Articole

Republica de la Ploiești (8 august 1870)

Republica de la Ploiești (8 august 1870)

foto preluat de pe historia.ro
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Republica de la Ploieşti este denumirea unei mişcări antimonarhice din data de 8 august 1870 cunoscută în presa cotidiană sub numele de tulburările de la Ploieşti, evenimente pe care I.L. Caragiale le tratează cu ironia lui caracteristică în nuvela Boborul şi în comedia Conu Leonida faţă cu reacţiunea numindu-le intrigi boiereşti.

Caricatură antidinastică publicată în „Ghimpele”, în 1872. În stânga: Al. I Cuza trădat de Ion Brătianu. În dreapta: Carol I sprijinit de Bismark şi Brătianu, având la bază influenţa germană şi având împotrivă „vocea ţării” - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Caricatură antidinastică publicată în „Ghimpele”, în 1872. În stânga: Al. I Cuza trădat de Ion Brătianu. În dreapta: Carol I sprijinit de Bismark şi Brătianu, având la bază influenţa germană şi având împotrivă „vocea ţării” – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Descrierea evenimentelor

Formarea acestei mişcări conspirative este determinată de dezamăgirea unor oameni politici ai vremii care sperau ca prin supunerea faţă de o dinastie străină să fie realizată o relaxare, o linişte între partidele politice.

În apropierea zilei de 8 august 1870 s-au întrunit două organizaţii conspirative având la conducere pe C.T. Grigorescu respectiv pe Radu Stănian. Din aceste organizaţii mai făceau parte Candiano Popescu, Stan Popescu, preotul Nicolae Ioachimescu, locotenentul Comiano, Mitică Călinescu, Titu Bălăceanu, Petre Apostolescu, Guţă Andronescu-Grădinaru.

Alexandru Candiano-Popescu (n. 27 ianuarie 1841, Lipia, Buzău - d. 25 iunie 1901), avocat, ziarist și general al armatei române, a fost fondatorul ziarelor „Perseverența” și „Democrația” și inițiatorul mișcării republicane antidinastice din 20 august 1870, cunoscută și sub denumirea de Republica de la Ploiești - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Alexandru Candiano-Popescu (n. 27 ianuarie 1841, Lipia, Buzău – d. 25 iunie 1901), avocat, ziarist și general al armatei române, a fost fondatorul ziarelor „Perseverența” și „Democrația” și inițiatorul mișcării republicane antidinastice din 20 august 1870, cunoscută și sub denumirea de Republica de la Ploiești - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

La această adunare conspirativă se împart sarcinile fiecărui membru al organizaţiei şi se face cunoscut că totul este organizat, domnitorul va fi detronat, conducerea va fi preluată de o regenţă, se va ocupa telegraful, armata şi unele oraşe mari vor solidariza cu mişcarea conspirativă.

Se înlătură temerile unora de o intervenţie străină, se confecţionează steagul nou, stabilindu-se semnale ca tragerea clopotelor şi sunarea trâmbiţelor gărzii naţionale.

Primii ani de domnie ai lui Carol I s-au caracterizat printr-o mare agitaţie politică şi o continuă instabilitate guvernamentală. Între 11 mai 1866 şi 7 august 1871 au avut loc nu mai puţin de nouă schimbări de guverne, (durata medie sub 7 luni).

Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 20 aprilie 1839, Sigmaringen - d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor românești), Carol I a obținut independenta tarii, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii. A construit în Sinaia castelul Peles care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După razboiul de independenta din 1877-1878, România a câștigat Dobrogea (dar a pierdut sudul Basarabiei).. Tot regele Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunare, între Fetesti si Cernavoda, care să lege noua provincie Dobrogea de restul țării - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 20 aprilie 1839, Sigmaringen – d. 10 octombrie 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor românești), Carol I a obținut independenta tarii, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii. A construit în Sinaia castelul Peles care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După razboiul de independenta din 1877-1878, România a câștigat Dobrogea (dar a pierdut sudul Basarabiei).. Tot regele Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunare, între Fetesti si Cernavoda, care să lege noua provincie Dobrogea de restul țării - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

În fruntea agitatorilor se aflau liberalii radicali care, după ce contribuiseră la înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza, nu se împăcau cu gândul de a avea un domnitor pe viaţă, care ar putea abuza de situaţia sa, drept care îl acuzau pe Carol I de tendinţe autocratice.

Izbucnirea războiului franco-prusac, la 7/19 iulie 1870, a generat un val de simpatie pentru Franţa, fapt ce a amplificat curentul ostil lui Carol, care nu ezita să-şi manifeste încrederea în victoria ţării sale de origine.

Liberalii radicali au pus la cale o acţiune de înlăturare a domnitorului, organizând mai multe centre din care să pornească mişcarea: Bucureşti, Ploieşti, Craiova, Piteşti, Buzău, precum şi din tabăra militară de la Furceni. Principalii conspiratori erau C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu, Eugeniu Carada – colaborator apropiat al lui Ion C. Brătianu, prim redactor al ziarului „Românul” condus de C. A. Rosetti, Constantin Ciocârlan – fost prefect al Poliţiei Capitalei, maiorul C. Pilat (ginerele lui C. A. Rosetti), Alexandru Candiano-Popescu şi dr. D. Sergiu.

Acţiunea a fost planificată pentru noaptea de 7/8 august 1870, dar ofiţerii de la Furceni au propus amânarea acesteia pentru a se vedea rezultatul războiului dintre Franţa şi Prusia.

Unul dintre conspiratori, Candiano Popescu de la Ploieşti, nu a acceptat această amânare. El avea să explice că a procedat astfel din două motive:

1) Primul, de ordin intern, fiind hotărât să dea „o lecţie de protestare energică” contra înclinărilor domnitorului străin şi a regimului inaugurat de dânsul prin care voia „să pună persoana sa mai presus de fiinţa statului român“;

2) Al doilea se datora situaţiei internaţionale. El era convins că Franţa va fi biruitoare şi se temea că la încheierea tratatului de pace aceasta să „găsească pe tronul României un Hohenzollern“.

În noaptea de 7/8 august, Candiano Popescu şi grupul său de conspiratori au ocupat prefectura şi telegraful din Ploieşti. Încă din zori, clopotele bisericilor au început să bată, iar populaţia s-a adunat în centrul oraşului. Aici, în faţa mulţimii, Candiano Popescu a citit o telegramă, pe care ar fi primit-o de la Ion C. Brătianu, prin care se comunica:

Vă fac cunoscut că principele Carol I a fost detronat astă noapte, a fost numită o Regenţă în frunte cu generalul Nicolae Golescu şi s-a constituit un nou guvern, având la ministerul de Război pe Ion C. Brătianu.”

Totodată, Candiano Popescu a anunţat că el a fost numit prefectul judeţului Prahova.

Participanţii au aplaudat şi au început să strige: „Ura! Am scăpat de neamţ”. Apoi, mulţimea – estimată la „trei mii de oameni” – în frunte cu „noul prefect” şi cu un preot îmbrăcat în odăjdii, a pornit spre cazarma dorobanţilor, unde sergentul de la depozitul de muniţie a primit ordin „să împartă arme la popor”.

Candiano Popescu i-a prezenat maiorului Polizu, comandantul unităţii, o telegramă „semnată” de Ion C. Brătianu – ministrul de Război şi Manolache Costache Epureanu – ministrul de Interne, cu următorul conţinut:

Vă fac cunoscut că prinţul Carol s-a detronat astă noapte de către popor. În numele guvernului provizoriu vă ordon a lua comanda garnizoanei şi pe dată a supune armata la jurământ pentru noul guvern. Totodată vă veţi pune la ordinul prefectului Alexandru Candiano Popescu, veţi menţine ordinea, iar de urmare veţi raporta pe dată”.

Maiorul Polizu nu a dat crezare telegramei şi a declarat că va apăra cazarma.

Fără să intre în discuţii contradictorii cu respectivul maior, Candiano Popescu s-a deplasat la închisoarea oraşului unde a eliberat „un număr de arestaţi”.

De asemenea, a expediat o telegramă căpitanului Georgescu, comandantul grănicerilor de la Predeal:

Principele Carol răsturnat, guvernul provizoriu instalat, având de cap pe generalul N. Golescu ca regent.

Sunt prefectul districtului, numit de guvernul provizoriu.

Concentraţi imediat grănicerii şi în 24 de ore, dacă se poate, să fiţi la Ploieşti.

Aştept de la patriotismul Dumneavoastră şi de la energia Dumneavoastră acest serviciu”.

Pentru a face cunoscută acţiunea pe plan internaţional, „prefectul” a expediat ziarului românesc „Adevărul”, care apărea la Pesta, următoarea telegramă:

Principele Carol răsturnat, guvernul provizoriu înfiinţat sub titlul de Regenţă. În Ploieşti mare entuziasm”.

Şeful staţiei telegrafice din Predeal, Iuliu Filipescu, s-a arătat circumspect, a oprit cele două telegrame şi a anunţat guvernul de la Bucureşti.

Îndată ce a aflat despre „rebeliune”, guvernul condus de Manolache Costache Epureanu a trecut la arestarea suspecţilor, în frunte cu Eugeniu Carada, Ion C. Brătianu şi generalul Nicolae Golescu.

La Ploieşti, armata a ridicat în noaptea de 8/9 august „peste 400 de cetăţeni de la locuinţele lor pentru a-i arunca în închisoare”. Neputând organiza rezistenţa, Candiano Popescu a părăsit oraşul, dar a fost prins la Buzău.

În Proclamaţia Consiliului de Miniştri către cetăţenii români se aprecia că o „tentativă atât de nebună, cât şi de criminală a fost încercată la Ploieşti”, iar „criminalii vor da seamă justiţiei de faptele lor”.

Conspiratorii au fost trimişi în faţa Curţii de Juraţi din Târgovişte. Aceştia s-au apărat, invocând faptul că o acţiune similară a avut loc în noaptea de 11/12 februarie 1866, când a fost înlăturat domnitorul Alexandru Ioan Cuza, act în urma căruia nimeni nu a fost arestat, iar unii dintre complotişti se aflau pe banca ministerială.

Avocatul Nicolae Fleva declara:

Dacă este revoluţiune faptul de la 8 august şi se cere osândirea lui pentru că el este opera câtorva indivizi şi nu este dorită de naţiunea întreagă, să stabilim mai întâi acest adevăr contestabil al acuzaţiunii ca să vedem dacă autorii acestei revoluţiuni sunt nevinovaţi sau culpabili; să se consulte mai întâi naţiunea: să punem revoluţiunea la vot! Să facem plebiscit! Primim bucuroşi osânda, dar să vă supuneţi şi Dumneavoastră la majoritatea voturilor”.

El a amintit că tot „revoluţiune” s-a numit şi actul din 11 februarie 1866, acoperit apoi legal prin organizarea plebiscitului privind aducerea domnitorului străin.

La 17/29 octombrie 1870, toţi cei 41 de acuzaţi au fost achitaţi, fapt ce l-a revoltat profund pe Carol I. În notele sale zilnice, domnitorul menţiona că era hotărât să abdice şi va aduce această decizie mai întâi la cunoştinţa Puterilor Garante.

Acţiunea din august 1870 a fost numită în derâdere „Republica de la Ploieşti”, fiind obiectul multor umorişti, şi mai ales al scriitorului I. L. Caragiale.

În realitate, Candiano Popescu nu a proclamat republica la Ploieşti şi niciun document semnat de el nu menţionează cuvântul republică.

Singura gazetă care a caracterizat acţiunea de la Ploieşti ca fiind republicană a fost „Trompeta Carpaţilor”.

Guvernul reuşeşte să aresteze membri ai mişcării conspirative ca Ion Brătianu, generalul Nicolae Golescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, colonelul Nicolae Creţulescu, şi vor urma de represalii deosebit de severe, cu umilire prin bătăi a unora ca preotul Ştefan Dinicescu, Mihail Kogălniceanu, Drăghicescu.

Procesul răzvrătiţilor s-a mutat de la Ploieşti la Târgovişte, sentinţa judecătorească fiind pronunţată la data de 17 octombrie 1870, participanţii civili fiind declaraţi nevinovaţi.

 

Importanţă

Această mişcare conspirativă nu este ceea ce a fost prezentat de presa vremii, ca o acţiune subversivă a unui grup de cheflii, ci o mişcare organizată care a căutat înlăturarea monarhiei regelui Carol I al României. La această mişcare au participat aproximativ 3000 de oameni, printre care au fost şi demnitari din rândul prefecturii şi poliţiei oraşului. Evenimentul este o parte memorabilă din istoria Ploieştiului.

Ea rămâne o expresie a voinţei de a se asigura un regim democratic în România, de a bara eventualele tendinţe autocratice ale domnitorului Carol I.

Pentru aducerea aminte a acestui eveniment, din iniţiativa lui Dimitrie Brătianu a fost ridicată în Ploieşti Statuia Libertăţii.

Statuia Libertăţii din Ploieşti, 1908 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Statuia Libertăţii din Ploieşti, 1908 - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

(Daciana Ilie) Susţinători ai unirii cu Republica Moldova au defilat cu o sută de maşini de la Bucureşti la Ploieşti

foto: mediafax.ro
articol: Daciana Ilie – mediafax.ro

1 decembrie 2015

Membrii Platformei Unioniste Acţiunea 2012 au defilat, marţi, de Ziua Naţională, cu aproximativ o sută de maşini, de la Bucureşti la Ploieşti, ei purtând steaguri tricolore şi transmiţând un mesaj de unire a Basarabiei cu România – ”2018 – anul reîntregirii”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Susţinători ai unirii cu Republica Moldova au defilat cu o 100 de maşini de la Bucureşti la Ploieşti (Imagine: Daciana Ilie/Mediafax Foto)

Susţinători ai unirii cu Republica Moldova au defilat cu o 100 de maşini de la Bucureşti la Ploieşti (Imagine: Daciana Ilie/Mediafax Foto)

Membrii platformei unioniste au participat, marţi după-amiază, la o acţiune organizată la Ploieşti cu ocazia Zilei Naţionale. Astfel, aproximativ o sută de maşini purtând steagul României şi mesajul ”2018 – anul reîntregirii” au plecat la orele prânzului din Bucureşti şi au ajuns după-amiază în centrul Ploieştiului.

”Este o acţiune în premieră făcută de organizaţia noastră, un miting auto care promovează unirea celor două state româneşti, România şi Basarabia. Din păcate, astăzi sărbătorim marea unire despărţiţi de o graniţă. Sărbătorim Marea Unire de o parte şi de cealaltă a Prutului. Facem acţiuni la Bucureşti, aici, la Ploieşti, la Kahul, la Ungheni, în Moldova. Dorim să facem vizibil acest mesaj: dorinţa noastră de reîntregire naţională este una mare şi dorim să răspândim acest mesaj”, a declarat Mădălina Hriţuleac, membru al Organizaţiei Acţiunea 2012

foto: mediafax.ro

foto: mediafax.ro

El a precizat că deplasarea la Ploieşti a avut loc la invitaţia autorităţilor locale care au donat cărţi bibliotecilor din Basarabia.

Pe platoul din faţa Palatului Culturii din Ploieşti, situat în centrul oraşului, membrii Acţiunii 2012 s-au prins în horă cu localnicii şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, dansând pe muzică tradiţională interpretată de fanfară.

foto: mediafax.ro

foto: mediafax.ro

”Le dorim în primul rând «La mulţi, mulţi ani» de ziua lor şi le mai dorim să devină cât mai conştienţi că, din păcate, ţara aceasta nu este întreagă”, este mesajul unioniştilor către români, de Ziua Naţională.

foto: mediafax.ro

foto: mediafax.ro

Platforma Unionistă Acţiunea 2012 este o coaliţie de organizaţii non-guvernamentale şi grupuri de iniţiativă care susţin unirea Republicii Moldova cu România.

Sute de persoane au participat marţi, 1 decembrie, la Chişinău, la un miting în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, în timp ce un alt grup, care se opune ideii unificării celor două ţări, a organizat proteste.


Mitinguri pro şi contra unirii Republicii Moldova cu România, organizate la Chişinău

articol preluat de pe: mediafax.ro

DN 1 – 1 Decembrie 2015 / Cerem Unirea cu Basarabia

Maşinile au legat pe 1 Decembrie Bucureştiul de Ploieşti pentru a cere UNIREA. După DN1 urmează toate drumurile din Ţară, de la Nistru pân la Tisa! DN 1 – 1 Decembrie 2015 / Cerem Unirea cu Basarabia

Posted by Basarabia e România on 1 Decembrie 2015

Marş pe patru roţi pentru unire

articol: digi24.ro

2 decembrie 2015

Ziua Naţională a fost sărbătorită în Capitală şi la Arcul de Triumf, chiar dacă se află încă în renovare. Numai că nu au defilat militarii, care au ţinut parada în Piaţa Constituţiei, ci 50 de maşini ale adepţilor unirii României cu Basarabia. Aceştia au plecat într-un marş motorizat până la Ploieşti, pentru a celebra Marea Unire din 1918.

La Arcul de Triumf, locul tradiţional al paradei de 1 Decembrie, în lipsa militarilor şi a tehnicii de luptă, s-au strâns câteva zeci de adepţi ai României Mari. Este vorba despre reprezentanţi ai unei platforme unioniste de organizaţii nonguvernamentale, cu filiale de ambele părţi ale Prutului.

George Simion, preşedintele Acţiunii Unioniste 2012: „Facem un marş auto, amintim de fraţii din Basarabia şi spunem că ţara noastră nu era întreagă cum era în 1918”.

Marşul la care au participat aproape 50 de maşini împodobite cu steaguri tricolore şi însemne al Marii Uniri a fost organizat pe ruta Bucureşti-Ploieşti.

Mădălina Hriţuleac, secretar general al Acţiunii Unioniste 2012: „Noi suntem cei care ne asumăm acest ideal al reîntregirii naţionale. Suntem oamenii care zi de zi ne trezim şi muncim la acest ideal”.

În total, aproape 150 de persoane au participat la manifestarea patriotică pe patru roţi, care a dus simbolic, la Ploieşti, mesajul refacerii unirii.

În paralel, manifestări similare au avut loc şi la Chişinău şi alte oraşe din Republica Moldova.

articol preluat de pe: digi24.ro

Paradă pentru Unire. 100 de maşini au plecat de la Arcul de Triumf din Bucureşti spre Ploieşti

articol: stiri.tvr.ro

1 decembrie 2015

Militarii nu au defilat anul acesta pe sub Arcul de Triumf, însă de aici au plecat într-o altfel de paradă 100 de maşini cu steaguri tricolor şi numere personalizate. Prin această iniţiativă, Platforma Unionistă, un ONG care militează ca România şi Republica Moldova să devină un singur stat, a vrut să le amintească românilor că se împlinesc 97 de ani de la Marea Unire.

O sută de şoferi s-au adunat în faţa Arcului de Triumf. De acolo au plecat spre Ploieşti. A fost modul lor inedit, români şi basarabeni, să sărbătorească Marea Unire din 1918.

După ce oamenii vor participa la evenimentele festive de la Ploieşti, alaiul de maşini se va întoarce la Bucureşti. Pe de altă parte, mai multe organizaţii care militează pentru unirea Republicii Moldova cu România au făcut un apel către autorităţile de la Bucureşti să înfiinţeze un fond de investiţii dedicat celor de peste Prut.

Argumentul lor e că mulţi bani trimişi de Bucureşti Chişinăului s-au pierdut în adevărate găuri negre din cauza corupţiei.

articol preluat de pe: stiri.tvr.ro

instantanee cu acţiunile pentru unirea României cu Republica Moldova realizate pe 1 Decembrie 2015

Posted by Basarabia e România on 2 Decembrie 2015

Petrotel Lukoil își transfera profitul altor societăți pentru a nu plăti impozite statului român (rechizitoriu)

articol – AGERPRES/(AS — autor: Eusebi Manolache, Daniel Alexandru Florea, editor: Claudia Stănescu)
4 august 2015

Compania Petrotel Lukoil își transfera profitul din activitatea de producție către entități din cadrul grupului, neînregistrate pe teritoriul României, pentru a nu plăti statului român impozit pe profit, în condițiile în care a beneficiat de facilități fiscale, respectiv amânarea plății de TVA de peste 6 miliarde lei, rezultă din rechizitoriul întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

“Politica de afaceri practicată de SC Petrotel Lukoil SA a fost aceea de a transfera profitul din activitatea de producție către entități din cadrul grupului, neînregistrate pe teritoriul României, cu scopul vădit de a nu constitui și datora statului român impozite și taxe sub forma de impozit pe profit”, se arată în rechizitoriu.

Potrivit documentului, Petrotel Lukoil a încheiat contracte de achiziție de materie primă (țiței), precum și contracte de livrare de produse finite în condiții de preț dezavantajoase, având ca rezultat generarea de pierderi determinate de practicarea unor prețuri de livrare situate sub costurile de producție.

Astfel, în perioada 2011 — 2014, SC Petrotel Lukoil SA a raportat prin situațiile financiare anuale o pierdere cumulată din activitatea de exploatare de 1.403.611 mii lei, din care 29,16% respectiv suma de 409.357,2 mii lei reprezintă pierderea din activitatea de export și livrări intracomunitare, procentele variind de la un an la altul și anume 49,10% în anul 2011, 77,92% în anul 2012, 16,40% în anul 2013 și 28,28% în anul 2014.

Procurorii susțin că practicarea de prețuri de vânzare inferioare prețurilor de cost a fost efectuată cu intenție, motivat de faptul că circa 84% din vânzări au fost efectuate către societăți comerciale din cadrul grupului Lukoil, scopul final al acestei politici de prețuri fiind acela de a externaliza profitul și de a nu achita sume sub formă de impozit pe profit către bugetul de stat.

De asemenea, prin practicarea unor prețuri de vânzare inferioare costurilor de producție determinate, stabilite și urmărite de administratorii SC Petrotel Lukoil SA, compania s-a decapitalizat, iar pentru a susține fluxurile de fabricație ea a fost “obligată” să se împrumute tot de la entități din cadrul grupului, indică rechizitoriul.

Astfel, în perioada 2008 — 2014, SC Petrotel Lukoil SA a împrumutat de la Lukoil Europe Holding BV — Olanda (acționar majoritar al societății), suma de 1.845.100.883 USD și 514.908.316 euro, sume care în bună parte au fost rambursate, dar care au generat dobânzi în valoare totală de 259.549.903 lei numai în perioada 2010 — 2013, acestea fiind înregistrate în contabilitatea societății, afirmă procurorii.

Ei mai notează că aceasta ar fi una din explicațiile pentru care SC Petrotel Lukoil SA a raportat prin situațiile financiare anuale ale perioadei 2010 — 2014 pierderi financiare totale de 674.095.408 lei.

“De precizat, este faptul că, în perioada analizată, respectiv 2011-2014, SC Petrotel Lukoil SA a beneficiat din partea statului român, prin instituțiile fiscale, de o facilitate fiscală constând în amânarea la plată a TVA-ului datorat pentru operațiunile de import a materiei prime în vamă. Numai pentru perioada analizată, valoarea amânării la plată a TVA este de 3.954.555.400 lei. Facilitatea a fost acordată începând cu anul 2008, astfel că valoarea TVA-ului amânat la plată pentru perioada 2008 — noiembrie 2014 este de 6.167.477.838 lei”, se arată în rechizitoriu.

cititi mai mult pe agerpres.ro

Sora premierului Ponta, pe Facebook: Am mers la DNA să recuperez hard-disk-uri ale SC Exfin 2000

de Daciana Ilie – mediafax.ro

Sora premierului Victor Ponta, Alexandra Herţanu, audiată, joi, la DNA Ploieşti în dosarul în care soţul său este arestat preventiv, spune, într-un mesaj pe Facebook, că a mers de bunăvoie la DNA pentru a recupera hard-disk-urile SC Exfin 2000, firmă în care are calitatea de administrator şi asociat.

“Mi-am trăit toată viaţa discret şi fără nicio implicare în viaţa publică. Din păcate, de mai bine de o săptămână, acest lucru nu a mai fost posibil. Respect dreptul presei de a cere informaţii despre subiecte de interes public, dar în acelaşi timp consider că şi publicul are dreptul la informaţii corecte şi complete. În concluzie, pentru a evita speculaţiile, vreau să se ştie că în această dimineaţă m-am prezentat de bunăvoie la sediul DNA Ploiesti pentru a recupera hard-disk-urile aparţinând SC Exfin 2000, în care am calitatea de administrator şi asociat”, scrie Alexandra Herţanu într-un mesaj postat pe Facebook în urmă cu aproape o oră.

În acelaşi mesaj ea precizează că, în acelaşi timp, procurorii i-au solicitat să dea o declaraţie în calitate de martor şi a acceptat acest lucru.

“Cu această ocazie, mi s-a solicitat şi am acceptat să dau o declaraţie de martor. Asta a fost tot!”, spune Alexandra Herţanu.

Ea mai menţionează că vrea să facă cunoscut şi faptul că, “în ciuda informaţiilor vehiculate în presă”, ea, mama sa ori SC Exfin 2000 nu au avut niciodată niciun fel de legătură contractuală cu SC Grossman Engineering SRL.

oi, sora premierului Victor Ponta, Alexandra Florina Herţanu, a ieşit, după două ore de audieri, din sediul DNA Ploieşti, fără a face declaraţii şi spunând doar că a avut ceva “de recuperat”.

Alexandra Florina Herţanu, care a ajuns, joi dimineaţă, în jurul orei 9.00, la DNA Ploieşti, intrând fără a face declaraţii, a părăsit sediul DNA Ploieşti după aproximativ două ore. La ieşire, aceasta a afirmat doar: “Am avut ceva de recuperat”, urcând apoi într-un taxi care o aştepta în curtea instituţiei.

Întrebată dacă era conştientă de ceea ce făcea soţul său, Iulian Herţanu, sora premierului a răspuns: “Sunt conştientă în general”.

Potrivit unor surse din interiorul DNA Ploieşti, Alexandra Herţanu a fost audiată în calitate de martor.

Tot joi, au fost audiaţi la DNA Ploieşti şi foştii prefecţi de Prahova Radu Oprea şi Corneliu Popescu, ambii spunând că au fost audiaţi în calitate de martori. În timp ce Popescu a declarat, la ieşirea din sediul instituţiei, că a fost audiat într-un dosar privind retrocedarea a 50 de hectare de pădure familiei Cantacuzino pe raza localităţii prahovene Floreşti, senatorul PSD Radu Ştefan Oprea a spus că nu poate da detalii despre ce dosar este vorba, menţionând doar că “sub nicio formă” nu este vorba despre dosarul lui Iulian Herţanu.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/sora-premierului-ponta-pe-facebook-am-mers-la-dna-sa-recuperez-hard-disk-uri-ale-sc-exfin-2000-13898505

Ploieşti – Miting pentru susţinerea echipei de fotbal FC Petrolul – video

Foto: (c) Anamaria TOMA/ AGERPRES FOTO
AGERPRES/(AS — autor: Anamaria Toma; editor: Mircea Lazaroniu)

Peste o mie de suporteri ai echipei de fotbal FC Petrolul Ploiești participă vineri seară în centrul municipiului Ploiești la un miting de susținere a acestei formații, în condițiile în care conducerea clubului este cercetată în arest preventiv pentru evaziune fiscală și spălare de bani.

Manifestanții au scandat împotriva conducerii clubului, dar și lozinci de susținere a echipei, membrii galeriei cântând părți din imnul Petrolului, pe un fundal de sunet de tobe.

Manifestanții au afișat două bannere de dimensiuni mari pe care sunt inscripționate mesajele “Petrolul nu moare niciodată”, “Suporteri de carton, azi vi se vede adevărată față. Voi în fotoliu la căldură, noi cu Petrolul aici pe viață”.

De asemenea, aceștia afișează steaguri în culorile grupării, steaguri cu un cap de lup care este simbolul clubului, dar și steaguri albe cu mesaje precum “Petrolul suntem noi”, “Uniți pentru Petrolul” și “Petrolul nu moare”.

Octav Preda, unul dintre reprezentanții suporterilor în relația cu FC Petrolul Ploiești, a declarat că manifestarea este menită să atragă atenția faptului că echipa are nevoie de susținere, iar autoritățile trebuie să găsească soluții având în vedere situația dificilă a acesteia.

Protestul este autorizat să dureze până la 18,30, manifestanții fiind supravegheați de jandarmi și poliție.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

PERCHEZIŢII la firma surorii şi cumnatului lui Victor Ponta. Cumnatul lui Ponta, Sebastian Ghiţă, preşedintele CJ Prahova şi deputatul Vlad Cosma, aduşi la audieri la DNA Ploieşti

Mediafax

Procurorii DNA au făcut 14 percheziţii, în Bucureşti şi Ploieşti, la sediile mai multor societăţi comerciale, între care şi cea a surorii şi cumnatului lui Victor Ponta, Iulian Herţanu, precum şi la locuinţa acestora, într-un dosar privind infracţiuni de fraudare a fondurilor UE. Iulian Herţanu, deputatul Sebastian Ghiţă, preşedintele CJ Prahova Mircea Cosma şi deputatul PSD Vlad Cosma au fost aduşi la DNA Ploieşti pentru audieri.

UPDATE 13:25 – Deputatul PSD Vlad Cosma este şi el audiat la DNA Ploieşti

Deputatul PSD Vlad Cosma este şi el audiat, marţi, la DNA Ploieşti, în dosarul vizând fraudarea de fonduri UE şi în care au fost aduşi cu mandat la DNA Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, şi parlamentarul Sebastian Ghiță.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Vlad Cosma, fiul şefului CJ Prahova, Mircea Cosma, a fost adus cu mandat la sediul DNA Ploieşti.

UPDATE 12:36 – Preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma, adus la DNA Ploieşti, în dosarul cumnatului lui Ponta

Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, a fost adus de anchetatori, marţi, la sediul DNA Ploieşti, pentru a fi audiat în dosarul în care este vizat Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta şi în care a fost adus cu mandat şi deputatul Sebastian Ghiţă.

Mircea Cosma a ajuns la sediul DNA Ploieşti în jurul orei 12.30, fiind adus de procurori cu o maşină cu girofar.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Mircea Cosma a fost adus cu mandat de aducere pentru a fi audiat în dosarul care vizează modul de derulare a lucrărilor pentru introducerea canalizării în zeci de localităţi din Prahova, inclusiv Comarnic.

Lucrările sunt făcute în baza unui proiect european, fiind executate de SC Hidro Prahova SA, societate constituită prin asocierea Consiliului Judeţean Prahova cu mai multe consilii locale din judeţ, precum şi de SC Euroconstruct Trading 98 SRL şi SC Grossman Engineering Group SRL, una din firmele lui Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta.

Întrebat dacă are vreo legătură cu contractul de canalizare de la Comarnic, Mircea Cosma a răspuns că “legătură constă în faptul lucrările se derulează în judeţul Prahova”.

UPDATE 11:56 – Sebastian Ghiţă, adus cu mandat la DNA Ploieşti, fiind suspect în dosarul cumnatului lui Ponta

Deputatul Sebastian Ghiţă a fost adus cu mandat, marţi, la DNA Ploieşti, el fiind suspect în dosarul în care este vizat Iulian Herţanu, cumnatul premierului Ponta. ”Am venit cu mandat, am primit citaţie”, a spus Sebastian Ghiţă, care a ajuns la DNA Ploieşti în jurul orei 11.50.

ulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost adus, marţi, la DNA Ploieşti, pentru a fi audiat în dosarul în care procurorii DNA au făcut percheziţii la mai multe firme, pentru infracţiuni de fraudare a fondurilor Uniunii Europene, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Iulian Herţanu a fost adus la DNA Ploieşti în jurul orei 11.30, cu o dubă a Jandarmeriei, nefăcând nicio declaraţie jurnaliştilor aflaţi acolo.

De asemenea, anchetatorii au descărcat la sediul DNA Ploieşti şi mai multe documente şi calculatoare ridicate în urma percheziţiilor făcute marţi dimineaţă în acest dosar.

cititi mai mult pe http://m.mediafax.ro/social/perchezitii-la-firma-surorii-si-cumnatului-lui-victor-ponta-cumnatul-lui-ponta-sebastian-ghita-presedintele-cj-prahova-si-deputatul-vlad-cosma-adusi-la-audieri-la-dna-ploiesti-13836443

Sebastian Ghiţă, adus cu mandat la DNA Ploieşti, fiind suspect în dosarul cumnatului lui Ponta

Mediafax

Deputatul Sebastian Ghiţă a fost adus cu mandat, marţi, la DNA Ploieşti, el fiind suspect în dosarul în care este vizat Iulian Herţanu, cumnatul premierului Ponta. ”Am venit cu mandat, am primit citaţie”, a spus Sebastian Ghiţă, care a ajuns la DNA Ploieşti în jurul orei 11.50.

Răspunzând unei întrebări, Ghiţă a spus că are calitatea de suspect în acest dosar, în care este vizat Iulian Herţanu, cumnatul premierului.

Întrebat despre contractul cu fonduri europene derulat la Comarnic pentru introducerea canalizării în localitate, Ghiţă a spus: ”Ştim cu toţii că lucrările acolo nu au mers aşa cum trebuia, că stagnează, iar firma nu a reuşit să performeze şi să termine acea lucrare publică. Nu cunosc mai multe alte detalii”.

Întrebat dacă a fost implicat în acest contract, deputatul a spus că nu. Întrebat, de asemenea, de ce a fost adus cu mandat la DNA, dacă nu este implicat în acest contract, Ghiţă a răspuns: ”Îl cunosc pe om (Iulian Herţanu -n.r.) şi probabil că procurorii vor să se convingă de natura relaţiilor mele cu dânsul”.

Întrebat dacă este prieten cu Iulian Herţanu, deputatul de Prahova Sebastian Ghiță a spus că îl cunoaşte, că l-a văzut ”de câteva ori, cu diferite ocazii”, că nu are o relaţie foarte strânsă cu acesta, dar că ”presupune despre asta este vorba”.

Iniţial, Sebastian Ghiţă a spus că nu cunoaşte calitatea în care a fost chemat la DNA Ploieşti, spunând că ”este o instituţie unde nu doreşti să ai calităţi.

În final, la întrebările jurnaliştilor, el a citit de pe un mandat de aducere pe care îl ţinea în mână, răspunzând că are calitatea de suspect.

La ora transmiterii acestei ştiri, la DNA Ploieşti sunt audiaţi Iulian Herţanu, cumnatul premierului Ponta, fostul consilier judeţean în CJ Prahova Mihai Coman, precum şi o altă persoană suspectată în acest dosar.

Potrivit unor surse judiciare, un rol important în acest dosar îl are Mihai Coman, care în prezent este consilier la SC Hidro Prahova SA, societate constituită prin asocierea Consiliul Judeţean Prahova cu mai multe consilii locale din judeţ şi care de câţiva ani derulează cel mai important proiect european din Prahova, pentru introducerea canalizării în mai multe localităţi.

Mihai Coman a fost consilier judeţean PSD în mandatul 2000-2004 şi deţine firma SC Indserv din Ploieşti.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Ploieşti fac cercetări într-o cauză penală privind infracţiuni asimilate celor de corupţie şi infracţiuni de fraudare a fondurilor Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă transmis marţi de DNA.

Potrivit sursei citate, în acest dosar au loc 14 percheziţii, majoritatea în Bucureşti şi Ploieşti, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că una dintre firmele la care se fac percheziţii este SC Exfin SRL, punctul de lucru din Bucureşti, firmă fondată de Cornelia Naum, mama premierului Victor Ponta, care este controlată în prezent de către sora şi cumnatul primului ministru, Alexandra şi Iulian Herţanu.

Cititi mai mult pe http://m.mediafax.ro/social/sebastian-ghita-adus-cu-mandat-la-dna-ploiesti-fiind-suspect-in-dosarul-cumnatului-lui-ponta-13837865