă nesăbuită şi nedreaptă. Nu va putea rezolva toate problemele societăţii româneşti.

- Poate că ştiu că este un om care vorbeşte puţin şi gândeşte cât vorbeşte.

- Eu ştiam foarte bine ce va însemna, din păcate o spun, Victor Ponta şi ghemul său de relaţii, neopesedismul Sebastian Ghiţă şi alţii.

- După 2004 am votat să scăpăm de Năstase şi uite peste ce am dat. E inacceptabil, băsiştii par să se întoarcă.

Despre implicarea în campania lui Iohannis

- Mi s-a cerut o participare la campanie de tip monoton, să mergem pe scene să spunem că e bine.

- Cred că cei care s-au uitat cu atenţie la mine în toţi anii de politică ştiu că eu nu am putut susţine convingător decât lucruri în care am crezut cu adevărat. Contribuţia mea la o campanie nu era să debitez texte scrise la partid.

- Au fost prea multe lucruri pentru mine neclare. Aproape totul. Când am spus că ştiu mai multe despre el decât majoritatea oamenilor, ştui că se poate avea încredere în acest om, dar când vorbim despre dificila misiune, în această privinţă nu ştiu. Dacă ne vom aştepta ca Iohannis să rezolve toate problemele, este o aberaţie. Dacă societatea românească va aştepta la rândul ei să rezolve Iohannis toate treburile se va rezolva rău.

- Am avut în anumite momente o comunicare mai intensă, în campanie o comunicare mai redusă, nu am o problemă cu Iohannis.

- Instinctul pentru care în 2009 am pus mâna pe telefon, instinctul că în România sunt aşteptaţi oameni care să nu aparţină consacraţi vechii clase politice a fost un instinct corect. Acesta a fost mesajul votului din 16 noiembrie. Cum faci din această condiţie de virginitate politică, cum faci cu mijloace politice, cu politicienii, cu partidele în carne şi oase să răspunză aşteptărilor oamenilor, care sunt masive şi radicale.

USL nu a fost un compromis mizerabil 

- USL nu a fost un compromis mizerabil, dacă era mizerabil putea dura şi azi. Gândiţi-vă că există azi un Tăriceanu, loc pentru mizerie există oricând. Eu şi PNL am făcut un compromis, compromis e şi fuziunea cu PDL, când tendea să devină mizerabil am denunţat USL.

- Ponta nu s-a putut transforma din păcate, nu a putut deveni liderul care mută PSD, ci doar reprezentantul său, un reprezentant obişnuit, şi din acel moment ar fi fost mizerabil să minţim, să trecem sub tăcere aceste lucruri, să candidăm, să fim preşedinţi pe la Senat. Nu ştiu câţi din valul de oameni care m-au ocărât pentru că am rupt USL că nu era greu să-mi imaginez ce cost va avea pentru mine acest lucru, că nu aveam unde explica acel lucru, că dacă nu se întâmpla azi aveam un cu totul alt preşedinte şi pasiunea pe care o descopăr acum la mulţi împotriva domnului Ponta era înăbuşită. Am făcut un compromis care nu era mizerabil, chiar dacă pentru aceasta cineva a plătit un preţ.

- Eu m-am retras pentru că noi din PNL nu am reuşit să obţinem un scor care să ne scutească de următorul compromis, acest tip de combinaţie cu PDL. Eu am spus, da fuziunea trebuie făcută. Eu am apărut într-una din ultimele acţiune ca preşedinte alături de Vasile Blaga şi am asumat acest proiect.

- Va fi un rol important al viitorului co-preşedinte al PNL. Eu am demisionat pentru că nu am obţinut acel rezultat care îi permitea PNL să aibă un alt traseu. Am decontat din proprie iniţiativă. Nu te duci în politică să obţii o funcţie cât mai înaltă. Ce doream eu să fac nu se putea dacă nu am obţinut 20%.

Demisia lui Ponta după pierderea alegerilor

- Cred că demisia este unul dintre actele cele mai fertile în democraţie, este o marcă de personalitate, spre deosebire de ceea ce cred mulţi că dacă nu mai eşti pe o poziţie de conducere ai murit, ai dispărut, dimpotrivă, demisia te poate relansa. Am fost extrem de trist că am fost atacat şi pentru faptul că mi-am dat demisia din funcţia de preşedinte al Senatului. Majoritatea pe care deţineam acest mandat nu mai exista, majoritatea era de partea domnului Ponta. Trebuia să fac o echilibristică penibilă. M-a uimit că domnul Ponta a spus că m-am sinucis politic, nu e normal să-l facem pe Ponta diavolul politiciii româneşti, văd oameni care se ocupau să ocupe un loc pe culoarul prezidenţial cum îl atacă. Dragnea m-a atacat spunând că sunt un simplu pieton.

- Oamenii ăştia nu înţeleg că dacă ai ceva de spus, eşti cineva, care nu e legat de funcţie. Eu vorbesc şi îmi dau demisiile mele, dacă mă întrebaţi ce aş fi făcut în locul domnului Ponta e absurd, nu am fost. Şansa de relansare pentru Victor Ponta sub şocul acestui rezultat, pe domnul Ponta l-a lovit trenul, a fost un şoc, nu se aştepta, şi sigur că şocul acesta îţi pune problema. Nu îşi poate demisia, pentru că e domnul Ponta, are majoritatea pe care o are.

- Domnul Ponta dacă nu are această funcţie înseamnă prea puţin, acesta este locul lui în sistemul politic românesc. Dacă nu a putut transforma PSD într-un vehicul pentru un proiect, atunci PSD l-a condamnat pe Ponta la condiţia de om care nu poate demisia, dacă nu e prim-ministru nu are nicio şansă să revină. Încercarea de a se păstra într-o poziţie în care e vulnerabil, încasează, nu îi prinde bine. Demisia pentru un om foarte tânăr, drept răspuns. Domnul Ponta e orgolios spre arogant de a simula această umilinţă, de a fi prietenos cu opoziţia, totul ca să încerce să dea un răspuns acestui fenomen, ce s-a întâmplat la 16 noiembrie. Primul răspuns ar fi fost o demisie, dacă domnul Ponta nu ar fi fost cel care e, în PSD-ul care e.

- Dacă vrem schimbarea majorităţii după preşedinte să ducem alegerile după preşedinte.

- Ponta ar trebui să-şi dea demisia pentru că a pierdut alegerile într-un mod neaşteptat şi atât de clar. 

- Cred, poate sunt naiv, că pentru primul tur, estimările s-au făcut raportat la 2009, au votat binişor mai mult decât în 2009. După ce s-a întâmplat la primul tur, devine de nescuzat prostia, este cuvântul cel mai prietenos pe care îl pot găsi.

De ce a pierdut alegerile Ponta: votul din diaspora

- De ce şi cum a procedat domnul Ponta şi cei din jur nu ştiu. Cred că domnul Ponta nu a pierdut alegerile din cauza diasporei, şi a reverberaţiilor în ţară a acestei întâmplări. A fost un catalizator, un detonator. Domnul Ponta a pierdut şi dincolo de tristeţea pe care o acord destinului fostului meu asociat e că în România există un milion, două de oameni noi ca alegători, rari ca alegători, care nu mai înghit tot felul de lucruri care s-au petrecut în demagogia politică. Domnul Teodorescu, profesorul Bogdan Teodorescu, Sultănescu şi domnul Ghiţă şi domnul Gândea au făcut o campanie pe stil vechi, România trecuse pe stil nou pe calendar.

- Măgăria cu bileţelele cum taie Iohannis pensiile, eficace în anii 90, până la atacurile cu doză personală, au creat contraefect. Pentru aceasta Victor Ponta ar fi trebuit să demisioneze.

- Problema din diaspora nu a fost inventată pentru că nu se apucă cineva să convingă oameni din ţări libere să vină la vot. Această întâmplare îţi e preluată şi amplificată.

- Domnul Ponta putea fi salvat dacă avea o mentalitate de om tânăr. A fost acuzat că într-un dialog cu Iohannis a spus că dreptul la vot e o lozincă. Sunt tentat să cred că nu a vrut să o spună în sensul rău. Dacă avea într-adevăr în sânge respectul acesta pentru dreptul acesta al omului, de a vota, dacă avea cultul dreptului la vot, nu ar fi trebuit să fie un scandal de campanie. Pur şi simplu văzând că nişte compatrioţi nu pot vota, te pui în situaţie, cum ar fi dacă eu Victor Ponta sunt în gară la Paris, mă duc la ambasadă şi nu pot să-i trag una lui Iliescu.

- Trebuia să se gândească cum să facă pentru ca oamenii aceia să poată vota.

- Nu aş putea fura un vot, nu de frica Poliţiei, pentru că am acest cult al acestui biet vot. Am câştigat şi cu sânge şi cu nenorocire, era de aşteptat ca Victor Ponta să aibă undeva în fibra sa de om politic această chestie. Întâmplarea aceasta l-a pedepsit pe domnul Ponta că nu are acest lucru.

- Eu am spus prostie, nu în sensul de a jigni pe Ponta, domnul profesor sau vreu predicator din jurul său.

Antonescu despre dezbaterile televizate Iohannis – Ponta

- Prima întâlnire Ponta – Iohannis mi-a lăsat un gust amar, pot să înţeleg post-factum că şi până şi întâlnirea aceea a mers bine pentru domnul Iohannis. Ca un om care trăiesc în lumea această politică de presă, am privit cu un alt ochi decât a privit acel milion care a venit la vot, să pedepsească formele politicului până la Ponta. În termenii unei confruntări, lucrurile nu au mers grozav pentru Klaus Iohannis. de la lipsa de experienţă până la lipsa de pregătire.

- Într-o campanie dacă ai privilegiul pe care-l ai atunci eşti protagonistul unei campanii este că vorbeşti cu concetăţenii tăi, nu că-i dai replici lui Ponta.

- Norocul domnului Iohannis a fost că deşi lucrurile nu au mers grozav din partea domnului Iohannis emana un parfum de autenticitate, chiar dacă nu era pregătit pentru un subiect. Dinspre partea domnului Ponta, care mai ales spre sfârşitul unei emisiuni care a mers bine pentru domnia sa a avut nişte sclipiri de aroganţă, agresivitate, de tip şef, de prim-ministru care îi amintea cum a stat Iohannis în biroul său. Domnul Ponta e un om de replică, dar a greşit doza, dar a potenţat pe bietul Iohannis..

- Lumea ţine cu cei autentici şi cu cei slabi la modul general. Iohannis a emanat forţă. Dacă reluaţi discuţia fără sonor, Iohannis a câştigat. Iohannis era mai sincer prin prezenţa sa acolo.

Plagiatul lui Ponta

- Nu am vorbit şi nu am să vorbesc niciodată, când a izbucnit scandalul eu eram coleg cu el în USL. Am tăcut atunci. Dacă am tăcut atunci, nu o să mă apuc să îl înjur că a plagiat.

- În România este de râs dacă nu eşti doctor, sunt cadre universitare de la Elena Udrea, care pleznesc de doctorate. Sigur că nu îi scuză de răspundere, îl face altcineva. Lucrarea se face.

- Domnul Ponta e trecător, plagiatul nu. Cum vă explicaţi şi cum dormiţi liniştit cu faptul că în societatea românească un fenomen la fel de masiv cum e corupţia şi anume plagiatul nu a stârnit nicio discuţie până un amărât de politician nu a fost prins şi nu a înţeles nici el. Cu Ponta e terminată chestiunea, e un caz clasat. Faptul că lumea academică, universitară, cu moţ, există un număr semnificativ de impostori asta nu ne deranjează, mai mult decât că un om politic a avut această problemă.

- Despre această chestiune nu am vorbit, nu vorbesc acum. Nu asta problema mea cea mai importantă cu Victor Ponta, deşi admit că este una gravă.

Ponta şi subiectul ofiţerului acoperit

-  Cum să vezi oameni tineri în funcţie la PSD şi să nu te gândeşti că nu sunt securişti. Tineri semeţi din garnitura domnului Băsescu au petrecut ascensiuni. Nu asta a fost problema mea. Nu am avut această temă. Îmi pare rău că domnul Băsescu în acest subiect a făcut ceea ce a făcut zece ani. A enunţat, a spus lucruri adevărate, a formulat-o mai bine decât a făcut-o altcineva, a ieşit în a şaptea zi în agonia lui de evacuare, să nu permitem ca serviciile să submineze democraţia, a fost un discurs puternic. Îmi pare rău că a ţinut discursul Băsescu şi nu Ponta, îmi pare rău că nu l-a ţinut Iohannis. Povestea cu Ponta ofiţer s-a acoperit pe stil acoperit, o raportare găinărească, care a făcut o turnătorie publică cu jumătate de gură, din partea domnului Ponta, pesemne că nu putea, mai clar, din partea presei româneşti spunând două lucruri: ce măreţ lucru este să fii ofiţer al ţării tale. Eu am un cult pentru ofiţerii ţării tale, eu sunt civil.

- NU e bine să fie ofiţeri în politică şi presă. S-a terminat destul de jenant. Nu are importanţă dacă a fost ofiţer acoperit. Este o chestiune care ţine de biografia domnului Ponta. Importantă este tema pe care cu acest prilej chiar Traian Băsescu a enunţat-o. Este evident că serviciile sunt din ce în ce mai importante şi mai lăudate. Sigur că dacă oamenii fac treabă bună, trebuie lăudaţi. Mă mir cum de presa românească face asta. Sunt performante pentru că nu pot permite, fiind conectate şi la parteneriate internaţionale, nu îţi permiţi să dai chix ca partidele româneşti.

- Eu nu fac o vină serviciilor. Spaţiul acesta se umple în mod natural, dacă nu avem instituţii puternice, opinie puternică, presă politică suficient de puternică, Parlament puternic, vidul acesta se umple în mod normal. Se umple şi de la servicii. Extrem de interesant această dialectică în SUA, care are cele mai puternice presă, preşedinte, servicii. Noi avem servicii puternice, opinie slabă şi politicieni de râs.

- Probabil da, ar trebui să-şi dea demisia cineva. Orice accident în care se pierd vieţi e cumplit. Asemănarea cumplită este că oamenii aceia şi în Apuseni şi ieri au trăit după momentul şocului. Lucrurile deşi stârnesc sentimente, lucrurile trebuie abordate cu calm şi argumente tehnice. Nu pot spune eu acum cine trebuie să demisioneze. Faptul că accidentul s-a produs pe lumină, aproape de un mare oraş, dacă nu în interiorul marelului oraş, nu în creierii munţilor, nu sub o calamitate, pentru asta trebuie să existe undeva o disfuncţie şi cineva trebuie să răspundă.

- Domnul Radu Stroe i-am solicitat demisia nu pentru cât credeam atunci în lipsa unei concluzii pentru că era vinovat, ci pentru un tip de atitudine neinspirată. Şi domnul Barbu , care a plecat să facă spiritism politic cu USL 2, ambilor le-am cerut demisia pentru că le-am spus ce înseamnă occidentalizarea României. În lichidarea feudalismului românesc, un ministru chiar dacă bun, chiar dacă necorupt, atunci când a comis o gafă, când a formulat neadecvat să demisioneze. Demisia nu este ghilotina, un act normal din viaţa politică. Cred că aici nu vorbim de demisii, ci de demiteri dacă vor fi concluzii, ce anume nu funcţionează în aceste sisteme.

Antonescu: Nu cred că rămân mult în politică

- Nu cred că rămân mult în politică. În lumea asta, sunt mereu multe lucruri de făcut. E foarte mult de politica din România. Văzând votul din 16 noiembrie, ştiind că entuziasmul trece, că speranţa are viaţă scurtă, că politicienii trebuie să facă cu mijloacele realului aspiraţiile ideale. Omul care îşi sacrifică o zi liberă are dreptul să spună vrea aşa. Alegătorul poate spune vreau să dispară toţi tembelii, mediocrii din politică, politicianul trebuie să ia act de această voinţă a cetăţeanului, dar trebuie să aibă acel ceva care îl face pe el politician. Trebuie să transforme pe cât poate, cu mijloace puţine aceste aspiraţii. Când nu eşti hoţ, prost, când investeşti încredere în oameni despre care descoperi că deşi au trăit o viaţă fără să fie miniştri, pleacă şi din partid, se duc şi cu domnul Ponta acasă, vezi domnul Chiţoiu, Gerea, Stroe. Când vezi că te baţi pentru nişte oameni şi îi susţiii şi jumătate sunt la puşcărie pentru că prezumpţia de nevinovăţie şi s-au dus acolo să facă nu ce vorbeai tu.

- Când orice de pe stradă crede că are dreptul la televizor, pe Facebook să tragă şi el un scuipat, el are dreptul, dar ai şi tu dreptul să spui cu eşecuri, mirări, facem şi altceva. Eu doresc să mă ocup şi de altceva decât de politică. De politică cât a fost, m-am ocupat. Nu am rămas dator celor cu care am făcut politică, sunt dator celor care şi-au pus speranţa. Aş putea pleca şi mâine, nu o fac brusc, nu îmi este indiferent ce se întâmplă cu acest partid, dacă mai rămân, dacă nu devin coleg de partid cu Traian Băsescu.

”La PNL, mă văd nevoit să constat că nu trece ziua fără să mai fie unul ridicat”

- Nu este deloc neimportant ce se întâmplă cu această dreaptă. Pesediştii au păţit-o din nou, dar asta nu ne face pe noi cu nimic mai bun. Zece ani cu Traian Băsescu au dovedit că nu te scuteşte să ai propriii tăi corupţi. A înflorit în anii aceştia, tot felul de reţele de corupţie. PNL, despre care am avut pretenţia că e format din oameni cinstiţi, mă văd nevoit să constat că nu trece ziua fără să mai fie unul ridicat. Am spus, ceva nu e în regulă aici. S-ar putea să nu fie chiar aşa întemeiată acuzaţia, nu se mai poate spune că DNA vine şi îţi ia doi trei pe nimic.

- Nu mai pot să văd realitatea că şi PNL este un partid doritor doar să vină la administrarea statului român întru bugetul său public. În condiţiile astea, când facem noi această fuziune, facem noi compromisul că ne-am detestat, că ce e în fundul pedeliştilor faţă de mine, dar lăsăm acestea la o parte. Către ce plecăm mai departe, spre aceleaşi discursuri demagogice despre independenţa justiţiei, spre a înţelege ceva din toată povestea aceasta. Cum tratăm mandatul lui Traian Băsescu, sunt lucruri care s-au pus la frigider, cum le tratăm

- Dacă îi intră cuiva în cap din PNL că a câştigat cineva această campanie electorală, inclusiv domnu Iohannis, să nu mai vorbesc de la domnul Blaga în jos se înşală amarnic. Oamenii au amendat ce s-a întâmplat în politică până acum, Ponta era din filmul acela şi Iohannis nu.

- Dacă vrei să avem un partid de dreapta să clarificăm nişte lucruri, eu trebuie să ştiu dacă în acest partid, dacă doreşte domnul Traian Băsescu să se întoarcă, ce face acest partid. Eu cu domnul Băsescu nu pot fi în acelaşi partid, indiferent dacă mai sunt politician sau nu. 

articol preluat de pe http://www.gandul.info/

Ponta: Discuțiile legate de exploatări de zăcăminte aurifere și de gaze de șist trebuie să primească un răspuns în Parlament

AGERPRES/ (A — autor: Cătălina Barbu, editor: Mihai Simionescu)
Foto: (c) LIVIU SOVA/AGERPRES ARHIVĂ

 

Ponta: Discuțiile legate de exploatări de zăcăminte aurifere și de gaze de șist trebuie să primească un răspuns în Parlament

 

Premierul Victor Ponta a afirmat, luni seară, în ședința plenului reunit al Parlamentului pentru învestirea noului guvern, că Parlamentul este cel care trebuie să ofere “un răspuns definitiv” referitor la exploatările care se pot face în România.

Vom veni în fața Parlamentului cu măsuri legislative și strategice referitoare la mediu, ape, păduri, care fac parte acum dintr-un singur portofoliu. Parlamentul trebuie să decidă, indiferent de cum va propune Guvernul, Parlamentul va trebui să decidă pe termen lung care este sistemul de redevențe pe următorii 10-15 ani. Parlamentul va trebui să decidă, pentru cel puțin 10-15 ani, ce fel de exploatări se pot face și nu se pot face în România. Cred că discuțiile legate de exploatări de zăcăminte aurifere, de gazele de șist trebuie să primească un răspuns definitiv aici, în Parlamentul României și cred că dvs. sunteți cei care veți spune foarte clar: ‘România face acest gen de exploatări sau nu‘”, a spus Ponta.

Totodată, premierul a adăugat că în domeniul energiei România a făcut pași importanți și a afirmat că trebuie continuați pentru a obține “un obiectiv strategic — independența noastră energetică într-un context economic, politic, regional extrem de complicat și extrem de periculos pentru dezvoltarea și independența noastră, inclusiv politică, în viitor“.

Victor Ponta și-a exprimat speranța că președintele ales Klaus Iohannis, împreună cu Parlamentul și cu Ministerul Educației, vor putea elabora “o nouă strategie de dezvoltare a Educației, care să crească competitivitatea educației din România și care să ne permită să ne ridicăm la nivelul competiției europene“.

În ce privește Educația și Sănătatea, sunt trei ani neîntrerupți, eu îmi doresc să fie cinci ani neîntrerupți, în care România nu a mai închis nicio școală sau spital. Este un lucru important după o perioadă dificilă în care școli, spitale au fost închise și lucrări au fost abandonate. Am reușit să alocăm sumele necesare pentru finalizarea lucrărilor de infrastructură.
De asemenea, avem în bugetul pe 2015 și trebuie să avem și în bugetul pe 2016 sumele necesare și pentru creșterea veniturilor persoanelor care lucrează în Sănătate și Educație“, a mai spus Ponta.

articol preluat de pe: .agerpres.ro

Ziua Constituției României

imageResize (2)

Constituția României, prima de după Revoluția din decembrie 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 și aprobată prin Referendumul național de la 8 decembrie, același an, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanți, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.

Elaborarea, dezbaterea și adoptarea noii Constituții a României au durat un an și jumătate. În martie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decidea, prin Legea electorală, ca viitorul Parlament să funcționeze, în principal, ca Adunare Constituantă. Prima întrunire a Adunării Constituante a avut loc la 11 iunie 1990, când a fost desemnată Comisia Constituțională pentru elaborarea proiectului de Constituție. Comisia, condusă de Antonie Iorgovan, cadru universitar la Facultatea de Drept, număra 23 de parlamentari și 5 experți — personalități ale învățământului juridic românesc și juriști cu activitate îndelungată.

În intervalul iunie 1990 — ianuarie 1991, Comisia a redactat tezele proiectului de Constituție, iar la 13 februarie 1991 acestea au fost prezentate Adunării Constituante, care le-a dezbătut până în iunie 1991. Între 15 iulie și 1 august 1991, grupurile parlamentare sau parlamentarii, individual, au înaintat amendamentele la textul rezultat după dezbateri. Împreună cu cele peste 1.000 de amendamente aduse, proiectul a fost din nou supus dezbaterilor în Adunarea Constituantă, în intervalul 10 septembrie — 18 noiembrie 1991, pentru ca, la 21 noiembrie, să fie adoptat prin vot nominal.

Problema votului final a fost cea care a aprins spiritele încă din prima zi a dezbaterilor. Majoritatea dorea vot deschis, iar opoziția vot secret.

Votul decisiv asupra noii Constituții a fost dat la 21 noiembrie 1991, la București, deși inițial se propusese să aibă loc la Alba Iulia, prima Capitală a statului român unitar. Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenți 509, din care 414 s-au pronunțat pentru și 95 împotrivă.

FSN, PUNR și reprezentanții minorităților, altele decât cea maghiară, au votat pentru, cu câteva excepții. PNȚCD și PNL s-au pronunțat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc împotrivă. Votul nominal a fost pecetluit prin semnătură.

Noua Constituție a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233, din 21 noiembrie 1991.

După patru ani de la adoptarea Constituției României, la 13 noiembrie 1995, deputații au adoptat, în cadrul ședinței Camerei Deputaților, propunerea legislativă privind proclamarea ”Zilei Constituției României” pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, inițiativa legislativă a Camerei privind proclamarea ”Zilei Constituției României” (Legea nr. 120/8 decembrie 1995).

Constituția adoptată în 1991 a fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003 și a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului.

AGERPRES/(Documentare; editor: Irina Andreea Cristea)
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro
foto http://www.stiripesurse.ro

Mesajul premierului Victor Ponta cu ocazia Zilei Constituției României
Florin Puscas

media-141565024038979300

Astăzi, la aniversarea a 23 de ani de la aprobarea Constituţiei României, prin referendumul din 8 decembrie 1991, este important să privim retrospectiv, cu obiectivitate, simț critic și responsabilitate. Vom putea constata că actuala Lege fundamentală a reușit să pună bazele unui sistem democratic fundamentat pe principiile statului de drept, economiei de piață, pluralismului și pe drepturile fundamentale ale omului.

Totodată, Ziua Constituției ne îndeamnă să privim și spre viitor, spre România generației de mâine, spre aspiraţiile ei şi spre nevoile societăţii secolului al XXI-lea.

Modificarea Constituţiei poate fi, în actuala conjunctură politico-instituțională, o oportunitate în vederea remodelării instituţionale și restructurării vieţii politice, sociale şi economice româneşti. Multiplicarea artificială a crizelor politico-instituţionale din ultimul deceniu a adus România într-un blocaj politic și instituțional care afectează întreaga societate. Conflictul instituţional de la nivelul Executivului a degenerat, antrenând întreaga societate. Tensiunile dintre diferitele puteri şi autorităţi publice au avut drept consecință dereglarea mecanismului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. În locul promovării unor forme de echilibrare a puterilor a fost stimulat conflictul instituțional dintre acestea.

Modificarea Constituţiei este un proiect de care avem nevoie si vizează atât transformări în raporturile dintre instituţiile politice, cât şi întărirea condiţiilor participării cetăţeneşti la luarea deciziilor pe toate nivelurile administraţiei.

O discutie de revizuirea/reformarea Constitutiei este absolut necesara, iar Ziua Constitutiei este cadrul potrivit pentru a reaminti aceasta necesitate, care trebuie sa devina o prioritate in anul politic 2015, degrevat de presiuni electorale.

Directiile revizuirii Constitutiei sunt cerute de societate si de evolutiile ultimilor ani. Este vorba, pe scurt, de:

- definirea clara a puterilor executive si crearea cadrului pentru o buna colaborare institutionala in interiorul Executivului

- asigurarea independentei justitiei si consolidarii statului de drept

- eliminarea abuzurilor permise in prezent si protejarea mai buna a cetatenilor in fata noilor forme de imixtiune in viata privata

- dezvoltarea democratiei participative, care sa completeze armonios democratia reprezentativa

- intarirea mecanismelor de dialog intre institutiile politice si societatea civila

- continuarea descentralizarii, inclusiv prin infiintarea regiunilor, ca unitate administrativ teritoriala

Statul social puternic, drepturile si libertatile fundamentale, economia de piata, echilibrul si separatia puterilor, independenta justitiei – sunt elemente fundamentale pe care ni le dorim, cu totii, consolidate si respectate tot mai mult.

Revizuirea Constitutiei trebuie, in acelasi timp, sa fie completata de o reforma electorala autentica (printr-un nou Cod Electoral, reducerea numarului de parlamentari si revenirea la un sistem electoral corect), dar si de o modernizare si reformare autentica a administratiei locale (pentru diminuarea aparatului birocratic si eficientizarea administratiei).

Este esenţial ca toţi cetăţenii României, dar si pentru toti actorii politici responsabili, în special cei care îşi asumă roluri de reprezentare politică, să conştientizeze că Legea fundamentală este atât un act juridic menit să instituie reguli de organizare şi funcţionare a societăţii, cât şi un adevarat Pact social , care oferă cetăţenilor garanţia unei bune guvernări şi protecţie în faţa abuzurilor de orice fel.
articol preluat de pe http://www.stiripesurse.ro/

Iohannis: Procesul de revizuire a Constituției trebuie desăvârșit în perioada următoare
Florin Puscas

media-141640045394551800

Preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Constituţiei.

“Adoptarea în urmă cu 23 de ani a primei Constituții a României după căderea regimului comunist reprezintă un moment fundamental în procesul de consolidare democratică a țării noastre. Constituția României a consfințit definitiv opțiunea pentru democrație și libertate și un set de valori și principii fundamentale.

Astăzi putem spune că avem o Constituție care a trecut deja testul timpului. Integrarea europeană a impus anumite ajustări. Au fost însă și modificări care nu s-au dovedit cele mai fericite, după cum există și texte care au permis interpretări forțate, dincolo de spiritul actului fundamental. Tocmai de aceea procesul de revizuire a Constituției, de modernizare și clarificare trebuie desăvârșit în perioada următoare, iar modificările vor avea rolul de a o face mai puternică, de a construi un edificiu statal mai eficient, de a întări statul de drept, dar și libertățile cetățenești.

Constituția descrie cadrul funcționării statului. În interiorul acestui cadru este important însă și comportamentul actorilor politici și sociali. Respectul față de Constituție privește nu doar textul legii fundamentale și conformarea față de acesta în toate acțiunile și deciziile. Reperul nostru permanent trebuie să fie și spiritul Constituției, care se regăsește în principii precum separarea puterilor în stat, domnia legii, respectarea drepturilor cetățenilor”, spune Klaus Iohannis.
articol preluat de pe http://www.stiripesurse.ro

S.O.S România – Atenție cui dați țara pe mână!

de Silviu Pricope

În perspectiva alegerilor de duminică, ca să fie lucrurile clare şi să nu avem discuţii mai târziu prezint, votacilor din ambele tabere câteva avertismente. Îmi este mai mult decât evident că ele nu vor fi luate în seamă, dar măcar eu îmi fac datoria. Mi-am dat seama că oricât de mult le-ai explica oamenilor (deja convinşi de unul din candidaţi) că fac o greşeală este în zadar. Cel mai bine am putut să văd asta, după prima întâlnire televizată dintre Iohannis şi Ponta. Rar mi-a fost dat să văd o prestaţie mediatică mai proastă şi mai slabă a unui aspirant la fotoliul prezidenţial… dar cu toate acestea, fanilor lui – exact aceeaşi prestaţie pe care am urmărit-o cu toţii – li s-a părut chiar OK, lipsa de incisivitate a candidatului lor era o dovadă absolută de civilizaţie şi bun simţ, lipsa argumentelor concrete-obiective era dovada clară a faptului că moderatorul i-a şoptit înainte întrebările lui Ponta care s-a pregătit cu fiţuicile şi aşa mai departe, de parcă i s-au pus întrebări din fizica cuantică sau genetică. Deci, atunci am realizat că Iohannis ar fi putut veni şi beat şi pişat pe el la emisiune pentru că oricum fanii deja convinşi nu şi-ar fi schimbat opţiunea în urma unei emisiuni.

De cealaltă parte, dezbaterile televizate au arătat un Ponta ca un golănaş cu tupeu, blindat de argumente de către o echipă bine informată şi profesionistă în ceea ce priveşte psihologia poporului român şi metodele de maipulare care funcţionează asupra acestuia. Exact ca şi în cazul lui Iohannis, aerele de vedetă şi tupeul acestui personaj sunt caracterizate de proprii fani drept abilităţi politice dezirabile, tărie, profesionalism politic, etc. Similar ca în cazul celeilalte tabere, orice ar face candidatul lor este judecat prin prisma unor ochelari de cal care nu le permite decât să vadă o anumită porţiune îngustă a realităţii – şi aceea abil alterată – ignorând cu totul vastitatea imaginii de ansamblu.

Acestea fiind zise, să revin la avertismentele care trebuie date. Dacă mai aveţi o minimă urmă de patriotism în voi şi o cât de mică tresărire de emoţie atunci când vă gândiţi sau vorbiţi despre neamul românesc, meditaţi asupra informaţiilor care urmează şi gândiţi-vă cui foloseşte de fapt votul pe care intenţionaţi să-l daţi duminică. Vouă? Sau Sistemului care vă pune să alegeţi între două mafii la fel de detestabile?

++++++++++++++

Klaus Iohannis (informaţii preluate de la Zara Ovidiu, dar cu siguranţă provenite din cadrul servicilor secrete româneşti, datorită stilului de redactare, conţinutului şi modalităţii de diseminare)

Devine tot mai evident, pe zi ce trece, ca aruncarea lui Werner Klaus Johannis catre Presedintia Romaniei reprezinta un plan bine stabilit, de sfartecare si ingenunchere a tarii noastre de catre masoneria germana, care nu va uita nicodata “tradarea” acesteia din cel de-al doilea Razboi Mondial. De aceea, am sa public in cele ce urmeaza cateva informatii esentiale despre legaturile lui Werner Klaus Johannis cu masoneria de sorginte germana, precum si despre principiile care conduc masoneria.

Inainte de a fi propulsat in structurile masonice, Werner Klaus Johannis s-a aflat intr-o perioada de studiu de catre “fratii” sai masonii germani, timp in care i-au fost testate o serie de calitati precum: potentialul de putere al relatiilor la varf pe care le detine, influentarea deciziilor la nivel inalt prin functia pe care o are. Alaturi de el, au fost monitorizate si alte persoane cu putere de decizie, care aveau anumite goluri de personalitate, erau avide avide de putere, dornice de functii si pozitii sociale de conducere. Asa s-a ajuns la “alianta” dintre PDL- PNL, doua partide intesate de oameni avizi de putere economica si politica doar pentru sine.
Evolutia lui Werner Klaus Johannis a fost din plin monitorizata de serviciile de informatii, insa acestea nu au spus niciodata ca prin acest sas masoneria germana isi propune sa influenteze si sa controleze principalele institutii de decizie nationale si internationale de la noi. Cu toate acestea, romanii stiu bine ca masoneria are ca scop sa detina controlul in domeniu economic, politic, cultural si mai nou militar.

Ce nu stiu insa romanii, si nici multi dintre masoni (cei mai mici in grad sunt simple unelte care doar cred sau isi imagineaza ca stiu cate ceva), sunt activitatile secrete derulate de masonerie, acestea fiind cunoscute numai de un grup foarte restrans (structura de putere a masonilor se bazeaza pe ranguri ierarhizate, in care membrul situat la un anumit nivel ierarhic nu-si cunoaste decat seful de pe nivelul imediat superior, in genere acesta fiind cel care l-a recomandat si sustinut pentru a accede in masonerie).

Ei bine, una dintre activitatile secrete ale masoneriei germane este dezagregarea teritoriala si economica a Romaniei, lucru care s-a vazut in ultimii 25 de ani.
Dar haideti sa vedem legatura lui Werner Klaus Johannis cu masoneria germana.
Dupa instalarea primarului sas Werner Klaus Johannis la carmuirea orasului Sibiu, masoneria germana a devenit tot mai virulenta, gasind in persoana primarului o adevarata coloana a V-a pentru promovarea intereselor de dominare si control.

Johannis a fost sprijinit in activitatea sa de lideri si afaceristi de marca din Sibiu, care au capatat pozitii importante pe harta puterii fiind catalogati drept principalii “sateliti” ai Clubului Economic German. Printre acestia au aparut in centru atentiei masonilor si Steffan Mildner, coordonatorul biroului de consultanta romano-germana GTZ din Sibiu, al carui nume a fost conectat la ramificatiile afacerii retrocedarilor din centrul istoric al Sibiului catre Consistoriul Evanghelic German.

Motivatia masonica a acestui gest o reprezinta faptul ca de numele GTZ se afla legat importanti finantatori care isi desfasoara activitatea in cadrul Ministerului Federal de Interne German, in interiorul caruia activeaza importanti lideri masonici in frunte cu Otto Schilly. Alaturi de acesta pe harta puterii masonice sibiene si-a facut incet loc Steffan Johannes Max Braune, numarul doi in cadrul Aliantei PNL-PD Sibiu si aflat in structura de conducere a Clubului Economic German. A fost propulsat in prim plan ca urmare a finantarilor masive acordate actualei puteri sibiene, prin verigile afacerii Titan Trade, precum si prin influentarea unor centre locale de putere, precum Consiliul Local, in presoana Otiliei Man.

Cel mai recent membru al filierei germane il constituie Andreas Huber, care “pastoreste” afacerile reprezentantei germane Opel la Sibiu, si pe care Werner Klaus Johannis l-a cununat in cursul lunii august, creandu-i partie pentru a accede in cercul de elita al Clubului Economic German.

Paradoxal este faptul ca cel care a netezit terenul pentru proliferarea masonilor germani mai sus mentionati in Sibiu nu este de origine germanica, ci este un roman: Crin Andanut, de profesie economist. Increngaturile propulsarii lui Crin Andanut ca si capat de pod al masoneriei de sorginte germanica se regaseste in anul 1993. Pe atunci cel in cauza era sef de cabinat la Fundatia Romano-Germana si avea in vizor ca in functia de director al institutiei mai sus mentionate sa fie promovat un om care sa faca jocurile masoneriei.

Speculand o presupusa relatie de concubinaj intre directorul fundatiei din acel moment si secretara acestuia, Crin Andanut s-a trezit peste noapte in functia suprema de decizia a fundatiei mai sus mentionate. Pe aceasta cale, si-a castigat increderea masonilor si a dat frau liber patrunderii in Sibiu a masoneriei germane, facand interventii ca, prin influenta sa, pionul german GTZ sa aiba sediul in buricul orasului, pe strada Avram Iancu. Intalnirile masonilor germani au ajuns astfel sa aiba loc la ceas de taina in crama Mildcosib, care apartine aceluiasi Steffan Mildner de la GTZ si in cadrul careia isi expun ideile de sorginte masonica persoane precum: Werner Klaus Johannis si arhitectul sef Szabolts Guttmann.

Si, pentru a va face o idee de ceea ce se intampla acum in Romania (mitinguri “spontane” de sustinere a lui Johannis, dezbinare, haos, manipulari ordinare ale populatiei) va voi prezenta cateva dintre sloganurile masonice germane:

1) “Multimea este oarba si de aceea poate fi atat de usor manipulata”

2) “Prin haos la ordine”

3) “Politica si morala nu trebuie sa aiba nimic comun”

4) “Dreptul constra in forta”

5) “Scopul masonic isi justifica intotdeauna mijloacele”

6) “Dreptul trebuie sa fie al celui mai tare

7) “Libertatea este o idee himerica”

8) “Oamenii politici sunt niste papusi de paie in mainile maestrilor”

9) “Nevoia painii zilnice ii dreseaza gradat pe oameni”
(voi reveni)

Sursa: https://www.facebook.com/zara.ovidiu/posts/10203449552379767?fref=nf&pnref=story

[Un mic comentariu personal aici: Posibil corecte aceste informaţii, cu o singură excepţie: motivul acţiunii concertate a masoneriei germane nu este nici pe departe, <<"tradarea" României din cel de-al doilea Razboi Mondial >>. La acest nivel motivele nu au nimic de-a face cu emoţiile, ele fiind mult mai pragmatice şi mult mai bine integrate într-un Plan care se întinde pe sute de ani. Având în vedere că şi poporul german este ţinut în chingi de acelaşi Sistem, că elita germană colaborează extrem de bine cu Rusia şi China şi că domină economia Uniunii Europene… este posibil să identificăm adevăratele dedesubturi ale acestor motivaţii.]

++++++++++++++

[Victor Viorel Ponta - informaţii preluate din ziarul Vocea Vâlcei, care la rândul lor au fost preluate de la Dacian Dumitrescu – News Press. Şi aceste informaţii provin de la aceleaşi servicii secrete româneşti. Probabil de la cealaltă aripă, mai interesată de agresiunea principală asupra neamului românesc.]

Sursele noastre din interiorul PSD susţin că bunicul matern al lui Victor Ponta era evreul rus Naumovici (ulterior, mama Premierului şi-a scurtat numele în “Naum”, din motive lesne de înţeles). Până aici, toate bune şi frumoase, nimeni nu e vinovat dacă se naşte nigerian, congolez sau brazilian. La propunerea consilierilor sovietici care conduceau pe atunci România, bunicul lui Ponta este trimis la studii în URSS.

Acolo, după absolvirea Academiei Militare “Frunze”, revine în Bucureşti, este avansat “colonel cu stea” – unul din gradele introduse de sovietici după ocupaţia militară a României şi desfiinţat în 1963. Proaspătul colonel Naumovici este încadrat la DIA – Direcţia de Informaţii a Armatei, care, în acea perioadă, era condusă de general-locotenent Serghei Nicolau (pe adevăratul său nume Seghei NIKONOV – născut la 22 septembrie 1905 în Basarabia, pe atunci “gubernie ţaristă”). NIKONOV era un vechi agent al NKVD-ului, cu studii la Iaşi, dar este exmatriculat de Universitate pentru “activitate comunistă” şi pleacă să-şi continue studiile la Bruxelles. Aici este reperat de Siguranţa belgiană iar Serghei Nikonov fuge la Marsilia unde se înscrie în Partidul Comunist Francez. Este adus de sovietici la Bucureşti şi devine Director General al SSI-ului, în perioada ianuarie 1947 – 1951 (SSI-ul era în perioada interbelică şi până în 1951, SSIAR – Serviciul Special de Informaţii al Armatei Române, restructurat în 1940 când a luat denumirea de SSI – Serviciul Special de Informaţii). Serghei Nikonov semnează practic desfiinţarea, în 1951 a SSI-ului, cel mai redutabil serviciu de informaţii şi contrainformaţii militare şi nu numai al României interbelice şi care a şi reuşit, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, să producă pierderi grele Armatei Roşii, prin infiltrarea a sute de agenţi cu staţii portabile de emisie – recepţie, în spatele trupelor sovietice, SSI-ul a procurat informaţiile militare atât de necesare Marelui Stat Major al Armatei Române şi a executat sute de operaţii de sabotaj şi diversiune pe teritoriul URSS până departe în Caucaz. SSI-ul a reuşit cu un uriaş efort uman în doar două luni după ocuparea României, la 23 august 1944, să pună la adăpost de urgia sovietică zeci şi zeci de tone de arhive militare şi civile. Aşa au mai rămas până azi câteva arhive care, altfel, ar fi fost indiscutabil transportate în Rusia. Serghei Nikonov alias Serghei Nikolau devine, între 1951 şi martie 1954, Şeful Direcţiei I de Informaţii Externe a M.A.I. Dar şi aici procedează identic, ca şi în cazul SSI, şi anume desfiinţează şi această direcţie şi o încorporează în Departamentul Securităţii Statului, conform indicaţiilor consilierilor sovietici de la Bucureşti (practic a luat Serviciul de spionaj extern şi l-a înglobat în Securitate). Adevărul e că şi SSI-ul şi Direcţia I de Informaţii Externe erau fostele servicii române care se opuseseră, cu succes, NKVD – ului şi GRU, în perioada interbelică şi în timpul războiului, şi ruşii abia aşteptau să le desfiinţeze. Plus că SSI-ul era cel care a înarmat partizanii din Bucovina, Moldova şi Transilvania şi le-a asigurat arme, muniţii şi bani graţie cărora unii partizani au rezistat în munţi până în 1955. Nu toţi partizanii lucrau pentru SSI ci numai şefii acestor partizani erau ofiţeri sau rezidenţi SSI. Dar să revenim la Serghei Nikonov. Din martie 1954 şi până în 26 noiembrie 1960, Nikonov ocupa funcţia de şef al Direcţiei Militare a Marelui Stat Major al Armatei. Exact în perioada asta, colonelul Naumovici devine mâna dreaptă a generalului S. Nikonov. Apoi, din noiembrie 1960 şi până în decembrie 1963, Nikonov îndeplineşte funcţia de şef al Direcţiei de Control din Ministerul Forţelor Armate, unde îl ia şi pe protejatul său, colonelul Naumovici. În decembrie 1963, cei doi sunt scoşi la pensie. În acea perioada Niconov şi Naumovici colaborau excelent cu generalul-maior Alexandru Sergheevici NICOLSCHI, din Direcţia Generală a Securităţii Poporului (pe adevăratul nume Boris GRUNBERG, vechi agent NKVD, condamnat, în 1941, la munca silnică pe viaţă pentru crimă de spionaj în favoarea URSS şi decedat în 1992), dar cei doi colaborau excelent şi cu celebrul “PANTIUŞA”, general-locotenent Ghe. PINTILIE (pe adevăratul nume Pantelei Bodnarenko, născut la Tiaspol, la 09.11.1902 şi decedat în Bucureşti, la 11 august 1985, fost ofiţer NKVD la Tiraspol, încă din 1920 ) care devenise şeful Securităţii Statului, la data de 15 august 1948 (Director General al Direcţiei Generale a Securităţii Poporului). „PANTIUŞA” vorbea prost româneşte dar, în schimb, era cunoscut drept omul de mare încredere al tovarăşei Ana PAUKER (născută Hanna RABINSOHN). • Dacian Dumitrescu – News Press
P.S. – Articolul este foarte interesant mai ales că la lumină nu este scos oficial decât celălalt bunic al lui Victor Ponta, din partea tatălui, faţă de care avem tot respectul, mai puţin pentru bunicul din articol, din partea mamei, am înţeles. Interesant ar fi dacă am ştii în ce familie a crescut mai mult Victor Ponta, pentru că atunci am putea realiza afinităţile, viziunile şi felul de raportare la lume al prim-ministrului care este. Într-un fel se creşte un copil într-un cadru unde se vorbeşte mai mult de România, 1918, patriotism, istoria adevărată etc., şi în altfel când valorile sunt cele cominterniste, comuniste, socialiste, marele frate URSS. Deci de care educaţie a avut parte mai mult Victor Ponta ar fi întrebarea care se pune? Căci oricum în prezent se ştie clar ce orientare are sub umbra marelui guru politic al PSD Ion Ilici Iliescu, orientare care este foarte apreciată şi de duşmanii identităţii româneşti, din Republica Moldova – PCRM în frunte cu Vladimir Voronin. O orientare de obedienţă (voalată şi ascunsă evident) faţă de influenţa rusească şi interesele Rusiei în România. Să vă amintesc că la licitaţia pentru Oltchim la care erau înscrise mai multe firme printre care şi Dan Diaconescu, dar niciuna rusească – ATENŢIE! – la finalul licitaţiei, Victor Ponta a scos porumbelul din gură: ” Personal aş fi preferat o companie rusească să vină şi să câştige licitaţia”. Pardon! Dar pe ce criterii, dintr-odată, o companie rusească ar fi fost mai frumos să câştige? De ce nu oricare alta din toată lumea asta? De ce nu una germană, de ce nu una din USA? Nu, Victor Ponta vroia numai una din Rusia să câştige. Asta spune multe!

[Un mic comentariu personal aici: Și aceste informații este posibil să fie foarte corecte. Dacă într-adevăr sunt, blatul Ponta-Băsescu de care mulți comentatori au vorbit, este mai mult decât evident. Iar votanții lui Ponta vor vota de fapt, fără să știe, exact pentru ceea ce ei urăsc mai mult și mai mult. Coincidențele nu au ce căuta aici, deoarece tabăra celor cu bunici NKDV-iști a fost mereu lângă Băsescu. UnAtenție cui dația din regulile de aur ale spionajului rusesc (KGB) spune: “O dată e un accident, de două ori e coincidență, de trei ori (același lucru, persoană) e o acțiune a inamicului.”]
articol preluat de pe http://silviupricope.wordpress.com
foto mediafax.ro

Cum și-au ales turcii din Germania președintele: secție de votare cu 69 de cabine de vot în Frankfurt

de Dan Tanasa

În data de 10 august a.c. Recep Tayyip Erdogan a câștigat din primul tur alegerile prezidențiale din Turcia. Turcii din Germania și-au putut exprima în mod civilizat opțiunea electorală în secțiile de votare organizate în Germania.

În Frankfurt, cei aproximativ 190.000 de turci din landurile Hessen, Rheinland-Pfalz și Saarland au putut vota în secția de votare organizată la Fraport Arena. Această secție de vot a avut 69 de cabine de votare, potrivit publicației Frankfurter. O altă secție de votare a fost organizată pe stadionul olimpic din Berlin.

În Spania sunt oficial peste 800.000 de români, neoficial peste 1 milion. În Italia la fel. Nu am văzut și nu am auzit vreodată să se organizeze așa ceva acolo pentru ca românii de acolo să poată vota civilizat.

Personal, am votat în primul tur la Consulatul României din Bonn. Am stat la coadă o oră și 45 de minute timp în care la coadă  s-au aflat în permanență 300-400 de persoane. Mulți au renunțat să mai stea la coadă. În secția de votare, singura, doar două persoane se ocupau de procesul de votare.

articol preluat de pe http://www.dantanasa.ro/

Primul-ministru Ponta şi candidatul Ponta sunt în conflict de interese

articol preluat de pe http://taranista.wordpress.com

“A tăcea înseamnă a consimţi”
Octavian Paler

În problemele apărute în diaspora pe 2 noiembrie 2014, la primul tur de scrutin al alegerilor pentru Preşedintele României, când mii de cetăţeni români nu şi-au putut exercita dreptul la vot prevăzut de Constituţie, B.E.C. şi M.A.E. au dat vina unul pe altul.

Citind însă Comunicatul B.E.C. din 07.11.2014, care spune şi demonstrează că: “organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a M.A.E.”, mi-am dat seama că şi Guvernul, în ansamblu, dar şi M.A.E. în particular, au atribuţii în organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României, pe lângă alte ministere şi instituţii centrale şi locale.

Şi mi-am dat seama, citind şi legislaţia, în principal LEGEA nr. 370/ 2004, că domnul Ponta este în CONFLICT DE INTERESE: este prim-ministru, adica şef al Guvernului, cu atribuţii de bază în organizarea şi desfăşurarea algerilor pentru Preşedintele României, şi în acelaşi timp este şi candidat la preşedinţie.

Ca profesor, ştiu bine că şeful unei comisii de examen nu poate fi în acelaşi timp şi candidat la acel examen. Domnul Ponta este unul din şefii “comisiei de examen” pentru alegerea preşedintelui şi este în acelaşi timp şi candidat – se poate?

Nu ştiu şi nu mai este timp să aflu de ce nimeni nu a sesizat acest (presupus) conflict major de interese la primul-ministru Ponta, simultan candidat la preşedinţie; nici măcar A.N.I., care a sesizat un (presupus) conflict minor de interese la primarul Iohannis, simultan reprezentant al primăriei Sibiului într-un consiliu de administraţie la nivel de judeţ. Suntem curajoşi faţă de cei mici şi laşi faţă de cei mari, la putere?

Consider că domnul Ponta trebuia să se autosuspende pe perioada electorală (care a început pe 3 septembrie 2014) , fiind candidat în alegeri. Dar nu a făcut-o, şi astfel consider că perioada electorală (inclusiv rezultatul primului tur) a fost şi este profund viciată.

Amintesc că:

Guvernul este alcătuit din primul-ministru şi ministri. Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuţiilor legale care le revin. (http://gov.ro/ro/guvernul/organizare) Guvernul are rolul de a asigura funcționarea echilibrată și dezvoltarea sistemului național economic și social, precum și racordarea acestuia la sistemul economic mondial în condițiile promovării intereselor naționale. Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la bază Programul de guvernare acceptat de Parlament. (http://gov.ro/ro/obiective/obiective)

Atribuţiile Guvernului, conform LEGII nr. 370/ 2004 pentru alegerea Preşedintelui României, lege ce reglementează modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României, sunt următoarele:
- stabileşte prin hotărâre data alegerilor: ART. 5 (1) (H.G. 520 din 26 iunie 2014 a stabilit data alegerilor 2 noiembrie 2014; hotărârea a intrat în vigoare la 3 septembrie 2014, deci perioada electorală a început la 3 septembrie 2014!)

- stabileşte prin hotărâre componenţa tabelului (tabelul electoral) (numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate, precum şi alte elemente) : ART. 9 (1)

- stabileşte prin hotărâre modelul declaraţiei pe propria răspundere: ART. 44 (4), (5)

- stabileşte prin hotărâre modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot , în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor (3 septembrie 2014): ART. 32 (1)

- stabileşte prin hotărâre programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României, bugetul şi cheltuielile necesare în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării scrutinului, modelul copiei de pe lista electorală permanentă, modelele tabelelor prevăzute la art. 9, modelul ştampilei Biroului Electoral Central, a biroului electoral judeţean, a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, modelul ştampilei de control a secţiei de votare şi modelul ştampilei cu menţiunea “VOTAT”, modelul buletinului de vot, modelul timbrului autocolant, condiţiile de tipărire, gestionare şi utilizare a acestora, măsurile care trebuie luate de autorităţile publice centrale şi locale pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor, cel mai târziu în termen de 5 zile de la 3 septembrie 2014: ART. 65 (1)

- stabileşte prin hotărâre modelele proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării, în cel mult 15 de zile de la 3 septembrie 2014: ART. 65 (3)

- asigură sediul Biroului Electoral Central: ART. 66 (2)

- asigură Autorităţii Electorale Permanente sumele necesare pentru achiziţionarea programelor de calculator care vor fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării, sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor generate de activitatea de verificare a copiilor de pe listele electorale permanente şi a tabelelor utilizate la secţiile de votare, precum şi de arhivarea electronică a acestora şi a documentelor primite de la Biroul Electoral Central: ART. 66 (6)

- asigură spaţiul necesar depozitării de către Autoritatea Electorală Permanentă a copiilor de pe listele electorale permanente şi a tabelelor utilizate la secţiile de votare, precum şi a celorlalte materiale rezultate din procesul electoral care se păstrează în arhiva acesteia: ART. 66 (7)

- stabileşte prin hotărâre o indemnizaţie pe zi de activitate, pe care o primesc, pe perioada cât funcţionează birourile electorale, membrii acestora, statisticienii şi personalul tehnic auxiliar, consideraţi detaşaţi: ART. 67 (2)

Deci, deoarece primul-ministru semnează toate hotărârile guvernului, ca şi ordonanţele şi ordonanţele de urgenţă, înseamnă că domnul candidat Ponta a avut contribuţii directe la

organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României.

Nu contează că data hotărârilor şi ordonanţelor legate de alegeri este eventual anterioară datei de început a perioadei electorale, 3 septembrie 2014, contează că în perioada electorală candidatul Ponta a emis (semnat) hotărâri şi ordonanţe de guvern cu iz electoral (“pomeni electorale”), care l-au avantajat, că a făcut deplasări pe teren în dubla postură de prim-ministru şi candidat, dar probabil pe cheltuiala guvernului, nu a PSD-ului, etc.

Mai amintesc că:

Atribuţiile ministrului afacerilor externe, conform LEGII nr. 370/ 2004, sunt:
- stabileşte prin ordin organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate, în termen de cel mult 15 zile de la 3 septembrie 2014: ART. 12 (3)

Deci, ministrul afacerilor externe, domnul Corlăţean, trebuia să stabileasca numărul secţiilor de votare necesare pentru românii din diaspora, şi asta în termen de cel mult 15 zile de la 3 septembrie. Domnul ministru Corlăţean nu mai poate suplimenta acum, pentru turul 2, numărul secţiilor de votare în diaspora, pentru că nu mai este în termenul prevăzut de lege; deci nu mai poate îmbunătăţi radical condiţiile de votare în diaspora, dar nu spune public acest lucru, doar promite.

Se ştie că românii din diaspora votează în general cu dreapta (reprezentată acum de A.C.L. şi de domnul Iohannis), şi nu cu stânga (reprezentată acum de PSD şi de domnul Ponta). Deci, se poate deduce logic că numărul total insuficient de secţii de votare şi de cabine de votare şi organizarea defectuoasă a votării în diaspora, care au împiedicat mii de români să-şi exprime liber votul, au fost premeditate, şi că domnului ministru Corlăţean a fost influenţat probabil în activitatea domniei sale de candidatul Ponta (care nu s-a suspendat din funcţia de prim-ministru), şeful domniei sale la guvern!

Atribuţiile Ministerului afacerilor externe, conform LEGII nr. 370/ 2004, sunt:
- comunică Biroului Electoral Central numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate: ART. 32 (2)

– sprijină, în cazul pierderii sau furtului unor ştampile electorale, birourile electorale ierarhic superioare celor cărora le aparţineau ştampilele electorale respective, să ia măsuri în vederea înlocuirii acestora: ART. 33 (3)

- intermediază preluarea şi predarea materialelor de votare (buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea “VOTAT”, formularele pentru încheierea proceselor-verbale, tabelele prevăzute la art. 9 şi celelalte materiale necesare desfăşurării procesului electoral), pe bază de proces-verbal, de către preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate: ART. 34 (1)

- asigură sediul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi sediile birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate: ART. 66 (2).

Instituţiile centrale implicate în alegerea Preşedintelui României, conform LEGII nr. 370/ 2004, sunt: Curtea Constituţională (ART. 3, 53), Guvernul, Ministerul afacerilor externe,
Ministerul Administraţiei şi Internelor (ART. 32, 33, 65), Biroul Electoral Central (ART. 16, 32, 33, 66), Autoritatea Electorală Permanentă (ART. 32, 65, 66) , Institutul Naţional de Statistică (ART. 65), Regia Autonomă “Monitorul Oficial” (ART. 32), Regia Autonomă “Monetăria Statului” (ART. 33), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ART. 6), Tribunalul Bucuresti (ART. 20), Consiliul Naţional al Audiovizualului (ART. 40), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (ART. 66).

În concluzie, având în vedere că:

- în perioada electorală, domnul Ponta a îndeplinit simultan funcţia de prim-ministru şi funcţia de candidat la preşedinţie, funcţii care sunt (în opinia mea) în conflict de interese, şi deci că

- în perioada electorală, candidatul Ponta a emis (semnat) hotărâri şi ordonanţe de guvern cu iz electoral (“pomeni electorale”), care l-au avantajat, că a făcut deplasări pe teren în dubla postură de prim-ministru şi candidat, dar probabil pe cheltuiala guvernului, nu a PSD-ului, etc.,

- se poate deduce logic că numărul total insuficient de secţii de votare şi de cabine de votare şi organizarea defectuoasă a votării în diaspora, care au împiedicat mii de români să-şi exprime liber votul, au fost premeditate, şi că domnului ministru Corlăţean a fost influenţat probabil în activitatea domniei sale de candidatul Ponta (care nu s-a autosuspendat din funcţia de prim-ministru), şeful domniei sale la guvern,

consider că perioada electorală (inclusiv rezultatul votului la primul tur) a fost şi este profund viciată şi deci că ar trebui sa fie reluată.

Domnii Ponta, Corlăţean şi multi alţii ar trebui să demisioneze.

Altfel, la 25 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, ar însemna că nu am progresat deloc, ba dimpotrivă!

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soartă,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.

Afrodita IORGULESCU

Matematician

Profesor emerit

Academia de Studii Economice

Bucuresti, 9 noiembrie 2014

=================================================================

ANEXA

Selecţie de articole din LEGEA nr. 370/ 2004 pentru alegerea Preşedintelui României (Variantă actualizată până la data de 27 iunie 2014):

ART. 1

(1) Prezenta lege reglementează modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României.

ART. 2

(1) În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) perioadă electorală – intervalul de timp care începe la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfăşurarea efectivă a votării, numărarea şi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatului, validarea alegerilor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I;
…..

c) liste electorale permanente – listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv;
ART. 3 Curtea Constituţională, potrivit art. 146 lit. f) din Constituţia României, republicată, veghează la respectarea în întreaga ţară a prevederilor prezentei legi şi confirmă rezultatele sufragiului.

ART. 5 (1) Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte. Cu cel puţin 60 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabileşte data alegerilor prin hotărâre.

ART. 9

(1) Alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din copia listei electorale permanente, existentă la biroul electoral al secţiei de votare, precum şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi care nu sunt înscrise în copia listei electorale permanente din acea secţie, alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu, precum şi alegătorii care votează la secţiile de votare din străinătate sunt înscrişi într-un tabel cuprinzând numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate, precum şi alte elemente stabilite prin hotărâre a Guvernului.

ART. 12

(1) Pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează una sau mai multe secţii de votare pentru alegătorii care se află în străinătate la data alegerilor.

(2) În afara secţiilor de votare prevăzute la alin. (1), pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

(3) Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor

ART. 32

(1) Modelul, dimensiunile şi condiţiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(2) Buletinele de vot se imprimă de către Regia Autonomă “Monitorul Oficial”, cu litere de aceeaşi mărime şi aceleaşi caractere şi cu aceeaşi cerneală, în atâtea exemplare câţi alegători sunt înscrişi în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%, la care se adaugă numărul estimat al buletinelor de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate. În acest sens, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă comunică Biroului Electoral Central numărul alegătorilor cu domiciliul în România înscrişi în Registrul electoral, iar Ministerul Afacerilor Externe comunică Biroului Electoral Central numărul estimat de buletine de vot necesare pentru secţiile de votare din străinătate.

ART. 33

(1) Confecţionarea ştampilelor birourilor electorale judeţene, ale birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, a ştampilelor de control ale birourilor electorale ale secţiilor de votare, a ştampilei biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi a ştampilelor birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se realizează prin grija prefecţilor, respectiv a Ministerului Afacerilor Externe până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.

ART. 34

(1) Buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea “VOTAT”, formularele pentru încheierea proceselor-verbale, copiile de pe listele electorale, tabelele prevăzute la art. 9 şi celelalte materiale necesare desfăşurării procesului electoral se preiau de către prefect, împreună cu preşedintele biroului electoral judeţean sau al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, pe bază de proces-verbal, şi se păstrează în încăperi speciale, încuiate şi sigilate. Aceste materiale se distribuie, prin intermediul primarilor, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu cu două zile înaintea alegerilor. Pentru secţiile de votare din străinătate, preluarea şi predarea acestor materiale se fac, pe bază de proces-verbal, de către preşedintele biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. ……….

ART. 44

…(5) Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează la secţiile de votare constituite în condiţiile art. 12, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin. Modelul declaraţiei pe propria răspundere se stabileşte prin hotărâre a Guvernului în termenul prevăzut la art. 65 alin. (1).

ART. 65

(1) Cel mai târziu în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor, programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României, bugetul şi cheltuielile necesare în vederea pregătirii, organizării şi desfăşurării scrutinului, modelul copiei de pe lista electorală permanentă, modelele tabelelor prevăzute la art. 9, modelul ştampilei Biroului Electoral Central, a biroului electoral judeţean, a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, modelul ştampilei de control a secţiei de votare şi modelul ştampilei cu menţiunea “VOTAT”, modelul buletinului de vot, modelul timbrului autocolant, condiţiile de tipărire, gestionare şi utilizare a acestora, măsurile care trebuie luate de autorităţile publice centrale şi locale pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor. ….

(3) În cel mult 15 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileşte prin hotărâre, la propunerea Institutului Naţional de Statistică şi a Autorităţii Electorale Permanente, modelele proceselor-verbale de consemnare şi centralizare a rezultatelor votării.

ART. 66

(1) Cheltuielile pentru efectuarea operaţiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat.

(2) Sediul Biroului Electoral Central se asigură de Guvern, al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate de Ministerul Afacerilor Externe, sediile birourilor electorale judeţene de prefecţi şi de preşedinţii consiliilor judeţene, sediile birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi ale birourilor electorale ale secţiilor de votare de primari, împreună cu prefecţii, iar sediile birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe.

(3) Cheltuielile pentru dotarea sediilor birourilor electorale prevăzute la alin. (2) se asigură de la bugetul de stat.

VIDEO-A DOUA DEZBATERE Ponta – Iohannis. Ponta: Îl am în faţă pe Traian Băsescu, aceeaşi idee că îi prosteşte pe români/Iohannis: I-a prostit pe români când v-a pus prim-ministru? Pe mine m-a refuzat – DECLARAŢIILE CANDIDAŢILOR

Klaus Iohannis vs Victor Ponta – 12.11.14 ora 20 (B1 TV) [Fara reclame]

Klaus Iohannis vs Victor Ponta – 12.11.14 ora 20 (B1 TV) [Fara reclame] 2/3

Klaus Iohannis vs Victor Ponta – 12.11.14 ora 20 (B1 TV) [Fara reclame] 3/3

Klaus Iohannis şi Victor Ponta s-au întâlnit, miercuri seară, la B1 TV, în cadrul celei de-a doua dezbateri televizate dintre cei doi politicieni calificaţi în turul doi al alegerilor prezidenţiale.
UPDATE 19:55 A început dezbaterea! Mădălina Puşcalău îi prezintă pe cei doi candidaţi.

DEZBATERE ELECTORALA - B1

ponta-b1-marius-dumbraveanu

UPDATE 20:00 Mădălina Puşcalău prezintă regulile dezbaterii: fiecare candidat are dreptul la un răspuns de 2 minute, la care se adaugă un drept la replică de un minut. Moderatoarea trage la sorţi numele candidatului căruia îi adresează prima întrebare, iar acesta este Victor Ponta.
MĂDĂLINA PUŞCALĂU: Cine este candidatul Victor Ponta şi de ce ar trebui să fie preşedintele României?
VICTOR PONTA: În primul rând, mulţumesc pentru invitaţie. Eu m-am pregătit şi aseară şi sunt pregătit şi azi. Viziunea pe care am prezentat-o este sfârşitul regimului Traian Băsescu, Vasile Blaga, MRU şi repararea celor făcute de aceştia. După doi ani şi jumătate ca prim-ministru am constatat că avem nevoie de stabilitate şi unitate.
MĂDĂLINA PUŞCALĂU: Cine este candidatul Klaus Iohannis şi de ce ar trebui să fie preşedintele României?
KLAUS IOHANNIS: Sărut-mâna. Sunt Klaus Iohannis, candidatul ACL, sunt candidatul care crede că votul nu este o lozincă, ci un drept. Sunt candidatul care crede că avem nevoie de o schimbare profundă după 25 de ani, care consideră că trebuie să punem “STOP” şi să începem un alt fel de politică. Am adus cu mine scrisori ale celor din diaspora. Domnule prim-ministru, vi le las, poate puneţi pe cineva să le răspundă de ce au fost umiliţi la vot.
De ce nu ar trebui ca adversarul dumneavoastră să fie preşedintele României?

KLAUS IOHANNIS: Cred că nu este bine pentru România să dea puterea unui singur partid, un partid care are membri cu probleme grave cu justiţia. Cred că nu este bine ca Victor Ponta să fie preşedintele României pentru că i-a minţit pe pensionari, pentru că a plagiat. Peste tot un om politic care este prins cu un plagiat este obligat să se retragă, la noi un om politic prins cu plagiat vrea să fie preşedintele României.

VICTOR PONTA: Domnule Iohannis, eu am fost ieri la ICCJ şi am o decizie definitivă, dumneavoastră v-aţi ferit de Înalta Curte. Domnul Iohannis are aceeaşi echipă care a vrut să taie pensiile. Domnul Iohannis seamănă foarte mult cu Traian Băsescu dintr-un punct de vedere: se opune la orice. A existat un singur primar care a devenit preşedinte şi unul care a devenit premier: este vorba de domnul Băsescu şi domnul Boc, pe care eu îi consider un preşedinte şi un premier foarte slabi.
REPLICI – IOHANNIS: Domnule Ponta, îl cunoaşteţi pe domnul Oprea? Domnul Oprea a votat acele reduceri.
Întrebare despre calităţile contracandidatului:

VICTOR PONTA: Este un politician abil, modul în care l-a dat jos pe domnul Antonescu o demonstrează. Este un primar bun. Întrebarea mea este: domnul Băsescu a fost un preşedinte bun?
KLAUS IOHANNIS: Contracandidatul meu are abilitatea de a vorbi orice, oricât, indiferent că nu ştie despre ce e vorba. O altă calitate pe care am spus-o este că domnul Ponta este tânăr, dar a dezamăgit, este o persoană cu mentalităţi învechite, condus din umbră de baroni.
Cum arată România fiecăruia dintre candidaţi?

KLAUS IOHANNIS: În România lucrului bine făcut lucrurile încep şi se termină, în România lui Klaus Iohannis lucrurile se fac în aşa fel încât fiecare să fie mulţumit. România lui Klaus Iohannis este o ţară a prosperităţii, a locului de muncă, unde fiecare are un venit decent, nu este nimeni obligat să stea cu mâna întinsă la stat. România lui Klaus Iohannis seamănă cu Sibiul lui Klaus Iohannis. România lui Klaus Iohannis este o ţară în care investitorii vin cu mare încredere.
VICTOR PONTA: Eu vă dau cifre. Este vorba de o ţară în reconstrucţie după dezastrul lăsat de Anastase, Videanu, Blaga, Falcă. În 2009 deficitul bugetar era 8,6% din PIB. Acum România are excedent bugetar. Domnul Iohannis spunea că sunt un fraier care nu a cheltuit banii. Îl anunţ că acum, în Europa, suntem 2 fraieri care nu au cheltuit banii: eu şi doamna Merkel.
REPLICI – IOHANNIS: Este foarte interesant că domnul Ponta ştie să vorbească doar când citeşte de pe cifre. După ce terminăm cu cifrele, vreau să îi întrebăm pe români: vă merge mai bine de când domnul Ponta este prim-ministru?
PONTA: Cred că rezultatele din primul tur arată că românii sunt mulţumiţi. Ce am văzut pe reţelele de socializare este că Iohannis e considerat un candidat foarte slab, dar pe care oamenii îl votează ca să nu iasă Ponta.
Cum ar arăta România în cazul în care contracandidatul câştigă?

PONTA: Va fi România domnului Băsescu: cu aceiaşi oameni nu se va schimba nimic. Este o nebunie să crezi că faci ceva diferit cu aceiaşi oameni.
IOHANNIS: În cazul în care contracandidatul meu va câştiga, a doua zi vor fi votate în Parlament legea amnistiei şi graţierii şi toţi parlamentarii corupţi vor fi albiţi.
Cei doi adversari au o polemică legată de urmărirea penală şi arestarea preventivă a parlamentarilor. Iohannis propune votarea în Parlament a încuviinţării urmăririi penale şi a arestării preventive.

Sunteţi de acord cu legea amnistiei şi graţierii?

IOHANNIS: Sunt total împotriva acestei legi, PNL-ul a fost de când am venit eu împotriva acestui act de care România nu are nevoie, dar de care PSD are mare nevoie. Ponta a fost împins în faţă de PSD ca să fie votată această lege.
PONTA: Răspunsurile sunt din ce în ce mai puţin serioase. Aţi spus că nu aţi votat, legea nu a fost încă votată. Ministrul Justiţiei, care este aici, cu mine, a dat aviz negativ şi eu vă spun, fără lozinci, că această lege nu se va vota.
IOHANNIS: Reiau provocarea. Haideţi să convocăm Parlamentul. Mâine se face convocarea şi vineri picăm legea, ca să dovediţi că sunteţi de acord cu această lege.
PONTA: La ultima moţiune a venit cineva şi a spus acelaşi lucru. Ştiţi cine era? Sorin Roşca Stănescu. Vă rog frumos, lăsaţi demagogia lui Traian Băsescu.
IOHANNIS: Vorbă lungă, convocăm sau nu Parlamentul?
PONTA: Îi cereţi lui Roşca Stănescu să fie liber să participe?
Sunteţi de acord ca un ministru să aibă mai multe drepturi decât un simplu cetăţean? Ce măsuri ar trebui luate pentru schimbarea acestui lucru?

PONTA: Ieri, domnul Iohannis făcea două confuzii care se fac şi în presă. În primul rând, parlamentarii nu au imunitate. În al doilea rând, vorbea de imunitatea preşedintelui. Acesta nu poate renunţa la ea decât dacă demisionează. Vă asigur că voi da avize pentru toţi cei urmăriţi penal.

IOHANNIS: Consider că imunitatea trebuie să rămână doar atunci când este vorba de opinia politică. Trebuie modificată legislaţia, justiţia trebuie să îşi urmeze cursul indiferent dacă o Cameră sau alta votează altceva. Dacă vorbim de miniştri, eu vorbesc cu domnul Roşca, vorbiţi dvs. cu doamna Andronescu?
PONTA: Sigur că da. O mică precizare. Am vorbit ieri de domnul Vosganian, pentru că vorbim de ipocrizie. Toţi care greşesc trebuie să plătească. Îi fac domnului Iohannis o propunere: luăm săptămâna viitoare legislaţia din Germania privind imunitatea şi o transpunem în România.
IOHANNIS: Eu sunt în favoarea oricărei propuneri, dar de ce să aşteptăm până săptămâna viitoare? Haideţi să votăm, se poate face, vineri se poate vota. Dacă nu vă este frică de baroni.
PONTA: Ştiţi când vreau să convocăm Parlamentul? Marţi, când mergeţi dvs. la Înalta Curte.
IOHANNIS: Staţi liniştit, că se va rezolva cum trebuie.
Cum veţi garanta independenţa justiţiei?

IOHANNIS: Cred în independenţa justiţiei. În acest domeniu, cea mai bună soluţie este ca noi, politicienii, să nu ne băgăm în justiţie.
PONTA: În primul rând, domnul Iohannis spunea într-un limbaj neaoş, care îmi place, că să nu ne mai băgăm nasul unde nu ne fierbe oala. O să mă comport ca preşedinte în privinţa justiţiei aşa cum m-am comportat ca prim-ministru. Eu am propus-o pe doamna Kovesi. Dacă credeţi că doamna Kovesi nu e bună, o să o schimbaţi. Am asigurat stabilitate legislativă şi finanţarea infrastructurii.
Alături de mine atunci era şi Crin Antonescu şi şeful PNL Arges, cum îl cheamă, îl cunoaşteţi? Erau toţi colegii de la PNL în faţa unui abuz, noi am cerut atunci independenţa justiţiei faţă de abuzul unui senator PNL. Eu îl consider preşedinte PNL pe domnul Antonescu şi fondator pe domnul Tăriceanu. Domnul Iohannis vorbeşte în numele PDL.
Minutul nefolosit: IOHANNIS: Domnule Ponta, recunoaşteţi o decizie a instanţei?
PONTA: Dvs. recunoaşteţi decizia instanţei în cazul unui plagiat?

IOHANNIS: Există o decizie care spune că eu sunt preşedintele PNL. Afirmaţia dvs. e o dezinformare publică, să nu spun iar minciună publică.
PONTA: De ce? Aseară aţi minţit de mult ori.
IOHANNIS: Să nu confundăm numele meu cu al dvs.
PONTA: Eu m-am dus la ICCJ şi am obţinut o hotărâre definitivă şi irevocabilă în problema plagiatului.
Ce atitudine veţi avea faţă de politicienii cu probleme penale?

IOHANNIS: Am discutat în prima zi după ce am fost ales preşedinte al PNL şi am decis împreună să dăm un semn clar că PNL doreşte o schimbare în abordarea acestei chestiuni. Am decis ca în absolut toate situaţiile când se va cere încuviinţare pentru arestare să fie aprobată. De atunci, de fiecare dată ACL şi PNL au votat pentru, dar de obicei PSD nu venea.

PONTA: Au fost trei cazuri, condamnaţi definitiv şi irevocabil: domnul Ţurcanu, Chiuariu, Akos Mora. Nu vreţi să şi faceţi ce spuneţi? Sunt colegii dvs. Puteţi să faceţi ceva sau nu vă ascultă?

IOHANNIS: Am cerut acestor colegi să demisioneze şi vor demisiona, imediat ce convocăm Parlamentul.
Care va fi atitudinea dvs. faţă de instituţii precum ANI şi DNA. Vizaţi modificări în aceste două instituţii?

IOHANNIS: Cred că DNA-ul face o treabă excepţională. Eu sper ca, pornind de aici, să ajungem la o curăţire a clasei politice. Eu voi merge pe linia actuală, ca preşedintele să lase DNA să îşi facă treaba. În ceea ce priveşte ANI, eu cred că este o instituţie benefică, ce trebuie să fie întărită. Eu voi propune partidelor să se reglementeze o legislaţie unitară în privinţa incompatibilităţilor, iar atunci treaba ANI va fi foarte bună.
PONTA: Pentru mine este mai uşoară întrebarea pentru că nu am avut probleme nici cu DNA-ul, nici cu ANI. Eu ca premier le-am asigurat toate condiţiile. Singurul caz în care justiţia este blocată este cazul senatorului Akos Mora.
REPLICI – IOHANNIS: Mi se pare interesantă abordarea domnului Ponta, însă mi se pare revoltător că avem un alt mare scandal în privinţa retrocedărilor. Domnii Hrebenciuc şi Sârbu au pregătit retrocedarea a zeci de mii de hectare.
PONTA: Mă aşteptam să spuneţi lucrul acesta. (Victor Ponta vorbeşte de retrocedări din Sibiu).
IOHANNIS: Aţi minţit grosolan!
PONTA: Sunt date oficiale.
IOHANNIS: Nu cunoaşteţi legea!
PONTA: Nu este cazul să mă jigniţi.
Relaţia preşedinte – premier

PONTA: A fost o temă foarte discutată în campanie, să nu dăm puterea unui singur partid. Eu am propus USL. Duminică, românii vor vota ca preşedinte pe Victor Ponta, iar ca premier pe Tăriceanu.
IOHANNIS: Nu cred că vom avea o relaţie între preşedintele Iohannis şi premierul Victor Ponta pentru că eu cred că după 16 noiembrie partidul îl va trimite acasă pe Victor Ponta. Dacă totuşi se va întâmpla, voi colabora cu domnul Ponta.
Parlament unicameral sau bicameral. Câţi parlamentari ar trebui să fie?

IOHANNIS: Putem să constatăm că avem un Parlament prea mare. După părerea mea, România are nevoie de un Parlament mai mic, trebuie schimbată legislaţia privind accesul în Parlament. După părerea mea, Parlamentul trebuie să fie bicameral.
PONTA: Eu, spre deosebire de lozinci, am făcut lucruri. Am depus, împreună cu Crin Antonescu, o iniţiativă a unui Parlament cu 300 de parlamentari. Domnul Blaga, Ungureanu au intrat de pe locurile 2-3. Dacă le spuneţi mâine că lucrul acesta nu este corect…
IOHANNIS: Haideţi să convocăm Parlamentul mâine şi putem rezolva asta imediat ce picăm legea amnistiei şi graţierii. Toţi vrem un Parlament mai suplu, haideţi să ne apucăm de treabă.
PONTA: Să spuneţi că mâine putem vota o lege privind structura Parlamentului este de neconceput. Sunteţi total nepregătit.
Întrebarea pentru contracandidat

IOHANNIS: Văd că domnul Ponta este în mare formă, suceşte diverse răspunsuri, nu doresc să vă întreb nimic, domnule Ponta.
PONTA: Eu doresc. Vreau să vă întreb ceva foarte important: sunteţi de acord că pentru ardeleni toate drumurile duc la Bucureşti?
IOHANNIS: Sunt de acord.
Mesajul către români

PONTA: După zece ani de dezbinare, România are şansa să meargă în direcţia bună, să reparăm nedreptăţile, am dat înapoi salariile, pensiile, nu mai vreau să ne atacăm. Am mare încredere în România, putem să închidem rănile care au fost deschise în aceşti 10 ani. Voi fi un preşedinte bun şi pentru domnul Iohannis şi pentru cei care au votat un alt contracandidat.
IOHANNIS: Apropo de pensii, este vorba că una vorbim şi alta facem. Am aici o pensie de 4 lei.
PONTA: Domnul Iohannis nu ştie legea, habar nu are de legea pensiilor
IOHANNIS: Din păcate, de data aceasta nu trebuie să alegem între două persoane, Klaus Iohannis şi Victor Ponta. Eu vă propun o schimbare a modului în care se face politică, domnul Ponta vă propune o continuare a modului de a face politică. Domnul Ponta vă propune o creştere a taxelor. Voi avea respect faţă de lege, faţă de cetăţeni, voi apăra dreptul românului la vot, indiferent dacă votează în Bucureşti, în Dorohoi sau în Londra. Domnul Ponta nu a reuşit să facă acest lucru. Dacă cineva nu şi-a făcut bine treaba ca prim-ministru, cum putem să ne gândim că îşi va face treaba bine ca preşedinte? Judecaţi bine, pentru că Victor Ponta este exponentul baronilor, nu daţi puterea unui partid de stânga nereformat.
PONTA: Exact ca Traian Băsescu. L-aţi studiat bine pe Traian Băsescu. Domnule Iohannis, l-am văzut pe Traian Băsescu, acelaşi fariseism, aceeaşi idee că îi prostiţi pe români.
IOHANNIS: I-a prostit domnul Băsescu pe români când v-a pus prim-ministru? Pe mine m-a refuzat.
UPDATE 15:05 – Iohannis, despre confruntarea de la Realitatea TV: Un talk-show, nu o dezbatere pe teme prezidenţiale

Candidatul ACL, Klaus Iohannis, a declarat, miercuri, referitor la confruntarea televizată de marţi seară cu contracandidatul său Victor Ponta, că a fost „un talk-show, nu o dezbatere pe teme prezidenţiale”, el adăugând: „Dar, decât nimic..”.
„Da, am confirmat încă de aseară că merg la B1, fiindcă probabil mulţi au fost luaţi prin surprindere de acea dezbatere din seara trecută, poate mulţi nu au au avut ocazia să o vadă. Mi s-a părut în regulă să existe şi o a doua etapă a acestei dezbateri”, a spus Klaus Iohannis, într-un interviu la Reporter Virtual.
Întrebat dacă va merge şi la dezbaterea de la Antena 3, Iohannis a răspuns: „Asta vom vedea, deocamdată vorbim despre ce se întâmplă în această seară”.
UPDATE 14.41 – Ponta, despre dezbaterea de miercuri seară: E foarte bine, n-am reuşit ieri să epuizăm teme importante

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, miercuri, la Slatina, că se bucură că liderul PNL Klaus Iohannis a venit marţi la confruntarea electorală, el arătând că este foarte bine că acesta va veni şi în cursul zilei de miercuri la altă dezbatere, întrucât temele de discuţie nu s-au epuizat.
“Klaus Iohannis va participa în această seară la dezbaterea organizată la postul B1 TV”, a anunţat Ludovic Orban, într-o conferinţă de presă.
Orban a mai spus că echipa candidatului ACL intenţionează să negocieze, alături de reprezentanţii PSD, condiţiile desfăşurării dezbaterii televizate.
“Vom încerca să negociem cu organizatorii dezbaterii, negocieri la care în mod evident va participa şi echipa PSD”, a menţionat el.
Klaus Iohannis şi Victor Ponta au participat, marţi seară, la Realitatea TV, la o primă confruntare înaintea turului II al alegerilor prezidenţiale.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

VIDEO-PRIMA CONFRUNTARE Iohannis-Ponta. Ponta: Domnule Iohannis, fiţi cuminte, ca la mine în birou/Iohannis: Unde vă credeţi, la dumneavoastră în birou? Biroul e ţara! – DECLARAŢIILE CANDIDAŢILOR

Candidatul ACL la Preşedinţie, Klaus Iohannis, şi premierul Victor Ponta, candidat din partea PSD-UNPR-PC, au participat, marţi seară, de la ora 20.00, la dezbaterea televizată organizată de Realitatea TV înainte de turul 2 al alegerilor prezidenţiale.

RAREŞ BOGDAN: Se vor suplimenta secţiile?
VICTOR PONTA: Da, cei din diaspora vor vota. Înainte de toate, este vorba despre cum vedem, eu şi domnul Iohannis, viitorul României în următorii 5 ani. Vreau să ascultăm şi să arătăm respect pentru toată lumea. Eu cred că România după 10 ani de dezbinare, de scandal, are nevoie de pace, de dialog. Prin măsurile luate de BEC am alocat sumele necesare din buget ca MAE să poată asigura toate condiţiile pentru alegerile în străinătate. Declaraţiile pe propria răspundere nu vor mai fi completate în secţiile de vot. Toţi cei din ţară şi din afara ţării vor putea să voteze.

Am un document legat de votul din Germania. Ştiţi cumva câte secţii au fost în Germania, domnule Iohannis? Au fost 5 secţii. Câte secţii credeţi că ar trebui să fie ca să fie în regulă? 10, 15, 50, 100? Ideea este următoarea, că oamenii care nu au putut să voteze au o cerere legitimă ca ei să poată vota. Regret, domnule Iohannis, că nu vreţi să îmi spuneţi câte secţii aţi vrea în Germania pentru că v-aş fi citit ce spune Ambasada Germaniei. Vă pot pune la dispoziţie documentele.

KLAUS IOHANNIS: Domnule Rareş Bogdan, haideţi să începem cu începutul. Mulţumesc pentru invitaţie, am venit la această dezbatere din respect pentru cei care au dorit o dezbatere. Bănuiesc că dumneavoastră v-aţi făcut un plan, fiindcă aţi spus de un număr de minute. Am acceptat să vin la această dezbatere pentru că dumneavoastră, domnule Ponta, nu aţi acceptat o dezbatere pe un teren neutru.

O să încerc să dau o lămurire corespunzătoare despre votul din diaspora. Duminică, în jurul orei 12:00, m-a sunat un prieten care voia să voteze la Munchen. Mi-a spus că erau 1.000 de persoane. A întrebat ce să facă, i-am spus să aibă răbdare. După-masă mi-a spus că sunt 1.500 de persoane, i-am spus că acum e o problemă. Seara la ora 21:00 mi-a spus că s-au închis porţile şi au rămas oameni pe afară.

Domnule Ponta, noi trăim într-o ţară democratică, oamenii au dreptul la vot. Dumneavoastră aţi suprimat dreptul la vot al acestor cetăţeni din diaspora. Am scrisori de la cetăţeni care sunt absolut revoltaţi că nu au putut să voteze. Dumneavoastră aţi ignorat toate informările. Domnule Ponta, aţi organizat alegerile în diaspora într-un mod execrabil.

ponta-iohannis-octav-ganea

VICTOR PONTA: Spuneţi-ne dumneavoastră cum trebuia să le organizăm.
KLAUS IOHANNIS: Am teancuri de scrisori de la persoane nemulţumite că nu au putut să voteze. Aţi ignorat cu rea-credinţă atenţionările, seara au fost bruscaţi cetăţenii români de către poliţiile altor state. Domnule Ponta, dumneavoastră trebuia să demisionaţi, nu domnul Corlăţean.
VICTOR PONTA: Am zâmbit pentru că îl am, parcă, în faţă pe Traian Băsescu.
KLAUS IOHANNIS: Eu n-am semnat niciun pact.

VICTOR PONTA: În 2009 au votat 160.000 de cetăţeni, domnul Iohannis nu ştie despre ce vorbeşte. Când aţi fost la Cernăuţi?
KLAUS IOHANNIS: Nu am fost. Dumneavoastră aţi fost acela care le-a spus să potrivească portofelul.
VICTOR PONTA: E un limbaj…
KLAUS IOHANNIS: V-am citat pe dumneavoastră.

VICTOR PONTA: În Italia aţi fost, în Germania aţi fost?
KLAUS IOHANNIS: Domnule Ponta, sunt într-un fel impresionat că aţi reuşit pe lângă lucrurile pe care trebuia să le faceţi pentru români, aţi găsit timp să vă duceţi prin toată Europa. Pe banii cui vă duceţi în Europa?
Înţeleg că aţi fost pe banii partidului şi în Italia şi în Spania, v-aţi dus degeaba pentru că tot prost aţi organizat scrutinul din diaspora. Pe omul care a plecat de răul din această ţară şi s-a dus să muncească acolo nu l-aţi convins. Mi-a scris că a plecat la ora 04:00 pentru a vota, nu au fost lăsaţi să voteze. Degeaba le-aţi explicat cu Băsescu. Era obligaţia dumneavoastră să le organizaţi, nu le-aţi organizat bine. Dumneavoastră cu vorbele şi ei cu faptele.

VICTOR PONTA: Unde sunt cei mai mulţi români în Italia? Sunt sigur că o să ne spuneţi imediat.
KLAUS IOHANNIS: Domnule Ponta, ne spuneţi foarte multe cuvinte, dar rămân vorbe, fapte să ne spuneţi. Am trimis voluntari la toate secţiile de votare din diasporă. Dvs. de aia sunteţi prim-ministru, să rezolvaţi problemele, nu să le povestiţi. Eu în continuare şi astăzi şi mâine când ne vedem cu domnul prim-ministru o să-l rog să facă în aşa fel încât să poată şi acei oameni să voteze.

VICTOR PONTA: Ce s-a schimbat a fost procedura anti-fraudă. Ceea ce a trimis BEC către MAE şi a greşit a fost că a cerut ca declaraţiile pe propria răspundere să fie completate în sedii. Domnul Meleşcanu a discutat cu cei de la BEC toate procedeele prin care toţi românii să poată să voteze pe 16 noiembrie, şi asta se va întâmpla. Ceea ce este important este că în peste 18.000 de secţii românii au votat fără probleme şi că în diaspora vor vota toţi cei care vor dori să voteze.

RAREŞ BOGDAN: Am o întrebare din partea celor din diaspora: dacă se pot suplimenta secţiile?
VICTOR PONTA: Există alte procedee prin care pot vota.
VICTOR PONTA: Echipa domnului Iohannis foloseşte lozinci, pe care le-am mai auzit şi la domnul Băsescu.

EMMA ZEICESCU: Puteaţi să daţi o OUG pentru ca românii din diaspora să poată vota?
VICTOR PONTA: Conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia, orice modificare legislativă este considerată motiv de anulare a alegerilor. Am auzit această idee de la domnul Băsescu. Se anulează alegerile şi rămâne domnul Băsescu preşedinte, lucru pe care nici domnul Iohannis cred că nu îl vrea.
KLAUS IOHANNIS: Oameni care şi-au sacrificat ziua liberă nu au reuşit să voteze. Faptele contra vorbelor, dumneavoastră cu vorbele, ei cu faptele.
VICTOR PONTA: Ce fapte aţi făcut dumneavoastră pentru ei?
KLAUS IOHANNIS: Este greu să faci din opoziţie.

RAREŞ BOGDAN: Domnule Ponta, de ce nu l-aţi demis pe domnul Stanoevici şi de ce nu l-aţi demis pe domnul Corlăţean luni?
VICTOR PONTA: Domnul Tăriceanu va decide în privinţa portofoliului domnului Stanoevici.
RAREŞ BOGDAN: Cine va fi vinovat dacă nu vor vota cei din diaspora?
VICTOR PONTA: Eu voi fi vinovat, ca să fie mulţumit domnul Iohannis.
VICTOR PONTA: Sunt un susţinător al votului prin corespondenţă şi al votului online din 2016. Până în 2016 se poate face.

RAREŞ BOGDAN: Domnilor Ponta, Iohannis, următorul punct nu a fost comunicat niciunui candidat: este flagelul numit corupţie. Domnule Iohannis, aş vrea să îmi răspundeţi legat de instituţiile cele mai importante ale justiţiei. Vreau să aflu părerea dumneavoastră despre imunităţi.
KLAUS IOHANNIS: Vreau să vă spun că problema privind votul online şi votul prin corespondenţă a fost respinsă de PSD.

VICTOR PONTA: Cine v-a spus asta?
KLAUS IOHANNIS: Vă rog frumos să nu mă mai întrerupeţi.
VICTOR PONTA: Nu suntem slugile dumneavoastră. Când aţi fost la mine în birou eraţi foarte umil.
KLAUS IOHANNIS: Unde vă credeţi, la biroul dumneavoastră? Biroul este ţara!
VICTOR PONTA: Aş vrea să ne trataţi cu mai mult respect, pe toţi românii. La mine în birou eraţi foarte umil.

KLAUS IOHANNIS: PSD-ul a fost împotriva votului prin corespondenţă şi votului online. În calitate de preşedinte, voi garanta statul de drept şi independenţa justiţiei. În privinţa statului de drept şi a independenţei justiţiei lucrurile au mers destul de prost. În calitate de preşedinte voi lua toate măsurile necesare pentru asigurarea acestor 2 lucruri. În privinţa ANI, aceasta trebuie consolidată. În tema imunităţii, preşedintele beneficiază de imunitate, cred că este articolul 92. În această privinţă, cred că trebuie renunţat la acest articol. Preşedintele nu trebuie protejat mai mult decât orice alt cetăţean. În privinţa Parlamentului, nu pot să accept ca un parlamentar să nu fie anchetat pentru corupţie. În Parlament se votează împotriva urmăririi penale.

VICTOR PONTA: Spre deosebire de vorbele goale, eu pot să garantez cu fapte. Actualul procuror-general, doamna Kovesi, a fost propusă de mine. Trebuie să ne ferim de discursul dublu, adică de demagogie. Spunea domnul Iohannis de respingerea urmăririi penale de către Parlament. Vreau să îi reamintesc domnului Iohannis că îl aveţi pe domnul Varujan Vosganian, este în această situaţie. Acelaşi caz este cu domnul Victor-Paul Dobre, cu domnul Chiuariu şi alţi domni. Eu renunţ la imunitate. Am o întrebare pentru domnul Iohannis: în 2012 a fost lovitură de stat, domnule Iohannis?

KLAUS IOHANNIS: La domnul Vosganian, Chiţoiu, Chiuariu, PSD-ul a votat împotriva urmăririi penale. Toate acestea ce ne arată? Că trebuie să schimbăm legislaţia în materie, trebuie să schimbăm Constituţia, aveţi perfectă dreptate, este nevoie de o îmbunătăţire a legislaţiei.

RAREŞ BOGDAN: Domnule Iohannis, am revenit. Urmează să răspundeţi despre evenimentele din 2012.
KLAUS IOHANNIS: În ce priveşte 2012, pot să vă răspund într-un singur sens: problema a fost analizată de Curtea Constituţională, care a constatat că procedurile au fost legale.
VICTOR PONTA: Eu dacă voi fi preşedinte, şi voi fi preşedinte, nu voi mai fi preşedinte de partid, ca domnul Băsescu. În 2009, partidele parlamentare l-au propus prim-ministru pe domnul Iohannis şi nu s-a ruşinat deloc. Preşedintele are imunitate în toate ţările europene, şi în Bulgaria, şi în Germania, peste tot. În privinţa preşedinţilor de CJ, domnul Căncescu, domnul Uioreanu sunt parlamentarii dumneavoastră, bănuiesc că vă mândriţi cu ei.

KLAUS IOHANNIS: Partidele noastre sunt de acord să se ridice imunitatea celor anchetaţi sau să se încuviinţeze anchetarea sau urmărirea penală. Cred că este foarte important ce facem în viitor. În ce priveşte parcursul pe viitor, este un bun câştigat independenţa justiţiei. În ceea ce mă priveşte pe mine, voi garanta că politicul nu se va interpune în justiţie. Dacă dumneavoastră, dragi români, veţi alege preşedintele corect independenţa justiţiei va fi garantată, dacă nu, veţi da justiţia în mâinile corupţilor.

VICTOR PONTA: Spunea cineva, un jurnalist, în glumă, că dacă iese domnul Iohannis preşedinte are nevoie de mine ca să îi pun în aplicare propunerile. Spuneaţi de coabitare, ştiţi despre ce e vorba?
KLAUS IOHANNIS: Dumneavoastră aţi semnat, dumneavoastră trebuie să ştiţi.
VICTOR PONTA: Puteţi să îl rugaţi pe domnul Chiuariu să demisioneze din Parlament, puteţi să îl rugaţi pe domnul Blaga, care e în dosarul EADS, să demisioneze.
KLAUS IOHANNIS: Ideea dumneavoastră este bună, domnule Ponta, rămâneţi dumneavoastră premier şi eu voi fi preşedinte.

RAREŞ BOGDAN: Veţi colabora cu domnul Ponta ca premier?
KLAUS IOHANNIS: Voi colabora instituţional corect cu orice prim-ministru, pentru că aşa e normal. Prim-ministrul şi preşedintele României nu sunt puşi acolo, aşa cum se întâmplă de doi ani şi jumătate, să se certe la televizor

RAREŞ BOGDAN: Veţi tăia pensiile, domnule Iohannis?
KLAUS IOHANNIS: Domnule Ponta, de ce aţi minţit pensionarii că voi tăia pensiile?
VICTOR PONTA: Am să vă rog să fiţi respectuos. Dumneavoastră sunteţi susţinut de cei care au tăiat pensiile. Aţi folosit foarte des termenul de “pomeni electorale”.
KLAUS IOHANNIS: Domnule Ponta, am o singură întrebare: de ce i-aţi minţit pe pensionari că voi tăia pensiile?
VICTOR PONTA: Asta veţi face, dumneavoastră şi domnul Predoiu. Domnule Iohannis, PDL-ul a tăiat pensiile.

KLAUS IOHANNIS: Pensiile nu au fost tăiate, Curtea Constituţională a respins acea propunere. Eu garantez că nu vor fi tăiate pensiile cât timp voi fi preşedinte. A fost o campanie mizerabilă a PSD-ului pentru că s-a folosit de o instituţie publică pentru a vă aduce, dragi pensionari, o “minciunică” a domnului Ponta.
VICTOR PONTA: Aveţi idee ce pensie are soacra dumneavoastră? Ştiţi câţi pensionari sunt în România, domnule Iohannis?

KLAUS IOHANNIS: Sunt sigur că o să ne spuneţi dumneavoastră, aveţi o grămadă de fiţuici la dumneavoastră.
VICTOR PONTA: Da, m-am pregătit să fiu preşedintele României. Sunt 5.300.000 de pensionari, sunt convins că domnul Iohannis nu ştie câţi pensionari sunt.

KLAUS IOHANNIS: Cred că sunt 5.400.000, nu aţi numărat bine sau nu aţi copiat bine. Domnule Ponta, aţi făcut o fixaţie cu familia mea. Nu cred că pe soacră-mea o interesează cât e pensia medie, că tot 350 de lei primeşte, restul primeşte de la mine.

VICTOR PONTA: Domnule Iohannis, vreau să lămurim un lucru, ne vom întâlni şi mâine la B1. Nu am vorbit despre familia dumneavoastră, am auzit că aţi spus că soacra dumneavoastră are o pensie de 3.500.000. Vreau să vă arăt ceva: “Ponta şi Daciana au făcut falsuri”. Scrie ACL aici. Îi puteţi cere scuze soţiei mele pentru ce scrie aici.

KLAUS IOHANNIS: Imediat după ce dumneavoastră vă cereţi scuze în numele echipei dumneavoastră că m-aţi făcut vânzător de copii. Echipa dvs. m-a făcut vânzător de copii şi traficant de organe. Imediat ce vă cereţi scuze pentru că aţi spus că nu sunt un bun român, că sunt neamţ, că nu sunt ortodox. Aţi făcut cea mai mizerabilă campanie. Dacă în această campanie am lezat pe cineva prin afirmaţii pe care le-am făcut eu, îmi cer scuze pentru aceste afirmaţii.
VICTOR PONTA: Vă mulţumesc.

EMMA ZEICESCU: Există în planul pentru 2015 măriri de taxe şi impozite?
KLAUS IOHANNIS: Guvernul domnului Ponta a mărit taxele şi impozitele, a introdus creşterea accizei la combustibil, care i-a determinat pe transportatori să alimenteze în străinătate. Eu şi echipa mea vom veni cu reduceri de taxe şi impozite, vom reduce TVA-ul şi vom relansa economia!

VICTOR PONTA: Eu răspund cu fapte, nu cu lozinci.
KLAUS IOHANNIS: Apropo, aţi făcut bugetul pe 2015?
VICTOR PONTA: Da, vă spun imediat.

KLAUS IOHANNIS: Domnule Ponta, 70-75% din evaziunea fiscală este din evaziunea privind TVA-ul.
VICTOR PONTA: Bugetul consolidat a încasat 176,4 miliarde lei şi a cheltuit 175,8, deci avem 600 de milioane excedent bugetar.
KLAUS IOHANNIS: Tot în recesiune suntem.

VICTOR PONTA: Dacă vineri, când vin cifrele, nu mai suntem, vă retrageţi?
KLAUS IOHANNIS: De ce să mă retrag? Guvernul a distrus locurile de muncă, nu a fost în stare acest Guvern, domnule Ponta, nici să cheltuiască aceşti bani pe investiţii şi rămâneţi cu ei, domnule Ponta, este cel mai prost lucru care se putea întâmpla, credeţi-mă pe cuvânt.
DENISE RIFAI: Domnule Ponta, vorbeaţi de excedent bugetar, eu sunt jurnalist economic, trebuie să amintim că excedentul bugetar nu este ceva de lăudat. Vorbeaţi de datele de INS, dacă vom fi pe creştere economică trebuie să avem creştere şi pe trimestrul 4.
VICTOR PONTA: Sunteţi mult mai bine pregătită decât domnul Iohannis. De-abia aştept să vă ascult să vedeţi unde greşiţi.

DENISE RIFAI: Cât de reale sunt aceste îngrijorări ale FMI?
VICTOR PONTA: Şomajul de la 7,1 a scăzut de la 6,7. România cu mine preşedinte va continua să aibă şomaj scăzut, inflaţie scăzută.

KLAUS IOHANNIS: Semnalul de alarmă din partea FMI mă îngrijorează. Nu este prima dată când suntem atenţionaţi. Am atras atenţia că Guvernul nu a venit cu bugetul, aşa cum prevede Legea, mai sunt câteva zile şi poate vom vedea cât de catastrofală este situaţia în care ne aflăm.

KLAUS IOHANNIS: Nu trebuie să reinventăm nimic în zona politicii externe. Este vorba de parteneriatul nostru strategic, cel cu Statele Unite, este vorba de Uniunea Europeană. Nu este nevoie de nicio nouă axă Bucureşti-China, de această dată este simplu, trebuie să dovedim că suntem o ţară serioasă, de aceea avem nevoie de un preşedinte serios.
VICTOR PONTA: Parteneriatul strategic a fost semnat de domnul preşedinte Constantinescu, a fost continuat de toţi preşedinţii şi va fi continuat şi de mine. Trebuie să avem grijă de parteneriatele cu vecinii, cu Republica Moldova, cu Georgia. Dacă vorbim de relaţiile economice, categorim trebuie să încercăm să găsim soluţii. Doamna Merkel merge în fiecare an în China. Păstrând parteneriatul cu SUA, trebuie să deschidem alte pieţe pentru produsele româneşti. Dacă vorbim de Asia, vorbim în special de produsele agro-alimentare.
KLAUS IOHANNIS: Observ că domnul Ponta a evitat un răspuns pe Roşia-Montană. În ceea ce mă priveşte, proiectul este eşuat. În această formă, proiectul trebuie să fie abandonat, nu este garantat că mediul este protejat. Domnul Ponta are două păreri contrare privind acel act normativ. În privinţa mesajului pe care vreau să îl transmit: Mai puţine vorbe, mai multe fapte, mai puţină gălăgie.
VICTOR PONTA: Vreau să vă spun că am candidat pentru a duce la bun-sfârşit un proiect, cel al Uniunii Social-Liberale, nu aş fi candidat niciodată împotriva lui Crin Antonescu, cum aţi făcut dumneavoastră. Am văzut în această seară foarte multă poleială şi nimic înăuntru. Eu sunt cel cu bune şi cu rele. Întrebarea mea este următoarea: dacă aveţi vreun moment de remuşcare că un proiect s-a rupt pentru că nu aţi primit dvs. o funcţie?
KLAUS IOHANNIS: Domnule Ponta, USL-ul s-a rupt pentru că aţi vrut toată puterea, e atât de simplu. Am vrut să fiu vicepremier pentru că dumneavoastră aţi făcut lucrurile prost. Domnule Ponta, aţi spus că i-aţi votat pe Raţiu şi pe candidatul liberal, pot vota pe votul dumneavoastră?
VICTOR PONTA: Sunteţi doar o poleială a domnului Raţiu şi a domnului Antonescu, în interior sunteţi Traian Băsescu. Nu l-am votat niciodată pe Traian Băsescu.
KLAUS IOHANNIS: Consider că această dezbatere nu trebuie să continue fără mine.
RAREŞ BOGDAN: L-am rugat pe domnul Ponta să rămână, ceea ce vom discuta după aceea nu are nicio legătură cu această confruntare.
KLAUS IOHANNIS: Dacă dumneavoastră consideraţi că este corect, eu sunt de acord.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor