Outside the box: Canepa, comoara agriculturii romanesti pana in ’89, ia avant in judetul Salaj

Canepa a facut mult timp parte din viata de zi cu zi a romanilor, dar cultivarea acestei plante este in prezent o traditie pe cale de disparitie.

Leontina Prodan este unul dintre putinii agricultori care se zbat sa duca mai departe o activitate care pana in urma cu cativa ani era ceva obisnuit in gospodariile noastre.

Originara din satul Galgau Almasului, judetul Salaj, ea locuieste si lucreaza in Timisoara. Insa pasiunea pentru munca de camp a facut-o sa se intoarca pe plaiurile natale.

Astfel, in curtea casei sale a cultivat 15 acri (cam 6 hectare) de canepa si 25 de acri (10 hectare) de in, deoarece considera ca cele doua plante tehnice “merg mana in mana”. Investitia a fost una modica, de 1.000 de lei, iar cei mai multi bani au mers pentru operatiile realizate de un utilaj. In rest a fost vorba de munca manuala, dupa cum a povestit Leontina Prodan pentru Ziare.com.

Actul de deces pentru culturile de canepa

Leontina Prodan este unul dintre putinii agricultori romani care au investit in aceste plante tehnice, ce se mai regasesc doar pe cateva sute de hectare, in conditiile in care, inainte de anii ’89, Romania se afla pe primul loc in Europa cu o cultura de aproximativ 49.000 de hectare de canepa si 75.000 de hectare de in.

Alte tari, precum Franta, nu le-au dat uitarii. Ba din contra, le-au exploatat la maximum. In Hexagon exista 20.000 de ha plantate cu canepa. Insa ce s-a intamplat in Romania?

Leontina Prodan aminteste ca la aderarea la Uniunea Europeana, tara noastra a negociat ca poate avea o suprafata de doar 1.800 de hectare cultivata cu in si canepa.

“In plus, s-au inchis aproape toate unitatile de procesare, apoi in 2000 ministrul Muresan (fostul ministru al Agriculturii din partea PNTCD, Ioan Avram Muresan – n.red.) a semnat o lege care interzicea cultura de cannabis, fara sa faca insa diferentierea intre drog si planta textila, cum e a noastra”, a explicat aceasta. “Nu numai ca nu primeam subventii sau ceva, nici nu ne dadeau voie sa cultivam”, a adaugat Leontina Prodan.

Abia recent agricultorii romani au reusit sa schimbe ceva.

“Ne-am zbatut foarte mult. Acum s-a schimbat legea si ne da voie sa cultivam, dar cand au aparut normele de aplicare am observat ca niste baieti destepti au pus acolo niste restrictii: plantatia sa fie pazita, sa fie ingradita, sa ai contract cu un procesator (care sunt pe cale de disparitie in Romania) “, a precizat Leontina Prodan.

Tocmai de aceea a decis sa cultive canepa in gradina proprie. Iar initiativa ei a fost salutata si de cateva prietene de-ale sale, care s-au alaturat acestui demers.

“Asa am ajuns in judetul Salaj, de unde sunt eu originara, desi traiesc de ani buni in Timisoara si ne-am pus canepa. Am pus anunt la poarta, au venit toti copiii ce au vrut sa ne ajute. E pacat, pentru ca atunci cand vrei sa distrugi un popor, ii omori traditiile. Daca bunicii nostri ar sti ca nepotii lor nu stiu cum arata inul si canepa ar fi devastati, pentru ca ei s-au imbracat, s-au invelit si au facut toate cele cu aceste plante”, a mentionat Leontina Prodan.

Astfel, din cauza legii, ea a cultivat doar 15 acri de canepa si 25 de acri de in in gradina casei.

“Merg in tandem cu cele doua plante tehnice pentru ca eu nu vreau doar sa continui traditia, ci sper ca aceasta traditie sa se reia la nivel national pentru ca reprezinta o sansa pentru agricultura economie si pentru om.

Nu e o afacere baneasca, pentru mine e un castig moral extraordinar ca oamenii vor sa cultive si ca aceasta lege nefericita trebuie sa o schimbam. E normal sa gresim, dar nu trebuie sa persistam in greseala. Insa nu stiu cum vom ajunge la guvernanti”, a adaugat Leontina Prodan.

La ce este folositoare canepa

Canepa are o multime de intrebuintari. In primul rand, ea este folosita la fabricarea tesaturilor naturale. Pe de alta parte, frunzele plantei au efect calmant. Din seminte se poate obtine un ulei foarte bun, singurul care contine acizii omega 3 si 6 in raportul 3:1, esential pentru organism.

Mai mult, partea lemnoasa a plantei, numita puzderie, poate fi folosita pentru incalzirea locuintei sau in zootehnie, avand in vedere ca absoarbe mirosul de urina al animalelor. Daca este amestecata cu gunoiul de grajd, ea formeaza compostul perfect pentru cresterea ciupercilor.

Din seminte se poate face si un lapte hranitor, iar planta este si o materie prima excelenta pentru fabricarea hartiei. De asemenea, canepa e un bun izolant termic si fonic pentru locuinte.

Nu e planta halucinogena

“Canepa nu e o planta halucinogena. Poti sa o numesti planta tehnica sau lemnoasa, dar halucinogena nu are cum sa fie”, da asigurari Leontina Prodan.

Ea contine 23-25% fibra si 70-75% materie lemnoasa. “Substanta halucinogena din cannabis, tetrahidrocannabinolul, este in proportie de 5-20% in cannabisul indian, in timp ce in canepa noastra, ajunge la cel mult 0,01%”, arata aceasta.

Si tousi, brigada antidrog a venit sa verifice cultura sa. “Mama le-a zis sa mearga in gradina, iar inspectorii nici macar nu stiau cum arata canepa”, ne-a marturisit Leontina Prodan.

Recolta

Ea ne-a explicat ce recolta de canepa poti obtine de pe un hectar de teren.

“Ca bani, cam 10-12 milioane inseamna aratul. Daca o cultivi pentru textile, iti trebuie o cantitate mai mare, pentru ca o pui mai deasa, cam 20-30 de kg de seminte. Daca vrei sa folosesti in special semintele, o pui mai rara, si ai nevoie de cam 6-7 kg.

Pretul pe kg la samanta romaneasca certificata e de 20 de lei. Se obtin cam intre 8 si 16 tone de planta la hectar si intre o mie si 1.500 de kg de seminte”, a sustinut Leontina Prodan.

Momentan, cultiva canepa pentru necesitatile proprii. Insa se poate dezvolta o afacere grozava, daca exista o organizare buna, astfel ca ea vrea sa faca o asociatie a micilor cultivatori de canepa si in, prin care sa fie incurajata cultura in sistem gospodaresc, care poate fi valorificata prin vanzarea tesaturilor.

Leontina Prodan, licentiata in stiinte economice si design vestimentar, a infiintat la inceputul anilor ’90 firma Pif, specializata in productia de confectii pentru copii, femei si barbati.

articol preluat de pe http://www.ziare.com