Articole

Cânepa – plantă medicinală ideală pentru inimă şi creier (partea III-a)

foto – curiosidades.batanga.com
articol – din revista Revista HOFIGAL – Natura si Sanatate Nr. 41, numarul 41 din 16 12, 2013
autor – Ing. Ştefan Manea Director General S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

partea II-a https://www.unitischimbam.ro/?p=15045

Ce trebuie să ştim despre cânepă

Cânepa este o plantă anuală, ierboasă, cu tulpina dreaptă, ramificată în partea superioară, înaltă de 1-5 m, cu grosimi variabile (0,5-6,0 cm) în funcţie de soi şi desimea de semănat. Ajunge la maturitate într-un timp scurt (3-4 luni), perioadă în care consumă dioxid de carbon – 1 ha de cânepă echivalează cu 3,5 ha de pădure (privind consumul de CO2 şi creştere concentraţiei din oxigen în aer).

Cultivarea ei pentru seminţe şi fibre conduce la obţinerea unei proteine vegetale superioare, benefică pentru păstrarea sănătăţii şi la confecţionarea de ţesături pentru îmbrăcăminte nonalergică şi sănătoasă, materiale de construcţie, hârtie, surse regenerabile de energie, îngrăşământ natural, aer şi pământ nepoluat.

Uleiul de cânepă tratează toate tipurile de alergii.

Variabilitatea speciei de cânepă

Cannabis sativa – cânepa pentru „seminţe şi fibre” are mai puţin de 0,2%, de obicei 0,03% THC şi un conţinut redus în CBD, fiind considerată o plantă medicinală extraordinară datorită proprietăţilor sale deosebite pentru menţinerea stării de sănătate.

Încă din timpuri străvechi, Cannabis sativa a fost unica sursă de ulei vegetal comestibil în multe zone ale Asiei, iar în Europa secolului XV seminţele au constituit o sursă de hrană pentru populaţia săracă.

Cânepa a salvat multe vieţi omeneşti în perioadele de foamete din China, Europa şi Australia de la sfârşitul celui de al II-lea război mondial.

Aici, mai trebuie subliniată şi o altă calitate importantă a plantei, mai puţin cunoscută, aceea de utilizare a fibrelor pentru fonoizolarea locuinţelor, barieră de masă termică, absorbant al dioxidului de carbon, materie biodegradabilă, antimucegai, utile pentru confecţionarea de îmbrăcăminte nonalergică şi termică, hârtie reciclabilă şi durabilă

Cânepa – o plantă a viitorului

Cannabis sativa este cânepa comestibilă – plantă şi produs medicinal, fără efecte adverse în timp.
În fitoterapie, poate fi considerată ca un aliment important în hrana omului, mai ales datorită conţinutului bogat în fitonutrienţi şi substanţe biologic active pe care îl oferă organismului uman.

Cânepa ca plantă aliment-medicament poate fi folosită în medicina complementară sub formă de suplimente alimentare cu valoare nutriţională remarcabilă.

Consumarea uleiului din seminţe de cânepă (Cannabini oleum), obţinut prin presare la rece, este o sursă directă de acizi graşi esenţiali Omega-3 şi Omega-6 într-un raport optim echilibrat (1:3) care poate să susţină funcţionarea normală a fiecărei celule din organismul uman(de la făt până la adultul de orice vârstă), prin efecte benefice într-o gamă largă de boli şi dezechilibre.

De asemenea, seminţele de cânepă sunt ideale şi pentru vegetarieni, deoarece proteina vegetală conţinută poate înlocui cu succes lipsa de proteine animale din hrana acestora, ele fiind şi un aliment cu gust delicios de miez de nucă, cu aromă specială.

sfarsitul partii III-a
partea a-IV-a https://www.unitischimbam.ro/?p=15527

articol preluat de pe http://www.revistahofigal.ro/

Cânepa – plantă medicinală ideală pentru inimă şi creier (partea II-a)

foto – curiosidades.batanga.com
articol – din revista Revista HOFIGAL – Natura si Sanatate Nr. 41, numarul 41 din 16 12, 2013
autor – Ing. Ştefan Manea Director General S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

partea I-a https://www.unitischimbam.ro/?p=14693

În 1985, FDA (Food and Drug Administration) a aprobat utilizarea şi în SUA a unor produse farmaceutice denumite comercial Marinol, Sativex etc. pe bază de derivaţi canabinoizi sintetici, ca agenţi farmacologici utili, cu rol analgezic.

În Manualul firmei Merck, ediţia 1987 se relevă că „utilizarea cânepei (Cannabis sativa) nu conduce la dereglări de personalitate şi disfuncţii sociale, iar interdicţiile sunt nefundamentate ştiinţific”.

La ora actuală, utilizarea în scop terapeutic a cânepei este permisă în mai multe ţări europene (Austria, Olanda, Germania, Elveţia, Belgia), Israel şi 16 state din SUA, iar numărul studiilor ştiinţifice în acest domeniu este de ordinul miilor, majoritatea elaborate în ultimii 25 de ani.

În spaţiul românesc, folosirea cânepei (Cannabis sativa) a început cu fumegaţiile pe pietre încinse, utilizarea fibrelor pentru textile, construcţii şi alte întrebuinţări (atestate de Herodot la sciţi şi traci). De asemenea, o serie de documente atestă utilizarea ei pe vremea lui Alexandru Lăpuşneanu la apoteca din Bistriţa, cultivarea de către călugării mânăstirilor din zona Iaşului din timpul lui Vasile Lupu şi folosirea domestică largă până la începutul secolului XX.

Tradiţia cultivării şi prelucrării cânepei a fost continuată în secolul XX, astfel că România s-a situat pe primul loc în Europa şi al patrulea în lume până în anul 1989. Din păcate, în anul 2010 abia mai existau câteva culturi de cânepă în România – una dintre marile greşeli făcute după 1989.

Pe meleagurile ţării noastre, totuşi, cânepă (Cannabis sativa L.) a fost cultivată din cele mai vechi timpuri ca plantă textilă, dar şi ca plantă oleaginoasă, pentru că uleiul obţinut din seminţe se folosea în alimentaţie înainte de apariţia uleiului de floarea soarelui, fiind numit şi „grăsimea care slăbeşte”.

În medicina populară românească seminţele de cânepă au fost folosite pentru uz extern (lapte obţinut din amestecarea energică a seminţelor pisate cu apă caldă) în tratarea rănilor (acţiune antibacteriană) şi, pentru uz intern, în ameliorarea durerilor reumatice, în tratarea bolilor venerice, congestiei pulmonare, vărsături, otrăvire, tuse, hemoroizi, paraziţi intestinali (limbrici).
Frunzele de cânepă erau utilizate pentru proprietăţile ei analgezice şi antispasmodice în epilepsie, gută, reumatism.

Se poate remarca că, pe teritoriul României cânepa a fost cultivată întotdeauna pentru obţinerea de fibre şi seminţe şi n-a fost utilizată nici măcar accidental pentru prepararea de droguri.

Cu toate acestea, majoritatea oamenilor nu ştiu că există soiuri de cânepă (cu un conţinut foarte redus de THC) care pot fi extrem de utile în alimentaţie, fiind mai mult decât benefice pentru sănătatea omului, dacă sunt folosite conform recomandărilor propuse de producătorii autorizaţi.

sfarsitul partii II-a
partea a-III-a – https://www.unitischimbam.ro/?p=15230

articol preluat de pe http://www.revistahofigal.ro/

Cânepa – plantă medicinală ideală pentru inimă şi creier (partea I-a)

foto – curiosidades.batanga.com
articol – din revista Revista HOFIGAL – Natura si Sanatate Nr. 41, numarul 41 din 16 12, 2013
autor – Ing. Ştefan Manea Director General S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

În numeroase ţări, Cannabis sativa (Familia Cannabaceae) se cultivă în scop industrial şi alimentar şi, de-a lungul istoriei, părţi variate ale acestei plante au fost utilizate şi în scopuri medicinale.

Cânepa (Cannabis sativa L.) plantă medicinală, cunoscută, astăzi, ca un remediu terapeutic cu proprietăţi deosebite, este acceptată ca fiind una din primele plante cultivate de om. Descoperirile arheologice indică prezenţa ei în activitatea omului încă din perioada 8.000-6.000 î.e.n., iniţial pentru construcţii, îmbrăcăminte şi alimente, ulterior folosită pe larg şi în scopuri medicinale.

Prima atestare a utilizării cânepei, denumită canabis (etimologic, cuvântul îşi are originea de la sciţi şi traci, preluat apoi de grecii antici), este atribuită Chinei.

Chinezii utilizau fibrele plantei pentru fabricarea de diverse ţesături, funii şi hârtie, dar o foloseau şi ca plantă medicinală, cânepa fiind introdusă şi descrisă în lucrarea „Tratametul cu ierburi” – cea mai veche farmacopee chinezească Pen Tsao a împăratului Shennong (2737 î.e.n.), precum şi în alte documente în care fondatorul chirurgiei chineze Hua Tuo (140-208 e.n.) a subliniat rolul ei analgezic.

La egipteni, utilizarea terapeutică a cânepei pentru tratarea unor afecţiuni era cunoscută încă din vremuri străvechi, deoarece este ilustrată în diferite papirusuri Ramesseum III (1700 î.e.n.), în inscripţii ale piramidelor din Memphis (2350 î.e.n.) şi prezentă în rămăşiţe vegetale găsite în diferite sarcofage (1350-1210 î.e.n.).

În secolele VIII-VII î.e.n. planta era cunoscută şi folosită în tratamentul unor boli şi de alte popoare, printre care asirienii şi perşii.

În epoca modernă, în 1839 medicul irlandez William O’Shaughnessy, după mai multe cercetări efectuate la Calcutta în India, a putut demonstra proprietăţile analgezice şi anticonvulsivante ale cânepei.

Primul studiu ştiinţific a fost realizat de Societatea Medicală din Ohio în 1860, iar raportul prezentat a scos în evidenţă o serie de efecte benefice ale cânepei în nevralgii, mialgii, dismenoree, convulsii, dureri reumatice, astm, psihoză postpartum, lipsa poftei de mâncare.

În 1890, neurologul american John Russell Reynolds publica în revista Lancet informaţii privind aplicaţiile medicale ale cânepei în insomnie, migrene, convulsii, stări depresive, dismenoree.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, în Europa şi SUA, în diverse laboratoare, se produceau în jur de 30 produse sub formă de extracte şi tincturi pe bază de cânepă pentru aplicaţii medicale în mai multe patologii.

Totuşi, din primele decenii ale secolului trecut, utilizarea cânepei devenea treptat mai puţin răspândită. Motive erau numeroase: apariţia şi dezvoltarea rapidă a preparatelor sintetice, standardizarea laborioasă şi costisitoare a extractelor de cânepă pentru uz uman, studii ştiinţifice insuficiente privind constituenţii chimici şi mecanismele lor de acţiune, folosirea din ce în ce mai largă a cânepei indiene (Cannabis indica) ca drog în multe ţări puternic dezvoltate.

Astfel, pe parcursul anilor ’50 în SUA, precum şi în alte ţări a fost interzisă folosirea cânepei, deoarece era considerată cel mai violent şi periculos drog pentru sănătatea omului.

Cu toate acestea, cercetarea cânepei (Cannabis sativa) a continuat intens în Anglia şi Canada, iar în Israel a fost descoperit constituentul principal- tetrahidrocanabinol (THC) şi mai târziu şi alţi componenţi farmacologici activi. În felul acesta, cercetări extensive ale literaturii medicale au putut releva potenţialul terapeutic al canabinoizilor, dar şi utilizările numeroase ale cânepei şi a derivaţilor ei sintetici.

sfarsitul partii I-a
partea a-II-a https://www.unitischimbam.ro/?p=15045

articol preluat de pe http://www.revistahofigal.ro/

Un pacient diagnosticat cu cancer sustine ca s-a vindecat cu ajutorul canabisului

foto – metro.co.uk
articol – totb.ro

Un pacient diagnosticat cu cancer susţine că s-a vindecat cu ajutorul canabisului
Medicii i-au spus lui David Hibbitt (un britanic de 33 de ani) că mai avea 18 luni de trăit, când a fost diagnosticat cu cancer. Bărbatul a urmat tratamente clasice, chimioterapie şi radioterapie, ba chiar a suferit o operaţie în martie 2013, dar toate s-au dovedit inutile – cancerul rămânea.

Epuizat după atâtea eşecuri, David s-a gândit să încerce şi ceva mai puţin neconvenţional. A cumpărat ulei de canabis de la un vânzător local, cu 50 de lire gramul şi a început să consume aşa ceva. “Prietenii mei îmi spuseseră despre beneficiile uleiului de canabis, dar nu i-am ascultat, la început. Nu am luat niciodată droguri”, a spus bărbatul. “Dar am simţit că mă ucide chimioterapia şi nu mai am nimic de pierdut. Nu puteam accepta că urma să mor”, mărturiseşte el. Aşa s-a apucat de cura cu canabis.

David Hibbitt foto - metro.co.uk

David Hibbitt
foto – metro.co.uk

Rezultatele au fost surprinzătoare, spune bărbatul: nu doar că s-a simţit mai bine, dar cancerul a intrat în remisie şi… a dispărut. Asta l-a convins să îşi oficializeze relaţia pe care o avea de şase ani cu iubita lui (cu care are şi un copil) şi speră să trăiască mulţi ani alături de familia sa. Cercetătorii britanici din domeniul cancerului spun că sunt conştienţi de faptul că există bolnavi de cancer care se apelează la extractul din canabis pentru tratament, dar că testele medicale nu au dovedit, până acum, fără tăgadă, că acest ulei este sigur şi eficient.

Sursa şi mai multe detalii: Metro UK

articol preluat de pe http://totb.ro/

SUA: Georgia legalizează folosirea canabisului în scopuri medicale

foto - comunitateaprocannabis.com
articol - AGERPRES/(AS-autor: Mihaela Nicolaescu, editor: Mariana Ionescu)

Georgia (sud-estul SUA) a devenit de joi al 24-lea stat american care legalizează canabisului în scopuri terapeutice după promulgarea unei legi în acest sens de guvernator, relatează AFP.

“Așteptarea se termină în sfârșit pentru pacienții în suferință”, a declarat guvernatorul Nathan Deal într-un comunicat, după ce a parafat textul aprobat de aleșii statului luna trecută.

Legea dezincriminează deținerea de canabis sub formă uleioasă, deoarece ea conține tetrahidrocanabinol (THC), o substanță care alină durerea în unele boli precum cancer, scleroza în plăci, Parkinson și epilepsia.

Legislația în materie de canabis este în schimbare rapidă în SUA, unde este considerat în continuare un drog ilegal de autoritățile federale, dar poate fi cumpărat legal în 24 de state în scopuri medicale, în timp ce în două state, Colorado și Washington, chiar și în scopuri recreative.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Canepa (Cannabis sativa L.) – o importanta planta tehnica

articol – Valeriu Tabara - revista-ferma.ro (articol publicat la 16 Feb 2009  )

Cânepa este una dintre cele mai vechi plante cultivate în ţara noastră (peste 2000 de ani), fiind utilizată în principal pentru obţinerea de fibre folosite la confecţionarea de îmbrăcăminte.

Tulpinile de cânepă din populaţiile locale şi cânepa sălbatică conţin 10-12% fibre, iar soiurile ameliorate, 26-32%. Conţinutul de fibre în tulpini este influenţat de soi, condiţiile tehnologice şi pedoclimatice. Fibrele au o serie de însuşiri deosebit de valoroase la rezistenţă (la tracţiune, torsiune, frecare, putrezire), extensibilitate (elastică şi plastică), capacitate de filare, lungime mai mare decât fibrele de sisal, iută, manilă sau bumbac, care le fac utilizabile într-o serie de domenii: în industria textilă, în industria manufacturieră, în industria automobilelor.

Seminţele de canepa conţin: 36% ulei, 28% proteine, 14-27% extractive neazotate, 17,8-26,3% celuloză şi 2,5-6,8% cenuşă. Datorită acestei compoziţii, seminţele de cânepă pot fi utilizate pentru extragerea de ulei folosit direct în alimentaţie şi la fabricarea margarinei. Uleiul nerafinat se utilizează pentru obţinerea lacurilor, vopselelor, linoleumului, săpunului şi a pânzelor ceruite. Sămânţa se utilizează pe scară largă, direct sau în furaje concentrate, în hrana păsărilor (în special în hrana unor păsări exotice: papagali, canari, păuni, etc.).

Turtele rămase de la extragerea uleiului se utilizează singure sau în nutreţuri concentrate pentru hrana păsărilor, viţeilor, cailor, oilor, peştilor, etc. – 600 g turte de cânepă echivalează ca valoare nutritivă cu 1000 g boabe de cereale. În hrana vacilor gestante, turtele de cânepă trebuie folosite cu restricţie, deoarece provoacă avorturi.

Lemnul de cânepă reprezintă cca 55% din greutatea tulpinii şi conţine peste 50% celuloză. Puzderia rezultată de la extragerea fibrelor sau planta întreagă, se utilizează pentru obţinerea de: hârtie, plăci aglomerate – fonoizolatoare, pentru industria mobilei, mătase artificială, puf pentru izolare fonică între plăcile de rigips.

Pleava rezultată în culturile pentru sămânţă este un îngrăşământ deosebit de valoros: 10 t pleavă de cânepă echivalează cu 40 t gunoi de grajd.

Frunzele şi inflorescenţele se utilizează în medicină.

CÂNEPA PENTRU DROG NU SE CULTIVĂ ÎN ROMÂNIA!

Acţiunea narcotică este dată de substanţele produse de perişorii secretoşi aflaţi pe suprafaţa frunzelor din inflorescenţe, pe învelişul florilor şi pe bracteele care învelesc sămânţa. Conţinutul în substanţe cu acţiune narcotică şi halucinogenă diferă foarte mult de la specie la specie.

Cel mai ridicat conţinut în astfel de substanţe se găseşte în CÂNEPA INDIANĂ – Cannabis indica, ce cele două forme ale sale: C. indica – subnarcotică şi C. indica – narcotică. Această specie se găseşte cultivată şi necultivată în: India, Iran, Turcia, Siria, Nordul Africii, Orientul Apropiat şi Mijlociu. Se caracterizează prin talie scundă, 1-1,5 m, puternic ramificată, frunze cu foliole înguste şi seminţe mari.

Cânepa pentru fibre şi în special Cannabis sativa L. Culta var. italică, din care fac parte şi soiurile cultivate în România şi, în general, în Europa, au un conţinut scăzut în substanţe narcotice şi halucinogene (în cele mai dese cazuri 0,2-0,3%). Această cânepă este formată şi utilizată special pentru producerea de fibre.

Se caracterizează prin plante cu talia înaltă, 2,0-5,0 m, neramificată, frunze cu foliole mari, late şi lungi, inflorescenţe semicompacte şi scurte (în special la plantele femele). Acest tip de cânepă se găseşte în Bulgaria, Italia, Spania, Ungaria, Franţa şi România.

În grupul de substanţe secretate de cânepă, cele mai importante sunt: nacosonul, cannabidiolul, tetrahydrocannabiolul – constituente ale subsanţei din haşiş şi marijuana. Planta de cânepă, în special cea indiană, are capacitatea biosintetică de a produce din acidul canabigerolic – acid cannabidiolic (DCBD), acid cannabidiol (CBD), acid tetrahydrocannabinolic (ATHC), canabinol (CNB) şi acid canabinolic (ACNB).

Acidul ACBD şi ATHC predomină în plante până la înflorire, după care se transformă în CBD, CNB şi THC (tetrahydrocannabinol). Pentru ca această transformare să aibă loc în perioada de înflorire, este nevoie de o temperatură medie zilnică de peste 32oC, ceea ce se poate realiza numai în climatele calde ale globului şi mai puţin în condiţiile Europei şi ale României.

Ceea ce trebuie ştiut este faptul că spre sfârşitul perioadei de vegetaţie, prin uscare o parte din THC se transformă în cannabinol (CNB), compus chimic farmacologic inactiv. Transformarea THC în CNB are loc şi în rendzina secretată de perişorii aflaţi pe inflorescenţa plantei femele, ceea ce reduce foarte mult acţiunea narcotică a acestuia.

În ceea ce priveşte substanţele narcotice în perioada de vegetaţie, în planta de cânepă au loc două procese: transformarea ACBD în THC şi transformarea THC în CNB, farmacologic inactiv. Primul proces este puternic dependent de lumina şi temperatura ridicată. Al doilea proces se desfăşoară în cadrul transformărilor din plantă în perioada de maturizare.

Substanţele de mai sus sunt prezente la toate speciile de cânepă cunoscute la această dată. Conţinutul cel mai ridicat în astfel de substanţe se găseşte în speciile de cânepă indiană (Cannabis indica), cânepa chinezească (Cannabis sinensis), cânepa sălbatică (Cannabis sativa ssp. spontane, înaltă de 0,5-1,5 m şi puternic ramificată). Cânepa cultivată pentru fibre (Cannabis sativa) are un conţinut scăzut în astfel de substanţe.

DE CE SE CONFUNDĂ CÂNEPA PENTRU DROG CU CEA PENTRU OBŢINEREA DE FIBRE?

Problema drogurilor obţinute din cânepă este pusă la ora actuală în discuţie de către specialişti. În marea lor majoritate, aceştia includ cannabinoidele în grupul drogurilor uşoare (în Franţa nu există nici o restricţie în cultivarea cânepii, iar în Olanda consumul de cannabis este legalizat; odată cu legalizarea, acest consum s-a redus).

Trebuie ştiut că prin consumul de cannabis nu se creează obişnuinţă, aşa cum se întâmplă cu alcoolul, cu fumatul sau cu morfina şi heroina obţinute din mac.

Important este faptul că pe teritoriul actual al României cânepa a fost cultivată întotdeauna pentru obţinerea de fibre şi nu a fost utilizată nici măcar accidental pentru drog (nu există nici un document care să ateste acest lucru). Se confundă cânepa pentru drog cu cea pentru obţinerea de fibre textile de mare valoare şi aceasta numai pentru simplul fapt că au denumirea de gen CANNABIS, denumire sub care sunt incluse toate relele şi „pericolele sociale” din România.

Este grav că se creează pe tema cânepii situaţii de-a dreptul penibile şi neprofesioniste. Un astfel de caz, redat de mass-media este de-a dreptul penibil prin necunoaştere.

S-a descoperit cânepa sălbatică în Dobrogea (de ce numai acum, când cânepa sălbatică există în Dobrogea de sute de ani?!), dar care, chipurile, nu prezintă nici un pericol pentru că „are un conţinut scăzut în THC”, în timp ce un crescător de păsări exotice din Braşov, care cultivă cânepă pentru PRODUCEREA DE SĂMÂNŢĂ dintr-un soi ameliorat, necesară în hrana păsărilor, este în pericol de a fi condamnat la ani grei de puşcărie!!! La acest caz se adaugă alte zeci sau chiar sute de cazuri transformate în evenimente de primă mărime de către mass-media.

Tratarea cu superficialitate a cânepii sălbatice din Dobrogea este un caz grav de neprofesionalism.

Pentru amplificarea evenimentului şi mai ales a meritelor descoperitorilor, la fiecare dintre evenimente se menţionează prezenţa şi valoarea „drogului capturat”, invitând astfel şi pe alţi autori nu la combaterea drogului ci la forţarea obţinerii acestuia în vederea comercializării şi consumului.

Apare în momentul de faţă şi un paradox, de altfel specific în ultimii 12 ani de democraţie în România. Pe de-o parte, UE ne oferă avantaje pentru producerea de plante textile (in şi cânepă), guvernul aprobă şi el un program de dezvoltare a culturilor de plante textile (subvenţii pentru sămânţă şi producţie), iar, pe de altă parte, se face ostracizarea tuturor celor care cultivă cânepă în mod organizat şi sub control.

Sectorul plantelor tehnice şi, în cadrul lui, plantele textile (cânepa, inul şi bumbacul), prezintă o importanţă deosebită nu numai pentru economia agricolă dar şi pentru ceea ce înseamnă agricultura ecologică durabilă. Pe seama cânepii pot fi relansate o serie de meşteşuguri şi obiceiuri care pot juca un rol determinant în viitoarea strategie de dezvoltare rurală. De aceea, trebuie modificată legislaţia în vigoare cu privire la droguri, în sensul de a fi scoasă de sub interdicţie cultura cânepii pentru fibre (Cannabis sativa L.), rămânând incriminată cânepa indiană (Cannabis indica), specifică pentru producerea de droguri.

Este necesar ca legea să pedepsească cu mai mare asprime traficul şi consumul de droguri şi nu producătorii. În acelaşi timp trebuie reglementat modul în care sunt prezentate evenimentele legate de droguri, astfel încât aceste cazuri să nu devină mijloace de publicitate pentru trafic şi consum de droguri. Afirm acest lucru având ca argument faptul că, până la publicarea cazurilor amintite aici, în România nu s-a ştiut că această plantă ar fi o sursă de droguri, deşi România a fost mare cultivatoare de cânepă până în anul 1992.

În cazul în care vom continua să privim cultura de cânepă ca pe un inamic public, atunci riscăm să pierdem programe europene de primă mărime, care vor fi luate de alţii.

Trebuie să fac precizarea că, în timp ce în Austria se produce bere cu ajutorul cânepii, asemănătoare ca efect cu hameiul), iar suprafaţa cultivată cu cânepă se extinde la mai mult de 8 mii de hectare, în România se doreşte până şi lichidarea celor cca 800 hectare cultivate în prezent (atâtea au mai rămas din cele 40-45.000 ha cu cânepă cultivată înainte de 1992).

Cui serveşte acest lucru şi, mai ales, cine are interesul să facă din România o ţară a drogurilor?

De ce se vorbeşte despre renaşterea rurală fără a crea baze de relansare a unor activităţi economice specifice?

Cânepa cultivată în România este o cânepă specifică pentru producţia de fibre. Argument – vechimea culturii şi valoarea soiurilor de cânepă dioice şi monoice obţinute la S.C.D.A. Lovrin şi S.C.A. Secuieni.

articol preluat de pe http://revista-ferma.ro/

Istoria canepei (episodul 2)

articol si foto – premium-buds.ro

episodul 1 https://www.unitischimbam.ro/?p=10657

100 d.Ch. – Medicul grec Dioscoride îi descrie multele întrebuinţări medicinale în opera sa în 5 volume, De Materia Medica. Îi atrag atenţia atât fibrele deosebit de puternice, cât şi proprietăţile medicinale. Gaius Plinius Secundus (23-79 d.Ch.) scrie Naturalis Historia, unde vorbeşte despre întrebuinţările industriale ale cânepii, explicând şi cum trebuie cultivată.

565 d.Ch. – Dinastia Merovingienilor, care a domnit pe teritoriul Franţei şi Germaniei de astăzi, o înmormântează pe regina Adelgunde într-o ţesătură de cânepă deosebit de rafinată.

600 d.Ch. – În sudul Franţei este construit un pod făcut din coji de cânepă în amestec cu var. Podul s-a pietrificat şi este solid chiar şi în ziua de azi.

800 d.Ch. – Carol cel Mare, fondatorul Sfântului Imperiu Roman, înaintează o lege privind cultivarea de cânepă.

1009 d.Ch. – Hârtia pe bază de cânepă ajunge, în sfârşit, şi în Europa, prin cultura arabă. Prima fabrică de hârtie este ridicată în Xativa, Spania. Fabricarea hârtiei continuă aici sub dominaţia maură până în anul 1244 d.Ch., când armatele europene îi alungă pe mauri. Pentru următorii 850 de ani, hârtia va fi fabricată mai ales din cânepă.

1100 d.Ch. – cavalerii din Evul Mediu beau bere de cânepă.

1215 d.Ch. – Magna Carta, primul pas către o constituţie, este scrisă pe hârtie de cânepă.

1492 d.Ch. – Sforile şi velatura folosite de Columb la traversarea Atlanticului sunt confecţionate din cele mai solide şi lungi fibre, pe care numai cânepa le poate produce. Dacă ar fi fost folosite alte materiale, corăbiile nu ar fi rezistat acestei lungi şi epuizante călătorii.

1535 d.Ch. – Henric al VIII-lea, cel mai puternic dintre toţi monarhii britanici, înaintează un document care prevede că toţi proprietarii de pământ trebuie să cultive un acru de cânepă, în caz contrar vor fi sancţionaţi.

1564 d.Ch. – Regele Filip al Spaniei ordonă cultivarea cânepii pe tot teritoriul imperiului, din zona Argentinei zilelor noastre şi până în Oregon, urmând exemplul Reginei Elisabeta I, care promulgase o lege similară în Anglia.

1600 d.Ch. – Galilei, părintele astronomiei moderne, îşi face însemnările pe hârtie de cânepă.

1791 d.Ch. – Preşedintele George Washington stabileşte taxe de import pentru cânepă, pentru a încuraja industria autohtonă. Thomas Jefferson numeşte cânepa o necesitate pentru bunăstarea şi prosperitatea naţiunii şi recomandă fermierilor să cultive cânepă în loc de tutun iar G. Washington îndeamnă: „Bucuraţi-vă din plin de sămânţa de cânepă. Cultivaţi-o peste tot.”

1941-1945 d.Ch. – Campania Cânepă pentru Victorie este iniţiată în SUA din cauza crizei rezervelor de cânepă din Japonia din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Fiind folosită pentru articole militare vitale (sfoară, pânză, haine), sunt oferite subvenţii cultivatorilor de cânepă, care sunt chiar scutiţi de serviciul militar, împreună cu fiii lor. Se produc filme promoţionale ca Hemp for Victory, care să ilustreze importanţa aşa-numitelor „grădini ale victoriei”. Ca urmare, culturile de cânepă cresc de câteva mii de ori.

2001 d.Ch. – „Maşina cu cânepă” traversează America de Nord, folosind un combustibil biologic din cânepă (biodiesel). Maşina porneşte din Washington D.C. la data de 4 iulie 2001 şi se întoarce acasă pe 2 octombrie 2001, după ce străbate 10.000 de mile, în scopul de a promova folosirea cânepii ca sursă alternativă de combustibil.

va urma

articol preluat de pe http://www.premium-buds.ro/

Un alt efect al canabisului: Piata muncii din SUA se invioreaza odata cu legalizarea industriei

Autor: Marius Jianu (06 Noiembrie 2014)  - Business24

Douazeci si trei de state de pe teritoriul SUA au legalizat treptat in ultimul deceniu si jumatate consumul de marijuana in scopuri medicinale si recreative. In ciuda temerilor privind aparitia unei intregi generatii de dependenti de droguri, minifermele de marijuana si dispensarele care permit consumul au avut un efect benefic asupra economiei.

Cel putin asa arata evolutia pe piata muncii, unde aceste mici afaceri au atras un numar mare de someri, in special din randul celor fara studii superioare care si-au gasit o slujba stabila in serele unde este cultivata canepa. 

Iar afacerile cu marijuana nu sunt plasate in mainile unor indivizi dubiosi, cum si-ar putea inchipui cei mai conservatori. Bruce Nassau, 61 de ani, a lucrat o viata aproape in domeniul televiziunii prin cablu. Acum fostul director executiv si-a investit resursele in patru centre de cultivare si consum de marijuana, deschise in Colorado. In cele patru magazine de vise lucreaza 75 de angajati, iar numarul acestora este asteptat sa ajunga la 90 pe masura ce Bruce si partenerii sai planuiesc deschiderea unui nou magazine, dezvaluie revista Bloomberg intr-un reportaj dedicat industriei legale a drogurilor din Statele Unite.

O afacere infloritoare

Alaska, Oregon si Districtul Columbia au adoptat legea comertului legal de marijuana pe 4 noiembrie, in vreme ce in Florida este in continuare interzisa. Alte 20 de state din Statele Unite au deja vechime in comercializarea marijuanei, iar afacerea infloreste pe zi ce trece. La sfarsitul lui octombrie, la un simpozion dedicat cultivarii de canepa Indiana din Chicago, 200 de participanti s-au inscris la cursuri pentru a afla cum poti sa iti dezvolti o afacere legala cu droguri usoare. 

In Denver, doua targuri de joburi desfasurate in acest an au atras 3000 de aplicanti pentru 650 de posturi in industria cultivarii si comercializarii de marijuana. Iar posturile oferite sunt diverse : budtender – un fel de barman intr-o cafenea in care se fumeaza marijuana, cultivator, taietor de canepa, manager de sera si dispensar de droguri usoare sau chiar jurist. In Colorado, in primele noua luni de la legalizarea consumului, 12.000 de licente de munca in domeniul dogurilor usoare au fost eliberate de autoritati

Munca fara stres

Atractia este crescuta nu doar de senzatia “fructuluioprit” care persista inca printre americani, ci si de nivelul de plata, convenabil pentru unii dintre aplicanti. Chad Drew, 38 de ani, a renutat la inceputul acestui an la o cariera bine platita pentru a se angaja intr-un local in care se vinde si consuma marijuana. 

Salariul sau initial a fost de 10 dolari pe ora pentru a vinde si a-i invata pe clienti cum sa isi prepare joint-urile. Acum este asistent manager si castiga cu 14 dolari mai mult. Media salariala din magazinele de droguri usoare atinge 550 de dolari pe saptamana, arata un studiu efectuat in mai multe state. John Heffelman, 29 de ani, a lucrat inca din facultate in bucataria unui restaurant din New York, unde plata unei ore de munca a atins un nivel de doar 13 dolari pe ora. In martie si-a facut bagajele pentru a se angaja intr-o sera de marijuana din Colorado. Castiga 10 dolari/ora dar spera sa avanseze in functie. Avantajul: “Aici nu simt stresul”.

Debuseu pe piata muncii

In timp ce evolutia tehnologica a lasat o mare parte din generatia tanara a Americii fara sanse de a se integra intr-o companie mare pe un salariu bun, afacerile de acest tip sunt private ca o forma de a-i absorbi si pe tinerii neducati din State in campul muncii. 

“Ar putea avea un impact pozitiv in statele unde somajul in randul tinerilor este in crestere. Este o indusctrie care nu necesita sa ai studii superioare sau o pregatire tehnica de exceptie”, sustine John Hudak, unul dintre analistii de politici guvernamentale de la Brookings Institution din Washington. Patronii magazinelor vad si ei efectul pe care acestea il au pe piata muncii si in comunitate, iar faptul ca ajung sa aiba intre 100-300 de clienti care lasa intre 50-100 de dolari in magazinele lor ii face sa aprecieze si mai mult valoarea afacerii invaluita in fum dulce-intepator. 

articol preluat de pe http://www.business24.ro/

[yop_poll id="12"]

Cannabis-ul este inofensiv? Concluziile unui studiu de 20 de ani asupra drogului

Cannabis-ul nu este inofensiv, arată un studiu îndelungat asupra efectelor acestui drog: dă dependenţă, este asociat cu afecţiuni mintale şi deschide calea spre utilizarea unor droguri mai tari.

Autorul studiului, prof. Wayne Hall, consilier al organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în probleme legate de droguri, a adunat un număr mare de dovezi ale efectelor nocive ale consumului de cannabis, publicându-şi concluziile în jurnalul Addiction

Iată câteva dintre descoperiri:

unul din 6 adolescenţi care fumează cannabis devine dependent de acest drog

consumul de cannabis dublează riscul apariţiei unor tulburări psihotice, inclusiv schizofrenie

consumatorii de cannabis au rezultate mai slabe la şcoală; consumul intens pare să afecteze negativ dezvoltarea intelectuală

un adult din 10 care fumează cannabis în mod regulat devine dependent de acesta şi cei care îl folosesc sunt mai predispuşi să treacă la utilizarea unor droguri mai puternice

conducerea maşinii după fumarea de cannabis dublează riscul unui accident, iar riscul creşte încă şi mai semnificativ dacă şoferul a băut şi un pahar de alcool.

fumatul de cannabis de către femei, în timpul sarcinii, reduce greutatea fătului la naştere
Prof. Hall a combătut ideea că acest drog ar fi inofensiv.

„Dacă cannabis-ul nu dă dependenţă, atunci nici heroina şi alcoolul nu dau”, a spus el.

„Adesea, e mai dificil să îi dezintoxicăm pe cei dependenţi de cannabis decât pe cei dependenţi de heroină – pur şi simplu nu ştim cum să facem asta”, a spus el.

Cei care renunţă la consumul de cannabis suferă adesea de anxietate, insomnie, tulburări ale apetitului şi depresie, mai arată studiul.

La prima vedere, cannabis-ul pare mai puţin periculos decât heroina, care poate fi fatală ca urmare a unei singure supradoze.

Dar, pe termen lung, consumul regulat de cannabis măreşte riscul apariţiei bolilor cardiace, pulmonare şi a cancerului.

Însă cea mai importantă descoperire a prof. Hall este aceea că utilizarea regulată a cannabis-ului, mai ales de către adolescenţi, sporeşte riscul apariţiei problemelor mentale şi a dependenţei.

Sursa: Mail Online
articol preluat de pe http://www.descopera.ro/

Outside the box: Canepa, comoara agriculturii romanesti pana in ’89, ia avant in judetul Salaj

Canepa a facut mult timp parte din viata de zi cu zi a romanilor, dar cultivarea acestei plante este in prezent o traditie pe cale de disparitie.

Leontina Prodan este unul dintre putinii agricultori care se zbat sa duca mai departe o activitate care pana in urma cu cativa ani era ceva obisnuit in gospodariile noastre.

Originara din satul Galgau Almasului, judetul Salaj, ea locuieste si lucreaza in Timisoara. Insa pasiunea pentru munca de camp a facut-o sa se intoarca pe plaiurile natale.

Astfel, in curtea casei sale a cultivat 15 acri (cam 6 hectare) de canepa si 25 de acri (10 hectare) de in, deoarece considera ca cele doua plante tehnice “merg mana in mana”. Investitia a fost una modica, de 1.000 de lei, iar cei mai multi bani au mers pentru operatiile realizate de un utilaj. In rest a fost vorba de munca manuala, dupa cum a povestit Leontina Prodan pentru Ziare.com.

Actul de deces pentru culturile de canepa

Leontina Prodan este unul dintre putinii agricultori romani care au investit in aceste plante tehnice, ce se mai regasesc doar pe cateva sute de hectare, in conditiile in care, inainte de anii ’89, Romania se afla pe primul loc in Europa cu o cultura de aproximativ 49.000 de hectare de canepa si 75.000 de hectare de in.

Alte tari, precum Franta, nu le-au dat uitarii. Ba din contra, le-au exploatat la maximum. In Hexagon exista 20.000 de ha plantate cu canepa. Insa ce s-a intamplat in Romania?

Leontina Prodan aminteste ca la aderarea la Uniunea Europeana, tara noastra a negociat ca poate avea o suprafata de doar 1.800 de hectare cultivata cu in si canepa.

“In plus, s-au inchis aproape toate unitatile de procesare, apoi in 2000 ministrul Muresan (fostul ministru al Agriculturii din partea PNTCD, Ioan Avram Muresan – n.red.) a semnat o lege care interzicea cultura de cannabis, fara sa faca insa diferentierea intre drog si planta textila, cum e a noastra”, a explicat aceasta. “Nu numai ca nu primeam subventii sau ceva, nici nu ne dadeau voie sa cultivam”, a adaugat Leontina Prodan.

Abia recent agricultorii romani au reusit sa schimbe ceva.

“Ne-am zbatut foarte mult. Acum s-a schimbat legea si ne da voie sa cultivam, dar cand au aparut normele de aplicare am observat ca niste baieti destepti au pus acolo niste restrictii: plantatia sa fie pazita, sa fie ingradita, sa ai contract cu un procesator (care sunt pe cale de disparitie in Romania) “, a precizat Leontina Prodan.

Tocmai de aceea a decis sa cultive canepa in gradina proprie. Iar initiativa ei a fost salutata si de cateva prietene de-ale sale, care s-au alaturat acestui demers.

“Asa am ajuns in judetul Salaj, de unde sunt eu originara, desi traiesc de ani buni in Timisoara si ne-am pus canepa. Am pus anunt la poarta, au venit toti copiii ce au vrut sa ne ajute. E pacat, pentru ca atunci cand vrei sa distrugi un popor, ii omori traditiile. Daca bunicii nostri ar sti ca nepotii lor nu stiu cum arata inul si canepa ar fi devastati, pentru ca ei s-au imbracat, s-au invelit si au facut toate cele cu aceste plante”, a mentionat Leontina Prodan.

Astfel, din cauza legii, ea a cultivat doar 15 acri de canepa si 25 de acri de in in gradina casei.

“Merg in tandem cu cele doua plante tehnice pentru ca eu nu vreau doar sa continui traditia, ci sper ca aceasta traditie sa se reia la nivel national pentru ca reprezinta o sansa pentru agricultura economie si pentru om.

Nu e o afacere baneasca, pentru mine e un castig moral extraordinar ca oamenii vor sa cultive si ca aceasta lege nefericita trebuie sa o schimbam. E normal sa gresim, dar nu trebuie sa persistam in greseala. Insa nu stiu cum vom ajunge la guvernanti”, a adaugat Leontina Prodan.

La ce este folositoare canepa

Canepa are o multime de intrebuintari. In primul rand, ea este folosita la fabricarea tesaturilor naturale. Pe de alta parte, frunzele plantei au efect calmant. Din seminte se poate obtine un ulei foarte bun, singurul care contine acizii omega 3 si 6 in raportul 3:1, esential pentru organism.

Mai mult, partea lemnoasa a plantei, numita puzderie, poate fi folosita pentru incalzirea locuintei sau in zootehnie, avand in vedere ca absoarbe mirosul de urina al animalelor. Daca este amestecata cu gunoiul de grajd, ea formeaza compostul perfect pentru cresterea ciupercilor.

Din seminte se poate face si un lapte hranitor, iar planta este si o materie prima excelenta pentru fabricarea hartiei. De asemenea, canepa e un bun izolant termic si fonic pentru locuinte.

intrebuintari-canepa

Nu e planta halucinogena

“Canepa nu e o planta halucinogena. Poti sa o numesti planta tehnica sau lemnoasa, dar halucinogena nu are cum sa fie”, da asigurari Leontina Prodan.

Ea contine 23-25% fibra si 70-75% materie lemnoasa. “Substanta halucinogena din cannabis, tetrahidrocannabinolul, este in proportie de 5-20% in cannabisul indian, in timp ce in canepa noastra, ajunge la cel mult 0,01%”, arata aceasta.

Si tousi, brigada antidrog a venit sa verifice cultura sa. “Mama le-a zis sa mearga in gradina, iar inspectorii nici macar nu stiau cum arata canepa”, ne-a marturisit Leontina Prodan.

Recolta

Ea ne-a explicat ce recolta de canepa poti obtine de pe un hectar de teren.

“Ca bani, cam 10-12 milioane inseamna aratul. Daca o cultivi pentru textile, iti trebuie o cantitate mai mare, pentru ca o pui mai deasa, cam 20-30 de kg de seminte. Daca vrei sa folosesti in special semintele, o pui mai rara, si ai nevoie de cam 6-7 kg.

Pretul pe kg la samanta romaneasca certificata e de 20 de lei. Se obtin cam intre 8 si 16 tone de planta la hectar si intre o mie si 1.500 de kg de seminte”, a sustinut Leontina Prodan.

Momentan, cultiva canepa pentru necesitatile proprii. Insa se poate dezvolta o afacere grozava, daca exista o organizare buna, astfel ca ea vrea sa faca o asociatie a micilor cultivatori de canepa si in, prin care sa fie incurajata cultura in sistem gospodaresc, care poate fi valorificata prin vanzarea tesaturilor.

Leontina Prodan, licentiata in stiinte economice si design vestimentar, a infiintat la inceputul anilor ’90 firma Pif, specializata in productia de confectii pentru copii, femei si barbati.

articol preluat de pe http://www.ziare.com