Încărcare Evenimente

« Toate Evenimentele

  • Acest eveniment a trecut.

Ziua Constituției României

decembrie 8, 2014

imageResize (2)

Constituția României, prima de după Revoluția din decembrie 1989, a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 și aprobată prin Referendumul național de la 8 decembrie, același an, cu o majoritate semnificativă: din numărul de 10.948.468 de participanți, 77,3% au răspuns afirmativ, 20,49% negativ, voturile nule reprezentând 2,3%.

Elaborarea, dezbaterea și adoptarea noii Constituții a României au durat un an și jumătate. În martie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională decidea, prin Legea electorală, ca viitorul Parlament să funcționeze, în principal, ca Adunare Constituantă. Prima întrunire a Adunării Constituante a avut loc la 11 iunie 1990, când a fost desemnată Comisia Constituțională pentru elaborarea proiectului de Constituție. Comisia, condusă de Antonie Iorgovan, cadru universitar la Facultatea de Drept, număra 23 de parlamentari și 5 experți — personalități ale învățământului juridic românesc și juriști cu activitate îndelungată.

În intervalul iunie 1990 — ianuarie 1991, Comisia a redactat tezele proiectului de Constituție, iar la 13 februarie 1991 acestea au fost prezentate Adunării Constituante, care le-a dezbătut până în iunie 1991. Între 15 iulie și 1 august 1991, grupurile parlamentare sau parlamentarii, individual, au înaintat amendamentele la textul rezultat după dezbateri. Împreună cu cele peste 1.000 de amendamente aduse, proiectul a fost din nou supus dezbaterilor în Adunarea Constituantă, în intervalul 10 septembrie — 18 noiembrie 1991, pentru ca, la 21 noiembrie, să fie adoptat prin vot nominal.

Problema votului final a fost cea care a aprins spiritele încă din prima zi a dezbaterilor. Majoritatea dorea vot deschis, iar opoziția vot secret.

Votul decisiv asupra noii Constituții a fost dat la 21 noiembrie 1991, la București, deși inițial se propusese să aibă loc la Alba Iulia, prima Capitală a statului român unitar. Din totalul de 510 parlamentari, au fost prezenți 509, din care 414 s-au pronunțat pentru și 95 împotrivă.

FSN, PUNR și reprezentanții minorităților, altele decât cea maghiară, au votat pentru, cu câteva excepții. PNȚCD și PNL s-au pronunțat împotrivă, iar UDMR a votat în bloc împotrivă. Votul nominal a fost pecetluit prin semnătură.

Noua Constituție a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233, din 21 noiembrie 1991.

După patru ani de la adoptarea Constituției României, la 13 noiembrie 1995, deputații au adoptat, în cadrul ședinței Camerei Deputaților, propunerea legislativă privind proclamarea ”Zilei Constituției României” pentru data de 8 decembrie. Plenul Senatului a aprobat, la 5 decembrie 1995, inițiativa legislativă a Camerei privind proclamarea ”Zilei Constituției României” (Legea nr. 120/8 decembrie 1995).

Constituția adoptată în 1991 a fost modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003. Aceasta a fost aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003 și a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României a Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003, pentru confirmarea rezultatului referendumului.

AGERPRES/(Documentare; editor: Irina Andreea Cristea)
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro
foto http://www.stiripesurse.ro

Mesajul premierului Victor Ponta cu ocazia Zilei Constituției României
Florin Puscas

media-141565024038979300

Astăzi, la aniversarea a 23 de ani de la aprobarea Constituţiei României, prin referendumul din 8 decembrie 1991, este important să privim retrospectiv, cu obiectivitate, simț critic și responsabilitate. Vom putea constata că actuala Lege fundamentală a reușit să pună bazele unui sistem democratic fundamentat pe principiile statului de drept, economiei de piață, pluralismului și pe drepturile fundamentale ale omului.

Totodată, Ziua Constituției ne îndeamnă să privim și spre viitor, spre România generației de mâine, spre aspiraţiile ei şi spre nevoile societăţii secolului al XXI-lea.

Modificarea Constituţiei poate fi, în actuala conjunctură politico-instituțională, o oportunitate în vederea remodelării instituţionale și restructurării vieţii politice, sociale şi economice româneşti. Multiplicarea artificială a crizelor politico-instituţionale din ultimul deceniu a adus România într-un blocaj politic și instituțional care afectează întreaga societate. Conflictul instituţional de la nivelul Executivului a degenerat, antrenând întreaga societate. Tensiunile dintre diferitele puteri şi autorităţi publice au avut drept consecință dereglarea mecanismului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. În locul promovării unor forme de echilibrare a puterilor a fost stimulat conflictul instituțional dintre acestea.

Modificarea Constituţiei este un proiect de care avem nevoie si vizează atât transformări în raporturile dintre instituţiile politice, cât şi întărirea condiţiilor participării cetăţeneşti la luarea deciziilor pe toate nivelurile administraţiei.

O discutie de revizuirea/reformarea Constitutiei este absolut necesara, iar Ziua Constitutiei este cadrul potrivit pentru a reaminti aceasta necesitate, care trebuie sa devina o prioritate in anul politic 2015, degrevat de presiuni electorale.

Directiile revizuirii Constitutiei sunt cerute de societate si de evolutiile ultimilor ani. Este vorba, pe scurt, de:

- definirea clara a puterilor executive si crearea cadrului pentru o buna colaborare institutionala in interiorul Executivului

- asigurarea independentei justitiei si consolidarii statului de drept

- eliminarea abuzurilor permise in prezent si protejarea mai buna a cetatenilor in fata noilor forme de imixtiune in viata privata

- dezvoltarea democratiei participative, care sa completeze armonios democratia reprezentativa

- intarirea mecanismelor de dialog intre institutiile politice si societatea civila

- continuarea descentralizarii, inclusiv prin infiintarea regiunilor, ca unitate administrativ teritoriala

Statul social puternic, drepturile si libertatile fundamentale, economia de piata, echilibrul si separatia puterilor, independenta justitiei – sunt elemente fundamentale pe care ni le dorim, cu totii, consolidate si respectate tot mai mult.

Revizuirea Constitutiei trebuie, in acelasi timp, sa fie completata de o reforma electorala autentica (printr-un nou Cod Electoral, reducerea numarului de parlamentari si revenirea la un sistem electoral corect), dar si de o modernizare si reformare autentica a administratiei locale (pentru diminuarea aparatului birocratic si eficientizarea administratiei).

Este esenţial ca toţi cetăţenii României, dar si pentru toti actorii politici responsabili, în special cei care îşi asumă roluri de reprezentare politică, să conştientizeze că Legea fundamentală este atât un act juridic menit să instituie reguli de organizare şi funcţionare a societăţii, cât şi un adevarat Pact social , care oferă cetăţenilor garanţia unei bune guvernări şi protecţie în faţa abuzurilor de orice fel.
articol preluat de pe http://www.stiripesurse.ro/

Iohannis: Procesul de revizuire a Constituției trebuie desăvârșit în perioada următoare
Florin Puscas

media-141640045394551800

Preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Constituţiei.

“Adoptarea în urmă cu 23 de ani a primei Constituții a României după căderea regimului comunist reprezintă un moment fundamental în procesul de consolidare democratică a țării noastre. Constituția României a consfințit definitiv opțiunea pentru democrație și libertate și un set de valori și principii fundamentale.

Astăzi putem spune că avem o Constituție care a trecut deja testul timpului. Integrarea europeană a impus anumite ajustări. Au fost însă și modificări care nu s-au dovedit cele mai fericite, după cum există și texte care au permis interpretări forțate, dincolo de spiritul actului fundamental. Tocmai de aceea procesul de revizuire a Constituției, de modernizare și clarificare trebuie desăvârșit în perioada următoare, iar modificările vor avea rolul de a o face mai puternică, de a construi un edificiu statal mai eficient, de a întări statul de drept, dar și libertățile cetățenești.

Constituția descrie cadrul funcționării statului. În interiorul acestui cadru este important însă și comportamentul actorilor politici și sociali. Respectul față de Constituție privește nu doar textul legii fundamentale și conformarea față de acesta în toate acțiunile și deciziile. Reperul nostru permanent trebuie să fie și spiritul Constituției, care se regăsește în principii precum separarea puterilor în stat, domnia legii, respectarea drepturilor cetățenilor”, spune Klaus Iohannis.
articol preluat de pe http://www.stiripesurse.ro

Detalii

Data:
decembrie 8, 2014
Event Category:
Etichete Eveniment:

Lasa un comentariu