Articole

„Soldaţi, vă ordon, treceţi Prutul!”. Războiul pentru reîntregirea României

foto – timpul.md
articol (25 Aprilie 2015) – stiri.tvr.ro

22 iunie 1941 este ziua în care România intră în război alături de Germania împotriva Uniunii Sovietice. Ordinul Generalului Antonescu a rămas în memoria românilor, dar mai ales în cea a soldaţilor trimişi pe front. Misiunea lor era să lupte pentru recuperarea Basarabiei, Bucovinei şi a Ţinutului Herţei, pe care sovieticii le stăpâneau din vara lui 1940.

Deşi şeful Armatei era Regele Mihai, generalul Ion Antonescu nu l-a consultat în momentul în care a decis ca România să se alăture Germaniei în atacul asupra Uniunii Sovietice. A fost o decizie pe care a luat-o împreună cu Hitler. Regele Mihai a aflat vestea de la radio.

Armata Română a început lupta împotriva sovieticilor în dimineaţa de 22 iunie 1941, pe un front cuprins între munţii Bucovinei şi Marea Neagră.

La 5 iulie 1941, au intrat în Cernăuţi primele trupe române. La 10 iulie, oraşul Soroca a fost eliberat de către Divizia blindată română. În 15 iulie, ostaşii români au eliberat localitatea Orhei, iar a doua zi Chişinăul.

Regele Mihai a vizitat de mai multe ori frontul românesc. L-a felicitat personal pe Antonescu pentru victorie, dar i-a atras atenţia să nu treacă Nistrul.

La 27 iulie 1941, Hitler i-a trimis lui Antonescu şi el un mesaj de felicitare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei. Dar i-a cerut şi să treacă Nistrul pentru a lua sub stăpânire teritoriul dintre Nistru şi Bug. În 31 iulie, Antonescu i-a răspuns afirmativ.

Singurii care nu s-au bucurat de victoria armatei au fost evreii vânaţi de autorităţi. La 26 iunie 1941, conducerea administrativă a Iaşului a primit ordin de la generalul Ion Antonescu să scape de toţi evreii cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani din zona dintre Siret şi Prut.

Evreii au fost ucişi în casele lor, pe stradă sau în împrejurimile Iaşului. O groapă comună cu cadavrele acestora a fost descoperită şi în 2010 la Popricani, lângă Iaşi.

Patru mii de evrei au fost duşi în curtea Chesturii de Poliţie din Iaşi unde au fost împuşcaţi sau omorâţi în bătaie cu bâtele. Alţii, îmbulziţi în vagoane pentru vite, închise ermetic. “Trenurile morţii” au circulat câteva zile între mai multe gări din Moldova. Erau păzite de trupe germane SS. Nimeni nu avea voie să se apropie de trenuri în gări, să le dea apă sau să le deschidă pentru a lua aer.

Peste 13 mii de evrei au murit în pogromul de la Iaşi.

Cu toate acestea, la doar două luni, generalul Antonescu s-a auto-promovat şi auto-decorat. S-a ridicat la gradul de mareşal al României şi şi-a acordat Ordinul militar “Mihai Viteazul” clasa I şi a II-a.

Până la eliberarea teritoriilor româneşti, Antonescu a avut sprijin total din partea societăţii româneşti, dar după ce a trecut Nistrul, l-a pierdut.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Grecia amenință că va confisca bunurile germane de pe teritoriul ei, drept compensații pentru Al Doilea Război Mondial

Foto: (c) Alkis Konstantinidis / REUTERS
AGERPRES/(AS — autor: Sorin Popescu, editor: Ionuț Mareș)

Ministrul grec al justiției, Nikos Paraskevopoulos, a amenințat miercuri că va da undă verde implementării unei decizii a Curții Supreme de la Atena, până în prezent neaplicată, ce prevede posibilitatea confiscării bunurilor germane de pe teritoriul grec, drept compensație pentru crimele și pagubele comise de naziști în Grecia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, relatează AFP.

‘Cu titlu personal, cred că autorizarea aplicării acestei decizii trebuie dată și sunt a gata să o dau’, a declarat el în timpul unei dezbateri parlamentare pe tema reactivării unei comisii a legislativului de la Atena constituite pentru investigarea crimelor comise de naziști. Dar oficialul grec a recunoscut totodată că aplicarea respectivei decizii este, ‘sub aspect juridic, o problemă complexă’, iar o hotărâre definitivă în acest sens depinde de evoluția negocierilor dintre Atena și Berlin, precum și de avizul parlamentului grec.

Urmașii greci ai victimelor din Al Doilea Război Mondial cer de circa 20 de ani despăgubiri statului german, dar Berlinul a refuzat mereu să dea curs acestor solicitări, considerând că problema respectivelor compensații a fost soluționată printr-un acord bilateral în anul 1960.

În urma unor astfel de plângeri, un tribunal grec a decis în anul 1997 că Germania trebuie să plătească 28,6 milioane de euro. În anul 2000, în urma unei alte plângeri formulate de apropiații victimelor masacrului de la Distomo (în centrul Greciei) și pe baza deciziei din 1997, Curtea Supremă de la Atena a hotărât că averile germane de pe teritoriul grec pot fi confiscate, dar ministrul socialist al justiției de la acea vreme nu a autorizat aplicarea hotărârii.

Deși majoritatea partidelor grecești consideră că Germania trebuie să plătească Greciei indemnizații de război, problema a fost readusă oficial în discuție doar de stânga radicală Syriza după ce a preluat recent conducerea executivului. În ce privește sumele pe care Grecia le pretinde, estimarea autorităților de la Atena este de circa 108 de miliarde de euro pentru infrastructurile distruse, plus rambursarea unui împrumut forțat acordat naziștilor între anii 1942 și 1944, a cărui valoare actualizată ar fi de circa 54 de miliarde de euro.

Dar și noul guvern de la Atena s-a lovit de un refuz ferm din partea Berlinului, care apreciază că problema despăgubirilor este ‘închisă definitiv’, după cum a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, care a îndemnat autoritățile de la Atena să se concentreze pe temele de actualitate și de viitor, admițând totuși că Germania este conștientă de ‘responsabilitatea ei istorică pentru suferințele pe care regimul nazist le-a provocat în numeroase țări din Europa’.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/