Articole

1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

foto preluat de pe www.facebook.com
articole preluate de pe: www.semnez.euwww.monitoruljuridic.ro

 

Revizuirea propusă

Vrem ca Unirea Basarabiei cu România să fie posibilă efectiv și din punct de vedere Constituțional. Consolidăm voința de unire a oamenilor printr-o prevedere explicită în Constituție, care să garanteze că înfăptuirea actului este doar o problemă de ani.

 

PREAMBUL LA CONSTITUȚIA ROMÂNIEI:

Conștienți că fiii și nepoții noștri trebuie să se bucure de un viitor de libertate și avuție, de șansele de împlinire pe care generațiile noastre nu le-au avut, într-un stat unificat, democratic, european și prosper, hotărâți să edificăm procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române, în concordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de drept internațional în vigoare, prin reîntregirea neamului românesc pe cale pașnică, liber consimțită, fără niciun amestec din afară, pentru a munci împreună la realizarea și mulțumirea comună, alături de celelalte popoare ale Europei civilizate, adoptăm prezenta Constituție.

 

semnati aici 1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

descarcati aici tabelul pentru semnaturi

Fii voluntarul campaniei 1 MILION PENTRU UNIRE.
Aplică pe https://www.semnez.eu/
#EuSunt1DintrUnMilion.

 

Etapele demersului

CARE SUNT ETAPELE REVIZUIRII CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI?

01. Înființarea Comitetului de Iniţiativă și elaborarea proiectului de lege – Aprilie 2018

02. Semnarea documentelor de către Comitetul de Inițiativă, în fața notarului – 09.05.2018

03. Depunerea la Senat/Consiliul Legislativ a Proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, însoțit de expunerea de motive – 23.05.2018

04. Publicarea în Monitorul Oficial a proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, a expunerii de motive și a avizului Consiliului Legislativ – în desfășurare

05. Colectarea, în termen de 6 luni, a minim 500.000 de semnături valide, de la cetățeni cu drept de vot, din minim jumătate din județele țării, cel puțin 20.000 de semnături de fiecare județ – în desfășurare

06. Depunerea semnăturilor și a dosarului de revizuire la Senat/Parlament

07. Procedura prealabilă de avizare de către Curtea Constituțională

08. Dezbaterea și votarea în Parlament a propunerii legislative

09. Desfășurarea referendumului național și validarea acestuia de către Curtea Constituțională

10. Publicarea în Monitorul Oficial a formei revizuite

 

PROIECT DE LEGE nr. 745 din 24 iulie 2018 Propunere privind revizuirea Constituţiei prin introducerea unui preambul

EMITENT: Parlamentul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 802 din 19 septembrie 2018

 

EXPUNERE DE MOTIVE

Expresie a libertăţii, spiritului civic şi democraţiei constituţionale, milioane de români venim să arătăm ca necesar în noua Constituţie revizuită şi un preambul, pentru ca întotdeauna înţelegerea textului constituţional să poată fi făcută prin prisma unui set de valori pe care le considerăm intrinseci şi de la care nu se poate deroga, întrucât după ele se ghidează viaţa noastră şi activitatea constituţională a statului, care trebuie să fie conformă cu aspiraţiile cetăţenilor, statul şi guvernarea nefiind un scop, ci un mijloc pentru asigurarea drepturilor şi fericirii cetăţenilor.

În contextul în care constituţiile moderne evidenţiază un pact între suveran şi naţiune sau între puterea legislativă şi popor, este necesar ca acordul dintre guvernanţi şi guvernaţi să cuprindă un angajament de valori naţionale imuabile care să reprezinte fundamentul realităţii constituţionale a statului nostru. Angajamentul ar stabili repere pentru cetăţeni în acţiunile lor şi pentru instituţiile statului în materializarea interesului public.

Constituţiile mai multor state ale lumii încep cu un preambul, o introducere succintă în care sunt prezentate valorile, principiile şi obiectivele popoarelor, aspecte care stau la baza construcţiei solide a statelor lor. Libertatea, bunăstarea şi fericirea fiecărui cetăţean, precum şi ale generaţiilor viitoare sunt valori şi scopuri enunţate în sinteza reprezentată de preambul, alcătuind împreună o adevărată piatră de temelie a naţiunii.

Introducerea unui preambul în Constituţia României, care face trimitere la năzuinţele poporului român, ar veni în întâmpinarea primului articol al Legii fundamentale, în care se vorbeşte de idealurile Revoluţiei din decembrie 1989 şi garantarea acestora, mai puţin cunoscute de generaţiile născute după căderea comunismului.

Revizuirea Constituţiei prin adăugarea unui preambul are rolul de a consolida raportul dintre stat şi popor, iar afirmarea în cadrul acestuia a unor teme pentru un potenţial proiect de ţară, care să unească în fapte şi în cauză întreaga societate, sub oblăduirea guvernanţilor, va veni să întărească legătura indisolubilă dintre toate părţile care compun o ţară. Astfel, considerăm că acest potenţial proiect nu poate fi altceva decât reîntregirea naţională, act care se aliniază tuturor instrumentelor internaţionale în vigoare şi ratificate de România, acordurilor multilaterale interguvernamentale şi interstatale, care se regăseşte în conformitate cu Actul final al Conferinţei de la Helsinki şi cu practica internaţională care statuează principiul egalităţii între popoare şi dreptul acestora la autodeterminare, şi care este de mare importanţă pentru viitorul prosper al României şi al românilor de pe ambele maluri ale Prutului. În acest sens avem un exemplu concret şi accesibil care ne ghidează în demers: modelul german de reunificare.

În plus, în lumina Declaraţiei Parlamentului României, adoptate la 27 martie 2018, în ziua Centenarului Unirii Basarabiei cu România, este reconfirmată ca legitimă dorinţa de Reunire a populaţiei, pe căi democratice, liber consimţite, pentru continuarea firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române. Totodată, disoluţia URSS şi proclamarea independenţei statelor baltice prin reluarea statutului juridic şi de drept internaţional anterior ocupaţiei sovietice, precum şi Rezoluţia Senatului Statelor Unite ale Americii nr. 148 din 1991, care arată că Guvernul American va susţine eforturile de reunificare a României cu Republica Moldova, după luptele pentru limba română şi libertate ale moldovenilor din stânga Prutului, încununate prin Declaraţia de independenţă adoptată de Marea Adunare Naţională din Chişinău la 27 august 1991, atribuie o forţă juridică ce dublează imensa forţă morală conferită de îndelungi suferinţe ale poporului nostru şi ale naţionalităţilor conlocuitoare, printre care amintim deportările, torturile, înfometările, crimele împotriva umanităţii.

Revizuirea Constituţiei prin introducerea preambulului propus va întări legitimitatea acesteia şi revalidarea complinită şi împlinită prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, din 1918, neînfrântă de vreo altă adunare legală.

 

Comitetul de Inițiativă pentru revizuirea Constituției prin introducerea unui preambul este alcătuit din 24 de membri.

- Năstase Cezar-Victor

- Grecu Alexandru

- Rotaru Alexandru

- Modiga Iulia-Rodica

- Iercoşan Patricia-Ioana

- Dumitrescu Aron-Valeriu

- Nicolae Mihai-Viorel

- Antonescu Raluca

- Despa Gabriel-Simion

- Pavel Rodica

- Teacă Florentina

- Mitrică-Constantinescu Cristian

- Druc Mircea

- Mihaiu Liviu-Georgică

- Gheorghe Cătălin

- Lupu Ştefan-Gabriel

- Banu Elza Maria

- Rebigan Stana

- Eftimie Mihai

- Jescu Ionuţ-Cristian

- Bencec Otilia-Terezia

- Blănaru Matei

- Zamfir Constantin-Cătălin

- Lulea Marius-Dorin

 

semnati aici 1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

descarcati aici tabelul pentru semnaturi

Fii voluntarul campaniei 1 MILION PENTRU UNIRE.
Aplică pe https://www.semnez.eu/
#EuSunt1DintrUnMilion.

 

Exemple similare – Constituția Republicii Federale Germania (1949)

Prevedere clară pentru reunificare cu Republica Democrată Germană:

Conștient de responsabilitatea sa în fața lui Dumnezeu și a umanității, urmând hotărârea de a păstra unitatea națională și politică și să servească păcii mondiale ca partener într-o Europă unită, poporul german din regiunile Baden, Bavaria, Bremen, Hamburg, Hesse, Saxonia Inferioară, Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat, Schlesswig-Holstein, Baden-Württemberg și Württemberg-Hohenzollern, în virtuatea puterii sale constitutive, a adoptat această Lege de Bază a Republicii Federale Germane pentru a conferi o nouă ordine vieții politice pentru o perioadă de tranziție. A acționat de asemenea în numele acelor germani a căror participare le-a fost împiedicată. Întregul popor german este chemat să înfăptuiască, prin liberă autodeterminare, unitatea și libertatea Germaniei.

Exemple similare – Constituția Ungariei

Art. D
Având în vedere că există o singură națiune maghiară, care trebuie să rămână unită, Ungaria este responsabilă de soarta cetățenilor maghiari care trăiesc în afara frontierelor sale, trebuie să faciliteze supraviețuirea și dezvoltarea comunităților lor, să le sprijine eforturile de păstrare a identității maghiare, exercitarea efectivă a drepturilor lor individuale și colective, stabilirea formelor de autonomie comunitare şi prosperitatea acestora pe teritoriile natale şi trebuie să promoveze de asemenea cooperarea între ei şi cu Ungaria.

Exemple similare – Constituția Coreei de Sud

Art. 4
Republica Coreeană se obligă să urmărească unificarea și să formuleze și să implementeze o politică de unificare pașnică bazată pe principiile libertății și democrației.

Exemple Similare – Preambulul Constituției Statelor Unite ale Americii

Majoritatea Constituțiilor lumii au un preambul definitoriu.

Noi, Poporul Statelor Unite, in vederea realizării unei Uniuni mai strânse, așezării dreptății, asigurării Liniștii interne, înzestrării pentru apărarea obștească, promovării Prosperității generale si asigurării Binecuvântărilor Libertății pentru noi înșine si pentru Urmașii noștri, decretăm și promulgăm Constituția de față pentru Statele Unite ale Americii.

 

semnati aici 1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

descarcati aici tabelul pentru semnaturi

Fii voluntarul campaniei 1 MILION PENTRU UNIRE.
Aplică pe https://www.semnez.eu/
#EuSunt1DintrUnMilion.

 

INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ

LEGE
de revizuire a Constituţiei României
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ART. I
După titlul Constituţiei României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003, se introduce următorul preambul: “Conştienţi că fiii şi nepoţii noştri trebuie să se bucure de un viitor de libertate şi avuţie, de şansele de împlinire pe care generaţiile noastre nu le-au avut, într-un stat unificat, democratic, european şi prosper, hotărâţi să edificăm procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional în vigoare, prin reîntregirea neamului românesc pe cale paşnică, liber consimţită, fără niciun amestec din afară, pentru a munci împreună la realizarea şi mulţumirea comună, alături de celelalte popoare ale Europei civilizate, adoptăm prezenta Constituţie.”

ART. II
Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

AVIZ
referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei prin introducerea unui preambul
Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei prin introducerea unui preambul, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R1.127 din 04.07.2018 şi înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. D707/04.07.2018,

CONSILIUL LEGISLATIV,

în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi art. 46 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare,
avizează favorabil iniţiativa legislativă a cetăţenilor, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are ca obiect revizuirea Constituţiei României, republicată, în sensul introducerii unui preambul, astfel încât, potrivit Expunerii de motive, înţelegerea textului constituţional să poată fi făcută prin prisma unui set de valori considerate intrinseci şi de la care nu se poate deroga.
Prin obiectul său de reglementare, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituţionale, fiind incidente prevederile din art. 151 din Legea fundamentală.

2. Fără a ne pronunţa asupra oportunităţii soluţiei legislative preconizate, menţionăm că, potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, preambulul enunţă, în sinteză, scopul şi, după caz, motivarea reglementării. Având în vedere rolul acestei părţi constitutive, întrucât motivarea trebuie să stea la baza reglementării şi să o preceadă, este de analizat dacă un preambul ar putea fi introdus în cuprinsul unui act normativ ulterior adoptării acestuia.

În acest sens, s-ar putea afirma că introducerea unui preambul în cuprinsul unei legi fundamentale este apanajul exclusiv al Adunării Constituante Originare, întrucât cuprinde descrierea sintetică a obiectivelor, condiţiile şi motivele care, la un anumit moment, au determinat adoptarea unei noi Constituţii, neputând fi introdus printr-o lege de revizuire a Constituţiei.

Precizăm că în preambulul mai multor legi fundamentale ale unor state europene se face referire la momentul adoptării acestora:

a) preambulul Constituţiei Republicii Bulgaria debutează cu expresia “Noi, Membrii celei de-a Şaptea Mari Adunări Naţionale …”;

b) preambulul Constituţiei Republicii Cehe debutează astfel: “Noi, cetăţenii Republicii Cehe din Boemia, Moravia şi Silezia, la momentul restaurării statului independent ceh …”;

c) în preambulul Constituţiei Republicii Letonia, în primul paragraf se reţine că “Poporul leton a adoptat următoarea Constituţie în cadrul Adunării Constituante, liber alese;

d) în ultimul paragraf al preambulului Constituţiei Republicii Portugheze se prevede că “Întrunindu-se în sesiune plenară pe data de 2 aprilie 1976, Adunarea Constituantă adoptă prin prezenta şi decretează următoarea Constituţie a Republicii Portugheze:”;

e) în finalul preambulului Constituţiei Republicii Slovenia se menţionează: “Adunarea Republicii Slovenia adoptă prezenta Constituţie”;

f) Potrivit preambulului Constituţiei Regatului Spaniei, “Poporul spaniol (…) îşi proclamă voinţa de (…) a consolida contextul juridic actual ce asigură supremaţia statului de drept ca expresie a voinţei poporului”.

Întrucât, aşa cum s-a subliniat în doctrină*1), “orice constituţie poate fi modificată pentru a ţine tot timpul pasul cu evoluţia relaţiilor sociale ce cad în câmpul ei de reglementare normativă”, revizuirea Constituţiei este posibilă, potrivit titlului VII al Legii fundamentale, cu respectarea strictă a limitelor revizuirii prevăzute de art. 152 din Constituţie.
*1) C. Ionescu în Cristian Ionescu, Corina Adriana Dumitrescu – “Constituţia României – Comentarii şi explicaţii” – Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2017, p. 1618.

Din acest punct de vedere, ar fi de analizat în ce măsură referirea, din preambulul propus, la “reîntregirea neamului românesc pe cale paşnică” este în concordanţă cu limitarea revizuirii Constituţiei în ceea ce priveşte integritatea teritorială.

3. Sub rezerva observaţiilor de la punctul anterior din aviz şi având în vedere că, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 189/1999, republicată, propunerea legislativă care face obiectul iniţiativei legislative se întocmeşte de comitetul de iniţiativă în forma cerută pentru proiectele de lege, este necesar ca proiectul să fie reformulat, cu respectarea normelor de tehnică legislativă.

În acest sens, titlul proiectului ar trebui să aibă următoarea redactare:
Lege de revizuire a Constituţiei României”

După titlu, având în vedere normele de tehnică legislativă, trebuie prevăzută următoarea formulă introductivă:
Parlamentul României adoptă prezenta lege.”

Intervenţia legislativă preconizată trebuie să facă obiectul unui articol, marcat ca art. I, cu următoarea parte dispozitivă:

“ART. I
După titlul Constituţiei României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se introduce următorul preambul:”

În continuare, se va reda între ghilimele textul preambulului.
În plus, pentru asigurarea unei reglementări complete, proiectul trebuie să cuprindă, într-un articol distinct, şi norma privind supunerea spre aprobare prin referendum a revizuirii Constituţiei, în următoarea redactare:

“ART. II
Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată”

PREŞEDINTE,
dr. DRAGOŞ ILIESCU

Bucureşti, 24 iulie 2018.
Nr. 745.

 

semnati aici 1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

descarcati aici tabelul pentru semnaturi

Fii voluntarul campaniei 1 MILION PENTRU UNIRE.
Aplică pe https://www.semnez.eu/
#EuSunt1DintrUnMilion.

 

articole preluate de pe www.semnez.eu; www.monitoruljuridic.ro

(George Simion) Unirea Republicii Moldova cu România – proiect european

Unirea Republicii Moldova cu România – proiect european (UNITED. Better for Europe, better for people, better together – titlul prezentării din Parlamentul European)

foto si articol preluate de pe adevarul.ro

6 septembrie 2018

 

În premieră, vocea Unirii s-a făcut auzită răspicat într-o audiere publică din Parlamentul European. Viitorul Republicii Moldova se hotărăşte şi în instituţiile europene, bănuite de multe ori pe nedrept, de amorţeală sau indiferenţă. La Bruxelles a fost prezentă o delegaţie de primari unionişti din România şi Republica Moldova, alături de istorici, academicieni şi vectori de opinie.

La invitaţia europarlamentarului independent Mircea Diaconu, circa 30 de membri ai Ligii Aleşilor Locali Unionişti au contribuit la dezbaterea conferinţei prilejuite de Centenarul Marii Uniri a României. Lor li s-au adăugat reprezentanţii comunităţii etnicilor români din Cernăuţi (Ucraina), Vasile Tărâţeanu, şi Bugeac, Anatol Popescu, a românilor de pe Valea Timocului din Serbia, Zavisa Jurj, academicieni şi politicieni din Republica Moldova, deputatul român Constantin Codreanu, simpatizanţi şi activişti unionişti de pe cele două maluri ale Prutului, dar şi profesionişti din ţară şi din Diaspora.

Fotografii din cadrul evenimentului aici

Sala de şedinţe care a găzduit conferinţa a răsunat de emoţia din vocea basarabenilor care ne povesteau abuzurile la care sunt supuşi într-un stat a cărei putere politică este capturată de clanuri mafiote. Dar poate mai important a fost faptul că oameni cu expertiză au discutat concret despre modalităţi de colaborare, pe de-o parte între unităţile teritorial-administrative, pe de altă parte între acestea şi statul român. Mai întâi în plenul conferinţei şi apoi în cadrul unor întrevederi private cu o serie de europarlamentari români din partea mai multor partide şi independenţi care au câştigat mandate în Parlamentul European, pragmatismul a prevalat, s-au schimbat idei şi contacte şi s-au pus bazele unor colaborări ulterioare. Dezbaterea a decurs firesc şi singurul aspect la care n-am avut răspuns în faţa celor care m-au întrebat a fost că, de peste 10 ani de când România face parte din Uniunea Europeană, a fost primul prilej care li s-a acordat acestor voci de a vorbi cu glasul Basarabiei la Bruxelles, în centrul puterii europene.

 

Să avem curajul să propunem Europei o temă generoasă: Unirea noastră

De ce n-am spune mai des în Parlamentul European că Basarabia e România şi că obiectivul nostru de ţară este reîntregirea naţiunii române prin unirea pe cale paşnică şi consensuală a celor două state româneşti? Ce altceva în afară de ignoranţă, comoditate şi exces de conformism faţă de birocraţii de la Bruxelles şi Strasbourg ne împiedică să aducem aceste teme în prim-planul relaţiei României cu Uniunea Europeană?

Unirea României cu Republica Moldova poate fi proiectul de perspectivă cu care ţara noastră să aibă un impact pozitiv asupra Uniunii Europene. Într-o Europă care se desolidarizează şi se scindează pe falii etnice sau economice ce exemplu minunat ar oferi România punând în discuţie reunificarea poporului român? După căderea comunismului în Europa, singurul exemplu de reîntregire statală a fost unificarea Germaniei, iar tendinţa curentă este una de sciziune, suficient fiind să privim la Spania (Catalonia) sau Marea Britanie (Scoţia).

Discutând cu europarlamentari străini, este lesne de constatat că, în larga lor majoritate, ei nici măcar nu sunt conştienţi de faptul că Republica Moldova a făcut parte din România, că oamenii de rând vorbesc limba română sau că pe noi cei născuţi pe tărâmul de la Nistru pân’ la Tisa ne leagă Ştefan, Eminescu, tricolorul, leul, o istorie comună milenară, precum şi Actul Unirii din 27 Martie 1918, care a fost ratificat la Bucureşti şi Chişinău şi nu a fost invalidat. Şi nu este câtuşi de puţin vina străinilor faptul că ei nu ştiu ori nu le pasă de raptul teritorial din 1940 şi separarea poporului român. Este vina celor cu funcţii de reprezentare în statul român faptul că Basarabia nu face parte din discursul public oficial al României la Bruxelles.

Conferinţa a fost primul pas în direcţia unui lobby activ al societăţii civile din România şi Republica Moldova faţă de Unire. Să ne resemnăm cu graniţa pe Prut este cel mai comod lucru pentru europarlamentarii care au primit loc eligibil pe listele de partid spre a se odihni 5 ani la Bruxelles, cu salariul şi facilităţile oferite de demnitatea funcţiei, fără a face nimic altceva decât a răspunde ordinelor politice.

Resping cu tărie făţărnicia factorilor politici români care afirmă că susţin parcursul european al Republicii Moldova, deşi cunosc faptul că Uniunea Europeană nu are niciun interes către extinderea spre Est, iar Acordul de Asociere semnat în 2014 este în fapt un capăt de linie în relaţia Chişinău-Bruxelles.

 

Oligarhii şi afiliaţii lor conduc Republica Moldova într-o manieră abuzivă

Republica Moldova nu este câtuşi de puţin pregătită pentru aderarea la UE, nici măcar cât era de pregătită România în momentul accederii din 2007. Singurul sens pe care îl au cele 6 (şase!) judeţe româneşti interbelice care astăzi formează Republica Moldova este în componenţa României. Câştigul ar fi deopotrivă pentru poporul român reîntregit şi pentru Uniunea Europeană şi NATO, care ar dobândi între Prut şi Nistru o zonă stabilizată prin garanţiile americane faţă de România, suficiente pentru a descuraja eventualele agresiuni dinspre Răsărit. Rezultatul pragmatic al reunificării ar fi acela că armata modernă a României, formată din 90.000 de militari profesionişti şi susţinută de Statele Unite, va controla frontiera pe Nistru cu mult mai bine decât o pot face în prezent 5.000 de militari moldoveni.

În pofida sprijinului politic şi asistenţei financiare din partea Uniunii Europene, Republica Moldova este un stat eşuat, corupt, violent, nedemocratic, fragil, iar eşecurile sale subminează politicile europene în regiune şi contribuie la creşterea sentimentului anti-european în rândul populaţiei.

Pe de altă parte, reunificarea malurilor Prutului va aduce şi în R.Moldova legea europeană, ordinea constituţională specifică statelor UE, precum şi mecanismele anticorupţie din România renumite la nivel continental prin eficienţa lor.

Un mic grup de oligarhi şi acoliţii lor tratează Moldova ca pe un domeniu feudal

Ajutorul UE către Chişinău a fost delapidat sau în cel mai bun caz risipit. Un miliard de dolari americani a dispărut, fiind furat din sistemul bancar moldovenesc (hoţul este cunoscut de toţi – de culmea!), şi peste 300 de milioane de euro din ajutorul UE au fost deturnate de către oligarhii locali în ultimii ani, motiv pentru care programul de asistenţă UE a devenit nepopular în rândul cetăţenilor de bună credinţă ai Republicii Moldova.

Video

Conferinţa principală a evenimentului a fost transmisă în direct de către Calea Europeană:

Economia moldovenească totalizând 4 miliarde de euro este comparabilă cu a unui singur judeţ românesc. Ridicarea ei la nivelul românesc adică la 65% din standardul UE, ar costa 1,5% din PIB-ul României pe an, timp de 8 ani. Şi să nu scăpăm din vedere faptul că economia moldovenească este deja integrată în arhitectura economică a Uniunii Europeane, aceasta constituind principalul partener, cu care realizează 70% din schimburile comerciale, în special în agricultură şi domeniul serviciilor.

Unirea Republicii Moldova cu România - proiect european - foto preluat de pe adevarul.ro

Unirea Republicii Moldova cu România – proiect european – foto preluat de pe adevarul.ro

Peste 85% dintre cetăţenii moldoveni sunt eligibili la ora actuală să devină cetăţeni UE prin redobândirea cetăţeniei române a bunicilor lor. Deja peste 30% dintre moldoveni sunt cetăţeni europeni (români) sau rezidenţi de drept în spaţiul comunitar european. Beneficiul reunificării ar fi o justiţie europeană pentru încă două milioane de cetăţeni moldoveni (rezidenţi la ora actuală în Republica Moldova) care nu deţin cetăţenia română.

Dar mai presus de toate, reunificarea României ar fi un exemplu de succes al forţei UE de transformare a ţărilor din componenţă. „Unitate în diversitate” este deviza Uniunii Europene, iar Unirea noastră este un proiect generos care nu exclude nicio minoritate şi nicio categorie socială a Republicii Moldova. Uniţi avem nevoie de fiecare om onest pentru bunăstarea pe care ne-o datorăm nouă înşine.

 

articol preluat de pe adevarul.ro

Din București la Alba Iulia pentru MAREA UNIRE

Din București la Alba Iulia pentru MAREA UNIRE

foto si articol preluate de pe www.facebook.com

Mergem din București (Piața Universității) la Alba Iulia sâmbătă dimineața, 30 iunie. Suntem înapoi luni dimineață(ora 06:00) după un weekend unionist petrecut în Capitala Unirii și care culminează cu aprinderea Flăcării Unirii și începutul Marșului Centenar, pe jos de la Alba Iulia la Chișinău.

Vii cu autocarul București-Alba Iulia? Rezervă-ți locul și plătește la telefon: 0751093836

Înscriere ca participant la MAREA UNIRE / 1 IULIE: http://www.unire2018.ro/1iulie

Înscriere și detalii despre Marșul Centenar: http://www.unire2018.ro/marsul_centenarului

Discursul Comisarul sovietic la Externe Viaceslav Molotov în Sovietul Suprem, privitor la raporturile cu România (29 martie 1940)

Viaceslav Mihailovici Molotov (1890 -1986), sovietic politician și diplomat, a fost unul dintre cei mai importanți conducători ai guvernului sovietic, începând din deceniul al treilea al secolului trecut, când a fost propulsat la putere de către protectorul său, Stalin, până în deceniul al șaselea, când a fost destituit din toate funcțiile de Nikita Hrușciov. A fost principalul semnatar, din partea sovietică, al pactului de neagresiune sovieto-german din 1939 

foto si articol preluate de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

 

La 29 martie 1940 trei luni înaintea ultimatului din 26 iunie 1940 adresat de URSS guvernului român – ministrul de Externe sovietic Veaceslav Molotov (Viaceslav Mihailovici Skriabin, Вячеслав Михайлович Скрябин) ţine un important discurs în faţa Sovitului Suprem, privind pretenţiile URSS, acum aliata Germaniei, faţă de România. Afirmînd că URSS nu are cu România un pact de neagresiune (ceea ce era cu totul neadevărat, întrucît tratatele de la Londra nu fuseseră denunţate), spunea că aceasta se explică prin existenţa unei chestiuni litigioase, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de URSS. Discursul a rămas inedit şi vom vadea de ce. Iata pasajul cu privire la Basarabia:

‘’Dintre statele vecine din sud pe care eu le-am mentionat, România esre cea cu care noi nu avem un pact de neagresiune. Acest fapt se datorează existenţei unei dispute nerezolvate, şi anume problema Basarabiei, a cărei ocupare de către România, Uniunea Sovietică nu a recunoscut-o niciodată, deşi noi nu am ridicat niciodată problema recîştigării Basarabiei prin mijloace militare. De aceea nu există nici un temei pentru înrăutăţirea relaţiilor sovieto-române. Este adevărat că, de mult timp, noi nu avem un ministru plenipotenţial în România, iar îndatoririle acestuia au fost îndeplinite de un însărcinat cu afaceri. Faptul acesta s-a datorat unor împrejurări specifice din trecutul apropiat.’’
Care sunt ‘’împrejurările specifice’’?

Molotov se grăbeste sa le explice:

’’Dacă este cazul să ne ocupăm de această problemă, atunci trebuie sa reamintim rolul dubios pe care l-au jucat autorităţile române în anul 1938 în legătura cu Butenko, ambasadorul Uniunii Sovietice în România. Este binecunoscut faptul că ulterior el a dispărut în înprejurări misterioase nu numai din incinta legaţiei, ci şi din România, şi nici pînă astăzi guvernul sovietic nu a reuşit să obţină vre-o informaţie autentică cu privire la dispariţia lui şi, ceea ce este şi mai mult, s-a sperat ca noi vom crede ca autorităţile române nu au nimic de-a face cu această afacere scandaloasă şi criminală. Nu mai este nevoie să spunem că astfel de lucruri ne se întîmplă într-o ţară civilizată sau întru-n stat bine organizat în acest scop. În urma acestei afaceri, motivul pentru care am întîrziat să numim un ministru al Uniunii Sovitice în România, este cît se poate de clar. Este de presupus însa că România va întelege că astfel de lucruri nu pot fi tolerate.’’

După cum se observă, Molotov pune cu ipocrizie neincherea unui tratat de neagresiune cu Romania nu pe seama ambiţiilor sovietice şi ale Kominternului, manifestate încă de la începutul anilor ’20, de acaparare a Basarabiei – pod strategic al sovieticilor spre Balcani şi sudul Europei – ci pe un incident diplomatic nefericit, în care România nu a avut, de altfel, nici un rol: dispariţia subită a ambasadorului sovietic Butenko la Bucureşti, în urma proceselor politice staliniste instrumentate la Moscova.

Declaraţia lui Molotov va marca începutul campaniei de anexare a Basarabiei către U.R.S.S..

România Mare - Judeţele din care erau alcătute regiunile tradiționale ale României între 1925 și 1940 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

România Mare – Judeţele din care erau alcătute regiunile tradiționale ale României între 1925 și 1940 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

În scurt timp, pe 21 iunie 1940, Şeful Direcţiei principale politice a Armatei Roşii a transmis regiunilor militare Kiev şi Odessa precizarea că Basarabia “să fie smulsă din mâinile tâlhăreşti ale României boieresti“; în caz de conflict armat între U.R.S.S. şi România, erau precizate obiectivele pe care trebuie să le aiba Armata Roşie: “rapida descompunere a armatei române, a demoraliza spatele (armatei) şi, astfel, a ajuta comandamentul Armatei Roşii să obţină, în cel mai scurt timp şi cu cele mai mici pierderi, victoria deplină“.

La 23 iunie 1940, a doua zi după semnarea actului de capitulare a Franţei, V. Molotov i-a declarat lui Fr. Schulenburg, ambasadorul Germaniei la Moscova, că „soluţionarea chestiunii Basarabiei nu mai suferă nici o amânare. Guvernul sovietic caută, deocamdată, să soluţioneze chestiunea pe cale paşnică, dar el intenţionează să utilizeze forţa în caz dacă Guvernul român va respinge acordul paşnic”.

La 26 iunie 1940, in urma unor consultări speciale cu Germania nazista, U.R.S.S.  a remis României o nota ultimativă, plină de falsuri, cinism, cu dorinţa de a umili un stat pe care îl ştia mai vulnerabil din punct de vedere militar, în care solicită cedarea Basarabiei, Bucovinei de Nord în favoarea U.R.S.S.

Pe 27 iunie 1940 regele României Carol al II-lea a convocat două şedinţe ale Consiliului de Coroană la care s-a pus în discuţie problema ultimatumului sovietic. La prima şedinţă a Consiliului de Coroană rezultatele votării au fost: din cei 26 de participanţi 11 s-au pronunţat pentru respingerea notei ultimative sovietice, 10 – pentru acceptarea ei, 4 – pentru discuţii cu sovieticii, 1 vot a fost rezervat. Astfel, cei mai mulţi participanţi la şedinţă s-au pronunţat pentru respingerea dictatului bolşevic. Suveranul României a observat însă că „în chip cu totul straniu”„…rezultatul votului a fost pentru primirea ultimatumului”.

În după-amiaza aceleiaşi zile, Gh. Tătărescu, Primul-Ministru al României, l-a vizitat pe rege. Din discuţiile avute, Carol al II-lea a înţeles că Gh. Tătărescu „este pentru cedare”. Ideea cedării intrase atât de mult în sufletul unora, scrie în Însemnările sale zilnice regele Carol al II-lea, încât Gh. Tătărescu şi chiar Ion Ilcuş, Ministrul Apărării Naţionale, l-au sfătuit ca Decretul de mobilizare a armatei să nu fie publicat.

La cea de-a doua şedinţă a Consiliului de Coroană, au participat 28 de miniştri şi consilieri regali. Primul-Ministru Gh. Tătărescu a recapitulat cele întâmplate de dimineaţă şi a dat citire notei de răspuns adresate Guvernului sovietic. Şeful Marelui Stat Major, generalul Florea Ţenescu, a prezentat un raport ce conţinea „date uluitoare” privind ponderea forţelor din România şi U.R.S.S., la care au fost adăugate forţele militare ungare şi bulgare. Datele trebuiau „să conducă la întărirea concluziei celor prezenţi că România nu avea altă cale de urmat decât acceptarea pretenţiilor teritoriale ale Kremlinului”. Din cei prezenţi la şedinţă, 21 au votat pentru acceptarea ultimatumului sovietic, 6 s-au pronunţat pentru respingerea lui, iar unul s-a abţinut.

Carol al II-lea a notat în Însemnările zilnice: „Am ieşit din el (de la Consiliul de Coroană – n. – A.P.) amărât şi dezgustat, toţi acei care făceau pe eroii la prânz s-au dezumflat. Numai 6 voturi, din cei 26 prezenţi, au fost pentru rezistenţă. Numele lor merită să fie înscrise cu litere de aur în cartea demnităţii româneşti: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ştefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu. Toţi ceilalţi, cu oarecare nuanţă au fost pentru acceptarea ultimatumului”.

Romania in 1940 with Bessarabia and Northern Bukovina highlighted in orange-red - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Romania in 1940 with Bessarabia and Northern Bukovina highlighted in orange-red – foto preluat de pe en.wikipedia.org

În noaptea de 27 spre 28 iunie 1940, Guvernul sovietic a adresat României a doua notă ultimativă în care cerea următoarele:

„1. În decurs de patru zile, începând cu orele 1400 după ora Moscovei, la 28 iunie, să se evacueze teritoriul Basarabiei şi Bucovinei de trupele româneşti;

2. Trupele sovietice în acelaşi timp să ocupe teritoriul Basarabiei şi partea de Nord a Bucovinei;

3. În decursul zilei de 28 iunie trupele sovietice să ocupe următoarele puncte: Cernăuţi, Chişinău, Cetatea Albă;

4. Guvernul regal al României să ia asupra sa răspunderea în ceea ce priveşte păstrarea şi nedeteriorarea căilor ferate, parcurilor de locomotive şi vagoane, podurilor, depozitelor, aerodromurilor, întreprinderilor industriale, uzinelor electrice, telegrafului.

5. Să se numească o comisie alcătuită din reprezentanţi ai Guvernului român şi ai Guvernului sovietic, câte doi din fiecare parte, pentru lichidarea chestiunilor în litigiu în legătură cu evacuarea armatei române şi instituţiilor din Basarabia şi partea de Nord a Bucovinei”.

Pe data de 28 iunie 1940 trupele sovietice au invadat România, ocupând nu doar Basarabia şi Nordul Bucovinei, ci şi Ţinutul Herţa şi insule de la Gurile Dunării.

Aşadar, după ce a semnat Pactul sovieto-german din 23 august 1939 (Ribbentrop- Molotova), consultându-se de fiecare dată cu Berlinul, conducerea U.R.S.S. a materializat, pas cu pas, prevederile Protocolului adiţional secret, încorporând teritoriile trecute în zona sovietică de interes.

Defilarea tancurilor BT-7 ale armatei sovietice în Chișinău pe 4 iulie 1940 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Defilarea tancurilor BT-7 ale armatei sovietice în Chișinău pe 4 iulie 1940 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Având scopuri bine determinate, ce intrau în flagrantă contradicţie cu interesele fundamentale ale popoarelor, cu normele elementare ale dreptului internaţional, Stalin şi anturajul lui au interpretat anexările drept acte de „binefacere”, de „eliberare” şi de „ocrotire” a popoarelor, drept un „marş triumfal” spre Occident.

Pentru soluţionarea problemelor apărute la cedarea Basarabiei a fost constituită o comisie mixtă sovieto-română, care şi-a desfăşurat lucrările la Odesa, apoi – în altă componenţă – la Moscova. Între altele, comisia a examinat amănunţit stabilirea traseului de frontieră terestră între U.R.S.S. şi România (în Bucovina), precum şi cel de pe Prut şi Dunăre.
Tratatul de frontieră ar fi intrat în vigoare dacă părţile ar fi ajuns la o înţelegere în privinţa tuturor celor trei porţiuni ale hotarului.

Dar sovieticii au insistat foarte mult să-şi păstreze câteva insule româneşti ocupate de armata roşie la gurile Dunării. Vicecomisarul poporului pentru afaceri externe V. Dekanozov insista în faţa reprezentanţilor României asupra desfăşurării unor negocieri: „Pentru U.R.S.S. întărirea poziţiilor sale pe braţul Chilia prezintă un interes însemnat. Este vorba de un interes definitiv…

Sovieticii erau însă intransigenţi privind frontiera cu România. Pe de altă parte, negociatorii români au dat dovadă de curaj şi patriotism. Ei n-au semnat documentul privind porţiunea dunăreană a graniţei impuse de U.R.S.S. şi întrucât partea „dunăreană” a tratatului n-a fost aprobată, n-a fost semnat tratatul în ansamblu.

Astfel, România regală n-a recunoscut şi n-a semnat tratatul de frontieră cu U.R.S.S. În Declaraţia de la Chişinău a Conferinţei internaţionale „Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele sale pentru Basarabia” (26-28 iunie 1991) s-a subliniat:

Anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa – teritorii care nu-i aparţineau şi asupra cărora nu avea nici un drept, a constituit primul act al tragediei naţionale – sfârtecarea României în anul 1940, punând la grea încercare întregul popor român şi aducându-i imense suferinţe şi incalculabile daune. Trecerea totală a acestor teritorii în componenţa U.R.S.S. a avut consecinţe dramatice pentru întregul popor român, îndeosebi pentru populaţia din teritoriile respective”.

 

articol preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

USR: La 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România – viitorul comun este unul european

Președintele USR Dan Barna

foto si articol preluate de pe www.usr.ro

Uniunea Salvați România - USR - foto preluat de pe facebook.com

Uniunea Salvați România – USR – foto preluat de pe facebook.com

27 martie 2018

 

USR: La 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România – viitorul comun este unul european

Președintele USR Dan Barna a ținut un discurs în timpul ședinței solemne a Camerei Deputaților și Senatului, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

USR consideră că patriotismul este întemeiat pe memorie, și chiar dacă memoria poporului român va lega pentru totdeauna anul 1918 de Marea Unire, este necesar să identificăm care sunt valențele patriotismului și idealul nostru de astăzi. Iar răspunsurile ar trebui să conțină toleranță, nu o reactivare a naționalismului în formele lui cele mai negre.

“Mi se pare o întrebare cu atât mai importantă, cu cât vedem în jurul nostru o reactivare a naționalismului, în formele lui cele mai negre – intoleranță, xenofobie, rasism, violență.

Este acesta oare singurul răspuns posibil la întrebarea ce este patriotismul? Singurul fel în care poți să fii patriot astăzi este să îi împingi la marginea societății pe cei care sunt altfel decât tine?

Îți pui o banderolă pe braț, iei un steag în mână și scandezi lozinci. Doar asta înseamnă să fim patrioți? Iei un spray în mână, scrii pe toate zidurile Basarabia e România. Gata, e suficient, ești patriot?”, a declarat președintele USR Dan Barna în plenul Parlamentului.

USR atrage atenția că orice manifestare extremistă sub forma naționalismului nu face decât să divizeze o națiune care încă își construiește identitatea istorică. Modelul de patriotism de astăzi trebuie proiectat într-un viitor european comun, atât pentru România cât și pentru Moldova, pentru că este singurul care are potențialul să ne unească.

După 100 de ani avem nevoie de un nou ideal. Oricât de îndepărtat, oricât de improbabil. De fapt, cum istoria are bunul obicei să se repete, avem același ideal. Un popor român unit într-o Europă unită.

articol preluat de pe www.usr.ro

Marea Adunare Centenară

Marea Adunare Centenară

foto si articol preluate de pe www.facebook.com

 

La data de 25 martie, toată Mișcarea Unionistă va fi la Chișinău pentru a marca 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România! 
Evenimentul se va desfășura în Piața Marii Adunări Naționale, ora 12.00.
100.000 de români vor alege Unirea! Tu vei fi acolo?

Transport organizat din:
București - https://www.facebook.com/events/424768337960701
Timișoara - https://www.facebook.com/events/954895348007781 
Cluj - https://www.facebook.com/events/196505317769170
Iași - https://www.facebook.com/events/494257614303083 
Galați - https://www.facebook.com/events/691984827858703 
Constanța - https://www.facebook.com/events/211730822714649/

Pentru studenți avem un eveniment special:

București - https://www.facebook.com/events/1255973204565558/

articol preluat de pe www.facebook.com

Unire2018.ro – Cel mai mare program de voluntariat pentru Anul UNIRII

Unire2018.ro - Cel mai mare program de voluntariat pentru Anul UNIRII

foto preluat de pe www.facebook.com/unire2018ro

 

Alianța pentru Centenar va crea Marea Hartă Unionistă digitală, disponibilă oricui și oriunde. Harta va servi drept un instrument esențial pentru realizarea Unirii. Este, totodată, cel mai mare program de voluntariat făcut la nivelul Republicii Moldova, României și a întregii Diaspore.

1 Decembrie 2018: FACEM Unirea - foto: facebook.com

1 Decembrie 2018: FACEM Unirea – foto: facebook.com

Mii de voluntari vor concura între ei pentru puncte și pentru locurile fruntașe ale clasamentului, aducându-și totodată aportul la înfăptuirea unui proces istoric de prea mult timp amânat: Unirea Republicii Moldova cu România.

Este pentru prima oară când aprecierea implicării voluntare a unor oameni nu mai depinde de criterii arbitrare, ci se bazează pe reguli clare și niveluri bine definite. Dincolo de un simplu proces de voluntariat, organizațiile unioniste doresc să dea către restul societății de pe ambele maluri de Prut un exemplu de construcție bazată pe valoare.

Fie că vorbim de o țară din Europa, un județ din România sau un sat din Republica Moldova, utilizatorii avansați ca nivel vor putea vedea în timp real datele privind ceilalți unioniști, iar implicarea în proiect nu este condiționată geografic. Premiile cu care vor fi recompensați cei mai bravi voluntari sunt oferite de către alți unioniști, care nu au timp să voluntarieze: de la tricouri și alte materile unioniste până la excursii în România/Republica Moldova sau locuri exotice precum Tenerife (Insulele Canare).

 

Există 3 metode importante prin care puteți să sprijiniți în anul 2018 procesul de unificare a malurilor de Prut:

 

ÎNSCRIINDU-TE CA SUPORTER AL UNIRII – Completezi formularul și răspândești în mediul tău informațiile primite și susținerea pentru proiectul unionist. La finalul zilei vom arăta că suntem sute de mii de suflete care vor să redevenim o singură ȚARĂ.

ACTIVÂND CA VOLUNTAR – Completezi formularul, apoi începi să acumulezi puncte în urma activităților. Crești de la un nivel la altul și pui umărul la scrierea istoriei.

DONÂND – De la 10 lei la mii de euro sau donând resurse materiale, de la cărți la mașini sau excursii, fiecare își aduce contribuția la o mișcare care pornește de jos în sus.

 

Indiferent dacă ești SUPORTER, VOLUNTAR sau/și DONATOR, de fiecare dintre noi va fi nevoie pe 1 Decembrie 2018 și în fiecare zi a anului 2018. Marea Mobilizare Unionistă e despre folosirea tuturor energiilor disponibile în sens unificator.

Punctele din programul de voluntariat vor fi acordate automat, la îndeplinirea unor acțiuni, majoritatea online (comentarii, likeuri, evenimente, promovare etc) care țin de propria persoană, de contactarea altor unioniști sau de atragerea de oameni noi în mișcare (prin intermediul linkului personal). Totodată, pentru cei care se remarcă prin inventivitate și prin rezultate, puncte se acordă și manual, de către coordonatori. O listă completă de acțiuni poate fi găsită aici.

Pentru a deveni cel mai bun unionist dintre unioniști la îndemnul unui mare adevăr istoric: ”Întrebaţi istoria și veţi ști ce suntem, de unde venim și unde mergem” (Mihail Kogălniceanu), aveți nevoie de Implicare, Activism, Curaj și Dragoste de Țară. Împreună putem unifica aceste calități într-o forță unionistă care va face să dispară pentru totdeauna granița dintre frați!

articol preluat de pe www.unire2018.ro

10tv.md

Basarabia e România

2018: Alianța pentru Centenar

Unirea – ODIP

Actiunea 2012

(George Simion) Igor fără de Ţară

Igor Dodon şi simbolul nostru românesc: capul de bour, privit frontal, simbolizând puterea

foto preluat de pe adevarul.ro
articol de George Simion (preluat de pe adevarul.ro)

6 februarie 2018

George Simion - presedintele Platformei Unioniste Actiunea 2012

George Simion – presedintele Platformei Unioniste Actiunea 2012

 

Igor fără de Ţară

Chiar în aceste zile şi în săptămânile şi lunile care vor urma, Republica Moldova se uneşte cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. Pas cu pas, pe măsură ce tot mai multe unităţi administrative semnează Declaraţia de Unire cu Ţara, cărei ţări îi va mai fi preşedinte Igor Dodon?

Inclusiv primarul din satul Sadova, în care trăieşte o covârşitoare majoritate moldovenească şi unde s-a născut Igor Dodon, a anunţat că va vota, alături de mulţi alţi localnici, Declaraţia de Unire până la 27 martie 2018, când se împlinesc 100 de ani de la revenirea Basarabiei alături de România. Până la ora actuală, 12 (douăsprezece) unităţi administrative de pe întinsul Republicii Moldova au semnat deja Declaraţia de Unire cu România, acestea fiind următoarele: Parcova, din raionul Edineţ; Puhoi, Ulmu, Văsieni, Bardar, Ruseştii Noi din raionul Ialoveni; Opaci din raionul Căuşeni; Goteşti din raionul Cantemir, Nişcani şi Săseni din raionul Călăraşi, Sărătenii Vechi din raionul Teleneşti şi Festeliţa din Ştefan Vodă.

Presa liberă din Republica Moldova relatează astăzi declaraţia primarului localităţii Sadova, Vladimir Susarenco, care spune că administraţia consiliului local este de punctul de a semna Declaraţia de Unire şi că are în vedere organizarea de festivităţi majore prin care să sărbătorească 100 de ani de când Sfatul Ţării a votat Unirea cu Ţara.

Să nu mire pe nimeni din România faptul că politicienii din administraţia locală a Republicii Moldova sunt în prezent cei mai curajoşi factori de decizie care depun eforturi pentru Unire în beneficiul cetăţenilor pe care îi reprezintă. În România reîntregită cu Moldova de peste Prut, primarii şi consilierii locali care îşi deservesc cu cinste şi pricepere comunităţile care i-au ales vor continua să fie primari şi consilieri.

Am mai spus-o şi o repet de câte ori am ocazia: în Republica Moldova profesează specialişti foarte buni în domeniile lor: diplomaţi, economişti, ingineri, profesori, inclusiv politicieni. Cu toţii ar fi mult mai împliniţi să-şi practice meseria în România reîntregită sau reprezentând-o până la cel mai înalt nivel european şi mondial. Unii politicieni din administraţia centrală de la Chişinău preferă siguranţa relativă pe care le-o oferă un stat slab şi clientelar, în loc să aibă viziunea şi ambiţia de a conduce o Românie reunificată, cu până la 25 de milioane de cetăţeni. Ca să nu mai vorbim de faptul că interesul legitim general al cetăţenilor moldoveni de orice etnie ar fi să se bucure de bunăstarea şi stabilitatea pe care le propune Europa civilizată, în opoziţie cu himera post-sovietică reprezentată de Uniunea Vamală Euroasiatică. În acest sens, i-am transmis un mesaj lui Igor Dodon, de la Cimitirul Bellu din Capitală:

Pe unii dintre politicienii care se opun cu înverşunare Unirii îi pot înţelege. De pildă, în baza competenţelor profesionale, actualul nepreşedinte Igor Dodon nu ar aspira decât la un post de subsecretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice în România reîntregită. Sau poate ar accepta o slujbă onorifică de director economic într-o companie privată cu capital majoritar rusesc.

Istoria universală, acest fir narativ specific şi profund uman, ne-a lăsat povaţa lui Ioan Fără de Ţară, care a urcat pe tronul Angliei prin uzurpare în secolul al XIII-lea şi a rămas în istorie ca monarh slab. Chiar şi calificativul „slab” pare indulgent când analizăm obiectiv primele 14 luni din mandatul lui Igor Dodon în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Nimic din ce a promis în campania electorală din 2016 nu i-a reuşit până acum, dar găseşte de fiecare dată să arate acuzator către vinovaţii care nu îl lasă să reformeze statul: unioniştii.

Aflat într-un dialog la distanţă cu mişcarea unionistă, care îi asigură consecvent pe locuitorii ambelor maluri ale Prutului că nu va curge sânge la Unire, nepreşedintele Igor Dodon a ieşit recent să declare la NTV Moldova năzdrăvănia că „Unirea înseamnă război civil”. Dacă asta are de gând să facă Igor Fără de Ţară atunci când moldovenii vor cere Unirea cu Ţara, îmi doresc ca el să aibă consilieri buni care să-i reamintească o vorbă înţeleaptă din scriptură: „Cine scoate sabia, de sabie va pieri” (Matei 26:52).

Nu este în interesul nimănui să se ajungă la momente precum cele din 6-8 aprilie 2009, când clădirea Parlamentului şi cea a Preşedinţiei de la Chişinău au fost incendiate de manifestanţi în revolta spontană anti-comunistă aprinsă de fraudarea alegerilor din 5 aprilie. Pe atunci, Dodon era pe faţă comunist, astăzi s-a „rebranduit” socialist, dar este aceeaşi coadă de topor care se opune interesului celor din neamul său. Nu vă lăsaţi induşi în eroare de numele rusificat, căci Igor Fără de Ţară este moldovean la fel cum sunt şi eu, aşa cum declară rudele sale din satul natal Sadova, unde primarul unionist şi localnicii au cântat „Treceţi batalioane române” de 1 Decembrie 2017:

Dacă nefericitul rege medieval Ioan Fără de Ţară era fratele eroului cruciat Richard Inimă de Leu, la fel de nefericitul Igor Fără de Ţară va fi fratele fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici, acum pensionar de lux al Rusiei, dat jos din funcţie în stradă după ce s-a pus împotriva voinţei poporului său.

2018 e despre Basarabia, 2018 e despre Unire!

 

articol de George Simion (preluat de pe adevarul.ro)

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

Pentru ultima zi din an și pentru prima zi din Anul Centenar am legat prin tricolor cele două maluri de Prut

Credit foto: Iulia Modiga, Adrian Lupu

01 ianuarie 2018

 

Comunicat de presă – Acţiunea 2012

31 decembrie 2017

 

Centenar fără graniţă la Prut

Un drapel tricolor cu o lungime record de 100 de metri a legat de Revelion cele două maluri ale Prutului, marcând intrarea în Anul Centenar al Marii Uniri din 1918. Mulţimi de oameni din România şi Republica Moldova au participat la desfăşurarea tricolorului pe un pod feroviar dintre România şi Republica Moldova, în dreptul localităţii Fălciu din judeţul Vaslui.

Alianţa pentru Centenar, ce reuneşte peste 130 de asociaţii civice sub mesajul unionist ‘Basarabia e România’, a organizat împreună cu Primăria Comunei Fălciu primul eveniment din seria de acţiuni care vor sărbători împlinirea unui secol de la Unirea tuturor românilor între graniţele aceluiaşi stat naţional suveran.

Tricolorul românesc a fost întins peste râul Prut, pe podul feroviar în prezent dezafectat care făcea legătura între localitatea vasluiană Fălciu şi oraşul Cantemir din Republica Moldova. Într-un singur glas s-a strigat ‘Unire!’ pentru ca mesajul unionist să se facă auzit până la Bucureşti şi Chişinău.

Desfăşurarea tricolorului peste Prut va fi urmată de alte evenimente prin care vom atrage atenţia asupra necesităţii reîntregirii ţării prin unirea României cu Republica Moldova. Solicităm autorităţilor centrale şi judeţene refacerea podului de la Fălciu atât de necesar economiei locale. Vrem să trecem Prutul şi ca să ne plângem ostaşii căzuţi la ţiganca‘, a declarat George Simion, preşedintele Acţiunii 2012, organizaţie membră a Alianţei pentru Centenar.

Manifestanţii vor sărbători Revelionul 2018 la Casa de Cultură din Fălciu, unde vor avea loc un spectacol de artificii în aer liber, recitaluri folclorice şi o masă tradiţională.

Întregul eveniment s-a desfăşurat în condiţii optime, cu sprijnul autorităţilor din România şi Republica Moldova.

articol preluat de pe www.agerpres.ro

 

Uniți sub tricolor la Prut

articol de Liviu G. Stan

Liviu G. Stan -  foto - facebook.com

Liviu G. Stan – foto – facebook.com

31 decembrie 2017

 

Manifestație inedită în ultima zi din anul 2017: un drapel tricolor cu o lungime de 100 de metri a fost desfășurat de aproximativ 1.200 de unioniști peste Prut.

Mulțimi de oameni din România și Republica Moldova au participat la desfăşurarea tricolorului pe un pod feroviar dintre România şi Republica Moldova, în dreptul localităţii Fălciu din judeţul Vaslui.

„România n-a avut graniță la Prut!”, „Unire”, „Unitate națională”, „Jos hotarul de la Prut!”, „Trăiască, trăiască, trăiască și-nflorească Moldova, Ardealul și Țara Românească!” sunt câteva dintre mesajele scandate de unioniști la manifestație.

Tricolorul românesc a fost întins peste râul Prut, pe podul feroviar în prezent dezafectat care făcea legătura între localitatea vasluiană Fălciu și orașul Cantemir din Republica Moldova. Într-un singur glas s-a strigat „Unire!” pentru ca mesajul unionist să se facă auzit până la București și Chișinău.

cititi mai mult pe infoprut.ro

 

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

Album foto Centenar fără graniță la Prut

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

(George Simion) Toleranţă zero faţă de partidele politice în chestiunea Basarabiei

“Violentul” George Simion şi câinii de pază ai democraţiei la Marșul Unirii: LUPTĂ pentru Basarabia! (22 Octombrie 2016)

foto preluat de pe adevarul.ro

 

Toleranţă zero faţă de partidele politice în chestiunea Basarabiei

articol de George Simion
29 noiembrie 2017

George Simion - presedintele Platformei Unioniste Actiunea 2012

George Simion – presedintele Platformei Unioniste Actiunea 2012

 

Un apel public către partidele politice, la dialog şi la acţiune! O să vă povestesc în acest articol cum am ajuns ca pentru nişte afişe să fim amendaţi cu 10.000 de euro de către doamna Firea, cum funcţionează cenzura în societatea românească şi cum, atunci când primesc ordine, parlamentarii români nu mai răspund la telefoane. Pentru că, nu-i aşa, în campanii electorale sunt primii, iar când vine vorba de ţinut de promisiuni, sunt ultimii.

Subiectul Republicii Moldova este unul care incomodează, care caută să fie băgat sub preş şi care nu este unul de bonton în rândul aşa-zisei elite care conduce societatea românească. O elită transpartinică, în care, când camerele se închid, duşmanii devin cei mai buni prieteni, indiferent că sunt de la PSD, PNL, ALDE, PMP sau chiar USR.

Povestea începe astfel… În urmă cu un an, sătui de evitarea tematicii reîntregirii naţionale, am făcut un marş al Unirii în Bucureşti. Marşul nu a fost autorizat conform cererii noastre şi abia după un protest în faţa Primăriei Generale am primit asigurări din partea viceprimarului Bădulescu că vom putea urma traseul solicitat. Din păcate, presa, poate ocupată, poate cointeresată financiar, nu a relatat despre episod. Numai cei de la EpochTimes au făcut-o, aici. Probabil interesul doamnei Firea era să ne ţină în faţa Guvernului, loc unde noi puteam dialoga cu un prim-ministru care într-o lună îşi termina mandatul şi nu reprezenta o miză reală.

 

Opinia publică

Opinia publică a fost trezită şi şocată când am fost săltat eu de pe stradă de câinii de pază ai democraţiei, jandarmii români. Tot eram întrebaţi de ce nu am respectat traseul marşului: noi am primit asigurări că vom fi lăsaţi să revenim în Piaţa Universităţii. A ieşit un circ televizat de trei zile, în care am reuşit să obţinem totuşi dialogul dorit cu toate partidele politice care aveau să fie concurenţi electorali o lună mai târziu. Cu promisiunile de rigoare…

Totuşi, un preţ cam mare (tăvălirea noastră mediatică, în care am ajuns inclusiv eu! să fiu numit om al PSD-ului) pentru nişte promisiuni care astăzi ajung să fie nerespectate.

 

Primăria contraatacă

Nu mare ne-a fost surpriza când ne-am trezit, ca entitate juridică – PLATFORMA UNIONISTĂ ACŢIUNEA 2012, cu 10 amenzi, fiecare de câte 1.000 de euro, semnate de doamna Firea. Vina noastră este că am fi lipit afişe cu anunţul manifestaţiei în locuri interzise. Pentru aceeaşi faptă, 10 sancţiuni identice! NOTA DE PLATĂ: 10.000 de euro!

Amenzile sunt cât se poate de reale şi vor reprezenta subiectul unei conferinţe de presă săptămâna viitoare, pe care o vom susţine alături de avocaţii care ne ajută să încercăm să scăpăm de ele. Avem astăzi 10 procese pe rol, câte unul pentru fiecare amendă. Această formă de represiune din partea Primăriei reprezintă un atac la libertatea de exprimare şi nu o vom lăsa nepedepsită. Cred că vă imaginaţi ce înseamnă pentru noi suma de 10.000 de euro, care ni se impută astăzi să o plătim.

Iar asta de la domnii din partidul în care se vorbeşte despre MÂNDRIA DE A FI ROMÂN… Se dau milioane pe afişe cu centenarul şi pe site-uri pe care nu intră nimeni, iar noi suntem puşi să plătim?

 

Cu răbdarea treci Prutul?

De anul trecut până acum ne-am înarmat cu răbdare şi am zâmbit frumos. În ciuda zâmbetului nostru, nimeni din Guvernul Grindeanu nu a dorit să dialogheze pe tema Reîntregirii. Nici Guvernul Tudose nu a venit cu o schimbare de atitudine, deşi 130 de organizaţii au format, între timp, la Parlamentul României, pe 20 august, Alianţa pentru Centenar. Ce s-a întâmplat cu adevărat este că, fără să ceară expertiza mediului asociativ, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a copiat identic unele proiecte din zona civică, replică rămasă momentan fără rezultate notabile. Este cazul programului Cunoaşte-ţi Ţara (redenumit Descoperă şi Cunoaşte România) şi a programului de înfrăţiri (în luna aprilie a anului 2016, 450 de primari din R.Moldova veneau la iniţiativa organizaţiei pe care o conduc, Acţiunea 2012, la Parlamentul României pentru a stabili relaţii de colaborare cu omologii din Ţară).

Acelaşi zâmbet diplomatic l-am purtat cu noi şi în Parlament, unde am format un grup de parlamentari care susţin ideea Reunirii. 115 aleşi ai neamului şi-au manifestat dorinţa de a face lucruri concrete, în cadrul GRUPULUI PRIETENII UNIRII.

Să nu vă imaginaţi că “Opoziţia” e mai prejos decât puterea, domnul Orban evitând grupurile de unionişti care nu erau lăsate să afişeze bannere legate de Basarabia pe 6 august la Mausoleul de la Mărăşeşti. La fel, în acest moment, parlamentarilor PNL li se interzice să sprijine unioniştii, deşi promisiunile făcute sunt legate de înfrăţiri de localităţi sau de întâmpinări a unor grupuri care văd România pentru prima dată. USR este partidul unde am găsit cei mai mulţi opozanţi ai ideii de Unire, iar conducerea partidului, în frunte cu Vlad Alexandrescu, a interzis tuturor parlamentarilor să participe la conferinţa de lansare a grupului Prietenii Unirii. “Singurul” partid unionist, PMP, nu a mai ridicat deloc problema numărul 1 din campanie, aceea a unui Minister al Reunificării (deşi, fie vorba între noi, ne-am fi mulţumit şi cu o simplă instituţie care să coordoneze politicile pe zona Republicii Moldova şi să facă puţină ordine în tot haosul instituţional existent).

Am ajuns într-un teatru al absurdului în care astăzi, la Parlament, au fost în vizită o delegaţie a societăţii civile unioniste de peste Prut, cei care duc stindardul identităţii româneşti la Chişinău. Singurul care i-a primit a fost fostul preşedinte Băsescu, ca urmare a dublei sale apartenenţe politice (este de asemenea preşedintele de onoare al Partidului Unităţii Naţionale de la Chişinău):

Nu ştiu dacă noi corturi şi ieşiri în stradă masive vor fi soluţia, sau ce ni se propune pe la colţuri (să ne transformăm în mişcare politică), însă situaţia nu mai este de tolerat!

 

Cerem dialog şi respectarea promisiunilor!

Anul trecut, numai instalarea corturilor în Piaţa Universităţii şi iminenta campanie electorală au dus la scoaterea subiectului Basarabiei de sub preş, mediatizarea lui şi lansarea în spaţiul public a unor planuri concrete.

Marșul Unirii: LUPTĂ pentru Basarabia (Bucuresti, 22 octombrie 2016) - foto:: facebook.com (Basarabia e România)

Marșul Unirii: LUPTĂ pentru Basarabia (Bucuresti, 22 octombrie 2016) – foto:: facebook.com (Basarabia e România)

Astăzi, în prag de 100 de ani de la Marea Unire, cu harta României interbelice interzisă în orice comunicare a statului român, în numele a 130 de organizaţii care compun Alianţa pentru Centenar, solicităm Preşedenţiei, Guvernului şi partidelor politice parlamentare DIALOG. Mai cerem, firesc, respectarea promisiunilor făcute anul trecut. Pe agenda presantă, chiar dacă unii consideră că Unirea nu poate fi un subiect de discuţie, avem totuşi teme majore:

- interconectarea energetică, subiect de care ne-am plictisit să tot auzim, dar să nu vedem rezultate;

- spaţiu mediatic comun, întrucât suntem măcelăriţi propagandistic peste Prut;

- acces liber pe piaţa muncii din România pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Acestea sunt teme reale, care unesc cu adevărat malurile de Prut şi pe care ni le dorim aplicate de urgenţă. Societatea civilă poate face numai într-un anumit grad munca statului, mai departe suntem depăşiţi de situaţie.

Aşadar, facem apel la forţele politice din România să înceapă dialogul pe acest subiect imediat după 1 Decembrie şi să colaboreze şi chiar să folosească expertiza societăţii civile. De asemenea, ne dorim un dialog sincer pe marginea Centenarului, care, din păcate, ajunge să fie folosit ca armă politică şi nu ca moment de coagulare a societăţii.

Dacă cineva consideră că nu e de responsabilitatea Bucureştiului ce se întâmplă cu Chişinăul, dacă cineva e suficient de naiv încât să creadă că în Republica Moldova se decide vreodată ceva de la sine putere, atunci ne merităm soarta.

2018 este despre Basarabia!

 

Toleranţă zero faţă de partidele politice în chestiunea Basarabiei

articol preluat de pe adevarul.ro

Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor