Articole

Canabis

4 noiembrie 2020 – SUA: Mai multe state şi-au relaxat legislaţia privind drogurile

Mai multe state americane au profitat marţi de referendumurile care însoţesc în mod tradiţional alegerile prezidenţiale americane pentru a-şi relaxa legislaţia privind drogurile, începând cu Oregon, care a dezincriminat deţinerea aşa-numitelor droguri “dure” pentru uz personal, o premieră în Statele Unite, potrivit presei locale, relatează AFP.

Patru state noi – Arizona, Montana, New Jersey şi Dakota de Sud – se vor alătura listei celor în care consumul recreativ de canabis este legal, numărul total al acestora urmând să ajungă la cincisprezece.

Alegătorii din Oregon, un stat foarte progresist din nord-vest, s-au pronunţat în favoarea dezincriminării oricărei deţineri de narcotice, inclusiv a aşa-numitelor droguri “dure” precum heroina sau cocaina, atunci când este vorba despre o cantitate mică destinată uzului personal.

O a doua consultare populară a legalizat utilizarea în anumite condiţii a psilocibinei, un narcotic extras din anumite specii de ciuperci halucinogene.

Prima măsură prevede că un individ, chiar şi un minor, aflat în posesia unei cantităţi mici de droguri destinate consumului personal va avea de ales între plata unei amenzi de o sută de dolari sau urmarea de tratamente gratuite în centre de detoxifiere. Aceste centre vor fi parţial finanţate din venituri fiscale din industria canabisului, legală în Oregon.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

30 martie 2019 – Totul despre canabisul medicinal, cu Dr. Costin Militaru si Gabriel Moncha

Eficiența tratamentelor pe bază de canabis pentru diferite afecțiuni, cum ar fi cancerul și epilesia, este susținută de rezultatele a numeroase studii științifice robuste. Pe lista țărilor care își tratează și, uneori, chiar vindecă pacienții apelând la proprietățile de neegalat ale cânepii ar putea fi, în curând, și România, dacă grupul de lucru format în cadrul Ministerului Sănătății își va atinge scopul propus – legalizarea canabisului medicinal în România. Din acest grup face parte și Costin Militaru, singurul doctor din România care a absolvit The Medical Cannabis Institute, din Colorado, SUA, specializându-se în tratamentele cu cannabis.

 

29 Martie 2019 – SUA: După legalizarea cannabisului, consumul a crescut cel mai mult în rândul persoanelor peste 65 de ani

Legalizarea cannabisului în scopuri medicale sau recreative a luat avânt în ultimii ani. În SUA, marijuana medicinală este legală în aproape toate statele. Un studiu recent arată şi o situaţie poate neaşteptată pentru unii: categoria de vârstă unde consumul a crescut cel mai mult este cea a persoanelor peste 65 de ani.

Acești pensionari din California pleacă într-o excursie de o zi. Nu ca să vadă peisaje sau să viziteze obiective. Sunt duși la un dispensar de cannabis de unde să-și facă provizii. Potrivit unui studiu recent, persoanele peste 65 de ani sunt categoria de vârstă în rândul căreia a crescut cel mai mult consumul de cannabis.

Kandice Hawes-Lopez, directorul programului: “Facem aceste excursii de 18 luni şi sunt un adevărat succes. În fiecare lună avem între 20 şi 50 de seniori, oameni cu vârste între 55 şi 90 de ani, sau chiar peste, care vin aici să înveţe cum să folosească cannabisul în locul unor medicamente, sau pentru uz recreativ.”

Mulți seniori folosesc marijuana pentru diverse afecțiuni sau dureri, dar sunt și cei care o preferă strict în scopuri recreative sau pentru efectul relaxant.
cititi mai mult pe stiri.tvr.ro

 

21 martie 2019 – CIADO: Constantin Bălăceanu Stolnici, recomandă Guvernului să susţină cercetarea în domeniul canabisului medical

Constantin Bălăceanu-Stolnici (n. 6 iulie 1923, București) este un om de știință român, medic neurolog, profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România. Este, de asemenea, Director de Onoare al Institutului de Antropologie "Fr. I. Rainer" al Academiei Române și Președintele de Onoare al Societății Academice de Antropologie. Descendent al Bălăcenilor, veche familie boierească aparținând nobilimii pământene, căreia în secolul al XVII-lea aula imperială vieneză i-a conferit titlul de conte al Sfântului Imperiu Romano-German și i-a concesionat stema - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Constantin Bălăceanu-Stolnici (n. 6 iulie 1923, București) este un om de știință român, medic neurolog, profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România. Este, de asemenea, Director de Onoare al Institutului de Antropologie “Fr. I. Rainer” al Academiei Române și Președintele de Onoare al Societății Academice de Antropologie. Descendent al Bălăcenilor, veche familie boierească aparținând nobilimii pământene, căreia în secolul al XVII-lea aula imperială vieneză i-a conferit titlul de conte al Sfântului Imperiu Romano-German și i-a concesionat stema – cititi mai mult pe ro.wikipedia.org – foto preluat de pe www.agerpres.ro

Preşedintele CIADO România, acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, recomandă Guvernului să susţină cercetarea în domeniul canabisului medical şi să creeze un cadru legislativ prin care bolnavii să aibă acces la aceste tratamente în siguranţă, informează organizaţia prin intermediul unui comunicat.

Preşedintele CIADO România, acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, recomandă Guvernului să susţină cercetarea în domeniul canabisului medical şi să creeze un cadru legislativ prin care bolnavii să aibă acces la aceste tratamente în siguranţă. Ţinând cont că şi morfina este legal folosită în diminuarea durerilor pacienţilor aflaţi în forme terminale ale unor boli, considerăm că acest pas de analizare a oportunităţii legalizării produselor medicale pe bază de marijuana în scop terapeutic, făcut de Ministerul Sănătăţii, nu poate fi decât salutat“, se menţionează în comunicat.

CIADO subliniază că precizările sale se referă la “produse medicale pe bază de marijuana“, şi nu la marijuana sub formă de joint-uri.
cititi continuarea pe www.agerpres.ro

 

20 martie 2019 – Ministerul Sănătăţii: Motivul înfiinţării grupului de lucru privind canabisul medicinal – accesul la tratamente inovative; discuţiile continuă

foto preluat de pe www.agerpres.ro

foto preluat de pe www.agerpres.ro

Discuţiile vor continua în cadrul grupului de lucru înfiinţat de Ministerul Sănătăţii pentru a analiza posibilitatea introducerii în practica medicală din România a canabisului medicinal ca terapie adjuvantă în bolile cronice, iar motivul creării lui a fost acela de a asigura accesul la tratamente inovative, informează MS.

Ieri (marţi – n.r.), a avut loc prima întâlnire a grupului de lucru înfiinţat de Ministerul Sănătăţii pentru a analiza posibilitatea introducerii în practica medicală din România a canabisului medicinal ca terapie adjuvantă în bolile cronice. Din grupul de lucru fac parte reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, CNAS, ANMDM, şefi ai comisiilor de specialitate neurologie pediatrică, psihiatrie adulţi şi psihiatrie pediatrică, dar şi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi.

În cadrul întâlnirii, specialiştii au subliniat că unicul produs benefic în tratamentul adjuvant al epilepsiilor rare (Sindrom Dravet şi Lennox – Gastaut) din cele existente pe piaţa externă şi care are autorizaţie de punere pe piaţă de la FDA (Food and Drog Administration) este în prezent comercializat doar în SUA. Procedura de autorizare pentru piaţa europeană este posibil să fie finalizată de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) în prima jumătate a acestui an“, se arată într-un comunicat de presă al MS transmis miercuri AGERPRES.

Legislaţia românească permite utilizarea canabidiolului în medicamente, nefiind substanţă controlată, precizează sursa citată.
cititi continuarea pe www.agerpres.ro

 

20 martie 2019 – Romania – Comunicat de presă – Ministerul Sănătăţii

Guvernul României - foto preluat de pe facebook.com

Guvernul României - foto preluat de pe facebook.com

Ieri, 19 martie, a avut loc prima întâlnire a Grupului de lucru înfiinţat de Ministerul Sănătăţii pentru a analiza posibilitatea introducerii în practica medicală din România a canabisului medicinal ca terapie adjuvantă în bolile cronice.

Din grupul de lucru fac parte reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, CNAS, ANMDM, şefi ai comisiilor de specialitate neurologie pediatrica, psihiatrie adulti şi psihiatrie pediatrică, dar şi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi.

În cadrul întâlnirii, specialiştii au subliniat că unicul produs benefic în tratamentul adjuvant al epilepsiilor rare ( Sindrom Dravet si Lennox – Gastaut) din cele existente pe piaţa externă şi care are autorizaţie de punere pe piaţă de la FDA (Food and Drog Administration), este în prezent comercializat doar în SUA. Procedura de autorizare pentru piaţa europeană este posibil să fie finalizată de Agentia Europeană a Medicamentului (EMA) în prima jumătate a acestui an.

Legislaţia românească permite utilizarea canabidiolului în medicamente, nefiind substanţa controlată.
cititi continuarea pe www.agerpres.ro

 

15 februarie 2019 – Ciprul legalizează canabisul în scop terapeutic

Parlamentul cipriot a votat vineri (15 februarie 2019) în favoarea legalizării cultivării şi utilizării de canabis în scopuri medicale, raliindu-se astfel mai multor ţări membre din Uniunea Europeană (UE), informează AFP.

Un amendament la legea naţională asupra drogurilor şi substanţelor psihotrope autorizează acum importarea de seminţe şi de plante de canabis destinate cultivării în scopuri terapeutice.

Legea oferă un cadru pentru eliberarea de permise pentru cultivarea de canabis în scop medical, permise ce vor fi acordate doar pentru trei societăţi în primii 15 ani, pentru a nu admite ca acesta să ajungă pe piaţa neagră.

Utilizarea de canabis în scop medical va fi prescrisă persoanelor care suferă de dureri cronice din cauza unui cancer, SIDA, reumatismului sau glaucomului.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

13 februarie 2019 - Europarlamentarii au adoptat o rezoluție privind utilizarea canabisului în scopuri medicale şi fac apel la autoritățile tuturor statelor membre ale Uniunii Europene să profite de potențialul acestor tipuri de medicamente.

Canabisul medicinal - Tratamentul pentru cancer poate deveni accesibil bolnavilor din România – Interviu cu Dr. Costin Militaru

În data de 13 februarie 2019, europarlamentarii au adoptat o rezoluție privind utilizarea canabisului în scopuri medicale şi fac apel la autoritățile tuturor statelor membre ale Uniunii Europene să profite de potențialul acestor tipuri de medicamente. Deputații europeni fac apel la statele membre să le permită medicilor utilizarea tratamentelor cu canabis pentru cancer și o lunga serie de alte boli severe. Ei afirmă că aceste medicamente trebuie să fie acoperite de sistemele de asigurări de sănătate, la fel ca alte tipuri de medicamente. Întreaga rezoluție poate fi studiată în detaliu aici.
cititi mai mult pe protocolulverde.com

 

28 ianuarie 2019 – Israel – Guvernul dă undă verde definitivă exportului de canabis în scopuri medicale

Guvernul israelian a dat undă verde definitivă exportului de canabis în scopuri medicale, o decizie care ar urma să genereze venituri importante pentru stat, a anunţat duminică Ministerul Sănătăţii, potrivit AFP. Guvernul pune astfel în aplicare o lege votată de Knesset (parlament) în decembrie. ‘Statul Israel este unul din liderii mondiali în domeniul canabisului medical (…) Cunoştinţele şi expertiza noastră în acest domeniu ne permit să furnizăm produse de înaltă calitate la export’, a declarat Moshe Bar Siman Tov, director general în Ministerul Sănătăţii. Legea le permite fermierilor să cultive canabis destinat uzului terapeutic, cu condiţia de a obţine un permis din partea Ministerului Sănătăţii, a poliţiei şi a autorităţii de control al producătorilor.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

13 decembrie 2018 - Un comitet de experţi a dat undă verde canabisului în scop medicinal în Franţa

Comitetul de experţi înfiinţat de Agenţia franceză pentru Siguranţa Medicamentelor (ANSM) consideră ”pertinentă autorizarea utilizării canabisului în scop terapeutic” pentru anumiţi pacienţi şi în cazuri specifice, se menţionează într-un aviz publicat joi de către ANSM, potrivit AFP. Indicaţiile enumerate de către experţi includ ”durerile refractare la terapiile accesibile”, ”anumite forme de epilepsie”, ”tratament de susţinere în oncologie”, ”cazuri paliative” şi contracţiile musculare care îi afectează pe bolnavii de scleroză în plăci.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

17 octombrie 2018 – Canada a legalizat canabisul recreaţional, după un secol de prohibiţie

Canada a devenit miercuri prima ţară din G20 care a legalizat canabisul recreaţional, după aproape un secol de prohibiţie, o reformă istorică aşteptată atât de consumatorii acestui drog uşor, cât şi de pieţele bursiere, ce au părut cuprinse de euforie, relatează AFP.

La trei ani după alegerea sa, guvernul liberal condus de Justin Trudeau a dus la îndeplinire unul dintre cele mai emblematice angajamente din campania electorală: Canada devine al doilea stat din lume care autorizează comercializarea şi utilizarea marijuanei în scopuri recreaţionale, după Uruguay, care a adoptat această măsură în 2013.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

18 septembrie 2018 – Africa de Sud a legalizat consumul de marijuana pentru uz personal - Curtea Constituţională din Africa de Sud a legalizat marţi utilizarea canabisului pentru uz personal, potrivit dpa. Hotărârea vine după ce o instanţă locală a decis că utilizarea canabisului în spaţiul privat ar trebui permis deoarece legile care interzic acest lucru sunt în contradicţie cu prevederile constituţionale. Statul a făcut apel la Curtea Constituţională care a susţinut decizia instanţei inferioare. “Nu va constitui infracţiune dacă un adult utilizează sau are în posesie canabis într-un spaţiu privat“, a spus judecătorul Raymond Zondo în momentul pronunţării deciziei.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

12 septembrie 2018 – Georgia va cultiva marijuana medicinală pentru export, a anunţat premierul

Georgia va începe să cultive marijuana pentru uz cosmetic şi medicinal, pe care intenţionează să o exporte, a anunţat miercuri premierul Mamuka Bahtadze, citat de EFE. Acesta a dat asigurări că producţia acestei plante va fi “strict reglementată şi controlată de stat”, pentru a evita “procese haotice şi ilegale”. Totodată, Guvernul intenţionează să înăsprească pedepsele pentru “promovarea” consumului de canabis, a adăugat prim ministrul. Georgia a legalizat consumul de marijuana în iulie, dar traficul cu aceasta sau cu alte droguri continuă să fie unul dintre delictele cele mai grave din statul caucazian, fiind pedepsit cu închisoare între 20 de ani şi pe viaţă.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

9 august 2018 – Un compus din canabis ar putea contribui la obținerea unui tratament eficient pentru copiii cu epilepsie (studiu)

Compusul cannabidiol non-psihoactiv prezent în medicamentele pe bază de marijuana ar putea avea efecte pozitive pentru copiii diagnosticaţi cu epilepsie severă, în cazul căreia alte tratamente pentru această tulburare neurologică nu sunt eficiente, conform unui studiu efectuat în Australia, citat de agenţia Xinhua.

Cele mai recente rezultate ale studiilor clinice asupra cannabidiolului, ce relevă potenţialul canabisului utilizat în scopuri medicinale, reprezintă “o veste bună pentru unele familii disperate care au copii cu epilepsie severă”, a declarat doctor John Anthony Lawson de la Spitalul de pediatrie din Sydney într-un comunicat publicat miercuri.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

25 iunie 2018 - Statele Unite autorizeaza primul medicament pe baza de canabis pentru tratamentul epilepsiei – Un tratament pentru epilepsie produs de compania farmaceutică GW Pharmaceuticals Plc a fost autorizat de agenţia guvernamentală americană Food and Drug Administration (FDA), devenind primul medicament pe bază de canabis care a obţinut aprobare în Statele Unite, informează Reuters.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

 

8 iunie 2018Senatul canadian votează pentru legalizarea canabisului – Senatul Canadei a votat joi pentru legalizarea consumului de canabis în scop recreativ, informează AFP şi Reuters. Proiectul de lege a fost adoptat de senatori cu 52 de voturi pentru şi 30 împotrivă, cu amendamente.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

 

 

 

28 martie 2018 - Statul New Jersey a extins canabisul medicinal şi pentru afecţiuni ca migrena, anxietatea sau durerea cronică - Statul New Jersey a extins programul utilizării canabisului în scopuri mediciale, astfel încât să includă şi pacienţi care suferă de migrenă, anxietate, diferite forme de durere cronică, sau tulburarea neurologică sindromul Tourette, relatează miercuri EFE.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

 

 

2 martie 2018Grecia a legalizat producţia de canabis în scop medicinal – Parlamentul grec a legalizat joi producţia de canabis în scop terapeutic şi de produse farmaceutice derivate, informează AFP.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

1 ianuarie 2018 - Marijuana în scop recreaţional, legală de la 1 ianuarie în California – Utilizarea de marijuana în scop recreaţional este legală, începând de luni, în California, care devine astfel cel mai mare stat american care legalizează comerţul cu canabis, potrivit DPA.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

21 decembrie 2017 - Mexic va legaliza vanzarea de produse pe baza de marijuana de anul viitor – Mexic va legaliza, la începutul anului viitor, comerţul cu medicamente, alimente, băuturi, cosmetice şi alte produse care conţin marijuana, au anunţat miercuri oficiali din domeniul sănătăţii, primul pas către reglementarea vânzării de canabis într-o ţară care se luptă cu traficul de droguri, informează Reuters.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

11 Decembrie 2013 – Uruguay devine prima ţară din lume care legalizează producţia şi vânzarea canabisului

Uruguay devine prima ţară din lume care legalizează producţia şi vânzarea canabisului (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Senatul uruguayan a aprobat, marţi seară, legea care reglementează producţia şi comercializarea canabisului, experienţă fără precedent în lume, care a depăşit iniţiativele lansate de state precum Olanda şi Spania.

După 12 ore de dezbateri, legea a fost aprobată cu 29 de voturi pentru şi 16 împotrivă, reprezentând doar voturile senatorilor membri ai Frente amplio (stânga, la putere) după ce deputaţii au votat deja textul în iulie. În cazul în care constituţionalitatea sa va fi confirmată şi după semnarea decretului de aplicare, va fi implementată cel mai devreme în aprilie 2014.

Această lege unică în lume susţinută de preşedintele Jose Mujuca conferă statului controlul asupra cultivării şi vânzării canabisului în scopuri recreative, depăşind limitele legilor votate în statele americane Colorado şi Washington, Olanda sau Spania, care autorizează sau tolerează producţia de cannabis într-un cadru privat.
articol preluat de pe www.mediafax.ro

 

De vorbă cu Sebastian Lința, primul câneprenor din România: „Canabisul poate deveni un brand național

Pe Sebastian Lința l-am descoperit sărind dintr-o pagină de Facebook în alta. De fapt, mai exact, pe pagina Mânecă din Cânepă, unde era anunțat ca vorbitor la Conferințele despre beneficiile cânepii industriale, ce vor avea loc la Tucano Coffee, pe 22-23 septembrie. Ni s-a părut interesantă ideea de câneprenor, dar și pasiunea lui Sebastian pentru canabisul de orice fel. I-am adresat câteva întrebări și a ieșit acest interviu din care cu siguranță vei învăța cel puțin câteva lucruri noi despre canabis:

Povestește-ne un pic despre tine și despre cum ai ajuns câneprenor?

Numele meu este Sebastian Lința, am 30 de ani și sunt un vizionar. Am ajuns câneprenor pur și simplu înventând termenul, o traducere liberă a termenului „hempreneur” din limba engleză, dar mai e cale lungă până acolo.

Am fost din totdeauna pasionat de soluții revoluționare pentru probleme de actualitate iar în perioada 2012-2015 am decis să îmi urmăresc chemarea. Am renunțat la o carieră înfloritoare în piața farmaceutică din România și am pornit spre vestul Europei însetat de cultură, artă, noi tehnici și inovație; cu intenția să observ, să culeg și să le aduc acasă.

În vestul Europei am avut oportunitatea de a lucra cu oameni de calibru în cercuri cosacrate de antreprenori, artiști, meșteri dar și în companii și ONG-uri de mare succes din Italia și Marea Britanie, ce activează în domeniul cânepii.

Cultura canabisului o aveam deja pe radar, la nivel de cercetare personală, dar atunci începeam abia să zgârii suprafața în ce privește potențialul multi-fațetat al acestei plante, eram deja îndrăgostit.

La începutul lui 2015, la Timișoara, am început o conversație cu doamna Leontina Prodan, un nume de referință pentru Cânepa Românească, ce avea să îmi revoluționeze felul în care privesc această plantă și să-mi influențeze major decizia de a mă întoarce în România și de a deveni câneprenor.

Așa am început să pășesc alături de doamna Tina pe „Drumul inului și Cânepii“, pe atunci o potecă ce acum a devenit o autostradă cu tot mai mult trafic. În 2017 la cea de-a 3-a ediție a Festivalului Ziua Cânepii, termenul de Câneprenor s-a oficializat la Grădina Botanică „Vasile Fati” Jibou, unde am organizat un simpozionul „Vreau să fiu câneprenor!”, cu invitați din toate domeniile de mare interes pentru industrie.

cititi continuarea pe noizz.ro

 

Canabis în scop medicinal in România

articol preluat de pe www.petitieonline.com

20 state europene, 30 de state din SUA, state din America Latina, Israel, Australia si Canada permit tratamentul cu canabis medicinal pentru pacientii bolnavi de cancer, epilepsie, Alzheimer, Parkinson, Boala Crohn si alte boli inflamatorii, scleroza multipla, diabet, boli neurologice si alte multe afectiuni importante de care sufera din ce in ce mai multi oameni de pe intreaga planeta.

In Romania, legal, inca din 2005, tratamentul cu canabis medicinal nu poate fi utilizat, produs, prelucrat sau comercializat. Adica… am putea beneficia de el daca ar exista! Mai mult de atat, chiar daca ar fi procurat dintr-un alt stat in care este legal, nu am avea dreptul sa il folosim pentru sanatatea noastra, deoarece specialistii din Ministerul Sanatatii sustin ca nu au norme legale prin care sa legifereze detinerea si/sau utilizarea de canabis medicinal de catre un cetatean roman.

Legal, in acest moment, ar trebui sa il putem procura in baza unei retete medicale, insa medicii nu au competenta in acest domeniu nou, iar farmaciile nu il detin spre comercializare.

In anii care au trecut si in unele articole aparute in media, discutiile generate de utilizarea canabisului in scop medicinal, au fost de cele mai multe ori asociate GRESIT demersurilor de legalizare a canabisului in scop recreational. Falsele temeri legate de consumul de droguri si de fapte de violenta, determina autoritatile sa intreprinda demersuri care incalca DREPTUL LA VIATA SI LA TRATAMENT EGAL, prin neacordarea DREPTULUI DE A FOLOSI CANABIS IN SCOP MEDICAL. Este periculos si profund daunator unei societati democratice, unui stat european care trebuie sa fie informat corespunzator si trebuie sa aplice masuri de sanatate cel putin similare celorlalte state europene!

Se cer studii clinice facute in Romania, insa actuala legislatie nu permite efecturea acestora. Se doreste o reala comunicare in domeniu, insa nu exista conferinte organizate periodic pentru a informa specialistii medicali despre ultimele cercetari in privinta canabisului medicinal. Nu mai vorbim despre specializari efective in acest domeniu nou, cel al canabisologiei.

Faptul ca mii de studii au fost publicate de catre cele mai importante universitati de medicina din lume, centre de cercetare, reviste medicale, biochimisti si alti specialisti reputati, nu par inca argumente serioase pentru ca Romania sa aiba in vedere demitizarea unei plante, eliminarea stigmatului asociat canabisului si acceptarea acestuia ca o solutie complementara viabila de tratament medical.

Va rugam sa semnati aceasta petitie si sa o distribuiti cat mai multor cunoscuti, pentru a putea sa transmitem prin decizia noastra, ca este important ca România sa aiba, cat mai curand, o legislatie coerentă, uniformă și care să permită în fapt utilizarea canabisului în scop medicinal.

Boala nu are rabdare cu pacientul, durerea si teama nu cruta nici pe cei bolnavi, nici pe familiile acestora care se lupta alaturi de cei dragi.

Initiatorii acestei petitii sunt un grup de oameni, care fie sunt bolnavi, fie au bolnavi in familie sau specialisti din domeniu care inteleg fenomenul si care, cauta sa gaseasca variante de tratament, sanse la viata, drepturi egale de acces la tratament si sunt informati si deplin constienti de tratamentul pe care il solicita legal, in Romania!

Copii, adulti, varstnici – bolile nu aleg, din pacate, dupa aceste criterii. Cu totii avem nevoie de tratamente cat mai eficiente, cat mai putin daunatoare corpului, cat mai naturale. Cu totii avem dreptul sa ne alegem calea de a ne trata, dreptul la viata!

Mai multe informatii, filme, documentare si interviuri despre utilizarea si beneficiile canabisului folosit in scop medicinal, puteti gasi pe pagina noastra de facebook :

https://www.facebook.com/canabismedicinalromania/

Semnează petiția pentru legalizarea canabisului în scop medicinal în România!

 

Cânepă indiană

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

Cânepa indiană sau canabisul (Cannabis indica, Cannabis sativa subsp. indica) este o specie care face parte din genul Cannabis, familia Cannabaceae fiind o plantă aromatică. Frunzele și îndeosebi florile (mugurii) plantelor de cânepă indiană conțin o substanță chimică sau drog cunoscută sub numele de THC (acronimul de la tetra-hydro-cannabinol) care provoacă persoanei care o fumează sau o digeră o senzație de euforie. Marijuana este cel mai comun drog ilegal întâlnit în Statele Unite.

Cannabis sativa - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Cannabis sativa – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Prezentare

Cânepa cultivată este o plantă anuală, originară din India. Tulpina este dreaptă, înaltă de aproape un metru, sau chiar mai mult. La maturitate, tulpina de cânepă este lemnificată. Frunzele, mari, sunt împărțite în foliole lanceolate, cu marginea crestată. Florile, de culoare galben-verzuie, sunt grupate în inflorescențe asemănătoare cu un spic. Cânepa înflorește în lunile iulie și august, existând plante de cânepă femele și plante de cânepă masculine. Fructul este o nuculă brun-cenușie, netedă.

 

Produse extrase din cânepa indiană

Se extrag două tipuri principale de produse folosite ca droguri și anume marijuana și hașișul.

- Marijuana se extrage din florile uscate de cânepă indiană. Tulpina, frunzele și ramurile, conținând doar puțin THC, sunt folosite pentru extragere în grăsimi (ca și unt sau lapte) pentru gătit. Semințele sunt de obicei îndepărtate, deoarece nu conțin THC. Din semințele de cânepă se extrage un ulei. Marijuana este de obicei fumată în foi de țigară, pipă, într-o pipă cu filtru de apă, cunoscută sub numele de bong, sau mai recent atomizatoare care elimină substanțele cancerigene și toxice.

- Hașișul se extrage din rășina extrasă din florile plantei Cannabis sativa ss. indica. Hașișul este o formă mult mai concentrata de marijuana, deoarece conține mai mult THC. Este de obicei fumat într-o pipă obișnuită sau una cu filtru de apă. Unii o consumă adăugând-o la prăjituri sau în alte preparate culinare, efectul fiind astfel de mai lungă durată.

 

Legalitate

Consumul de canabis este ilegal în majoritatea țărilor lumii. În Olanda, dar și în alte state, canabisul este decriminalizat și tolerat de o proporție mare din populație, neconstituind un tabu. De asemenea în Olanda se găsesc renumitele coffeeshop-uri în care se comercializează și se consumă cannabis în limita de 5 grame zilnic. De asemenea în Olanda este permisă cultivarea a nu mai mult de 5 plante pentru consum propriu atâta timp cât nu există intenția de a vinde.

Totuși, se poate adăuga că în multe țări fumatul Cannabisului este tolerat/decriminalizat atâta timp cât este făcut într-un spațiu privat. Exemple sunt: Portugalia și Spania.

Consumul de marijuana stimulează apetitul, în special pentru alimente dulci și provoacă uscăciunea gurii, determinând consumul crescut de lichide.

Principalul ingredient activ este THC-ul care este o substanță psihoactivă. Pe lângă THC, altă substanță cu o importanță mare în efectele canabisului este cannabidiolul (CBD. Studii recente au arătat că, în timp ce THC-uri are tendința de a provoca simptome psihotice, CBD-urile functionează ca un “antidot” natural la aceste simptome, el având proprietăți antipsihotice naturale.

Marijuana poate avea efect benefic circulației sangvine deoarece dilată vasele conductoare de sânge (vasodilatator).

 

Utilități medicale

Cânepa conține substanțe active importante în medicină, cum ar fi cannabidiolul și tetrahidrocanabinol. Canabisul folosit în scop medical are într-adevăr numeroase efecte benefice bine documentate. Printre acestea se numără: ameliorarea senzației de greață și vomă, stimularea apetitului de mâncare în chimioterapie și pacienții HIV, presiune intraoculara scăzută (a fost demonstrat că este eficientă în tratarea glaucomului). O altă utilizare este în cazul suferinzilor de scleroză multiplă, cannabidiolul ameliorând simptomele și permițând bolnavilor să ducă o viață relativ normală.

Preparatele medicinale din cânepă au efecte sedative și de aceea sunt utilizate în terapii din domeniile neurologic și psihiatric. Preparatele din cânepă au, de asemenea, influență relaxantă asupra organelor interne și a mușchilor în general, precum și acțiune analgezică. Datorită acestor proprietăți, preparatele din cânepă sunt folosite în afecțiuni gastrice grave (cancere), în ulcere gastrice, în afecțiuni ale căilor respiratorii (astm, emfizem, bronșită cronică), în nevralgii și în boli psihice. Cercetările au dovedit că preparatele pe bază de cânepă au și efecte anticonvulsive și chiar bactericide – pot acționa ca un antibiotic. Cercetătorii de la Harvard afirmă că planta ar putea fi utilizată într-un mod orientat pentru a trata cancerul pulmonar.

 

Pericole în consumul de canabis

Utilizate în exces, în special de către tineri, preparatele din cânepă pot crea dependență psihică și pot avea urmări grave asupra dezvoltării mentale, dar net inferioare consumului de alcool.

Fumatul de cannabis dăunează organismului, fie și din cauza faptului că el este consumat de obicei împreună cu tutun. Deși există studii care arată un potențial anticancerigen al plantei de cannabis, el este diminuat sau anulat de inhalarea produșilor toxici dezvoltați prin ardere și de asocierea cu tutunul; o alternativă mai sănătoasă o reprezintă vaporizarea sau ingerarea directă a plantei ori a extractelor din aceasta.

Studiile au arătat că persoanele care consumă canabis se expun unui risc mai mare de a face boli mintale, cum ar fi schizofrenia. Canabisul este corelat cu o creștere dependentă de doză a riscului de a avea tulburări psihotice iar uzul frecvent este corelat cu dublarea riscului de psihoză și schizofrenie. În timp ce mulți cercetători acceptă ideea conform căreia canabisul este o cauză ce contribuie la a deveni bolnav de schizofrenie, teza rămâne controversată.

 

Istorie

Marijuana a fost crescută în plantațiile din estul Statelor Unite din jurul anului 1775 până în jurul anului 1860. Când plantațiile au dispărut prin 1879, marijuana sălbatică creștea de-a lungul coastei de est și în zona New England.

Asemeni altor plante fibroase, cânepa poate fi folosită în fabricarea hainelor, funiei sau hârtiei. Cânepa folosită în fabricarea funiei sau hârtiei conține o cantitate foarte mică de THC. Astfel nu te poți droga folosind funia sau hârtia, deoarece nu este prezentă o cantitate prea importantă de THC. La începutul anilor 1900, majoritatea funiilor erau fabricate din cânepă. În timpul celui de-al doilea război mondial, guvernul Statelor Unite a făcut un film pentru a convinge fermierii să cultive cât mai multă cânepă, pentru a fi folosită în producția hainelor și funiilor necesare. Filmul se numește Hemp For Victory (Cânepa pentru Victorie).

 

Istoria cânepei în SUA

În 1611 în apropiere de Jamestown, Virginia a fost plantată prima cultură de cânepă indiană de către coloniștii englezi. La început, coloniștilor le-a fost ordonat de către Marea Britanie să cultive cânepa, climatul Americii fiind perfect pentru așa ceva.

După Revoluția americană, în Kentucky se creștea „cultura de milioane” din care se făcea totul de la îmbrăcăminte la frânghii și pânze de vase. În agenda sa din anul 1765, George Washington susținea că ar fi cultivat canabis pentru fibră cât și în scopuri medicinale. La începutul secolului al XIX-lea, canabisul a început să fie folosit medicinal, iar la mijlocul anilor 1800 W.B. O’Shaughnessey a realizat tinctura, o soluție de canabis cu alcool care avea efect analgezic, anti-convulsiv, și de relaxare a mușchilor. În 1887 medicii stomatologi au descoperit puterea anestezică a canabisului și au început să îl folosească în operațiile dentare.

La începutul secolului al XX-lea marijuana a început să fie folosită de artiști ai muzicii jazz și în scurt timp a fost asociată cu crime și comportament abuziv.

În 1930, Harry J. Aslinger, primul țar American al drogurilor și războiului împotriva drogurilor, prin o vendetă personală împotriva imigranților, care erau principalii fumători de cânepă, a reușit sa convingă guvernul American sa criminalizeze cânepa în Statele Unite și prin Națiunile Unite, să criminalizeze cânepa în majoritatea altor țări.

În 1936, un mic grup religios a regizat un documentar intitulat: „Tell Your Children” (anunțați-vă copiii) în care marijuana a fost prezentată total greșit, făcându-se afirmații nefondate, acest film a fost reeditat mai târziu și republicat sub numele de „Reefer Madness”. Ca urmare a acestui documentar, în 1937, marijuana a devenit ilegală, fiind eliberată „Taxa de timbru a Marijuanei” (Marijuana Tax stamp act); pentru a crește canabis, era necesar acest timbru care paradoxal nu era eliberat nimănui.

În 1937, marea corporație petrochimică DuPont și-a patentat procesul fabricării materialelor plastice din petrol și cărbune. Raportul anual al companiei le-a recomandat acționarilor săi să investească în noua sa divizie petrochimică. Produse sintetice ca materialele plastice, celofanul, celuloza, metanolul, nailonul etc., puteau fi realizate din petrol. Industria naturală a cânepei ar fi redus afacerile DuPont cu peste 80%. Un investitor important al companiei DuPont era Andrew Mellon (1855-1937), care a devenit Ministrul Finanțelor pe timpul președinției lui Herbert Hoover. Mellon l-a numit pe Harry J. Anslinger, nepotul său, la conducerea Biroului Federal de Narcotice și Droguri Periculoase. Intenția sa era foarte clară: cânepa trebuia să fie declarată ilegală, deoarece amenința afacerile de miliarde de dolari.

În 1941 canabisul prescris devine ilegal la nivel federal. Pe la jumătatea anilor 1950 industria cânepei se prăbușește. În 1961, Organizația Națiunilor Unite, mai precis o sută de țări din toată lumea, decid interzicerea marijuanei la nivel mondial.

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

 

Marijuana

Marijuana este un amestec verde, maro sau gri din frunzele, tulpinile, semințele și florile uscate ale cânepei indiene (Cannabis sativa indica) și are aspect de tutun verzui tăiat foarte fin. Fiecare tip de marijuana conține THC (tetrahidrocanabinol), principala substanța psihoactiva a acestor produse vegetale. Cu cât valoarea THC-ului este mai mare, cu atât mai puternice sunt efectele acestui ușor drog.

Substanțele active din cannabis au o istorie îndelungată și plină de tradiție, ca medicamente. În țările Orientului și Americii latine, aceste substanțe sunt puternic răspândite și au indicații de consum medicale și mai ales sociale. Din aceași plantă provine și hașișul (engl. “pot”, “shit”), care este rășina secretată de glandele situate la nivelul frunzelor de cânepă (Cannabis). Hașișul se comercializează în “bulgări” solizi sau plăci presate și se prezintă – în funcție de țara de origine – în nuanțe de culoare rosie, maro, verde sau negru. Hașișul și uleiul de hașiș sunt forme mai puternice de marijuana.

 

Efecte și stările psihice la om

Efectele substanțelor active din cannabis depind în mod decisiv de personalitatea și mediul social al consumatorului. Unii oameni nu simt nimic dacă fumează marijuana, iar alții se pot relaxa și pot avea un sentiment înălțător. Se descriu diferite faze ale stării tipice de euforie (engl. “cannabis high”, “social high”). Printre efectele inițiale se numără adesea o stare de agitație, însoțită ocazional de stare de tensiune și anxietate, stări ce vor fi urmate în curând de o senzație plăcută de siguranță și ocrotire. Urmează stări introspective și echilibrate, de un calm deosebit. Alteori pot apărea oscilații ale stării de spirit, râsul nemotivat alternând cu tăcerea contemplativă. Este caracteristică intensificarea percepției mediului extern și intern. În cazul consumului în grup, aceste modificări pot determina o trăire mai intensă a relațiilor de grup. Pierderea aptitudinilor critice pe durata stării de stupoare poate duce la perceperea defectuoasă a realității obiective (efectul halucinogen). Consumatorul nu face față întotdeauna intensității trăirilor noi, ceea ce poate avea ca și consecință apariția unor stări de anxietate severă. Amețeala după cannabis nu are aceeași evoluție în toate cazurile, existând și stări euforice atipice. Uneori, consumul de cannabis poate simula, agrava sau declanșa psihoze schizofreniforme.

Marijuana nu provoacă dependență fizică. Dependența psihică de substanțele active din cannabis poate apărea în urma consumului îndelungat și depinde de doza utilizată, de regularitatea consumului, de organismul consumatorului etc. Aparent, nu există simptome de sevraj fizic pur după oprirea consumului. Există riscul de a dobândi dependență psihică în timp și prin consum regulat. Majoritatea consumatorilor iau hașiș sau marijuana aproximativ o dată sau de două ori pe săptămână, de regulă într-un “peisaj social” în care, în trecut, ar fi fost obișnuit consumul de alcool. De obicei, această categorie de consumatori poate abandona consumul de cannabis fără a suferi de simptome de sevraj psihic. Crește însă numărul consumatorilor care fumează zilnic și a căror ritm de viață, sentiment de siguranță și stare generală este sensibil tulburată fără droguri. La astfel de consumatori, renunțarea după o lungă perioadă de abuz poate duce la neliniște, alterarea stării psihice și tulburări de somn.

Boli la care ajută marijuana: scleroza multiplă, MRSA, hipertensiunea arterială, incontinență urinară, tulburările gastro-intestinale, cancerul, durerea cronică, boala alzheimer, apneea de somn și multe altele. printe altele și stări de vomă și insomnie.

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

cititi mai mult despre si pe:

Protocolul Verde – Vindecă Natural Cancerul

Legalizam.ro – Doar împreună putem să legalizăm Canabisul. Avem o inițiativă!

Legalizam.ro – Doar împreună putem să legalizăm Canabisul. Avem o inițiativă!

foto preluat de pe www.facebook.com/legalizam.ro
articol preluat de pe legalizam.ro

7 iunie 2020

 

Legalizam.ro – Doar împreună putem să legalizăm Canabisul. Avem o inițiativă!

Proiect inițiat de www.legalizeit.ro și Asociația Evoluție în Instituție

 

Despre Proiectul
Legalizam.ro

Ce propune ”Legalizam.ro”?

Ne dorim să aducem în atenția publică, dar mai ales în atenția decidenților politici, dorința noastră de a legaliza consumul și cultivarea în scop recreativ al marijuanei.

Pentru a face acest lucru, vom începe cu o inițiativă civică legislativă prin care cerem legalizarea marijuanei. Orice inițiativă legislative trebuie susținută de 100.000 de cetățeni care să fie de acord cu legalizare marijuanei. Acest proiect de lege trebuie votat de Parlament, puține șanse, dar noi încercăm

În cazul în care Parlamentul nu va vota proiectul nostru, atunci ridicăm ștacheta și încercăm să găsim 200.000 cetățeni care să susțină un proiect politic pentru a trimite în Parlament deputați și senatori ce vor promova legalizarea drogurilor ușoare în scop recreativ.

Numărul ideal de susținători este cel care se apropie de pragul electoral de 5%. Astfel, dacă comunitatea pe care vrem să o creăm ajunge la 500.000 de membri, partidele de la coada listei electorale se vor bate pentru votul nostru J, evitând astfel intrarea pe piață a unui nou partid. Scopul nostru nefiind cursa electorală, ci susținerea unei inițiative de legalizare a marijuanei, vom putea negocia cu ei de pe o poziție de forță.

Apreciem că un termen rezonabil pentru finalizarea proiectului ”Legalizam.ro” ar fi undeva la 6 ani. Acesta este estimat raportându-ne la interesul și pregătirea politicienilor actuali. Aceasta este pe scurt idea noastră. Acum să dezvoltăm puțin cum intenționăm să începem inițiativa civică de legalizare a marijuanei.

 

Cum începem inițiativa ”Legalizam.ro”?

Completând sondajul de mai jos ne facem o idee despre deschiderea voastră la legalizarea marijuanei. Totodată în urma sondajului intenționăm să găsim primele 1.000 de persoane care să susțină financiar cu suma de 10 lei lunar demararea inițiativei pentru legalizarea marijuanei.

 

Cum vor fi folosiți banii strânși pe ”Legalizam.ro”?

Dacă aveți impresia că expresiile ”ONG”, ”civic” sau ”umanitar” vin la pachet cu ”gratuitate”, dați-ne voie să vă spunem că nu este așa. Orice proiect serios inițiat de organizațiile neguvernamentale are aproape aceleași taxe, impozite, comisioane și costuri ca un proiect antreprenorial. Și noi plătim contabil, și noi plătim comisioane la încasarea donațiilor cu cardul, sau la PayPal, chiar și voluntarii care se ocupă de anumite task-uri trebuie să mănânce un sandwich, să bea o cafea și apă.

Când ne apropiem de bugetul de 10.000 lei lunar vom începe dezvoltarea site-ului, astfel încât să aducem date și informații clarificatoare vizitatorilor ce nu sunt încă convinși de necesitatea promovării unei inițiative de legalizare a marijuanei. Pe lângă acest lucru va începe dezvoltarea unei aplicații prin care să creăm o comunitate informată ce va primi informații despre stadiul inițiativei. Aplicația va fi ce care va colecta și verificate datele personale ce urmează a fi completate pe listele de semnături care vor fi transmise la Parlament.

După finalizarea siteului și aplicației o parte din buget va merge catre mentenanța acestora, iar restul vor fi investiți doar în promovare și publicitate. Vom investi masiv în proiecte de publicitate online (Google ADS, Facebook, Instagram, Twiter), offline (Panouri, Meshuri, Evenimente publice, concerte, etc), media mainstream(reclame tv, emisiuni, interviuri sponsorizate, etc). Nu scăpați din vedere că ne propunem să creăm o bază de date cu 500.000 de susținători, asta nu va fi ușor și ieftin.

Toate cheltuielile urmează să fie ultra transparente, având pe site countere real time pentru toate conturile ce urmează să fie deschise, lunar vom publica extrasele de cont cât și facturile și contractele.

 

Când scriem proiectul de lege ”Legalizam.ro”?

Suntem conștienți cu toții de incapacitatea autorităților de a lua măsuri clare și sigure, oferindu-ne până acum măsuri heirupiste făcute pe genunchi. Așa că în momentul în care suntem siguri că avem suficienți susținători pentru inițiativa legislativă de legalizare a marijuanei, vom începe să organizăm dezbateri și întâlniri cu cetățenii și specialiști internaționali. În urma acestor dezbateri se vor trage concluziile necesare pentru redactarea unui act normative ce trebuie să satisfacă toate cererile.

 

De ce ”Legalizam.ro” va reuși?

O astfel de inițiativă are nevoie de o susținere masivă(civică și financiară), că nu va fi ușor să luăm pâine de la gura politicienilor care dețin monopolul pe piața traficului de droguri. Punctul forte al acestei inițiative îl constituie nivelul de implicare al cetățenilor. Având o comunitate ce are în spate o bază de date, ce se poate mobiliza oricând să depună o inițiativă de legalizare a marijuanei, vă asigurăm că vocea noastră va fi luată în seamă și foarte în serios.

Sondaj
Donează

cititi si Canabis, marijuana, hașiș

Uruguay deschide marți registrul de înscriere al consumatorilor de canabis

Uruguay deschide marți registrul de înscriere al consumatorilor de canabis

2 mai 2017

 

Uruguayul, care va deveni din iulie prima țară din lume care vinde în farmacii canabis produs sub controlul statului și pentru uz recreativ, deschide marți registrul de evidență al consumatorilor, au anunțat autoritățile citate de AFP.

În acest registru evidență vor trebui să se înscrie uruguayenii și cetățenii străini care au permis de rezidență și care vor astfel să-și procure marihuana. Drogul ușor va fi comercializat la prețul de 1,30 de dolari gramul, fiecare consumator putând să-și cumpere maximum 10 grame pe săptămână.

Această lege unică în lume, care a suscitat un mare interes mediatic internațional la aprobarea ei, vizează mai ales combaterea traficului cu marihuana, garantând totodată un acces securizat la calitatea acestui drog considerat ușor.

cititi mai mult pe: agerpres.ro

După legalizarea cultivării canabisului pentru consumul personal, începând din iulie, în Uruguay, statul va vinde canabis în farmacii

Uruguay: Statul va vinde canabis în farmacii începând din iulie

7 aprilie 2017

 

Drogul ușor va fi comercializat la prețul de 1,30 de dolari gramul, fiecare consumator putând cumpăra maximum 10 grame pe săptămână.

Tariful va permite remunerarea societăților private, selectate de stat pentru a produce drogul, precum și a farmaciilor, statul urmând să recupereze o parte din încasări pentru a finanța mai ales politicile de prevenire, a declarat secretarul general al Consiliului național al drogurilor, Diego Olivera.

Uruguay a adoptat în decembrie 2013 o lege controversată ce permite trei modalități de acces la canabis: cultivarea la domiciliu pentru consum personal, apartenența la un club pentru a cultiva în cooperativă și cumpărarea de marihuana din farmacii.

Primele două modalități au fost deja puse în practică, însă cea privind vânzarea în farmacii și care suscita cele mai multe reticențe a fost de nenumărate ori amânată.

Această lege unică în lume, care a suscitat un mare interes mediatic internațional la aprobarea ei, vizează mai ales combaterea traficului cu marihuana, garantând totodată un acces securizat la calitatea acestui drog considerat ușor.

cititi mai mult pe: agerpres.ro

Marijuana ucide celulele canceroase, recunoaşte Institutul Naţional American al Cancerului

foto si articol – totb.ro

28 august 2015

Institutul Naţional al Cancerului (National Cancer Institute – NCI) din SUA şi-a actualizat pagina de întrebări şi răspunsuri de pe site pentru a include studii care demonstrează că marijuana este un leac natural pentru cancer.

Potrivit InfoWars, aceste studii preluate de NCI vorbesc despre cannabis ca o resursă ce poate „inhiba creşterea tumorilor prin uciderea celulelor canceroase, blocarea creşterii acestor celule şi blocarea dezvoltării vaselor de sânge necesare creşterii tumorilor, în vreme ce protejează celulele normale, sănătoase”.

„Dovezi ale unui studiu pe animale arată că extractele din plante de marijuana pot micşora tumori ale creierului. Cercetarea derulată pe şoareci a arătat că folosirea extractelor de marijuana în combinaţie cu radiaţiile a dus la efecte mai bune şi a ucis celulele canceroase”, se arată aici.

În prezent, bolnavii de cancer din SUA au la dispoziţie două noi medicamente ce conţin canabinoizi şi care au fost aprobate de Food and Drug Administration, regulatorul american în domeniul alimentar, medical și farmaceutic. Cu toate acestea, în ciuda numeroaselor beneficii ale cannabisului arătate de tot mai multe studii, oficialii federali americani continuă să încadreze marijuana la categoria „droguri fără scop medical”.

Informaţiile complete publicate pe site-ul NCI le puteţi găsi aici.

Sursa şi fotoInfoWarsTAMetro

articol preluat de pe http://totb.ro/

(Marius Comper) Marijuana, dincolo de mituri şi mistificări: ce spune ştiinţa

foto – descopera.ro (Shutterstock.com)
articol – Marius Comper – descopera.ro
15 septembrie 2014

Canabis, marijuana, „iarbă” sau „weed” sunt doar câteva dintre denumirile folosite pentru a identifica unul dintre cele mai populare droguri folosite la nivel mondial: Cannabis sativa. Statisticile ONU arată că această plantă psihoactivă este cea mai folosită substanţă ilicită de pe Terra, estimându-se că în 2012 a fost consumată de 125-227 milioane de persoane. Totuşi, ea poate fi utilizată şi legal, în scopuri medicale, pentru diferite tipuri de cancer, HIV/SIDA şi unele probleme neurologice şi ca adjuvant, pentru a stimula apetitul şi a calma durerile.

Vrei doar esenţa? Click aici pentru a citi sinteza pe scurt a acestui articol

Canabis, marijuana, „iarbă” sau „weed” sunt doar câteva dintre denumirile folosite pentru a identifica unul dintre cele mai populare droguri folosite la nivel mondial: Cannabis sativa. Statisticile ONU arată că această plantă psihoactivă este cea mai folosită substanţă ilicită de pe Terra, estimându-se că în 2012 a fost consumată de 125-227 milioane de persoane. Totuşi, ea poate fi utilizată şi legal, în scopuri medicale, în cadrul schemelor de tratament pentru diferite tipuri de cancer, HIV/SIDA şi unele probleme neurologice şi ca adjuvant, pentru a stimula apetitul şi a calma durerile.

Deşi în cea mai mare parte a secolului trecut marijuana a fost interzisă în vasta majoritate a ţărilor lumii, în ultimii ani mai multe state i-au reevaluat statutul legal. Uruguay a devenit în 2013 prima ţară care a legalizat complet marijuana. În Olanda, cetăţenii pot deţine şi cultiva marijuana, iar coffee shop-urile pot comercializa marijuana, cu restricţie de vânzare pentru minori. În Spania, deşi oficial este interzisă vânzarea marijuanei, ea poate fi consumată în „cluburile de marijuana”, ce sunt acceptate de autorităţi. De asemenea, conform mărturiilor turiştilor şi ale celor ce au reuşit să evadeze din Coreea de Nord, marijuana este legală în această ţară şi pare să fie consumată pe scară largă.

În SUA, marijuana a fost legalizată în statele Colorado şi Washington, însă rămâne ilegală la nivel federal. În alte state este permisă permisă folosirea sa în scop medical, marijuana fiind decriminalizată (posesia este în continuare ilegală, însă este clasificată drept contravenţie, fiind rar sancţionată de poliţie).

Acest aparat de comercializat marijuana se găseşte în Vancouver, Canada. Pentru 4 dolari canadieni, aparatul eliberează o pungă de plastic umplută cu varietatea „Cotton Candy”. Varianta „Purple Kush” costă 6 dolari canadieni.    (Foto: AFP)Acest aparat de comercializat marijuana se găseşte în Vancouver, Canada. Pentru 4 dolari canadieni, aparatul eliberează o pungă de plastic umplută cu varietatea „Cotton Candy”. Varianta „Purple Kush” costă 6 dolari canadieni.

Cum acţionează marijuana?

Canabisul este singurul gen de plante ce conţine o clasă unică de compuşi moleculari, canabinoizii, o familie de substanţe chimice complexe ce acţionează asupra receptorilor canabinoizi (molecule de proteine situate pe suprafaţa celulelor). Cercetătorii au descoperit mai multe tipuri de canabioizi, dintre care cei mai importanţi sunt delta-9 tetrahidrocanabinolul (THC), un compus psihoactiv, şi cannabidiolul (CBD), un compus anti-psihoactiv.

Marijuana este folosită în jurul lumii mai ales datorită proprietăţilor sale psihoactive produse de THC, principalul ingredient activ din plantă. De altfel, aceasta este diferenţa dintre cânepa obişnuită şi cea marijuana: dacă în drog THC-ul depăşeşte nivelul de 20% din conţinutul total al plantei, în planta folosită pentru a produce fibre şi alte produse THC-ul nu trece de 0,3%, fiind predominant CBD-ul.

În ciuda faptului că oamenii au folosit plantele de cânepă în scopuri recreaţionale şi medicinale preţ de câteva mii de ani, canabinoizii au fost obţinuţi pentru prima dată în anii ‘40, când au fost purificaţi din plante de canabis. Structura THC-ului a fost descoperită în anii ‘60. După alte două decenii, cercetătorii au găsit primul receptor canabinoid din corp şi au descoperit în scurt timp că producem în corp substanţe similare canabinoizilor, ce poartă numele de endocanabinoizi.

Oamenii au două tipuri de receptori canabinoizi, CB1 şi CB2, ce se găsesc în locuri diferite şi au funcţii diferite. Receptorii CB1 se găsesc în mare parte în celulele din sistemul nervos, inclusiv în anumite zone ale creierului şi la capetele nervilor situaţi de-a lungul corpului, pe când receptorii CB2 se găsesc în cea mai mare parte în sistemul imunitar. Deoarece sunt situaţi în creier, cercetătorii cred că receptorii CB1 sunt responsabili pentru efectul psihoactiv al plantei de canabis. Receptorii CB2 sunt responsabili de efectele benefice pe termen lung pe care marijuana le are asupra inflamaţiei şi ale bolilor similare.

Marijuana are un efect euforic    (Foto: Shutterstock.com)Marijuana are un efect euforic

Ce efecte are marijuana?

Popularitatea acestui drog se datorează abilităţii sale de a reduce anxietatea şi de a creşte nivelul de euforie. La fel ca în cazul altor substanţe folosite în scop recreaţional, efectele marijuanei asupra sănătăţii depind de frecvenţa utilizării, potenţa şi cantitatea de marijuana consumată şi de vârsta consumatorului. Atunci când este folosită ocazional de către adulţi, marijuana are efecte negative reduse sau inexistente asupra persoanelor sănătoase.

În 2010, un comitet ştiinţific independent din Marea Britanie a analizat 20 de droguri pentru a evalua daunele pe care le provoacă atât indivizilor care le folosesc, cât şi societăţii (prin criminalitate, distrugerea familiilor, absenteism la locul de muncă şi alte probleme). Cumulând datele, cercetătorii au concluzionat că alcoolul este drogul cel mai periculos, urmat de heroină şi de cocaina de tip crack. Marijuana s-a clasat pe locul al 8-lea, prezentând un sfert din pericolul reprezentat de alcool.

Unii cercetători afirmă că daunele provocate de alcool şi tutun sunt mai mari deoarece aceste două droguri sunt disponibile în mod legal şi că marijuana ar provoca la rândul său mai multe daune dacă ar avea acelaşi statut. Totuşi, un studiu realizat în 1995 pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii a concluzionat că, şi în cazul în care consumul de marijuana s-ar ridica la nivelul consumului de tutun sau de alcool, efectele nocive asupra sănătăţii publice ar fi mai mici decât în cazul acestora. Studiul concluziona că majoritatea riscurilor asociate consumului de marijuana sunt „mici sau moderate”, iar „per total, este improbabil ca acestea să producă efecte asupra sănătăţii publice similare în dimensiuni celor generate de alcool şi tutun”.

Spre comparaţie cu alte droguri legale, cum ar fi alcoolul sau tutunul, marijuana este mai puţin periculoasă. Dacă tutunul provoacă cancer, iar consumul excesiv de alcool poate duce la ciroză, în cazul marijuanei nu există o relaţie de cauzalitate între consum şi o boală letală. Cercetările arată însă că ea prezintă anumite riscuri pentru sănătate în rândul persoanelor vârstnice sau care au probleme cu inima..

Inhalarea fumului de marijuana duce la creşterea tensiunii arteriale diastolice şi a ritmului bătăilor inimii, această modificare fiind temporară. Au fost documentate cazuri în care s-a folosit marijuana cu 30-60 de minute înainte de apariţia unui atac de cord. Atacurile de cord au loc atunci când persoanele cu un risc mare de probleme cardiace suferă o creştere a tensiunii arteriale şi a ritmului bătăilor inimii până la niveluri periculoase. Totodată, marijuana poate interacţiona cu anumite substanţe farmaceutice, ceea ce poate duce la creşterea tensiunii arteriale şi chiar la atac de cord.

Cercetările au mai arătat că fumatul marijuanei este asociat bronşitei, însă acest risc se manifestă în rândul celor care fumează foarte des şi foarte mult. Un studiu publicat în 2012 a arătat că fumarea unui joint în fiecare zi, timp de 7 ani, nu era asociată unor efecte negative asupra funcţionării plămânilor. Riscul de bronşită creşte atunci când se depăşeşte acest prag.

Consumul de marijuana poate duce la toleranţă, ceea ce înseamnă că este nevoie de mai multă substanţă pentru a obţine acelaşi efect. Toleranţa se instaurează printr-un proces intitulat internalizare. Atunci când un receptor CB1 este internalizat, acesta se retrage în celulă şi nu mai poate intra în contact cu THC-ul. Toleranţa la marijuana nu este singurul efect al internalizării. Alţi receptori asociaţi CB1 vor intra la rândul lor în celulă (cum ar fi receptorul NMDA). Acest lucru are un efect protector împotriva anxietăţii şi în cazul epilepsiei, însă provoacă totodată o afectare temporară a capacităţii de a forma amintiri, un efect asociat consumului de marijuana.

Pentru a menţine sensibilitatea la efectele psihoactive ale marijuanei este necesar consumul cât mai rar. În cazul anumitor oameni, receptorii CB1 pot începe să se internalizeze chiar şi în cazul în care marijuana este consumată o singură dată pe săptămână. Specialiştii de la Examine.com, care au analizat 662 de cercetări ştiinţifice, afirmă că „utilizarea marijuanei de două ori pe lună vă va face mai predispus să experimentaţi efectele ei benefice într-un mod sigur şi sustenabil”.

Care sunt beneficiile marijuanei?

Majoritatea beneficiilor conferite de marijuana au legătură cu efectele sale psihoactive. Marijuana este eficace împotriva stresului, reducând anxietatea, crescând nivelul de euforie şi provocând o uşoară disociere de mediu în rândul utilizatorilor.

De asemenea, marijuana poate ajuta persoanele cu o greutate scăzută să mănânce mai mult, deoarece stimulează apetitul. Din acest motiv, marijuana este utilă pacienţilor afectaţi de cancer, căci stimularea apetitului îi ajută să îşi menţină o greutate sănătoasă, ceea ce conduce la rate mai mari de supravieţuire. Oamenii afectaţi de dureri cronice se numără, de asemenea, printre cei ajutaţi de marijuana.

Dovezile preliminare sugerează că marijuana poate fi utilă şi persoanelor ce suferă de Parkinson, Alzheimer şi de scleroză multiplă, însă este nevoie de mai multe cercetări pentru a ajunge la o concluzie definitivă.

Care sunt dezavantajele marijuanei?

Cel mai mare dezavantaj asociat consumului de marijuana este internalizarea receptorului NMDA, ceea ce poate duce la o slabă retenţie a amintirilor.

Consumul ocazional de marijuana nu afectează memoria de lungă durată şi nici capacitatea de a forma amintiri. Activarea receptorului CB1 duce însă la o sporire a activităţii şi a fluxului sanguin într-o regiune a creierului intitulată cortexul cingulat anterior (CCA), ceea ce declanşează creşterea tensiunii arteriale diastolice (al doilea număr evidenţiat de măsurătorile de tensiune). Acest lucru înseamnă că marijuana, atunci când este combinată cu substanţe stimulante, poate creşte riscul de probleme cardiovasculare, cum ar fi un atac de cord.

Consumul frecvent de marijuana transformă această stimulare a fluxului sanguin într-o atenuare a fluxului sanguin atunci când receptorul CB1 este internalizat. Consumul foarte frecvent, definit prin 5 sau mai multe jointuri în fiecare zi, poate chiar duce la reducerea în dimensiuni a cortexului cingulat anterior, ceea ce poate afecta capacitatea de atenţie şi creşte riscul de a dezvolta o psihoză. Când cortexul cingulat anterior este afectat în acest fel, este posibil să nu mai revină la dimensiuni normale chiar în situaţia în care consumul de marijuana încetează.

Iată care sunt efectele marijuanei asupra memoriei:

●        Consumul de marijuana provoacă o stare temporară de reducere a capacităţii de memorare pe termen scurt. Este vorba despre aceeaşi senzaţie pe care o aveţi când vă uitaţi la ceas, iar la scurt timp după aceea nu mai ţineţi minte ce oră este. Acest efect nu provoacă probleme de memorie pe termen lung.

●        Cei care consumă frecvent marijuana pot suferi o uşoară tulburare cognitivă, aşa-numita „ceaţă a creierului” (brain fog), dacă încetează să consume marijuana, dar acest efect dispare după două săptămâni, fără a provoca daune pe termen lung.

●        Cei care consumă foarte multă marijuana pot avea dificultăţi de concentrare şi de învăţare dacă le-a fost afectat cortexul cingulat anterior.

Cercetătorii au descoperit o metodă prin care consumatorii de marijuana pot preveni pierderea temporară a memoriei ce apare în urma consumului: medicamentele antiinflamatoare nesteroidieneprecum ibuprofenul sau aspirina. Acestea previn apariţia tulburărilor de memorie provocate de THC, însă menţin abilitatea acestuia de a reduce plăcile de beta amiloid şi de a atenua neurodegenerarea.

Mituri şi întrebări frecvente despre marijuana

Dă dependenţă marijuana?

Marijuana nu dă dependenţă în acelaşi sens în care dă dependenţă heroina, drog la care renunţarea este un chin fizic agonizant. Totuşi, marijuana poate interacţiona cu „centrii plăcerii” din creier şi poate crea o senzaţie psihologică intensă de dependenţă, despre care psihologii spun că poate fi foarte dificil de eliminat. Persoanele care consumă foarte multă marijuana pot descoperi că au nevoie de doze din ce în ce mai mari pentru a obţine efectele dorite. Atunci când încearcă să se oprească, unele persoane au simptome ale renunţării precum iritabilitate, tulburări ale somnului şi anxietate. Simptomele sunt de regulă descrise drept „relativ uşoare”.

Un studiu realizat în 1999 de The Institute of Medicine din SUA arăta că 32% dintre consumatorii de tutun devin dependenţi, ceea ce se întâmplă şi în cazul a 23% dintre consumatorii de heroină, 17% dintre consumatorii de cocaină şi 15% dintre consumatorii de băuturi alcoolice. Doar 9% dintre consumatorii de marijuana dezvoltă o dependenţă. „Deşi puţini consumatori de marijuana dezvoltă dependenţă, se poate întâmpla. Riscurile asociate par să fie mai mici decât în cazul consumatorilor altor droguri, inclusiv alcool şi nicotină, iar dependenţa de marijuana pare să fie mai puţin severă decât dependenţa de alte droguri”, notează autorii.

Ce efect are marijuana asupra copiilor?

Unul din argumentele folosite de cei ce pledează pentru menţinerea statutului ilegal al marijuanei este acela că marijuana deschide calea către alte droguri mai periculoase (este „gateway drug”). Cercetările pe această temă nu au identificat o asemenea legătură cauzală. Deşi 111 milioane de americani au încercat marijuana, doar o treime dintre aceştia au încercat cocaină şi doar 4% heroină. Statisticile arată că persoanele care încearcă marijuana sunt mai dispuse decât restul oamenilor să încerce alte droguri, însă acest lucru nu se datorează consumului de marijuana. Studiul realizat deThe Institute of Medicine a concluzionat că „marijuana nu pare să fie un gateway drug, adică să fie cauza sau chiar un element predictor al consumului excesiv de droguri”.

Un studiu pe termen lung realizat în Noua Zeelandă şi publicat în 2012 a descoperit că persoanele care începeau să fumeze marijuana în cantităţi mari la vârsta adolescenţei şi continuau să aibă acest obicei şi la vârsta adultă pierdeau, în medie, 8 puncte IQ până la vârsta de 38 de ani, puncte ce nu mai puteau fi recuperate. Un studiu canadian publicat în 2002 a descoperit, de asemenea, o scădere a IQ-ului în rândul elevilor care fumau cel puţin cinci joint-uri pe săptămână.

Ştiinţa nu a ajuns încă la un consens pe această temă. Studiul din Noua Zeelandă a fost contestat de un cercetător norvegian care susţinea că factorii socio-economici ar fi putut juca un rol în pierderea de puncte IQ. Totuşi, o analiză recentă făcută de experţii de la National Institute on Drug Abuse a concluzionat că adulţii care au fumat foarte multă marijuana în adolescenţă au conexiunile neuronale afectate, ceea ce are impact asupra funcţionării creierului. Consumul frecvent şi de timpuriu al marijuanei este totodată asociat cu note proaste, apatie şi abandon şcolar, însă nu este clar dacă notele proaste au fost provocate de consumul de marijuana.

Devin oamenii mai leneşi în urma consumului de marijuana?

Stereotipul de „stoner”, nume peiorativ dat în SUA consumatorilor de marijuana, sugerează că aceştia sunt leneşi. Această reputaţie pare greu de schimbat, însă un studiu recent sugerează că marijuana nu afectează motivaţia unei persoane.

Un prim studiu sugerează că marijuana îi face pe oameni leneşi. Cercetătorii au studiat creierele a 19 utilizatori şi au măsurat concentraţia de dopamină, neurotransmiţătorul asociat recompensei, plăcerii şi motivaţiei. Ei au descoperit că cei ce utilizau marijuana frecvent şi de multă vreme, care prezentau concentraţii mai mari de THC în corp, erau totodată cei care aveau nivelul cel mai scăzut de dopamină în creier. Cercetătorii au sugerat că marijuana ar putea provoca o afecţiune controversată (şi nerecunoscută oficial) intitulată „sindrom amotivaţional”, caracterizat prin lene.

Totuşi, „sindromul amotivaţional” ar putea să-i afecteze la fel de mult şi pe cei care nu consumă marijuana. Un studiu publicat în jurnalul Psychology of Addictive Behaviors a descoperit că acest sindrom afectează 5%-6% din populaţie, atât consumatori de marijuana, cât şi oameni care nu consumă. Aceste rezultate au fost confirmate ulterior de alt studiu, care a descoperit că nu există o diferenţă în ceea ce priveşte motivaţia între cele două tipuri de persoane.

Aşadar, dacă cineva este leneş atunci când consumă marijuana, era foarte probabil leneş şi înainte. Totuşi, consumul de marijuana poate avea un efect pe termen lung. Cercetătorii au descoperit cu ajutorul tomografiei cu emisie pozitronică faptul că persoanele care consumă de multă vreme marijuana prezintă o sinteză mai redusă a dopaminei, ceea ce duce la apatie.

Poate marijuana să vindece cancerul?

„Există o prezenţă puternică şi persistentă pe Internet care argumentează că marijuana poate vindeca cancerul. Spre exemplu, există numeroase mărturii filmate în care se pretinde că oamenii au fost vindecaţi complet de cancer cu canabis”, relatează prestigioasa organizaţie Cancer Research UK.

În ciuda a ceea ce spun susţinătorii acestor surse, clipurile video şi anecdotele nu sunt dovezi ştiinţifice pentru eficacitatea unui tratament anti-cancer. Afirmaţiile extraordinare necesită dovezi extraordinare, iar clipurile de pe YouTube nu sunt dovezi ştiinţifice.

Există numeroşi canabinoizi studiaţi de cercetători pentru proprietăţile lor anticancer. Primele eforturi ştiinţifice au fost făcute în anii ‘70, iar de atunci au fost publicate sute de lucrări pe tema canabinoizilor şi a cancerului. „Dar a susţine că acest corp de cercetări preclinice sunt «dovezi» că marijuana sau canabinoizii pot vindeca cancerul este foarte înşelător pentru pacienţi şi familiile lor şi creează o imagine falsă despre progresul în acest domeniu.

Aproape toate cercetările pe tema utilizării care au investigat utilizarea canabinoizilor în tratarea cancerului au fost realizate folosind celule canceroase crescute în laborator sau cobai. De aceea, subliniază cercetătorii, „este important să fim atenţi atunci când extrapolăm rezultatele la pacienţi reali, vii, care tind să fie mult mai complecşi decât un vas Petri sau un şoarece”.

Prin intermediul multor experimente detaliate, sintetizate recent în jurnalul Nature Reviews Cancer, oamenii de ştiinţă au descoperit că diferiţi canabinoizi au o serie de efecte în laborator, printre care:

●        provoacă moartea celulelor printr-un mecanism numit apoptoză

●        opresc diviziunea celulelor

●        previn apariţia unor vase de sânge noi în tumori

●        reduc şansele ca o celule canceroasă să se răspândească prin corp, prin oprirea deplasării celulelor

●        accelerează autofagia celulelor, ceea ce poate duce la moartea lor

Se crede că toate aceste efecte sunt cauzate de ataşarea canabinoizilor de receptorii CB1 şi CB2. De asemenea, se pare că aceştia pot provoca efecte asupra celulelor canceroase prin metode care nu implică receptorii canabinoizi, dar mecanismul nu este cunoscut încă.

Cercetătorii au descoperit şi elemente neplăcute: canabinoizii pot avea şi efecte nedorite asupra cancerului.

Spre exemplu, deşi dozele mari de THC pot ucide celulele canceroase, ele afectează totodată vase de sânge cruciale (deşi acest lucru ar putea sprijini efectul anti-cancer, prin prevenirea creşterea unor vase de sânge în tumoră). De asemenea, în anumite circumstanţe canabinoizii chiar încurajează celulele canceroase să se dezvolte, sau au diferite efecte în funcţie de dozaj şi de nivelurile de receptori canabinoizi prezenţi în celulele canceroase.

Unii cercetători au descoperit că activarea receptorilor CB2 poate chiar să interfereze cu abilitatea sistemului imunitar de a recunoaşte şi distruge celulele tumorii, deşi alţii au descoperit că anumiţi canabinoizi sintetici pot îmbunătăţi lupta sistemului imunitar împotriva cancerului.

Folosirea canabinoizilor în combinaţie cu alte medicamente de chimioterapie ar putea să producă cel mai bun efect. Totuşi, în acest moment nu există dovezi care să arate capacitatea canabinoizilor naturali, prezenţi în combinaţii simple de canabis, de a trata cancerul la pacienţi. Chiar dacă anumite elemente purificate pot avea un efect benefic în doze mari, controlate, acest lucru nu înseamnă că planta va avea acelaşi efect. Mai mult, fumarea canabisului, mai ales în combinaţie cu tutunul, mai degrabă creşte riscul de cancer, deşi dovezile sunt împărţite.

Acest aparat de comercializat marijuana se găseşte în Vancouver, Canada. Pentru 4 dolari canadieni, aparatul eliberează o pungă de plastic umplută cu varietatea „Cotton Candy”. Varianta „Purple Kush” costă 6 dolari canadieni.    (Foto: AFP)Acest aparat de comercializat marijuana se găseşte în Vancouver, Canada. Pentru 4 dolari canadieni, aparatul eliberează o pungă de plastic umplută cu varietatea „Cotton Candy”. Varianta „Purple Kush” costă 6 dolari canadieni.

Se poate folosi marijuana medicinală în România?

Tratamentul cu marijuana medicinală nu este aprobat în prezent în România.

Există un produs medicinal din plantă de cannabis aprobat în 16 state din Uniunea Europeană pentru tratamentul unor afecţiuni neurologice grave, dar în prezent nu exista nicio solicitare din partea producătorului pentru punerea pe piaţa din România a acestui medicament.

În momentul în care va exista o astfel de cerere de punere pe piaţă, România va respecta legislaţia UE, explică Ministerul Sănătăţii.

Dacă guvernul României va decide cândva să reevalueze statutul marijuanei, decizia ar putea aduce beneficii. Colorado, un veritabil „laborator legislativ”, a legalizat marijuana în 2012. Statisticile date de curând publicităţii arată că statul american a obţinut venituri semnificative din vânzări şi că, totodată, s-a bucurat de reducerea criminalităţii violente şi a furturilor din locuinţe.

Tom Gorman, directorul Rocky Mountain High Intensity Drug Trafficking Area din Denver, Colorado, afirmă că „este o oportunitate grozavă pentru noi să aflăm ce se întâmplă atunci când legalizezi o substanţă precum marijuana. Poţi să aştepţi şi să vezi ce se întâmplă în aceste laboratoare şi apoi poţi lua o decizie bazată pe date şi fapte, nu pe vorbe”.

TL;DR – Pe scurt: ce trebuie să ştiţi despre marijuana

Marijuana este ilegală în multe ţări din lume, inclusiv în România. De asemenea, organizaţiile sportive interzic folosirea sa. Oamenii de ştiinţă au reuşit chiar să afle, prin teste, câtă marijuana trebuie să inhaleze o persoană nefumătoare, aflată în aceeaşi cameră cu un fumător, pentru a avea un rezultat pozitiv la testele de urină. Ei doreau să afle dacă atleţii se puteau apăra afirmând că s-au aflat în aceeaşi cameră cu un fumător, dar că ei nu au consumat substanţa interzisă. Cercetătorii au aflat că este nevoie de expunerea la 16 jointuri într-o cameră închisă, de dimensiunea unei toalete, preţ de cel puţin o oră, pentru a avea un test de urină pozitiv.

Consumul de marijuana duce la creşterea tensiunii arteriale diastolice, astfel că nu ar trebui să fie folosită alături de substanţe stimulante, mai ales de către persoane care prezintă deja un risc pentru atac de cord sau alte tulburări cardiace. Altfel, consumul ocazional de marijuana nu reprezintă un risc serios pentru sănătate — desigur, dacă nu faceţi ceva periculos sub influenţa acestui drog.

Riscurile asociate marijuanei apar în urma consumului mare şi aproape zilnic. Marijuana reduce capacitatea de reţinere, astfel că atunci când acest efect este repetat zilnic de-a lungul anilor învăţarea devine dificilă.

Consumatorii cronici de marijuana în cantităţi mari pot să aibă parte o reducere a greutăţii cortexului cingulat anterior. Acest termen desemnează atrofierea creierului, astfel că este o problemă ce trebuie cunoscută. Totuşi, este singurul efect negativ al marijuanei care continuă şi după ce consumul de marijuana încetat.

Menţinerea sensibilităţii la efectele psihoactive ale marijuanei necesită o utilizare mai rară. Receptorii CB1 ai unor persoane pot să se internalizeze chiar şi în cazul în care acestea consumă marijuana doar o dată pe săptămână. Specialiştii de la Examine.com, care au analizat 662 de cercetări ştiinţifice, afirmă că „utilizarea marijuanei de două ori pe lună vă va face mai predispus să experimentaţi efectele benefice ale marijuanei într-un mod sigur şi sustenabil”.

În cazul consumului cronic, printre cele mai mari beneficii al marijuanei se numără reducerea durerii şi creşterea apetitului, lucru esenţial în timpul chimioterapiei. Cele mai mari dezavantaje ale consumului cronic constau în posibilitatea de micşorare a cortexului cingulat anterior (o componentă a creierului) şi în capacitatea redusă de învăţare şi de amintire.

În cazul uzului ocazional, riscul de reducere a abilităţii de învăţare este mult mai scăzut. Totodată, continuă să se manifeste şi beneficii precum reducerea durerii şi creşterea apetitului, însă efectul nu este la fel de intens.

Protest în favoarea legalizării marijuanei în Paris.    (Foto: AFP)Protest în favoarea legalizării marijuanei în Paris.
articol preluat de pe http://www.descopera.ro/

34 de ani de la moartea regelui muzicii reggae, Bob Marley (partea a II-a)

foto si articol preluate de pe stiri.tvr.ro

partea I-a https://www.unitischimbam.ro/?p=16182

Artistul moare la 11 mai 1981

În septembrie 1980, Marley era foarte slăbit şi aproape că a leşinat pe scena din New York, în timp ce susţinea un concert. A două zi de la incident, Marley s-a prăbuşit în timp ce făcea jogging în Central Park şi a fost dus la spital. Acolo a fost diagnosticat cu tumoare la creier ce a fost o urmare a cancerului de piele. Medicii au considerat că nu mai avea de trăit mai mult de o luna având în vedere că din punct de vedere medical nu mai era nimic de făcut.

În ciuda faptului că se simţea rău, artistul a mai susţinut un spectacol în Pittsburgh după care a fost dus la Miami unde medici au descoperit că melanomul nu a afectat doar pielea, ci şi creierul, plămânii şi stomacul.

Bob Marley, autorul unor piese intrate în legendă, precum “No Woman, No Cry” şi “One Love”, a murit de cancer, la vârstă de 36 de ani. Boala lui a avansat rapid. Totul a pornit de la o rană avută la unul din degetele de la picior. Constatând că rana nu se închide şi că nu este o speranţa de a se vindeca, Bob Marley a fost nevoit să se deplaseze la un consult medical. În urmă consultării a fost diagnosticat de medic cu cancer de piele, iar că boala să nu evolueze era necesară amputarea degetului de la picior. Datorită convingerilor religioase, Bob Marley a refuzat operaţia, continuându-şi turneul. Simţindu-se tot mai rău, el a acceptat, în vara anului 1977, să fie operat. La acea vreme, operaţia a fost considerată un succes.

Cu o luna inainte de a muri, Bob fusese decorat cu Ordinul de Merit al Jamaicăi, a treia mare onoare a naţiunii, ca semn de recunoaştere a inestimabilei sale contribuţii aduse culturii acestei ţări. Pe 21 mai 1981, onorabilului Robert Nesta Marley O. M. i se făceau funeralii oficiale din partea poporului jamaican. Dupa funeralii corpul lui Bob a fost înmormantat în satul său natal, Nine Miles, în nordul insulei, unde se odihneşte într-un mausoleu.

Bob Marley – WAR

sfarsitul partii a II-a

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Cânepa – plantă medicinală ideală pentru inimă şi creier – partea VI-a – “Utilizarea cânepei în medicina populară: de ce planta Cannabis sativa este legală?”

foto – amarihuana.com
articol – din revista Revista HOFIGAL – Natura si Sanatate Nr. 41, numarul 41 din 16 12, 2013
autor – Ing. Ştefan Manea Director General S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

partea a V-a https://www.unitischimbam.ro/?p=15977

Faptul că se cheamă Cannabis nu are nimic comun cu drogurile- numai ignoranţii pot face asocierea.
În prezent, conform reglementărilor în vigoare (articol. 39 al Regulamentului (CE) nr.73/2009) s-a stabilit eligibilitatea cultivării soiurilor de cânepă în funcţie de partea anatomică a plantei şi de conţinutul în THC (până la 0,2%).

Din această cauză soiul Zenit (Cannabis sativa) se cultivă pentru utilizarea seminţelor în vederea extragerii uleiurilor grase prin presare la rece.

Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (Secuieni jud. Neamţ) prin adresa nr.2401 din 27.08.2013 subliniază: studiile de specialitate menţionează că în sămânţă nu se acumulează cannabinoide.

Raportul de încercare nr. 6 / 31.10.2012 evidenţiază „un conţinut de THC % sub limita de detecţie a aparatului de analiză folosit, cu atât mai mult nu s-ar putea identifica în seminţe”.
În concluzie, Compania Hofigal foloseşte uleiul din seminţe de cânepă pentru fabricarea suplimentului alimentar:

Omega-3 & Omega-6 vegetal, capsule moi caracterizat ca:

- sursă directă de acizi graşi esenţiali de Omega-3 şi Omega-6 pentru toate vârstele, într-un raport optim (1:3), echilibrat, net superior uleiului de peşte (1:4-5)
- hrăneşte creierul şi îl menţine funcţional până la adânci bătrâneţi
- susţine dezvoltarea creierului şi stimularea activităţii funcţionale a sistemului nervos;
- menţine sănătatea creierului la copii, adulţi şi persoane în vârstă, restabileşte echilibrul emoţional;
- îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare, învăţare şi memorare, întreţine memoria la toate vârstele;
- benefic în tulburări psihice la copii cu deficit de atenţie, cu dezvoltare mentală şi psihomotorie întârziată, în perturbări de comportament;
- reduce nivelul colesterolului şi trigliceridelor din sânge, reechilibrează raportul dintre colesterolul rău (LDL) şi colesterolul bun (HDL), împiedică dezvoltarea aterosclerozei, normalizează tensiunea arterială;
- contribuie la buna funcţionare a sistemului imunitar, inclusiv la persoane sub tratament oncologic;
- benefic în dieta complexă a persoanelor cu hiperglicemie, îmbunătăţeşte utilizarea insulinei în ţesuturile organismului;
- protejează sănătatea organismului în condiţii de stres şi activităţi intelectuale intense, redobândirea bunei dispoziţii, senzaţiei de bine şi de echilibrare în condiţii de stres;
- ajută la regenerarea ţesuturilor şi reepitelizarea mucoaselor, în procese inflamatorii ale mucoasei intestinale şi ale pielii;
- hrăneşte şi regenerează stratul subdermic, obţinându-se o piele sănătoasă şi catifelată.

De regulă la adulţi este recomandabilă asocierea cu produse antioxidante (Coenzima Q10,Flavovit C, Echinavit C şi ulei de cătină) pentru un sistem imunitar puternic.

sfarsit

Ing. Ştefan Manea
Director General S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

articol preluat de pe http://www.revistahofigal.ro/

34 de ani de la moartea regelui muzicii reggae, Bob Marley (partea a I-a)

foto si articol preluate de pe stiri.tvr.ro

Dacă nu ar fi existat Bob Marley nu ar fi existat nici muzica reggae. Bob Marley a inventat muzica reggae. A inventat un stil de viaţă. Stilul reggae. A promovat o mişcare religioasă, rasta, sau rastafari. Este cel mai iubit cântăreţ de muzica reggae, din toate timpurile. A fost arestat pentru deţinere de droguri, a luptat împotriva apartheidului şi a scăpat cu viaţă dintr-un atentat. A murit de cancer, la 36 de ani şi a primit funeralii oficiale din partea poporului jamaican.

Bob Marley a venit pe lume în micul sat Nine Mile, în Saint Ann Parish din Jamaica. Se numea Nesta Robert Marley, mama sa era de culoare, iar tatăl alb, originar din Sussex, Anglia. În copilărie nu l-a văzut foarte des pentru că familia tatălui nu era de acord cu o căsătorie interrasială. A locuit împreună cu mama sa în Kingston şi a început să cânte împreună cu Bunny Wailer din The Wailers.

La 14 ani a părăsit şcoala. S-a angajat ca ajutor în atelierul unui sudor

Timpul liber şi-l petrecea alături de Wailer şi Joe Higgs, un cântăreţ local şi rastafari devotat. Mulţi consideră că Higgs a fost mentorul lui Marley. Cei trei l-au cunoscut apoi pe Peter Tosh.

În 1962 înregistrează primele single-uri (One cup of cofee şi Judge not), dar nu atrage prea multă atenţie. Un an mai târziu, Marley, Tosh şi Wailers vor forma o trupă de ska. Iniţial trupa s-a numit The Teenagers, apoi The Wailing Rudeboys, The Wailing Wailers şi, în final, The Wailers.

Trupa îmbrăţişează stilul rastafari în 1966, când Haile Sellasie vizitează Jamaica. Încep să îşi construiască un stil propriu, atât în muzică, cât şi în privinţa stilului de viaţă.

Marley a devenit imaginea formaţiei The Wailers şi, în curând, au fost cunoscuţi drept “Bob Marley and the Wailers”. Ei vor cânta împreună cu I Threes, formaţie cu rol de backing vocal din care făcea parte şi soţia lui Marley, Rita Anderson Marley, cu care se căsătoreşte în 1966.

În 1975 scoate melodia “No woman, no cry”, care ajunge hit şi în afara Jamaicăi. În 1976 părăseşte Jamaica şi se mută în Anglia, unde scoate albumele Exodus şi Kaya. Cu Exodus va sta 56 de săptămâni în topul britanic. În 1980 scoate albumul Uprising, în mare parte cu mesaj religios.

Partea a II-a https://www.unitischimbam.ro/?p=16482

Bob Marley & The Wailers – No Woman No Cry (Live)

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Cânepa – plantă medicinală ideală pentru inimă şi creier – partea V-a – Efectele benefice ale seminţelor şi a uleiului de cânepă (Cannabini oleum)

foto – amarihuana.com
articol – din revista Revista HOFIGAL – Natura si Sanatate Nr. 41, numarul 41 din 16 12, 2013
autor – Ing. Ştefan Manea Director General S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

partea IV-a https://www.unitischimbam.ro/?p=15527

Cu aproximativ 3.000 ani î.e.n. seminţele de cânepă erau folosite pentru combaterea inflamaţiilor de la nivelul pielii şi recunoscute ca aliment cu proprietăţi tonice, regenerative, laxative, diuretice, cu efect favorabil în eliminarea limbricilor la nou-născuţi şi la animale.

Uleiul de cânepă, ca aliment-medicament se obţine prin presarea la rece a seminţelor de Cannabis sativa – cânepa utilă cultivată pentru seminţe şi fibre.

De asemenea, este singurul ulei vegetal comestibil care conţine şi acid gamma-linolenic, benefic în tratamentul tulburărilor premenstruale şi ale menopauzei.

Prin conţinutul ridicat în acizi graşi omega-3, seminţele şi uleiul de cânepă constituie alimente valoroase din punct de vedere nutriţional în perioada de sarcină şi de alăptare. În acest fel, se poate preveni deficitul de omega-3 la făt şi nou-născut în dezvoltarea şi maturarea creierului, dezvoltarea retinei şi îmbunătăţirea funcţiei vizuale la copii (din perioada prenatală şi până în primii ani de viaţă), contribuie la dezvoltatea armonioasă a sistemului osos, la stoparea apariţiei rahitismului, dar şi la o bună dezvoltare a sistemului imunitar.

Cu toate acestea, proprietăţile benefice ale uleiului de cânepă asupra menţinerii sănătăţii sunt încă puţin cunoscute în România.

Trebuie subliniat că acţiunea terapeutică şi efectele benefice ale acizilor graşi esenţiali asupra sănătăţii omului sunt multiple: antiinflamatoare, antitumorale, contribuie la scăderea colesterolului sanguin şi reechilibrarea raportului dintre colesterolul rău (LDL) şi colesterolul bun (HDL), ajută la regenerarea ţesuturilor şi la reepitelizarea mucoaselor în procese inflamatorii ale mucoasei intestinale şi ale ţesutului cutanat, menţine sănătatea creierului la copii, adulţi şi persoane în vârstă, stimulează metabolismul în general, hrăneşte şi regenerează stratul subdermic, obţinându-se o piele sănătoasă şi catifelată.

În plus, uleiul de cânepă, pe lângă acizii graşi esenţiali, mai conţine alte componente valoroase din punct de vedere terapeutic: cannabidiolul are efecte antiepileptice, antiinflamatoare şi antibacteriene; β-sitosterolul reduce colesterolul, are proprietăţi antivirale şi antifungice; tocoferolul cu proprietăţi antioxidante demonstrate experimental.

Acizii graşi nesaturaţi Omega sunt lipide esenţiale care se găsesc din abundenţă în creier (cca. 60%) şi fac parte integrantă din membranele celulare şi membranele neuronale. Ei pot reface şi proteja structura normală a membranelor celulare (dublu strat lipoproteic) şi a învelişului fibrelor nervoase, pot restabili mobilitatea şi funcţionalitatea receptorilor de membrană şi a canalelor ionice.

Deşi, sunt utili pentru completarea şi normalizarea dietelor dezechilibrate atât la adulţi, cât şi la copii, aceştia se obţin exclusiv prin aport alimentar deoarece organismul uman nu-i poate sintetiza pentru necesarul de lipide cerebrale.

Dezechilibrul dintre Omega-6 şi Omega-3 în alimentaţie predispune la obezitate, stări de oboseală şi depresie, riscul apariţiei bolii Alzheimer, boli cardiovasculare, îmbătrânire precoce, îmbolnăvirea pielii, riscul apariţiei unor neoplazii.

De fapt, acizii graşi polinesaturaţi, Omega-3 şi Omega-6, posedă o acţiune benefică pentru sănătatea inimii şi a vaselor sanguine, sunt indispensabili echilibrului emoţional şi susţin activitatea funcţională a sistemului nervos, poate atenua complicaţiile bolilor cronice degenerative, poate optimiza funcţiile sistemului imunitar, ajută la ameliorarea unor tulburări funcţionale care depind de dezechilibrele metabolice.

Cele prezentate demonstrează că planta Cannabis sativa poate fi considerată o plantă ideală pentru inimă şi creier.

sfarsitul partii a V-a
partea a VI-a (ultima) https://www.unitischimbam.ro/?p=16185

articol preluat de pe http://www.revistahofigal.ro/