Institutul Naţional al Cancerului (National Cancer Institute – NCI) din SUA şi-a actualizat pagina de întrebări şi răspunsuri de pe site pentru a include studii care demonstrează că marijuana este un leac natural pentru cancer.
Potrivit InfoWars, aceste studii preluate de NCI vorbesc despre cannabis ca o resursă ce poate „inhiba creşterea tumorilor prin uciderea celulelor canceroase, blocarea creşterii acestor celule şi blocarea dezvoltării vaselor de sânge necesare creşterii tumorilor, în vreme ce protejează celulele normale, sănătoase”.
„Dovezi ale unui studiu pe animale arată că extractele din plante de marijuana pot micşora tumori ale creierului. Cercetarea derulată pe şoareci a arătat că folosirea extractelor de marijuana în combinaţie cu radiaţiile a dus la efecte mai bune şi a ucis celulele canceroase”, se arată aici.
În prezent, bolnavii de cancer din SUA au la dispoziţie două noi medicamente ce conţin canabinoizi şi care au fost aprobate de Food and Drug Administration, regulatorul american în domeniul alimentar, medical și farmaceutic. Cu toate acestea, în ciuda numeroaselor beneficii ale cannabisului arătate de tot mai multe studii, oficialii federali americani continuă să încadreze marijuana la categoria „droguri fără scop medical”.
Informaţiile complete publicate pe site-ul NCI le puteţi găsi aici.
Persoanele care consumă marijuana au șanse mai ridicate de a supraviețui în cazul unor traume craniene grave decât cei care nu consumă, conform unui nou studiu, informează Reuters, potrivit AGERPRES.
În cadrul studiului realizat într-un spital, cercetătorii au observat că rata de mortalitate la pacienții care au suferit traume craniene și au fost depistați pozitiv cu tetrahidrocanabinol (THC), substanța activă din canabis, este mai mică decât a celor cu același tip de traume, dar fără urme de THC în sânge.
‘Aceste rezultate se adaugă concluziilor la care au ajuns și alte studii, conform cărora principiul activ din canabis ar avea un rol neuroprotector”, a susținut Dr. David Plurad, unul dintre autorii acestui studiu.
În prealabil au fost realizate experimente pe animale care indicau faptul că tetrahidrocanabinolul protejează creierul după traumatisme. Nu existau însă suficiente informații despre efectul THC asupra traumelor cerebrale suferite de oameni, conform materialului publicat în ultimul număr al revistei The American Surgeon.
În cadrul noului studiu, cercetătorii au analizat datele medicale ale unui număr de 446 de pacienți adulți tratați la Centrul Medical Harbor-UCLA din Torrance, California, care au suferit traume cerebrale. Toți pacienții au fost testați privind consumul de marijuana.
În cadrul studiului, 1 din 5 pacienți au fost testați pozitiv la THC, iar 1 din 10 și-au pierdut viața din cauza traumei craniene suferite. Aproximativ 2,4% dintre pacienții care au fost testați pozitiv cu THC și-au pierdut viața din cauza traumei craniene suferite, în timp ce în cazul celor care nu au consumat marijuana rata mortalității a fost de 11,5%.
Astfel, pacienții care au consumat marijuana se confruntă cu un risc de deces cu 80% mai scăzut, prin comparație cu cei care nu consumau, conform rezultatelor centralizate în funcție de vârstă, sex, severitatea traumei suferite și tipul ei.
O posibilă problemă a acestui studiu este legată de faptul că testul privind prezența THC în organism nu poate indica dacă respectivul pacient este un consumator ocazional sau unul care consumă regulat. Un pacient poate fi testat pozitiv la THC după ce a fumat marijuana în urmă cu mai multe zile sau chiar săptămâni.
Dr. David Plurad a mai precizat că, având în vedere faptul că marijuana nu este scumpă și poate avea unele efecte benefice de ordin medical, este importantă continuarea studiilor în domeniu.
‘Nu va exista un singur răspuns, fără echivoc, dacă marijuana este bună sau nocivă. La fel ca majoritatea lucrurilor din viață, și în special din medicină, răspunsul este undeva la mijloc”, a concluzionat el.
foto – descopera.ro (Shutterstock.com)
articol – Marius Comper – descopera.ro
15 septembrie 2014
Canabis, marijuana, „iarbă” sau „weed” sunt doar câteva dintre denumirile folosite pentru a identifica unul dintre cele mai populare droguri folosite la nivel mondial: Cannabis sativa. Statisticile ONU arată că această plantă psihoactivă este cea mai folosită substanţă ilicită de pe Terra, estimându-se că în 2012 a fost consumată de 125-227 milioane de persoane. Totuşi, ea poate fi utilizată şi legal, în scopuri medicale, pentru diferite tipuri de cancer, HIV/SIDA şi unele probleme neurologice şi ca adjuvant, pentru a stimula apetitul şi a calma durerile.
Canabis, marijuana, „iarbă” sau „weed” sunt doar câteva dintre denumirile folosite pentru a identifica unul dintre cele mai populare droguri folosite la nivel mondial: Cannabis sativa. Statisticile ONU arată că această plantă psihoactivă este cea mai folosită substanţă ilicită de pe Terra, estimându-se că în 2012 a fost consumată de 125-227 milioane de persoane. Totuşi, ea poate fi utilizată şi legal, în scopuri medicale, în cadrul schemelor de tratament pentru diferite tipuri de cancer, HIV/SIDA şi unele probleme neurologice şi ca adjuvant, pentru a stimula apetitul şi a calma durerile.
Deşi în cea mai mare parte a secolului trecut marijuana a fost interzisă în vasta majoritate a ţărilor lumii, în ultimii ani mai multe state i-au reevaluat statutul legal. Uruguay a devenit în 2013 prima ţară care a legalizat complet marijuana. În Olanda, cetăţenii pot deţine şi cultiva marijuana, iar coffee shop-urile pot comercializa marijuana, cu restricţie de vânzare pentru minori. În Spania, deşi oficial este interzisă vânzarea marijuanei, ea poate fi consumată în „cluburile de marijuana”, ce sunt acceptate de autorităţi. De asemenea, conform mărturiilor turiştilor şi ale celor ce au reuşit să evadeze din Coreea de Nord, marijuana este legală în această ţară şi pare să fie consumată pe scară largă.
În SUA, marijuana a fost legalizată în statele Colorado şi Washington, însă rămâne ilegală la nivel federal. În alte state este permisă permisă folosirea sa în scop medical, marijuana fiind decriminalizată (posesia este în continuare ilegală, însă este clasificată drept contravenţie, fiind rar sancţionată de poliţie).
Acest aparat de comercializat marijuana se găseşte în Vancouver, Canada. Pentru 4 dolari canadieni, aparatul eliberează o pungă de plastic umplută cu varietatea „Cotton Candy”. Varianta „Purple Kush” costă 6 dolari canadieni. (Foto: AFP)
Cum acţionează marijuana?
Canabisul este singurul gen de plante ce conţine o clasă unică de compuşi moleculari, canabinoizii, o familie de substanţe chimice complexe ce acţionează asupra receptorilor canabinoizi (molecule de proteine situate pe suprafaţa celulelor). Cercetătorii au descoperit mai multe tipuri de canabioizi, dintre care cei mai importanţi sunt delta-9 tetrahidrocanabinolul (THC), un compus psihoactiv, şi cannabidiolul (CBD), un compus anti-psihoactiv.
Marijuana este folosită în jurul lumii mai ales datorită proprietăţilor sale psihoactive produse de THC, principalul ingredient activ din plantă. De altfel, aceasta este diferenţa dintre cânepa obişnuită şi cea marijuana: dacă în drog THC-ul depăşeşte nivelul de 20% din conţinutul total al plantei, în planta folosită pentru a produce fibre şi alte produse THC-ul nu trece de 0,3%, fiind predominant CBD-ul.
În ciuda faptului că oamenii au folosit plantele de cânepă în scopuri recreaţionale şi medicinale preţ de câteva mii de ani, canabinoizii au fost obţinuţi pentru prima dată în anii ‘40, când au fost purificaţi din plante de canabis. Structura THC-ului a fost descoperită în anii ‘60. După alte două decenii, cercetătorii au găsit primul receptor canabinoid din corp şi au descoperit în scurt timp că producem în corp substanţe similare canabinoizilor, ce poartă numele de endocanabinoizi.
Oamenii au două tipuri de receptori canabinoizi, CB1 şi CB2, ce se găsesc în locuri diferite şi au funcţii diferite. Receptorii CB1 se găsesc în mare parte în celulele din sistemul nervos, inclusiv în anumite zone ale creierului şi la capetele nervilor situaţi de-a lungul corpului, pe când receptorii CB2 se găsesc în cea mai mare parte în sistemul imunitar. Deoarece sunt situaţi în creier, cercetătorii cred că receptorii CB1 sunt responsabili pentru efectul psihoactiv al plantei de canabis. Receptorii CB2 sunt responsabili de efectele benefice pe termen lung pe care marijuana le are asupra inflamaţiei şi ale bolilor similare.
Popularitatea acestui drog se datorează abilităţii sale de a reduce anxietatea şi de a creşte nivelul de euforie. La fel ca în cazul altor substanţe folosite în scop recreaţional, efectele marijuanei asupra sănătăţii depind de frecvenţa utilizării, potenţa şi cantitatea de marijuana consumată şi de vârsta consumatorului. Atunci când este folosită ocazional de către adulţi, marijuana are efecte negative reduse sau inexistente asupra persoanelor sănătoase.
În 2010, un comitet ştiinţific independent din Marea Britanie a analizat 20 de droguri pentru a evalua daunele pe care le provoacă atât indivizilor care le folosesc, cât şi societăţii (prin criminalitate, distrugerea familiilor, absenteism la locul de muncă şi alte probleme). Cumulând datele, cercetătorii au concluzionat că alcoolul este drogul cel mai periculos, urmat de heroină şi de cocaina de tip crack. Marijuana s-a clasat pe locul al 8-lea, prezentând un sfert din pericolul reprezentat de alcool.
Unii cercetători afirmă că daunele provocate de alcool şi tutun sunt mai mari deoarece aceste două droguri sunt disponibile în mod legal şi că marijuana ar provoca la rândul său mai multe daune dacă ar avea acelaşi statut. Totuşi, un studiu realizat în 1995 pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii a concluzionat că, şi în cazul în care consumul de marijuana s-ar ridica la nivelul consumului de tutun sau de alcool, efectele nocive asupra sănătăţii publice ar fi mai mici decât în cazul acestora. Studiul concluziona că majoritatea riscurilor asociate consumului de marijuana sunt „mici sau moderate”, iar „per total, este improbabil ca acestea să producă efecte asupra sănătăţii publice similare în dimensiuni celor generate de alcool şi tutun”.
Spre comparaţie cu alte droguri legale, cum ar fi alcoolul sau tutunul, marijuana este mai puţin periculoasă. Dacă tutunul provoacă cancer, iar consumul excesiv de alcool poate duce la ciroză, în cazul marijuanei nu există o relaţie de cauzalitate între consum şi o boală letală. Cercetările arată însă că ea prezintă anumite riscuri pentru sănătate în rândul persoanelor vârstnice sau care au probleme cu inima..
Inhalarea fumului de marijuana duce la creşterea tensiunii arteriale diastolice şi a ritmului bătăilor inimii, această modificare fiind temporară. Au fost documentate cazuri în care s-a folosit marijuana cu 30-60 de minute înainte de apariţia unui atac de cord. Atacurile de cord au loc atunci când persoanele cu un risc mare de probleme cardiace suferă o creştere a tensiunii arteriale şi a ritmului bătăilor inimii până la niveluri periculoase. Totodată, marijuana poate interacţiona cu anumite substanţe farmaceutice, ceea ce poate duce la creşterea tensiunii arteriale şi chiar la atac de cord.
Cercetările au mai arătat că fumatul marijuanei este asociat bronşitei, însă acest risc se manifestă în rândul celor care fumează foarte des şi foarte mult. Un studiu publicat în 2012 a arătat că fumarea unui joint în fiecare zi, timp de 7 ani, nu era asociată unor efecte negative asupra funcţionării plămânilor. Riscul de bronşită creşte atunci când se depăşeşte acest prag.
Consumul de marijuana poate duce la toleranţă, ceea ce înseamnă că este nevoie de mai multă substanţă pentru a obţine acelaşi efect. Toleranţa se instaurează printr-un proces intitulat internalizare. Atunci când un receptor CB1 este internalizat, acesta se retrage în celulă şi nu mai poate intra în contact cu THC-ul. Toleranţa la marijuana nu este singurul efect al internalizării. Alţi receptori asociaţi CB1 vor intra la rândul lor în celulă (cum ar fi receptorul NMDA). Acest lucru are un efect protector împotriva anxietăţii şi în cazul epilepsiei, însă provoacă totodată o afectare temporară a capacităţii de a forma amintiri, un efect asociat consumului de marijuana.
Pentru a menţine sensibilitatea la efectele psihoactive ale marijuanei este necesar consumul cât mai rar. În cazul anumitor oameni, receptorii CB1 pot începe să se internalizeze chiar şi în cazul în care marijuana este consumată o singură dată pe săptămână. Specialiştii de la Examine.com, care au analizat 662 de cercetări ştiinţifice, afirmă că „utilizarea marijuanei de două ori pe lună vă va face mai predispus să experimentaţi efectele ei benefice într-un mod sigur şi sustenabil”.
Care sunt beneficiile marijuanei?
Majoritatea beneficiilor conferite de marijuana au legătură cu efectele sale psihoactive. Marijuana este eficace împotriva stresului, reducând anxietatea, crescând nivelul de euforie şi provocând o uşoară disociere de mediu în rândul utilizatorilor.
De asemenea, marijuana poate ajuta persoanele cu o greutate scăzută să mănânce mai mult, deoarece stimulează apetitul. Din acest motiv, marijuana este utilă pacienţilor afectaţi de cancer, căci stimularea apetitului îi ajută să îşi menţină o greutate sănătoasă, ceea ce conduce la rate mai mari de supravieţuire. Oamenii afectaţi de dureri cronice se numără, de asemenea, printre cei ajutaţi de marijuana.
Dovezile preliminare sugerează că marijuana poate fi utilă şi persoanelor ce suferă de Parkinson, Alzheimer şi de scleroză multiplă, însă este nevoie de mai multe cercetări pentru a ajunge la o concluzie definitivă.
Care sunt dezavantajele marijuanei?
Cel mai mare dezavantaj asociat consumului de marijuana este internalizarea receptorului NMDA, ceea ce poate duce la o slabă retenţie a amintirilor.
Consumul ocazional de marijuana nu afectează memoria de lungă durată şi nici capacitatea de a forma amintiri. Activarea receptorului CB1 duce însă la o sporire a activităţii şi a fluxului sanguin într-o regiune a creierului intitulată cortexul cingulat anterior (CCA), ceea ce declanşează creşterea tensiunii arteriale diastolice (al doilea număr evidenţiat de măsurătorile de tensiune). Acest lucru înseamnă că marijuana, atunci când este combinată cu substanţe stimulante, poate creşte riscul de probleme cardiovasculare, cum ar fi un atac de cord.
Consumul frecvent de marijuana transformă această stimulare a fluxului sanguin într-o atenuare a fluxului sanguin atunci când receptorul CB1 este internalizat. Consumul foarte frecvent, definit prin 5 sau mai multe jointuri în fiecare zi, poate chiar duce la reducerea în dimensiuni a cortexului cingulat anterior, ceea ce poate afecta capacitatea de atenţie şi creşte riscul de a dezvolta o psihoză. Când cortexul cingulat anterior este afectat în acest fel, este posibil să nu mai revină la dimensiuni normale chiar în situaţia în care consumul de marijuana încetează.
Iată care sunt efectele marijuanei asupra memoriei:
● Consumul de marijuana provoacă o stare temporară de reducere a capacităţii de memorare pe termen scurt. Este vorba despre aceeaşi senzaţie pe care o aveţi când vă uitaţi la ceas, iar la scurt timp după aceea nu mai ţineţi minte ce oră este. Acest efect nu provoacă probleme de memorie pe termen lung.
● Cei care consumă frecvent marijuana pot suferi o uşoară tulburare cognitivă, aşa-numita „ceaţă a creierului” (brain fog), dacă încetează să consume marijuana, dar acest efect dispare după două săptămâni, fără a provoca daune pe termen lung.
● Cei care consumă foarte multă marijuana pot avea dificultăţi de concentrare şi de învăţare dacă le-a fost afectat cortexul cingulat anterior.
Cercetătorii au descoperit o metodă prin care consumatorii de marijuana pot preveni pierderea temporară a memoriei ce apare în urma consumului: medicamentele antiinflamatoare nesteroidieneprecum ibuprofenul sau aspirina. Acestea previn apariţia tulburărilor de memorie provocate de THC, însă menţin abilitatea acestuia de a reduce plăcile de beta amiloid şi de a atenua neurodegenerarea.
Marijuana nu dă dependenţă în acelaşi sens în care dă dependenţă heroina, drog la care renunţarea este un chin fizic agonizant. Totuşi, marijuana poate interacţiona cu „centrii plăcerii” din creier şi poate crea o senzaţie psihologică intensă de dependenţă, despre care psihologii spun că poate fi foarte dificil de eliminat. Persoanele care consumă foarte multă marijuana pot descoperi că au nevoie de doze din ce în ce mai mari pentru a obţine efectele dorite. Atunci când încearcă să se oprească, unele persoane au simptome ale renunţării precum iritabilitate, tulburări ale somnului şi anxietate. Simptomele sunt de regulă descrise drept „relativ uşoare”.
Un studiu realizat în 1999 de The Institute of Medicine din SUA arăta că 32% dintre consumatorii de tutun devin dependenţi, ceea ce se întâmplă şi în cazul a 23% dintre consumatorii de heroină, 17% dintre consumatorii de cocaină şi 15% dintre consumatorii de băuturi alcoolice. Doar 9% dintre consumatorii de marijuana dezvoltă o dependenţă. „Deşi puţini consumatori de marijuana dezvoltă dependenţă, se poate întâmpla. Riscurile asociate par să fie mai mici decât în cazul consumatorilor altor droguri, inclusiv alcool şi nicotină, iar dependenţa de marijuana pare să fie mai puţin severă decât dependenţa de alte droguri”, notează autorii.
Unul din argumentele folosite de cei ce pledează pentru menţinerea statutului ilegal al marijuanei este acela că marijuana deschide calea către alte droguri mai periculoase (este „gateway drug”). Cercetările pe această temă nu au identificat o asemenea legătură cauzală. Deşi 111 milioane de americani au încercat marijuana, doar o treime dintre aceştia au încercat cocaină şi doar 4% heroină. Statisticile arată că persoanele care încearcă marijuana sunt mai dispuse decât restul oamenilor să încerce alte droguri, însă acest lucru nu se datorează consumului de marijuana. Studiul realizat deThe Institute of Medicine a concluzionat că „marijuana nu pare să fie un gateway drug, adică să fie cauza sau chiar un element predictor al consumului excesiv de droguri”.
Un studiu pe termen lung realizat în Noua Zeelandă şi publicat în 2012 a descoperit că persoanele care începeau să fumeze marijuana în cantităţi mari la vârsta adolescenţei şi continuau să aibă acest obicei şi la vârsta adultă pierdeau, în medie, 8 puncte IQ până la vârsta de 38 de ani, puncte ce nu mai puteau fi recuperate. Un studiu canadian publicat în 2002 a descoperit, de asemenea, o scădere a IQ-ului în rândul elevilor care fumau cel puţin cinci joint-uri pe săptămână.
Ştiinţa nu a ajuns încă la un consens pe această temă. Studiul din Noua Zeelandă a fost contestat de un cercetător norvegian care susţinea că factorii socio-economici ar fi putut juca un rol în pierderea de puncte IQ. Totuşi, o analiză recentă făcută de experţii de la National Institute on Drug Abuse a concluzionat că adulţii care au fumat foarte multă marijuana în adolescenţă au conexiunile neuronale afectate, ceea ce are impact asupra funcţionării creierului. Consumul frecvent şi de timpuriu al marijuanei este totodată asociat cu note proaste, apatie şi abandon şcolar, însă nu este clar dacă notele proaste au fost provocate de consumul de marijuana.
Devin oamenii mai leneşi în urma consumului de marijuana?
Stereotipul de „stoner”, nume peiorativ dat în SUA consumatorilor de marijuana, sugerează că aceştia sunt leneşi. Această reputaţie pare greu de schimbat, însă un studiu recent sugerează că marijuana nu afectează motivaţia unei persoane.
Un prim studiu sugerează că marijuana îi face pe oameni leneşi. Cercetătorii au studiat creierele a 19 utilizatori şi au măsurat concentraţia de dopamină, neurotransmiţătorul asociat recompensei, plăcerii şi motivaţiei. Ei au descoperit că cei ce utilizau marijuana frecvent şi de multă vreme, care prezentau concentraţii mai mari de THC în corp, erau totodată cei care aveau nivelul cel mai scăzut de dopamină în creier. Cercetătorii au sugerat că marijuana ar putea provoca o afecţiune controversată (şi nerecunoscută oficial) intitulată „sindrom amotivaţional”, caracterizat prin lene.
Totuşi, „sindromul amotivaţional” ar putea să-i afecteze la fel de mult şi pe cei care nu consumă marijuana. Un studiu publicat în jurnalul Psychology of Addictive Behaviors a descoperit că acest sindrom afectează 5%-6% din populaţie, atât consumatori de marijuana, cât şi oameni care nu consumă. Aceste rezultate au fost confirmate ulterior de alt studiu, care a descoperit că nu există o diferenţă în ceea ce priveşte motivaţia între cele două tipuri de persoane.
Aşadar, dacă cineva este leneş atunci când consumă marijuana, era foarte probabil leneş şi înainte. Totuşi, consumul de marijuana poate avea un efect pe termen lung. Cercetătorii au descoperit cu ajutorul tomografiei cu emisie pozitronică faptul că persoanele care consumă de multă vreme marijuana prezintă o sinteză mai redusă a dopaminei, ceea ce duce la apatie.
„Există o prezenţă puternică şi persistentă pe Internet care argumentează că marijuana poate vindeca cancerul. Spre exemplu, există numeroase mărturii filmate în care se pretinde că oamenii au fost vindecaţi complet de cancer cu canabis”, relatează prestigioasa organizaţie Cancer Research UK.
În ciuda a ceea ce spun susţinătorii acestor surse, clipurile video şi anecdotele nu sunt dovezi ştiinţifice pentru eficacitatea unui tratament anti-cancer. Afirmaţiile extraordinare necesită dovezi extraordinare, iar clipurile de pe YouTube nu sunt dovezi ştiinţifice.
Există numeroşi canabinoizi studiaţi de cercetători pentru proprietăţile lor anticancer. Primele eforturi ştiinţifice au fost făcute în anii ‘70, iar de atunci au fost publicate sute de lucrări pe tema canabinoizilor şi a cancerului. „Dar a susţine că acest corp de cercetări preclinice sunt «dovezi» că marijuana sau canabinoizii pot vindeca cancerul este foarte înşelător pentru pacienţi şi familiile lor şi creează o imagine falsă despre progresul în acest domeniu.
Aproape toate cercetările pe tema utilizării care au investigat utilizarea canabinoizilor în tratarea cancerului au fost realizate folosind celule canceroase crescute în laborator sau cobai. De aceea, subliniază cercetătorii, „este important să fim atenţi atunci când extrapolăm rezultatele la pacienţi reali, vii, care tind să fie mult mai complecşi decât un vas Petri sau un şoarece”.
Prin intermediul multor experimente detaliate, sintetizate recent în jurnalul Nature Reviews Cancer, oamenii de ştiinţă au descoperit că diferiţi canabinoizi au o serie de efecte în laborator, printre care:
● provoacă moartea celulelor printr-un mecanism numit apoptoză
● opresc diviziunea celulelor
● previn apariţia unor vase de sânge noi în tumori
● reduc şansele ca o celule canceroasă să se răspândească prin corp, prin oprirea deplasării celulelor
● accelerează autofagia celulelor, ceea ce poate duce la moartea lor
Se crede că toate aceste efecte sunt cauzate de ataşarea canabinoizilor de receptorii CB1 şi CB2. De asemenea, se pare că aceştia pot provoca efecte asupra celulelor canceroase prin metode care nu implică receptorii canabinoizi, dar mecanismul nu este cunoscut încă.
Cercetătorii au descoperit şi elemente neplăcute: canabinoizii pot avea şi efecte nedorite asupra cancerului.
Spre exemplu, deşi dozele mari de THC pot ucide celulele canceroase, ele afectează totodată vase de sânge cruciale (deşi acest lucru ar putea sprijini efectul anti-cancer, prin prevenirea creşterea unor vase de sânge în tumoră). De asemenea, în anumite circumstanţe canabinoizii chiar încurajează celulele canceroase să se dezvolte, sau au diferite efecte în funcţie de dozaj şi de nivelurile de receptori canabinoizi prezenţi în celulele canceroase.
Unii cercetători au descoperit că activarea receptorilor CB2 poate chiar să interfereze cu abilitatea sistemului imunitar de a recunoaşte şi distruge celulele tumorii, deşi alţii au descoperit că anumiţi canabinoizi sintetici pot îmbunătăţi lupta sistemului imunitar împotriva cancerului.
Folosirea canabinoizilor în combinaţie cu alte medicamente de chimioterapie ar putea să producă cel mai bun efect. Totuşi, în acest moment nu există dovezi care să arate capacitatea canabinoizilor naturali, prezenţi în combinaţii simple de canabis, de a trata cancerul la pacienţi. Chiar dacă anumite elemente purificate pot avea un efect benefic în doze mari, controlate, acest lucru nu înseamnă că planta va avea acelaşi efect. Mai mult, fumarea canabisului, mai ales în combinaţie cu tutunul, mai degrabă creşte riscul de cancer, deşi dovezile sunt împărţite.
Acest aparat de comercializat marijuana se găseşte în Vancouver, Canada. Pentru 4 dolari canadieni, aparatul eliberează o pungă de plastic umplută cu varietatea „Cotton Candy”. Varianta „Purple Kush” costă 6 dolari canadieni. (Foto: AFP)
Se poate folosi marijuana medicinală în România?
Tratamentul cu marijuana medicinală nu este aprobat în prezent în România.
Există un produs medicinal din plantă de cannabis aprobat în 16 state din Uniunea Europeană pentru tratamentul unor afecţiuni neurologice grave, dar în prezent nu exista nicio solicitare din partea producătorului pentru punerea pe piaţa din România a acestui medicament.
În momentul în care va exista o astfel de cerere de punere pe piaţă, România va respecta legislaţia UE, explică Ministerul Sănătăţii.
Dacă guvernul României va decide cândva să reevalueze statutul marijuanei, decizia ar putea aduce beneficii. Colorado, un veritabil „laborator legislativ”, a legalizat marijuana în 2012. Statisticile date de curând publicităţii arată că statul american a obţinut venituri semnificative din vânzări şi că, totodată, s-a bucurat de reducerea criminalităţii violente şi a furturilor din locuinţe.
Tom Gorman, directorul Rocky Mountain High Intensity Drug Trafficking Area din Denver, Colorado, afirmă că „este o oportunitate grozavă pentru noi să aflăm ce se întâmplă atunci când legalizezi o substanţă precum marijuana. Poţi să aştepţi şi să vezi ce se întâmplă în aceste laboratoare şi apoi poţi lua o decizie bazată pe date şi fapte, nu pe vorbe”.
TL;DR – Pe scurt: ce trebuie să ştiţi despre marijuana
Marijuana este ilegală în multe ţări din lume, inclusiv în România. De asemenea, organizaţiile sportive interzic folosirea sa. Oamenii de ştiinţă au reuşit chiar să afle, prin teste, câtă marijuana trebuie să inhaleze o persoană nefumătoare, aflată în aceeaşi cameră cu un fumător, pentru a avea un rezultat pozitiv la testele de urină. Ei doreau să afle dacă atleţii se puteau apăra afirmând că s-au aflat în aceeaşi cameră cu un fumător, dar că ei nu au consumat substanţa interzisă. Cercetătorii au aflat că este nevoie de expunerea la 16 jointuri într-o cameră închisă, de dimensiunea unei toalete, preţ de cel puţin o oră, pentru a avea un test de urină pozitiv.
Consumul de marijuana duce la creşterea tensiunii arteriale diastolice, astfel că nu ar trebui să fie folosită alături de substanţe stimulante, mai ales de către persoane care prezintă deja un risc pentru atac de cord sau alte tulburări cardiace. Altfel, consumul ocazional de marijuana nu reprezintă un risc serios pentru sănătate — desigur, dacă nu faceţi ceva periculos sub influenţa acestui drog.
Riscurile asociate marijuanei apar în urma consumului mare şi aproape zilnic. Marijuana reduce capacitatea de reţinere, astfel că atunci când acest efect este repetat zilnic de-a lungul anilor învăţarea devine dificilă.
Consumatorii cronici de marijuana în cantităţi mari pot să aibă parte o reducere a greutăţii cortexului cingulat anterior. Acest termen desemnează atrofierea creierului, astfel că este o problemă ce trebuie cunoscută. Totuşi, este singurul efect negativ al marijuanei care continuă şi după ce consumul de marijuana încetat.
Menţinerea sensibilităţii la efectele psihoactive ale marijuanei necesită o utilizare mai rară. Receptorii CB1 ai unor persoane pot să se internalizeze chiar şi în cazul în care acestea consumă marijuana doar o dată pe săptămână. Specialiştii de la Examine.com, care au analizat 662 de cercetări ştiinţifice, afirmă că „utilizarea marijuanei de două ori pe lună vă va face mai predispus să experimentaţi efectele benefice ale marijuanei într-un mod sigur şi sustenabil”.
În cazul consumului cronic, printre cele mai mari beneficii al marijuanei se numără reducerea durerii şi creşterea apetitului, lucru esenţial în timpul chimioterapiei. Cele mai mari dezavantaje ale consumului cronic constau în posibilitatea de micşorare a cortexului cingulat anterior (o componentă a creierului) şi în capacitatea redusă de învăţare şi de amintire.
În cazul uzului ocazional, riscul de reducere a abilităţii de învăţare este mult mai scăzut. Totodată, continuă să se manifeste şi beneficii precum reducerea durerii şi creşterea apetitului, însă efectul nu este la fel de intens.
Protest în favoarea legalizării marijuanei în Paris. (Foto: AFP)
Georgia (sud-estul SUA) a devenit de joi al 24-lea stat american care legalizează canabisului în scopuri terapeutice după promulgarea unei legi în acest sens de guvernator, relatează AFP.
“Așteptarea se termină în sfârșit pentru pacienții în suferință”, a declarat guvernatorul Nathan Deal într-un comunicat, după ce a parafat textul aprobat de aleșii statului luna trecută.
Legea dezincriminează deținerea de canabis sub formă uleioasă, deoarece ea conține tetrahidrocanabinol (THC), o substanță care alină durerea în unele boli precum cancer, scleroza în plăci, Parkinson și epilepsia.
Legislația în materie de canabis este în schimbare rapidă în SUA, unde este considerat în continuare un drog ilegal de autoritățile federale, dar poate fi cumpărat legal în 24 de state în scopuri medicale, în timp ce în două state, Colorado și Washington, chiar și în scopuri recreative.
100 d.Ch. – Medicul grec Dioscoride îi descrie multele întrebuinţări medicinale în opera sa în 5 volume, De Materia Medica. Îi atrag atenţia atât fibrele deosebit de puternice, cât şi proprietăţile medicinale. Gaius Plinius Secundus (23-79 d.Ch.) scrie Naturalis Historia, unde vorbeşte despre întrebuinţările industriale ale cânepii, explicând şi cum trebuie cultivată.
565 d.Ch. – Dinastia Merovingienilor, care a domnit pe teritoriul Franţei şi Germaniei de astăzi, o înmormântează pe regina Adelgunde într-o ţesătură de cânepă deosebit de rafinată.
600 d.Ch. – În sudul Franţei este construit un pod făcut din coji de cânepă în amestec cu var. Podul s-a pietrificat şi este solid chiar şi în ziua de azi.
800 d.Ch. – Carol cel Mare, fondatorul Sfântului Imperiu Roman, înaintează o lege privind cultivarea de cânepă.
1009 d.Ch. – Hârtia pe bază de cânepă ajunge, în sfârşit, şi în Europa, prin cultura arabă. Prima fabrică de hârtie este ridicată în Xativa, Spania. Fabricarea hârtiei continuă aici sub dominaţia maură până în anul 1244 d.Ch., când armatele europene îi alungă pe mauri. Pentru următorii 850 de ani, hârtia va fi fabricată mai ales din cânepă.
1100 d.Ch. – cavalerii din Evul Mediu beau bere de cânepă.
1215 d.Ch. – Magna Carta, primul pas către o constituţie, este scrisă pe hârtie de cânepă.
1492 d.Ch. – Sforile şi velatura folosite de Columb la traversarea Atlanticului sunt confecţionate din cele mai solide şi lungi fibre, pe care numai cânepa le poate produce. Dacă ar fi fost folosite alte materiale, corăbiile nu ar fi rezistat acestei lungi şi epuizante călătorii.
1535 d.Ch. – Henric al VIII-lea, cel mai puternic dintre toţi monarhii britanici, înaintează un document care prevede că toţi proprietarii de pământ trebuie să cultive un acru de cânepă, în caz contrar vor fi sancţionaţi.
1564 d.Ch. – Regele Filip al Spaniei ordonă cultivarea cânepii pe tot teritoriul imperiului, din zona Argentinei zilelor noastre şi până în Oregon, urmând exemplul Reginei Elisabeta I, care promulgase o lege similară în Anglia.
1600 d.Ch. – Galilei, părintele astronomiei moderne, îşi face însemnările pe hârtie de cânepă.
1791 d.Ch. – Preşedintele George Washington stabileşte taxe de import pentru cânepă, pentru a încuraja industria autohtonă. Thomas Jefferson numeşte cânepa o necesitate pentru bunăstarea şi prosperitatea naţiunii şi recomandă fermierilor să cultive cânepă în loc de tutun iar G. Washington îndeamnă: „Bucuraţi-vă din plin de sămânţa de cânepă. Cultivaţi-o peste tot.”
1941-1945 d.Ch. – Campania Cânepă pentru Victorie este iniţiată în SUA din cauza crizei rezervelor de cânepă din Japonia din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Fiind folosită pentru articole militare vitale (sfoară, pânză, haine), sunt oferite subvenţii cultivatorilor de cânepă, care sunt chiar scutiţi de serviciul militar, împreună cu fiii lor. Se produc filme promoţionale ca Hemp for Victory, care să ilustreze importanţa aşa-numitelor „grădini ale victoriei”. Ca urmare, culturile de cânepă cresc de câteva mii de ori.
2001 d.Ch. – „Maşina cu cânepă” traversează America de Nord, folosind un combustibil biologic din cânepă (biodiesel). Maşina porneşte din Washington D.C. la data de 4 iulie 2001 şi se întoarce acasă pe 2 octombrie 2001, după ce străbate 10.000 de mile, în scopul de a promova folosirea cânepii ca sursă alternativă de combustibil.
Canepa pentru fibra “Cannabis Sativa” este o planta folosita din vechi timpuri pentru imbracaminte si alte articole gospodaresti. Dovezile arheologice o atesta din anii 7000 – 8000 I. Hr.
Pe teritoriul Romaniei, cultura canepii a fost inlesnita de sciti incepand cu secolul VII I. Hr. Herodot mentioneaza indeletnicirea femeilor dace in realizara de imrcaminte si decoratiuni in gospodarie. Dacii au folosit canepa si la vindecarea ranilor si arsurilor cu cataplasma din inflorescenta.
Traditia cultivarii si prelucrarii canepii in sistem gospodaresc s-a mentinut in unele zone pana in zilele noastre Pana in anul 1989 Romania ocupa primil loc in Europa cultivand 56-70% din productia totala si locul 4 in lume (45.000 ha) pentru ca sa ajunga in 1994 la numai 800 ha.
Necesitatea relansarii acestui domeniu decurge din avantajele culturii si insusirile deosebite ale fibrei.
Cultivarea cânepii este una dintre cele mai vechi ramuri ale industriei umane şi cea mai veche direct atestată:
8000 î.Ch. – Conform Columbia History of the World, cea mai veche dovadă a industriei umane este o bucată de ţesătură de cânepă, datând aproximativ din anul 8.000 î.Ch. Cânepa provine din Asia Centrală, răspândindu-se ulterior în China, India şi Europa.
2.700 î.Ch. – Legendarul împărat chinez Shen Nung (Fermierul divin) include cânepa în cartea sa despre plantele de leac, considerată a fi primul text medical din lume. Cânepa este numită „o plantă superioară”, şi pe bună dreptate! Chinezii o foloseau în întregime, de la vârf şi până la rădăcini, în industria textilă, în medicină şi în alimentaţie.
1400 î.Ch. – Întrebuinţarea cânepei este atestată în India, în ceremoniile cultural-religioase şi certificată în scris în texte sanscrite datând din această perioadă. În opera medicală Sushruta, alcătuită înainte de anul 1000 î.Ch., se spunea că planta ar putea vindeca lepra.
800 î.Ch. – Sciţii aduc cânepa în Europa din Asia Centrală şi inventează coasa. În secolul V î.Ch., istoricul grec Herodot descrie veşmintele din ţesătură fină de cânepă din portul grecilor.
563 î.Ch. – Multe secte budiste cred că Gautama Buddha (563 î.Ch. – 483 î.Ch.) n-ar fi mâncat altceva decât seminţe şi frunze de cânepă vreme de 6 ani. Oricum, planta era pe atunci cultivată intensiv în nordul Indiei, unde se crede că el şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii.
300 î.Ch. – Sunt construite apeductele romane, care transportă apa în oraşe. Se pare că aceste uimitoare realizări ale ingineriei au fost construite folosindu-se mortar de cânepă.
100 î.Ch. – Chinezii fabrică hârtie din materiale fibroase precum lemnul de dud, cânepa, cârpa, scoarţa ş.a. Anul 105 î.Ch. este adesea citat ca fiind anul descoperirii hârtiei de către un oficial al Curţii Chineze, Tsai Lun, deşi istoricii consideră astăzi că de fapt s-ar fi întâmplat cu 200 de ani mai devreme. Adăugarea cânepii la pulpa de lemn de dud a dus la fabricarea unei hârtii de o calitate mult mai bună, invenţie care s-a răspândit apoi în restul lumii, pe Drumul Mătăsii.
70 d.Ch. – Cânepa este cultivată pentru prima dată în Anglia. În jurul anului 400, cultura cânepii este bine statornicită.
Cannabis-ul nu este inofensiv, arată un studiu îndelungat asupra efectelor acestui drog: dă dependenţă, este asociat cu afecţiuni mintale şi deschide calea spre utilizarea unor droguri mai tari.
Autorul studiului, prof. Wayne Hall, consilier al organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în probleme legate de droguri, a adunat un număr mare de dovezi ale efectelor nocive ale consumului de cannabis, publicându-şi concluziile în jurnalul Addiction
Iată câteva dintre descoperiri:
unul din 6 adolescenţi care fumează cannabis devine dependent de acest drog
consumul de cannabis dublează riscul apariţiei unor tulburări psihotice, inclusiv schizofrenie
consumatorii de cannabis au rezultate mai slabe la şcoală; consumul intens pare să afecteze negativ dezvoltarea intelectuală
un adult din 10 care fumează cannabis în mod regulat devine dependent de acesta şi cei care îl folosesc sunt mai predispuşi să treacă la utilizarea unor droguri mai puternice
conducerea maşinii după fumarea de cannabis dublează riscul unui accident, iar riscul creşte încă şi mai semnificativ dacă şoferul a băut şi un pahar de alcool.
fumatul de cannabis de către femei, în timpul sarcinii, reduce greutatea fătului la naştere
Prof. Hall a combătut ideea că acest drog ar fi inofensiv.
„Dacă cannabis-ul nu dă dependenţă, atunci nici heroina şi alcoolul nu dau”, a spus el.
„Adesea, e mai dificil să îi dezintoxicăm pe cei dependenţi de cannabis decât pe cei dependenţi de heroină – pur şi simplu nu ştim cum să facem asta”, a spus el.
Cei care renunţă la consumul de cannabis suferă adesea de anxietate, insomnie, tulburări ale apetitului şi depresie, mai arată studiul.
La prima vedere, cannabis-ul pare mai puţin periculos decât heroina, care poate fi fatală ca urmare a unei singure supradoze.
Dar, pe termen lung, consumul regulat de cannabis măreşte riscul apariţiei bolilor cardiace, pulmonare şi a cancerului.
Însă cea mai importantă descoperire a prof. Hall este aceea că utilizarea regulată a cannabis-ului, mai ales de către adolescenţi, sporeşte riscul apariţiei problemelor mentale şi a dependenţei.
Canepa a facut mult timp parte din viata de zi cu zi a romanilor, dar cultivarea acestei plante este in prezent o traditie pe cale de disparitie.
Leontina Prodan este unul dintre putinii agricultori care se zbat sa duca mai departe o activitate care pana in urma cu cativa ani era ceva obisnuit in gospodariile noastre.
Originara din satul Galgau Almasului, judetul Salaj, ea locuieste si lucreaza in Timisoara. Insa pasiunea pentru munca de camp a facut-o sa se intoarca pe plaiurile natale.
Astfel, in curtea casei sale a cultivat 15 acri (cam 6 hectare) de canepa si 25 de acri (10 hectare) de in, deoarece considera ca cele doua plante tehnice “merg mana in mana”. Investitia a fost una modica, de 1.000 de lei, iar cei mai multi bani au mers pentru operatiile realizate de un utilaj. In rest a fost vorba de munca manuala, dupa cum a povestit Leontina Prodan pentru Ziare.com.
Actul de deces pentru culturile de canepa
Leontina Prodan este unul dintre putinii agricultori romani care au investit in aceste plante tehnice, ce se mai regasesc doar pe cateva sute de hectare, in conditiile in care, inainte de anii ’89, Romania se afla pe primul loc in Europa cu o cultura de aproximativ 49.000 de hectare de canepa si 75.000 de hectare de in.
Alte tari, precum Franta, nu le-au dat uitarii. Ba din contra, le-au exploatat la maximum. In Hexagon exista 20.000 de ha plantate cu canepa. Insa ce s-a intamplat in Romania?
Leontina Prodan aminteste ca la aderarea la Uniunea Europeana, tara noastra a negociat ca poate avea o suprafata de doar 1.800 de hectare cultivata cu in si canepa.
“In plus, s-au inchis aproape toate unitatile de procesare, apoi in 2000 ministrul Muresan (fostul ministru al Agriculturii din partea PNTCD, Ioan Avram Muresan – n.red.) a semnat o lege care interzicea cultura de cannabis, fara sa faca insa diferentierea intre drog si planta textila, cum e a noastra”, a explicat aceasta. “Nu numai ca nu primeam subventii sau ceva, nici nu ne dadeau voie sa cultivam”, a adaugat Leontina Prodan.
Abia recent agricultorii romani au reusit sa schimbe ceva.
“Ne-am zbatut foarte mult. Acum s-a schimbat legea si ne da voie sa cultivam, dar cand au aparut normele de aplicare am observat ca niste baieti destepti au pus acolo niste restrictii: plantatia sa fie pazita, sa fie ingradita, sa ai contract cu un procesator (care sunt pe cale de disparitie in Romania) “, a precizat Leontina Prodan.
Tocmai de aceea a decis sa cultive canepa in gradina proprie. Iar initiativa ei a fost salutata si de cateva prietene de-ale sale, care s-au alaturat acestui demers.
“Asa am ajuns in judetul Salaj, de unde sunt eu originara, desi traiesc de ani buni in Timisoara si ne-am pus canepa. Am pus anunt la poarta, au venit toti copiii ce au vrut sa ne ajute. E pacat, pentru ca atunci cand vrei sa distrugi un popor, ii omori traditiile. Daca bunicii nostri ar sti ca nepotii lor nu stiu cum arata inul si canepa ar fi devastati, pentru ca ei s-au imbracat, s-au invelit si au facut toate cele cu aceste plante”, a mentionat Leontina Prodan.
Astfel, din cauza legii, ea a cultivat doar 15 acri de canepa si 25 de acri de in in gradina casei.
“Merg in tandem cu cele doua plante tehnice pentru ca eu nu vreau doar sa continui traditia, ci sper ca aceasta traditie sa se reia la nivel national pentru ca reprezinta o sansa pentru agricultura economie si pentru om.
Nu e o afacere baneasca, pentru mine e un castig moral extraordinar ca oamenii vor sa cultive si ca aceasta lege nefericita trebuie sa o schimbam. E normal sa gresim, dar nu trebuie sa persistam in greseala. Insa nu stiu cum vom ajunge la guvernanti”, a adaugat Leontina Prodan.
La ce este folositoare canepa
Canepa are o multime de intrebuintari. In primul rand, ea este folosita la fabricarea tesaturilor naturale. Pe de alta parte, frunzele plantei au efect calmant. Din seminte se poate obtine un ulei foarte bun, singurul care contine acizii omega 3 si 6 in raportul 3:1, esential pentru organism.
Mai mult, partea lemnoasa a plantei, numita puzderie, poate fi folosita pentru incalzirea locuintei sau in zootehnie, avand in vedere ca absoarbe mirosul de urina al animalelor. Daca este amestecata cu gunoiul de grajd, ea formeaza compostul perfect pentru cresterea ciupercilor.
Din seminte se poate face si un lapte hranitor, iar planta este si o materie prima excelenta pentru fabricarea hartiei. De asemenea, canepa e un bun izolant termic si fonic pentru locuinte.
Nu e planta halucinogena
“Canepa nu e o planta halucinogena. Poti sa o numesti planta tehnica sau lemnoasa, dar halucinogena nu are cum sa fie”, da asigurari Leontina Prodan.
Ea contine 23-25% fibra si 70-75% materie lemnoasa. “Substanta halucinogena din cannabis, tetrahidrocannabinolul, este in proportie de 5-20% in cannabisul indian, in timp ce in canepa noastra, ajunge la cel mult 0,01%”, arata aceasta.
Si tousi, brigada antidrog a venit sa verifice cultura sa. “Mama le-a zis sa mearga in gradina, iar inspectorii nici macar nu stiau cum arata canepa”, ne-a marturisit Leontina Prodan.
Recolta
Ea ne-a explicat ce recolta de canepa poti obtine de pe un hectar de teren.
“Ca bani, cam 10-12 milioane inseamna aratul. Daca o cultivi pentru textile, iti trebuie o cantitate mai mare, pentru ca o pui mai deasa, cam 20-30 de kg de seminte. Daca vrei sa folosesti in special semintele, o pui mai rara, si ai nevoie de cam 6-7 kg.
Pretul pe kg la samanta romaneasca certificata e de 20 de lei. Se obtin cam intre 8 si 16 tone de planta la hectar si intre o mie si 1.500 de kg de seminte”, a sustinut Leontina Prodan.
Momentan, cultiva canepa pentru necesitatile proprii. Insa se poate dezvolta o afacere grozava, daca exista o organizare buna, astfel ca ea vrea sa faca o asociatie a micilor cultivatori de canepa si in, prin care sa fie incurajata cultura in sistem gospodaresc, care poate fi valorificata prin vanzarea tesaturilor.
Leontina Prodan, licentiata in stiinte economice si design vestimentar, a infiintat la inceputul anilor ’90 firma Pif, specializata in productia de confectii pentru copii, femei si barbati.
Initiativa Cetateneasca pentru Uniunea Europeana.
Pe 20 noiembrie, legalizãm cânepa în Europa.
Acest eveniment are loc în toatã Uniunea Europeanã.
Initiativa Cetãteneascã Europeanã ‘Weed like to talk’ a unit pentru prima datã în istorie toate cele 27 de tari membre UE pentru acelasi scop, Legalizarea Cannabisului: Industrial, Medicinal si Recreational !
Ce este o Initiativã Cetãteneascã Europeanã ?
Dupã semnarea ‘Tratatului de la Lisabona’ din 2007 cetãtenii statelor membre UE pot modifica cadrul legislativ al Uniunii Europene în favoarea societãtii: wikipedia
Prevederile tratatelor considerate relevante de cãtre organizatori:
TFEU: Art.67 (police cooperation); Art.168 (health protection); Art.169 (consumer protection)
Charter of Fundamental Rights : Art.20; Art.38
articolpreluat de pe http://www.turismoassociati.it/
Marijuana, dincolo de mituri şi mistificări: ce spune ştiinţa
Canabis, marijuana, „iarbă” sau „weed” sunt doar câteva dintre denumirile folosite pentru a identifica unul dintre cele mai populare droguri folosite la nivel mondial: Cannabis sativa. Statisticile ONU arată că această plantă psihoactivă este cea mai folosită substanţă ilicită de pe Terra, estimându-se că în 2012 a fost consumată de 125-227 milioane de persoane. Totuşi, ea poate fi utilizată şi legal, în scopuri medicale, pentru diferite tipuri de cancer, HIV/SIDA şi unele probleme neurologice şi ca adjuvant, pentru a stimula apetitul şi a calma durerile.
Vrei doar esenţa? Click aici pentru a citi sinteza pe scurt a acestui articol
Canabis, marijuana, „iarbă” sau „weed” sunt doar câteva dintre denumirile folosite pentru a identifica unul dintre cele mai populare droguri folosite la nivel mondial: Cannabis sativa. Statisticile ONU arată că această plantă psihoactivă este cea mai folosită substanţă ilicită de pe Terra, estimându-se că în 2012 a fost consumată de 125-227 milioane de persoane. Totuşi, ea poate fi utilizată şi legal, în scopuri medicale, în cadrul schemelor de tratament pentru diferite tipuri de cancer, HIV/SIDA şi unele probleme neurologice şi ca adjuvant, pentru a stimula apetitul şi a calma durerile.
Deşi în cea mai mare parte a secolului trecut marijuana a fost interzisă în vasta majoritate a ţărilor lumii, în ultimii ani mai multe state i-au reevaluat statutul legal. Uruguay a devenit în 2013 prima ţară care a legalizat complet marijuana. În Olanda, cetăţenii pot deţine şi cultiva marijuana, iar coffee shop-urile pot comercializa marijuana, cu restricţie de vânzare pentru minori. În Spania, deşi oficial este interzisă vânzarea marijuanei, ea poate fi consumată în „cluburile de marijuana”, ce sunt acceptate de autorităţi. De asemenea, conform mărturiilor turiştilor şi ale celor ce au reuşit să evadeze din Coreea de Nord, marijuana este legală în această ţară şi pare să fie consumată pe scară largă.
În SUA, marijuana a fost legalizată în statele Colorado şi Washington, însă rămâne ilegală la nivel federal. În alte state este permisă permisă folosirea sa în scop medical, marijuana fiind decriminalizată (posesia este în continuare ilegală, însă este clasificată drept contravenţie, fiind rar sancţionată de poliţie).
Acest aparat de comercializat marijuana se găseşte în Vancouver, Canada. Pentru 4 dolari canadieni, aparatul eliberează o pungă de plastic umplută cu varietatea „Cotton Candy”. Varianta „Purple Kush” costă 6 dolari canadieni. (Foto: AFP)Acest aparat de comercializat marijuana se găseşte în Vancouver, Canada. Pentru 4 dolari canadieni, aparatul eliberează o pungă de plastic umplută cu varietatea „Cotton Candy”. Varianta „Purple Kush” costă 6 dolari canadieni.
Cum acţionează marijuana?
Canabisul este singurul gen de plante ce conţine o clasă unică de compuşi moleculari, canabinoizii, o familie de substanţe chimice complexe ce acţionează asupra receptorilor canabinoizi (molecule de proteine situate pe suprafaţa celulelor). Cercetătorii au descoperit mai multe tipuri de canabioizi, dintre care cei mai importanţi sunt delta-9 tetrahidrocanabinolul (THC), un compus psihoactiv, şi cannabidiolul (CBD), un compus anti-psihoactiv.
Marijuana este folosită în jurul lumii mai ales datorită proprietăţilor sale psihoactive produse de THC, principalul ingredient activ din plantă. De altfel, aceasta este diferenţa dintre cânepa obişnuită şi cea marijuana: dacă în drog THC-ul depăşeşte nivelul de 20% din conţinutul total al plantei, în planta folosită pentru a produce fibre şi alte produse THC-ul nu trece de 0,3%, fiind predominant CBD-ul.
În ciuda faptului că oamenii au folosit plantele de cânepă în scopuri recreaţionale şi medicinale preţ de câteva mii de ani, canabinoizii au fost obţinuţi pentru prima dată în anii ‘40, când au fost purificaţi din plante de canabis. Structura THC-ului a fost descoperită în anii ‘60. După alte două decenii, cercetătorii au găsit primul receptor canabinoid din corp şi au descoperit în scurt timp că producem în corp substanţe similare canabinoizilor, ce poartă numele de endocanabinoizi.
Oamenii au două tipuri de receptori canabinoizi, CB1 şi CB2, ce se găsesc în locuri diferite şi au funcţii diferite. Receptorii CB1 se găsesc în mare parte în celulele din sistemul nervos, inclusiv în anumite zone ale creierului şi la capetele nervilor situaţi de-a lungul corpului, pe când receptorii CB2 se găsesc în cea mai mare parte în sistemul imunitar. Deoarece sunt situaţi în creier, cercetătorii cred că receptorii CB1 sunt responsabili pentru efectul psihoactiv al plantei de canabis. Receptorii CB2 sunt responsabili de efectele benefice pe termen lung pe care marijuana le are asupra inflamaţiei şi ale bolilor similare.
Marijuana are un efect euforic (Foto: Shutterstock.com)Marijuana are un efect euforic
Ce efecte are marijuana?
Popularitatea acestui drog se datorează abilităţii sale de a reduce anxietatea şi de a creşte nivelul de euforie. La fel ca în cazul altor substanţe folosite în scop recreaţional, efectele marijuanei asupra sănătăţii depind de frecvenţa utilizării, potenţa şi cantitatea de marijuana consumată şi de vârsta consumatorului. Atunci când este folosită ocazional de către adulţi, marijuana are efecte negative reduse sau inexistente asupra persoanelor sănătoase.
În 2010, un comitet ştiinţific independent din Marea Britanie a analizat 20 de droguri pentru a evalua daunele pe care le provoacă atât indivizilor care le folosesc, cât şi societăţii (prin criminalitate, distrugerea familiilor, absenteism la locul de muncă şi alte probleme). Cumulând datele, cercetătorii au concluzionat că alcoolul este drogul cel mai periculos, urmat de heroină şi de cocaina de tip crack. Marijuana s-a clasat pe locul al 8-lea, prezentând un sfert din pericolul reprezentat de alcool.
Unii cercetători afirmă că daunele provocate de alcool şi tutun sunt mai mari deoarece aceste două droguri sunt disponibile în mod legal şi că marijuana ar provoca la rândul său mai multe daune dacă ar avea acelaşi statut. Totuşi, un studiu realizat în 1995 pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii a concluzionat că, şi în cazul în care consumul de marijuana s-ar ridica la nivelul consumului de tutun sau de alcool, efectele nocive asupra sănătăţii publice ar fi mai mici decât în cazul acestora. Studiul concluziona că majoritatea riscurilor asociate consumului de marijuana sunt „mici sau moderate”, iar „per total, este improbabil ca acestea să producă efecte asupra sănătăţii publice similare în dimensiuni celor generate de alcool şi tutun”.
Spre comparaţie cu alte droguri legale, cum ar fi alcoolul sau tutunul, marijuana este mai puţin periculoasă. Dacă tutunul provoacă cancer, iar consumul excesiv de alcool poate duce la ciroză, în cazul marijuanei nu există o relaţie de cauzalitate între consum şi o boală letală. Cercetările arată însă că ea prezintă anumite riscuri pentru sănătate în rândul persoanelor vârstnice sau care au probleme cu inima..
Inhalarea fumului de marijuana duce la creşterea tensiunii arteriale diastolice şi a ritmului bătăilor inimii, această modificare fiind temporară. Au fost documentate cazuri în care s-a folosit marijuana cu 30-60 de minute înainte de apariţia unui atac de cord. Atacurile de cord au loc atunci când persoanele cu un risc mare de probleme cardiace suferă o creştere a tensiunii arteriale şi a ritmului bătăilor inimii până la niveluri periculoase. Totodată, marijuana poate interacţiona cu anumite substanţe farmaceutice, ceea ce poate duce la creşterea tensiunii arteriale şi chiar la atac de cord.
Cercetările au mai arătat că fumatul marijuanei este asociat bronşitei, însă acest risc se manifestă în rândul celor care fumează foarte des şi foarte mult. Un studiu publicat în 2012 a arătat că fumarea unui joint în fiecare zi, timp de 7 ani, nu era asociată unor efecte negative asupra funcţionării plămânilor. Riscul de bronşită creşte atunci când se depăşeşte acest prag.
Consumul de marijuana poate duce la toleranţă, ceea ce înseamnă că este nevoie de mai multă substanţă pentru a obţine acelaşi efect. Toleranţa se instaurează printr-un proces intitulat internalizare. Atunci când un receptor CB1 este internalizat, acesta se retrage în celulă şi nu mai poate intra în contact cu THC-ul. Toleranţa la marijuana nu este singurul efect al internalizării. Alţi receptori asociaţi CB1 vor intra la rândul lor în celulă (cum ar fi receptorul NMDA). Acest lucru are un efect protector împotriva anxietăţii şi în cazul epilepsiei, însă provoacă totodată o afectare temporară a capacităţii de a forma amintiri, un efect asociat consumului de marijuana.
Pentru a menţine sensibilitatea la efectele psihoactive ale marijuanei este necesar consumul cât mai rar. În cazul anumitor oameni, receptorii CB1 pot începe să se internalizeze chiar şi în cazul în care marijuana este consumată o singură dată pe săptămână. Specialiştii de la Examine.com, care au analizat 662 de cercetări ştiinţifice, afirmă că „utilizarea marijuanei de două ori pe lună vă va face mai predispus să experimentaţi efectele ei benefice într-un mod sigur şi sustenabil”.
Care sunt beneficiile marijuanei?
Majoritatea beneficiilor conferite de marijuana au legătură cu efectele sale psihoactive. Marijuana este eficace împotriva stresului, reducând anxietatea, crescând nivelul de euforie şi provocând o uşoară disociere de mediu în rândul utilizatorilor.
De asemenea, marijuana poate ajuta persoanele cu o greutate scăzută să mănânce mai mult, deoarece stimulează apetitul. Din acest motiv, marijuana este utilă pacienţilor afectaţi de cancer, căci stimularea apetitului îi ajută să îşi menţină o greutate sănătoasă, ceea ce conduce la rate mai mari de supravieţuire. Oamenii afectaţi de dureri cronice se numără, de asemenea, printre cei ajutaţi de marijuana.
Dovezile preliminare sugerează că marijuana poate fi utilă şi persoanelor ce suferă de Parkinson, Alzheimer şi de scleroză multiplă, însă este nevoie de mai multe cercetări pentru a ajunge la o concluzie definitivă.
Care sunt dezavantajele marijuanei?
Cel mai mare dezavantaj asociat consumului de marijuana este internalizarea receptorului NMDA, ceea ce poate duce la o slabă retenţie a amintirilor.
Consumul ocazional de marijuana nu afectează memoria de lungă durată şi nici capacitatea de a forma amintiri. Activarea receptorului CB1 duce însă la o sporire a activităţii şi a fluxului sanguin într-o regiune a creierului intitulată cortexul cingulat anterior (CCA), ceea ce declanşează creşterea tensiunii arteriale diastolice (al doilea număr evidenţiat de măsurătorile de tensiune). Acest lucru înseamnă că marijuana, atunci când este combinată cu substanţe stimulante, poate creşte riscul de probleme cardiovasculare, cum ar fi un atac de cord.
Consumul frecvent de marijuana transformă această stimulare a fluxului sanguin într-o atenuare a fluxului sanguin atunci când receptorul CB1 este internalizat. Consumul foarte frecvent, definit prin 5 sau mai multe jointuri în fiecare zi, poate chiar duce la reducerea în dimensiuni a cortexului cingulat anterior, ceea ce poate afecta capacitatea de atenţie şi creşte riscul de a dezvolta o psihoză. Când cortexul cingulat anterior este afectat în acest fel, este posibil să nu mai revină la dimensiuni normale chiar în situaţia în care consumul de marijuana încetează.
Iată care sunt efectele marijuanei asupra memoriei:
● Consumul de marijuana provoacă o stare temporară de reducere a capacităţii de memorare pe termen scurt. Este vorba despre aceeaşi senzaţie pe care o aveţi când vă uitaţi la ceas, iar la scurt timp după aceea nu mai ţineţi minte ce oră este. Acest efect nu provoacă probleme de memorie pe termen lung.
● Cei care consumă frecvent marijuana pot suferi o uşoară tulburare cognitivă, aşa-numita „ceaţă a creierului” (brain fog), dacă încetează să consume marijuana, dar acest efect dispare după două săptămâni, fără a provoca daune pe termen lung.
● Cei care consumă foarte multă marijuana pot avea dificultăţi de concentrare şi de învăţare dacă le-a fost afectat cortexul cingulat anterior.
Cercetătorii au descoperit o metodă prin care consumatorii de marijuana pot preveni pierderea temporară a memoriei ce apare în urma consumului: medicamentele antiinflamatoare nesteroidieneprecum ibuprofenul sau aspirina. Acestea previn apariţia tulburărilor de memorie provocate de THC, însă menţin abilitatea acestuia de a reduce plăcile de beta amiloid şi de a atenua neurodegenerarea.
Mituri şi întrebări frecvente despre marijuana
Dă dependenţă marijuana?
Marijuana nu dă dependenţă în acelaşi sens în care dă dependenţă heroina, drog la care renunţarea este un chin fizic agonizant. Totuşi, marijuana poate interacţiona cu „centrii plăcerii” din creier şi poate crea o senzaţie psihologică intensă de dependenţă, despre care psihologii spun că poate fi foarte dificil de eliminat. Persoanele care consumă foarte multă marijuana pot descoperi că au nevoie de doze din ce în ce mai mari pentru a obţine efectele dorite. Atunci când încearcă să se oprească, unele persoane au simptome ale renunţării precum iritabilitate, tulburări ale somnului şi anxietate. Simptomele sunt de regulă descrise drept „relativ uşoare”.
Un studiu realizat în 1999 de The Institute of Medicine din SUA arăta că 32% dintre consumatorii de tutun devin dependenţi, ceea ce se întâmplă şi în cazul a 23% dintre consumatorii de heroină, 17% dintre consumatorii de cocaină şi 15% dintre consumatorii de băuturi alcoolice. Doar 9% dintre consumatorii de marijuana dezvoltă o dependenţă. „Deşi puţini consumatori de marijuana dezvoltă dependenţă, se poate întâmpla. Riscurile asociate par să fie mai mici decât în cazul consumatorilor altor droguri, inclusiv alcool şi nicotină, iar dependenţa de marijuana pare să fie mai puţin severă decât dependenţa de alte droguri”, notează autorii.
Ce efect are marijuana asupra copiilor?
Unul din argumentele folosite de cei ce pledează pentru menţinerea statutului ilegal al marijuanei este acela că marijuana deschide calea către alte droguri mai periculoase (este „gateway drug”). Cercetările pe această temă nu au identificat o asemenea legătură cauzală. Deşi 111 milioane de americani au încercat marijuana, doar o treime dintre aceştia au încercat cocaină şi doar 4% heroină. Statisticile arată că persoanele care încearcă marijuana sunt mai dispuse decât restul oamenilor să încerce alte droguri, însă acest lucru nu se datorează consumului de marijuana. Studiul realizat deThe Institute of Medicine a concluzionat că „marijuana nu pare să fie un gateway drug, adică să fie cauza sau chiar un element predictor al consumului excesiv de droguri”.
Un studiu pe termen lung realizat în Noua Zeelandă şi publicat în 2012 a descoperit că persoanele care începeau să fumeze marijuana în cantităţi mari la vârsta adolescenţei şi continuau să aibă acest obicei şi la vârsta adultă pierdeau, în medie, 8 puncte IQ până la vârsta de 38 de ani, puncte ce nu mai puteau fi recuperate. Un studiu canadian publicat în 2002 a descoperit, de asemenea, o scădere a IQ-ului în rândul elevilor care fumau cel puţin cinci joint-uri pe săptămână.
Ştiinţa nu a ajuns încă la un consens pe această temă. Studiul din Noua Zeelandă a fost contestat de un cercetător norvegian care susţinea că factorii socio-economici ar fi putut juca un rol în pierderea de puncte IQ. Totuşi, o analiză recentă făcută de experţii de la National Institute on Drug Abuse a concluzionat că adulţii care au fumat foarte multă marijuana în adolescenţă au conexiunile neuronale afectate, ceea ce are impact asupra funcţionării creierului. Consumul frecvent şi de timpuriu al marijuanei este totodată asociat cu note proaste, apatie şi abandon şcolar, însă nu este clar dacă notele proaste au fost provocate de consumul de marijuana.
Devin oamenii mai leneşi în urma consumului de marijuana?
Stereotipul de „stoner”, nume peiorativ dat în SUA consumatorilor de marijuana, sugerează că aceştia sunt leneşi. Această reputaţie pare greu de schimbat, însă un studiu recent sugerează că marijuana nu afectează motivaţia unei persoane.
Un prim studiu sugerează că marijuana îi face pe oameni leneşi. Cercetătorii au studiat creierele a 19 utilizatori şi au măsurat concentraţia de dopamină, neurotransmiţătorul asociat recompensei, plăcerii şi motivaţiei. Ei au descoperit că cei ce utilizau marijuana frecvent şi de multă vreme, care prezentau concentraţii mai mari de THC în corp, erau totodată cei care aveau nivelul cel mai scăzut de dopamină în creier. Cercetătorii au sugerat că marijuana ar putea provoca o afecţiune controversată (şi nerecunoscută oficial) intitulată „sindrom amotivaţional”, caracterizat prin lene.
Totuşi, „sindromul amotivaţional” ar putea să-i afecteze la fel de mult şi pe cei care nu consumă marijuana. Un studiu publicat în jurnalul Psychology of Addictive Behaviors a descoperit că acest sindrom afectează 5%-6% din populaţie, atât consumatori de marijuana, cât şi oameni care nu consumă. Aceste rezultate au fost confirmate ulterior de alt studiu, care a descoperit că nu există o diferenţă în ceea ce priveşte motivaţia între cele două tipuri de persoane.
Aşadar, dacă cineva este leneş atunci când consumă marijuana, era foarte probabil leneş şi înainte. Totuşi, consumul de marijuana poate avea un efect pe termen lung. Cercetătorii au descoperit cu ajutorul tomografiei cu emisie pozitronică faptul că persoanele care consumă de multă vreme marijuana prezintă o sinteză mai redusă a dopaminei, ceea ce duce la apatie.
Poate marijuana să vindece cancerul?
„Există o prezenţă puternică şi persistentă pe Internet care argumentează că marijuana poate vindeca cancerul. Spre exemplu, există numeroase mărturii filmate în care se pretinde că oamenii au fost vindecaţi complet de cancer cu canabis”, relatează prestigioasa organizaţie Cancer Research UK.
În ciuda a ceea ce spun susţinătorii acestor surse, clipurile video şi anecdotele nu sunt dovezi ştiinţifice pentru eficacitatea unui tratament anti-cancer. Afirmaţiile extraordinare necesită dovezi extraordinare, iar clipurile de pe YouTube nu sunt dovezi ştiinţifice.
Există numeroşi canabinoizi studiaţi de cercetători pentru proprietăţile lor anticancer. Primele eforturi ştiinţifice au fost făcute în anii ‘70, iar de atunci au fost publicate sute de lucrări pe tema canabinoizilor şi a cancerului. „Dar a susţine că acest corp de cercetări preclinice sunt «dovezi» că marijuana sau canabinoizii pot vindeca cancerul este foarte înşelător pentru pacienţi şi familiile lor şi creează o imagine falsă despre progresul în acest domeniu.
Aproape toate cercetările pe tema utilizării care au investigat utilizarea canabinoizilor în tratarea cancerului au fost realizate folosind celule canceroase crescute în laborator sau cobai. De aceea, subliniază cercetătorii, „este important să fim atenţi atunci când extrapolăm rezultatele la pacienţi reali, vii, care tind să fie mult mai complecşi decât un vas Petri sau un şoarece”.
Prin intermediul multor experimente detaliate, sintetizate recent în jurnalul Nature Reviews Cancer, oamenii de ştiinţă au descoperit că diferiţi canabinoizi au o serie de efecte în laborator, printre care:
● provoacă moartea celulelor printr-un mecanism numit apoptoză
● opresc diviziunea celulelor
● previn apariţia unor vase de sânge noi în tumori
● reduc şansele ca o celule canceroasă să se răspândească prin corp, prin oprirea deplasării celulelor
● accelerează autofagia celulelor, ceea ce poate duce la moartea lor
Se crede că toate aceste efecte sunt cauzate de ataşarea canabinoizilor de receptorii CB1 şi CB2. De asemenea, se pare că aceştia pot provoca efecte asupra celulelor canceroase prin metode care nu implică receptorii canabinoizi, dar mecanismul nu este cunoscut încă.
Cercetătorii au descoperit şi elemente neplăcute: canabinoizii pot avea şi efecte nedorite asupra cancerului.
Spre exemplu, deşi dozele mari de THC pot ucide celulele canceroase, ele afectează totodată vase de sânge cruciale (deşi acest lucru ar putea sprijini efectul anti-cancer, prin prevenirea creşterea unor vase de sânge în tumoră). De asemenea, în anumite circumstanţe canabinoizii chiar încurajează celulele canceroase să se dezvolte, sau au diferite efecte în funcţie de dozaj şi de nivelurile de receptori canabinoizi prezenţi în celulele canceroase.
Unii cercetători au descoperit că activarea receptorilor CB2 poate chiar să interfereze cu abilitatea sistemului imunitar de a recunoaşte şi distruge celulele tumorii, deşi alţii au descoperit că anumiţi canabinoizi sintetici pot îmbunătăţi lupta sistemului imunitar împotriva cancerului.
Folosirea canabinoizilor în combinaţie cu alte medicamente de chimioterapie ar putea să producă cel mai bun efect. Totuşi, în acest moment nu există dovezi care să arate capacitatea canabinoizilor naturali, prezenţi în combinaţii simple de canabis, de a trata cancerul la pacienţi. Chiar dacă anumite elemente purificate pot avea un efect benefic în doze mari, controlate, acest lucru nu înseamnă că planta va avea acelaşi efect. Mai mult, fumarea canabisului, mai ales în combinaţie cu tutunul, mai degrabă creşte riscul de cancer, deşi dovezile sunt împărţite.
Acest aparat de comercializat marijuana se găseşte în Vancouver, Canada. Pentru 4 dolari canadieni, aparatul eliberează o pungă de plastic umplută cu varietatea „Cotton Candy”. Varianta „Purple Kush” costă 6 dolari canadieni. (Foto: AFP)Acest aparat de comercializat marijuana se găseşte în Vancouver, Canada. Pentru 4 dolari canadieni, aparatul eliberează o pungă de plastic umplută cu varietatea „Cotton Candy”. Varianta „Purple Kush” costă 6 dolari canadieni.
Se poate folosi marijuana medicinală în România?
Tratamentul cu marijuana medicinală nu este aprobat în prezent în România.
Există un produs medicinal din plantă de cannabis aprobat în 16 state din Uniunea Europeană pentru tratamentul unor afecţiuni neurologice grave, dar în prezent nu exista nicio solicitare din partea producătorului pentru punerea pe piaţa din România a acestui medicament.
În momentul în care va exista o astfel de cerere de punere pe piaţă, România va respecta legislaţia UE, explică Ministerul Sănătăţii.
Dacă guvernul României va decide cândva să reevalueze statutul marijuanei, decizia ar putea aduce beneficii. Colorado, un veritabil „laborator legislativ”, a legalizat marijuana în 2012. Statisticile date de curând publicităţii arată că statul american a obţinut venituri semnificative din vânzări şi că, totodată, s-a bucurat de reducerea criminalităţii violente şi a furturilor din locuinţe.
Tom Gorman, directorul Rocky Mountain High Intensity Drug Trafficking Area din Denver, Colorado, afirmă că „este o oportunitate grozavă pentru noi să aflăm ce se întâmplă atunci când legalizezi o substanţă precum marijuana. Poţi să aştepţi şi să vezi ce se întâmplă în aceste laboratoare şi apoi poţi lua o decizie bazată pe date şi fapte, nu pe vorbe”.
TL;DR – Pe scurt: ce trebuie să ştiţi despre marijuana
Marijuana este ilegală în multe ţări din lume, inclusiv în România. De asemenea, organizaţiile sportive interzic folosirea sa. Oamenii de ştiinţă au reuşit chiar să afle, prin teste, câtă marijuana trebuie să inhaleze o persoană nefumătoare, aflată în aceeaşi cameră cu un fumător, pentru a avea un rezultat pozitiv la testele de urină. Ei doreau să afle dacă atleţii se puteau apăra afirmând că s-au aflat în aceeaşi cameră cu un fumător, dar că ei nu au consumat substanţa interzisă. Cercetătorii au aflat că este nevoie de expunerea la 16 jointuri într-o cameră închisă, de dimensiunea unei toalete, preţ de cel puţin o oră, pentru a avea un test de urină pozitiv.
Consumul de marijuana duce la creşterea tensiunii arteriale diastolice, astfel că nu ar trebui să fie folosită alături de substanţe stimulante, mai ales de către persoane care prezintă deja un risc pentru atac de cord sau alte tulburări cardiace. Altfel, consumul ocazional de marijuana nu reprezintă un risc serios pentru sănătate — desigur, dacă nu faceţi ceva periculos sub influenţa acestui drog.
Riscurile asociate marijuanei apar în urma consumului mare şi aproape zilnic. Marijuana reduce capacitatea de reţinere, astfel că atunci când acest efect este repetat zilnic de-a lungul anilor învăţarea devine dificilă.
Consumatorii cronici de marijuana în cantităţi mari pot să aibă parte o reducere a greutăţii cortexului cingulat anterior. Acest termen desemnează atrofierea creierului, astfel că este o problemă ce trebuie cunoscută. Totuşi, este singurul efect negativ al marijuanei care continuă şi după ce consumul de marijuana încetat.
Menţinerea sensibilităţii la efectele psihoactive ale marijuanei necesită o utilizare mai rară. Receptorii CB1 ai unor persoane pot să se internalizeze chiar şi în cazul în care acestea consumă marijuana doar o dată pe săptămână. Specialiştii de la Examine.com, care au analizat 662 de cercetări ştiinţifice, afirmă că „utilizarea marijuanei de două ori pe lună vă va face mai predispus să experimentaţi efectele benefice ale marijuanei într-un mod sigur şi sustenabil”.
În cazul consumului cronic, printre cele mai mari beneficii al marijuanei se numără reducerea durerii şi creşterea apetitului, lucru esenţial în timpul chimioterapiei. Cele mai mari dezavantaje ale consumului cronic constau în posibilitatea de micşorare a cortexului cingulat anterior (o componentă a creierului) şi în capacitatea redusă de învăţare şi de amintire.
În cazul uzului ocazional, riscul de reducere a abilităţii de învăţare este mult mai scăzut. Totodată, continuă să se manifeste şi beneficii precum reducerea durerii şi creşterea apetitului, însă efectul nu este la fel de intens.
Protest în favoarea legalizării marijuanei în Paris. (Foto: AFP)Protest în favoarea legalizării marijuanei în Paris.
articol preluat de pe http://www.descopera.ro/
