(Sâmbătă 19 noiembrie 2016) Sfântul Prooroc Avdie; Sfântul Mucenic Varlaam

Sfântul Prooroc Avdie și Sfântul Sfințit Mucenic Varlaam.  Prăznuirea lor de catre Biserica Ortodoxă se face la data de 19 noiembrie - Icoană sec. XX, Grecia - Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași -foto: doxologia.ro

Sfântul Prooroc Avdie și Sfântul Sfințit Mucenic Varlaam. Prăznuirea lor de catre Biserica Ortodoxă se face la data de 19 noiembrie – Icoană sec. XX, Grecia – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași

foto: doxologia.ro

 

Sfântul Prooroc Avdie; Sfântul Mucenic Varlaam; Sfântul Ierarh Filaret, Mitropolitul Moscovei și Kolomnei; Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Mângâierea celor necăjiți și întristați; Ap. II Corinteni 5, 1-10; Ev. Luca 7, 1-10

 

Sf. Prooroc Avdie; Sf. Mc. Varlaam

articol: basilica.ro

19 noiembrie 2012

 

Sfântul Prooroc Avdie – Numele Avdie se tâlcuiește “robul Domnului”. Acest prooroc era originar din Sichem și a trăit cu opt sute de ani înainte Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Este cel mai vechi dintre proorocii mici. Lucrarea lui profetică s-a desfășurat pe la anul 880 înainte de Hristos în timpul regelui Ahai și al proorocului Ilie al cărui ucenic a fost. Cartea Proorocului Avdie este cea mai scurtă din Vechiul Testament fiind alcătuită dintr-un singur capitol cu 21 de versete în care se arată pedepsele pe care le vor suferi Edomiții pentru că au ajutat pe dușmanii regatului Iuda (Avdie 1, 10-11). Proorocul mai vestește că Iuda se va întoarce din robie și casa lui Iacov își va lua înapoi pământurile și biruitorii se vor duce în muntele Sionului ca să judece muntele lui Esau, iar împărăția va fi a Domnului adică, împărăția adevărului întemeiată de Mântuitorul Iisus Hristos va rămâne în veci așa cum citim și în Simbolul Credinței: “a Cărui împărăție nu va avea sfârșit”.

 

Sfântul Mucenic Varlaam († 304) – A pătimit pentru Mântuitorul Iisus Hristos îm timpul persecuției împăratului Dioclețian. Varlaam era originar dintr-un sat de lângă Antiohia unde trăia muncindu-și pământul și propovăduind cuvântul Domnului. Datorită mărturisirii credinței creștine, Sfântul Mucenic Varlaam a stat multă vreme închis în temnița din Antiohia. A fost supus supliciilor în speranța ca Sfântul Mucenic va apostazia și va jertfi zeilor, însă a rezistat chinurilor și în cele din urmă a primit cununa muceniciei.

articol preluat de pe: basilica.ro

 

Ap. II Corinteni 5, 1-10

Fraţilor, ştim că dacă acest cort, locuinţa noastră pământească, se va strica, avem zidire de la Dumnezeu, casă nefăcută de mână, veşnică, în ceruri. Căci de aceea şi suspinăm, în acest trup, dorind să ne îmbrăcăm cu locuinţa noastră, cea din cer, dacă totuşi vom fi găsiţi îmbrăcaţi, iar nu goi. Că noi, cei ce suntem în cortul acesta, suspinăm îngreuiaţi, de vreme ce dorim să nu ne scoatem haina noastră, ci să ne îmbrăcăm cu cealaltă deasupra, ca ceea ce este muritor să fie înghiţit de viaţă. Iar Cel ce ne-a făcut spre aceasta este Dumnezeu, Care ne-a dat nouă arvuna Duhului. Îndrăznind deci totdeauna şi ştiind că, petrecând în trup, suntem departe de Domnul, căci umblăm prin credinţă, nu prin vedere, avem încredere şi voim mai bine să plecăm din trup şi să petrecem la Domnul. De aceea ne şi străduim ca, fie că petrecem în trup, fie că plecăm din el, să fim bineplăcuţi Lui, pentru că noi toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos.

 

Ev. Luca 7, 1-10

În vremea aceea a intrat Iisus în Capernaum. Iar acolo era un bolnav pe moarte servitorul unui sutaş; pe acela stăpânul lui îl iubea mult. Auzind deci despre Iisus, a trimis la Dânsul pe bătrânii iudeilor, rugându-L să vină şi să scape pe servitorul lui. Iar ei, venind la Iisus, L-au rugat cu tot dinadinsul, zicându-I: vrednic este să-i faci lui aceasta, căci iubeşte neamul nostru, şi sinagoga noastră chiar el a zidit-o. Atunci Iisus a p-lecat cu dânşii, dar nefiind El departe de casă, sutaşul a trimis la Dânsul pe nişte prieteni să-I spună: Doamne, nu Te osteni, căci nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meu; de aceea nici pe mine nu m-am socotit vrednic să vin la Tine; ci zi un cuvânt şi se va tămădui servitorul meu. Căci şi eu sunt om rânduit sub stăpânire şi am la rândul meu sub mine slujitori, şi zic acestuia du-te, şi se duce; şi altuia vino, şi vine; şi servitorului meu fă aceasta, şi face. Iar Iisus, auzind acestea, s-a minunat de sutaş şi, întorcându-se, a zis mulţimii care venea după Dânsul: vă spun vouă că nici în Israel n-am aflat atâta credinţă. Iar cei trimişi, întorcându-se acasă, au găsit sănătos pe servitorul cel bolnav.

articole preluate de pe: doxologia.ro

 

Sf. Prooroc Avdie; Sf. Sf. Mc. Varlaam

articol: calendar-ortodox.ro

Sinaxar 19 Noiembrie

 

În această lună, în ziua a nouăsprezecea, pomenirea Sfântului Prooroc Avdie (Abdia).

Sfântul Prooroc Avdie. Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face la 19 noiembrie - foto: doxologia.ro

Sfântul Prooroc Avdie. Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face la 19 noiembrie – foto: doxologia.ro

Din acea vreme a lăsat Avdie slujba împăratului şi a mers în urma Sfântului Prooroc Ilie, luând duhul proorociei, ca cel ce păzise şi hrănise pe proorocul Domnului şi ca cel ce urmase proorocului.

Acesta se tâlcuieşte robul Domnului, ori mărturisit, şi era din pământul Sihem, din ţarina lui Vitaharam. El a trăit mai înainte de naşterea lui Hristos cu opt sute de ani. A slujit mai întâi regelui Samariei Ahav şi apoi lui Ohozia. După ce a trimis Ohozia către sfântul şi marele Prooroc Ilie doi căpitani cu câte cincizeci de oameni, să-i spună să se pogoare din munte şi să meargă la el şi aceştia prin rugăciunea proorocului au fost arşi, împreună cu cetele lor, de focul căzut din cer, atunci a trimis Ohozia la acest prooroc Avdie, ca să-l cheme şi să i-l aducă înainte pe al treilea căpitan peste cincizeci de oameni, pe care nu-l nimicise Ilie. Acesta, mergând la prooroc, a căzut la picioarele lui şi s-a rugat să nu-l arză, ci să se pogoare şi să meargă la rege. Iar proorocul lui Dumnezeu a făcut aceasta, aşa cum se pomeneşte în cartea a patra a regilor. Şi de atunci şi în urma părăsind Avdie pe rege, a urmat proorocului Ilie, făcându-se ucenic al lui, şi proorocind multe a murit şi a fost îngropat în mormântul părinţilor săi.

Troparul Sfântului Prooroc Avdie (în limba greacă)

 

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Varlaam.

Sfântul Mucenic Varlaam. Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face la 19 noiembrie - foto: doxologia.ro

Sfântul Mucenic Varlaam. Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face la 19 noiembrie – foto: doxologia.ro

Însă el nu şi-a clintit mâna sa nici n-a aruncat cărbunii cu tămâia peste altar, înaintea idolilor. Astfel s-a arătat cu bărbăţie şi nebiruit, pătimitorul şi ostaşul lui Hristos cel tare, şi într-o bună mărturisire şi-a dat sufletul său în mâinile Domnului.

Acest Sfânt Mucenic Varlaam era din Antiohia Siriei, bătrân fiind cu vârsta şi, fiindcă mărturisea pe Hristos, a stat înaintea stăpânitorului Antiohiei şi neînduplecându-se a jertfi la idoli a fost bătut cu vine de bou; după aceea i s-au dezrădăcinat unghiile. Apoi fiind dus la un jertfelnic idolesc, a poruncit ca să-i deschidă cu sila mâna dreaptă şi să-i pună în ea cărbuni aprinşi şi tămâie, căci socotea stăpânitorul că nu va putea suferi, ci va arunca cărbunii împreună cu tămâia deasupra jertfelnicului idolilor şi prin aceasta să se arate că a adus jertfa la idoli. Iar pătimitorul pentru Hristos a stat cu mare bărbăţie neschimbat şi netulburat, fără a mişca mâna cea dreapta a sa, arătându-se cu adevărat mai puternic decât arama şi fierul, până când focul i-a mâncat toata carnea mâinii drepte a lui şi a căzut focul singur pe pământ; căci a ales viteazul luptător al adevărului cu cuget bărbătesc şi întărit că mai bine să-i ardă mâna lui, fără a o mişca cât de puţin, decât să se arate păgânilor că a adus tămâie şi jertfă demonilor. Pentru aceasta şi în chinul acesta şi-a dat sufletul său în mâinile lui Dumnezeu, luând de la Dânsul cununa mărturisirii. Deci pe viteazul acesta luptător l-a cinstit cu cuvinte de laudă ritoriceşti atât Marele Vasile cât şi dumnezeiescul Hrisostom.

 

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Azi, făcătorul de minuni.

Acesta a trăit pe vremea împăratului Diocleţian, în anii două sute optzeci şi nouă, trăgându-se din ţara isaurilor, ostaş cu meşteşugul. Deci, lăsând viaţa ostăşească, petrecea prin pustietăţi, în care aflându-se, făcea multe vindecări şi minuni. A fost însă pârât de oarecare vânători şi a fost adus la Diocleţian şi credinţa în Hristos mărturisind a fost trimis la eparhul Achilin însoţit de o sută cincizeci de ostaşi, care în loc să piardă pe sfântul, au crezut şi ei în Hristos, datorită minunii ce a făcut sfântul în acea călătorie; căci, fiind ostaşii însetaţi, a scos sfântul apă şi i-a adăpat în loc fără de apă. Deci eparhul primind pe sfinţi în mâinile sale, i-a dus la un loc şi a pedepsit pe sfântul Azi cu multe răni şi chinuri că doară văzând ceilalţi să se teamă. Apoi l-au spânzurat pe el pe o roată şi sub el a aprins un foc mare, dar văpaia s-a stins şi sfântul a rămas nevătămat. Pentru aceasta femeia eparhului şi fiica lui au crezut în Hristos. Atunci eparhul a poruncit mai întâi să se taie capetele celor o sută şi cincizeci de ostaşi şi femeii şi fiicei sale, iar mai în urmă a poruncit să bată pe sfântul cumplit şi să-i taie şi lui capul. Şi aşa fericiţii pătimitori pentru Hristos au luat cu toţi cununa cea neveştejită a mărturisirii.

 

Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor o sută cincizeci de ostaşi, care de sabie s-au săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea sfintelor femei, soţia şi fiica eparhului, care prin sabie s-au săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor doisprezece ostaşi, care de sabie s-au săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Agapie, care s-a săvârşit fiind sfâşiat de fiare.

 

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Iliodor, cel din Maghido a Pamfiliei.

Pe vremea împărăţiei lui Aurelian în Roma, domnind Aetie în Maghido, cetatea Pamfiliei, în anii două sute şaptezeci şi doi, fericitul acesta Iliodor aflându-se în aceeaşi cetate şi pe Hristos propovăduindu-L cu îndrăzneală, a fost pârât la guvernator. Deci stând cu faţa înaintea lui şi auzind multe măguliri şi fiindcă nu s-a plecat a jertfi idolilor, a fost spânzurat şi strujit şi ars cu făclii aprinse; a căror iuţime de chinuri străbătând pe sfântul la inimă zicea: “Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi”. Şi îndată a venit glas din cer, zicând: “Nu te teme, căci Eu cu tine sunt”. Acest glas auzindu-l acei ce ţineau făcliile, către acestea văzând încă şi patru îngeri care îi opreau pe ei de a chinui pe sfântul, au crezut în Domnul, iar pe guvernator l-au înfruntat şi l-au ruşinat. Pentru aceasta fiind aruncaţi în mare, au luat de la Domnul cununile muceniciei.

Atunci a poruncit guvernatorul să fie încins un bou de aramă şi înăuntrul lui să fie băgat mucenicul lui Hristos. Deci, după ce l-au băgat în el, a făcut rugăciune sfântul, iar boul ce scânteia s-a făcut îndată rece şi mucenicul cânta înăuntrul lui. Deci guvernatorul, auzind pe sfântul cântând, s-a spăimântat şi apropiindu-se acolo şi cunoscând că boul ce cu puţin mai înainte era foarte arzător s-a prefăcut în foarte rece, a zis către sfânt: “O, cap necuvios, vrăjile tale şi acest foc l-au biruit”. Iar sfântul i-a răspuns: “Vrăjile mele sunt, Hristosul meu. Ci dă-mi vreme de trei zile, ca să socotesc ce trebuie să fac”. Şi învoindu-se guvernatorul, sfântul a intrat pe ascuns în capiştea ce se numea Panteon, fiindcă acolo erau toţi idolii, şi făcând în acesta rugăciune, îndată s-a făcut cutremur şi din acel cutremur au căzut jos toţi idolii şi s-au zdrobit. Aceasta aflând, guvernatorul a adus pe mucenic în faţa divanului său şi, umplându-se de mânie, a poruncit să fie spânzurat sfântul şi să i se bată cuie înroşite în cap, pe care sfântul le-a răbdat cu ajutorul lui Dumnezeu. Deci văzând guvernatorul că nu se biruieşte sfântul prin chinuri, a poruncit ca, legat cu lanţuri grele, să-l ducă la cetatea Atalenilor. Şi, după ce l-au dus acolo, iarăşi l-au întors înapoi şi iarăşi a stat cu faţa la divanul său.

Deci multe vorbindu-i ca să jertfească idolilor şi văzându-l neînduplecat, a poruncit să fie băgate, în deschizăturile lemnului pentru chinuri, mâinile şi picioarele mucenicului. Şi arzând în foc o tigaie mare, l-a băgat în ea. Dar sfântul stând în mijlocul tigăii îşi făcea rugăciunea şi pe cei ce erau împrejur îi îndemna să intre în tigaie, încredinţându-i că vor rămâne nevătămaţi de foc. Crezând cuvintelor lui, au intrat mulţi dintr-înşii şi, rămânând nevătămaţi precum zicea sfântul, au crezut în Domnul nostru Iisus Hristos, zicând: “Cu adevărat mare este Dumnezeul creştinilor”. Acestea, după ce le-a văzut, guvernatorul s-a temut ca nu cumva cei ce au crezut să răpească pe sfântul din mâinile lui. De aceea a poruncit ca să-l ducă pe el iarăşi la Maghido. Şi după ce a ajuns în cetate, iarăşi a fost înfăţişat la cercetare. Şi după ce a vorbit multe şi nu s-a înduplecat sfântul să jertfească idolilor, a poruncit guvernatorul Aetie să i se taie limba şi, spânzurându-l, să fie bătut două ceasuri; după aceasta a pus pe dânsul frâu şi-l trăgea afară din cetate ca să-l omoare. Şi făcând sfântul semn cu mâna către cei ce-i trăgeau, ca să-i dea lui puţină vreme de rugăciune, a stat la rugăciune şi, plinindu-şi rugăciunea, i s-a tăiat capul şi aşa a luat fericitul cununa mărturisirii.

Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor Muc

enici Antim, Talaleu, Cristofor şi Eufimia şi cu fiii lor şi Sfântul Panharie.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

articol preluat de pe: calendar-ortodox.ro

 

Maine, 20 noiembrie, facem pomenirea

Înainteprăznuirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului; ✝) Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul; Sfântul Mucenic Dasie; Sfântul Ierarh Proclu, arhiepiscopul Constantinopolului; ✝) Duminica a 26-a după Rusalii (Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina)

Sfântul Grigorie Decapolitul, Sfântul Cuvios Teoctist Mărturisitorul și Sfântul Proclu, Patriarhul Constantinopolului.  Prăznuirea lor de catre Biserica Ortodoxă se face la data de 20 noiembrie - Icoană sec. XX, Grecia - Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) - foto: doxologia.ro

Sfântul Grigorie Decapolitul, Sfântul Cuvios Teoctist Mărturisitorul și Sfântul Proclu, Patriarhul Constantinopolului. Prăznuirea lor de catre Biserica Ortodoxă se face la data de 20 noiembrie – Icoană sec. XX, Grecia – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto: doxologia.ro